RALUCA BUTNARIU

'('eiaExBucureSti,2077

PROLOG

a(U//a" /292

Ch:ytea era intunecati gi ingrozitor de rece.- ( ( rTrdswa inainta anevoios prin ninsoarea

abundenii, leglnAndu- se periculos peste muchiile gropilorce preslrau drumul de [ar[, aidoma unei coribii pe o mare

in plinl furtuni.Femeia se agifi de portieri cind trisura se apleci mult

intr-o parte. Degetele fine i se crispari pe minerul interioral ugifei, care pirAi surd sub inclegtarea puternici, in timpce agtepta ca valul de durere ce-i sigeta galele si treacipentru a-qi ingidui o noui gi binecuvintati guri de aer.

in ultima ori durerile se inte[iseri ca durati, frecvenfigi intensitate.

Spaima gi oboseala se adiugau travaliului care incepuse

si devini o adevirati torturi. Nu-gi permitea nici mlcar sigeami atunci cdnd chinul acela arziltor ii stribltea trupul,incingAndu-i mijlocul gi partea inferioari a abdomenuluiintr-o bandl dureroasl.

In afara ei mai existau doi pasageri: un birbat gi ofemeie. Sarcina era abia vizibili printre faldurile mantiei

ciptugiti cu blani de herminl care o inflqura.Vizitiul acceptase cu chiu cu vai s-o ia cu el in nord.

DacI ar fi gtiut ci era insircinatl gi, pe deasupra, gata

si nasci, in mod sigur ar fi refiizat si o ia cu el in acea

cilitorie lungi gi dificil[.

RAI.UCI{ HU?FiA!T.IU

in sufletul ei, Elisabeth Lancaster se ruga oricirei forleceregti dispuse s-o asculte, s-o protejeze ;i s-o intireascipentru a ajunge acolo unde-qi propusese.

Copilul ei trebuia scos in afara oricirui pericol.

Bebeluqul trebuia salvat cu orice pre!. ii fbcuse acest

jurimdnt lui Keith...

Keith.

Un altfel de durere, mult mai profundi gi maiinnebunitoare decit cea fizicd, igi croi drum drept spre

inima ei. Un hohot mut de pldns i se opri in git.inchizind ochii istoviti, Elisabeth reuqi si mai ia o

guri de aer inainte ca o altd contracfie si-i ardi mijlocul,sfredelindu-i partea de jos a trupului ca o jerbi de fllclri.De aceasti dati nu-qi mai putu reprima geam[tul care-i

zvdcni pe buze.

- VI simfifi bine, doamni? se apleci birbatul spre

ea, incercdnd si-i distingi fafa in intunericul rece dininteriorul po gtalionului.

Elisabeth scuturi din cap niuciti, apoi realizi cibirbatul nu avea cum s-o vadd qi se sili si vorbeasci printredinfii incleqtafi:

- Sunt bine, domnule, mullumesc. Durerea prinse siscadi gi tinira femeie reugi si-gi controleze mai bine tonulvocii. Drumul este de vin[. Nu mi-am imaginat ci o s[ fieatit de prost...

- Este un drum de fari, se auzi vocea acrd a femeiicare-l inso[ea pe acel birbat amabil. Daci nu am fi fost sililisi facem un ocol atit de mare, am fi cilitorit in condiliimult mai bune.

Elisabeth iqi strinse buzele intr-o linie amar6. Devierea

aceea se datora ei gi era limpede ci femeia cealaltlera nemullumiti de abaterea de la traseul obiqnuit al

pogtalionului.

8

@a"/erf*lr* ad/e...

Dar nu avusese incotro. Tiebuia si ajungi cdtmai aproape de domeniul contelui de Sutherland qi

plitise o mici avere vizitiului ca s-o lase in fafa por{ilorimpresionante ale conacului unuia dintre cei mai influenfigi mai boga{i nobili din Anglia.

Daci ar fi lisat-o la capitul drumului care ducea spreSutherland House, ar fi avut de stribitut pe jos aproapecinci mile ca si ajungi pdni la acele por{i in spatele cirorase afla salvarea ei gi a bebelugului care era atit de neribditorsi cunoasci lumea crudi de afari. Nu ar fi rezistat atit, eraconyinsi de asta, aqa ci plitise aproape doui sute de lirepentru a fi lisati cit mai aproape de destinalie.

Ar fi wut si-qi ceari scuze femeii, dar ceva pirAi surdin josul abdomenului qi Elisabeth simfi un lichid calduddndu-i interiorul coapselor. Pre{ de o clipi igi pierducumpitul gi intri in panici.

,Oh, nu! Doamne Dumnezeule, nu inci! Nu acum!",

[ip[ in mintea ei. igi duse miinile la pdntecul tensionat,incercAnd si se adune.

?.Ii venea sn plangn. Si se faci ghem qi si plangi pinimurea. Era istoviti, flimindi qi cu nervii la pimint. Fiecareminut care trecea ii lua din vigoare gi din rezistenfi. Fiecareval de durere era o noui incercare care o solicita teribil.

Tocmai cand se gdndea cd ajunsese la limitasuportabilitd{ii, trisura se opri cu o smucituri. Elisabethse incordi, ciulindu-qi urechile. O noui contracfie ii sigetipartea de jos a trupului cu o intensitate care o frcu si-gimugte limba, simfind gustul singelui. Portiera se deschiseqi vocea aspri a vizitiului sparse liniqtea mormintali dinjur:

- Aici-i locu', cucoani. Coboari repede ca si putempleca. E frig al dracului!

Elisabeth sim{i un val de u$urare atit de mare, incttaproape amorli cu totul. Cu mdini nesigure apuci cadrul

ftAtUCA trUTNARIU

ugilei gi, cu mare grijn, bijbii cu piciorul ln ciutareasclri[ei. O gisi qi cobori cu atenlie, tatonand terenul.

Ningea ca in poveqti, constati ea cu un surAs uimit,privind la perdeaua de fulgi mari qi grei care se cernea dinlnaltul negru-rogiatic al cerului. intotdeauna o fascinase

lumina aceea stranie pe care cerul nop[ii o avea atuncicAnd ningea abundent.

Elisabeth igi str6nse pelerina gi mai bine in jurultrupului. Trisura porni cu un scdrfAit gi se pierdu innoapte. Elisabeth privi in urma ei, apoi iqi indrepti atenfia

asupra conacului imens care se ridica in fala ei la o distanfiapreciabili.

Nu avea bagaje. Ceea ce purta asupra ei, bine cusut inbuzunarul secret al mantiei qi in tivul acesteia, reprezenta

o avere uriaqi. Dar cea mai importanti bogifie se afla intrupul ei.

Ajunsese pini aici, nu?, iar asta era...Tinira femeie se incovoie de spate cA.nd o alti contraclie

ii stribitu abdomenul, de data asta cu o violenli care o

zdrobi. Elisabeth nu-gi mai refinu geamitul de durere. igicuprinse pAntecul in palme gi gAfdi scurt. Trebuia si ajungiin interiorul conacului cit mai repede. Sim[ea ci timpulo presa. Bebeluqul ei se pregitea si vini pe lume. O gtia

instinctiv. Presiunea din josul trupului era ingrozitor de

mare, iar durerile deveniserl insuportabile.Elisabeth se indreptl scincind spre porflle masive de

fier gi le deschise cu efort. Miinile ii inghelari in contact

cu metalul rece. iqi aminti vag ci avusese un mangon de

blani cu ea, cel de hermelini pe care i-l diruise Keith laCriciunul trecut, dar probabil il uitase in trdLsuri. Nu maiconta oricum...

Strecurindu-se printre porfi, Elisabeth arunci o privirespre conacul aflat in fafa ei la aproape opt sute de metri.Distanfa aceea, in vremurile bune, ar fi stribitut-o in

10

@/er{"d/r* acile,...

cateva minute, alergind sau mergind cu pas vioi. Acum ise piru de-a dreptul descurajanti...

Inspirind adinc aerul rece gi curat al nop{ii, Elisabethporni prin ninsoarea bogati, oprindu-se doar atunci cindvalurile de durere o asaltau nemilos. I se pirea ci trecuseriore de cdnd se strecurase prin porfile mari gi pdni reugi, insfirgit, si stribati parcul imens din fala conacului.

Ciinii lordului Sutherland o simfiri primii. Elisabethse trezi incercuiti de nigte umbre negre, care mdriiauamenin{itor. Frica ii aduse transpira{ii reci pe gira spinirii.incerci si le vorbeasci liniqtitor, dar cAinii litrau intiritali,zidirnicindu-i oriceincercare de a se apropia de ugile duble,in spatele c[rora ar fi gisit cilduri, sprijin gi protec]ie.

Contracfia care veni o lui prin surprindere cuintensitatea ei zguduitoare. Picioarele i se inmuiari qiElisabeth cdzu in genunchi, plangdnd inibugit. Simleafrigul infiltrdndu-i-se in oase 9i dinlii clin!6nindu-i ingur6. Era o crudi ironie si ajungi atit de aproape de conacqi si nu poati intra din cauza acelor bestii. Era condamnatisi moari de frig, de oboseali gi de foame...

Contracfia piru si se linigteasci, dar o alta ii luiimediat locul, infinit mai cumpliti decAt predecesoareaei. Elisabeth incerci si inspire, dar nu reugi. Imagineaconacului tremuri in fafa ochilor ei pref de o clip6, apoiun abis flri sfirqit o trase in adincul lui, aducindu-ibinecuvintata uitare.

C---*-;Kimberly se ridici brusc in $ezut, cu o senzafie stranie

in cogul pieptului. Clipi de doui ori, simfindu-se ciudat detreazd" gi, pe deasupra, cu toate simfurile in alerti.

Afari, ciinii litrau intr-un fel ingrijoritor. Risucindu-se spre soful ei, care dormea alituri, intors cu fafa spre ea, ilatinse ugor pe umir gi, vilzdnd ci nu reacfioneazd,,ilzgilliiu$or.

11

ft,AI"UCA EUTNAR,IU

Daniel deschise un ochi somnoros qi o privi cu o umbride suris pe buze.

- Dumnezeule, Kim, iarlEi?

Kimberly rogi. Ficuseri dragoste de doui ori in acea

noapte, ultima dati chiar pe blinurile din fafa qemineului.

- Nu mi gdndesc la amor, dragule, ci la motivul pentrucare latri ciinii in ceasul acesta tdrzirt din noapte, replicd

ea cu un reprog voalat in glas.

- O fi weun ho[, opini el cu o voce somnoroasi. Lasl-isi-gi faci datoria qi vino ling[ mine. Acum, ci m-ai trezit,

mi-a venit o idee.

- Lasi ideea aia pe mai tirziu gi di-te jos din pat. Cred

cd nu este vorba de weun ho[, insisti Kimberly ingrijorati,in timp ce aluneca din aqternuturile de culoarea untuluigi-gi lua halatul gros de casi. Am un presentiment ci este

altceva. Ceva mult mai grav.

igi viri picioarele in papucii moi gi-qi innodi cordonulplugat in talie.

- Trebuie si vedem despre ce este vorba. Daniel! se ristiea, vizindu-l ci este pe punctul de a alipi.

Contele tresiri qigi inghili o injurituri. lqi privi sofia

iritat, nemulfumit de faptul ci era scos din patul cildurosin puterea nopfii pentru a ieqi in vremea nesuferit de rece

de afari. Fir[ chef, mormii ceva gi-qi arunci picioarele

lungi peste marginea patului.Un minut mai tirziu, amindoi coborau sciLrile largi gi

duble care qerpuiau spre antreul inalt cit cele doui etaje ale

conacului. Flicirile luminirilor din ceari ale sfeqnicului

cu $ase brafe, pe care birbatul il ducea, aruncau umbretremuritoare pe perefii impodobili cu tablouri scumpe.

- Am si ies singur. Tu rimAi aici si mi aqtepfi, spuse el

calm, intinzind so{iei lui sfegnicul. $i daci m-ai scos dinpat degeaba, si gtii ci o si suporfi prepl acestei greqeli,

rosti cu o voce gravi, f[cAndu-i gmecheregte cu ochiul.

L2

@a"/ergdl-* ucde...

Kimberly igi inil1n sprinceana in maniera rluticioasi,provocatoare qi seducitoare care-i flcuse inima praf lnurml cu noui ani.

Contele deschise uga qi-gi infrini qirul de blesteme c6ndprimul val de frig il izbi drept in fafe. Ridicand gulerulhalatului gi regret6nd ci nu-gi luase pelerina, porni prinninsoarea aprigi de afari, indreptindu-se spre ciinii carese agitau in jurul unei movile de culoare inchisi.

Vreun pui de ciprioari, igi zise el, stringAnd din dinfi.Nu-i venea si creadi cI acesta ar fi putut si fie motivulpentru care fusese scos din casi pe vremea asta nesuferiti!

- Ce-ali prins, biiefi? se adresi el celor gase ciobinegtigermani, ingustindu-gi ochii ca sd qi-i apere de fulgii greiqi ca si vadi mai bine despre ce era vorba.

Ciinii, auzind vocea stipinului, scheliliirl incetiEor gi

se potoliri.Daniel Sutherland, al unsprezecelea conte de

Sutherland, se lisi in genunchi lingn movila intunecati,intinse o mAni gi inghep. De data aceasta cu adevi.rat.

- Iisuse!

Prudent, birbatul incepu si piplie materialul moaleal unei pelerine ciptugite, incercdnd si-gi dea seama in ce

pozifie se afla posesorul acelui veqmint. La naiba, nu vedeanimic! Pe dibuite, didu peste gulerul mantiei qi-qi strecuridegetele dincolo de marginea lui, intAlnind o porliune depiele moale, ce inci mai pistra urme de cilduri. Atent,ciuti pulsul persoanei din fafa lui qi-l gisi, dar cu unmare efort. Era slab, abia se simfea. Dar triia. Didu gi deurma unui cercel. In fala lui se afla o femeie. O femeieinconqtienti.

Cu miqciri atente, o risturni pe spate qi-gi trecu o minipe sub genunchii ei qi alta pe dupi omoplafi, apoi se ridicicu ea in brafe.

13

RAI,UCA fiUTNARI1J

- Ce-ai mAncat la cini, scumpa mea? mormii el inbarbi, opintindu-se gi agezAnd-o mai bine in bralele lui.Cantireqti cit un cal de rasi.

Kimberly ii deschise uqa qi frcu ochii mari in fafa

poverii pe care soful ei o aducea iniuntru.- in salon, spuse contesa,luminind drumul sofului ei.

Mi intreb cine o fi...- Vom vedea. Du-te dupi siruri gi adu gi nigte coniac.

Este inghefati m[r.Kimberly dispiru imediat dupi ce femeia fu agezati

pe sofa, ca si aduci' cele trebuincioase. Daniel trase de

gnururile care legau mantia Ei didu marginile in lituri. Se

opri gocat. Pdntecele rotunjit al femeii nu lisa niciun dubiuasupra stirii delicate in care se afla. Iar pata mare qi umedide pe fustele ei era un alt semn cdt se poate de griitor.

- Iisuse Cristoase, ingiimi el pierit, simfind c6-l trectoate nidqelile.

Miinile ii tremurau cAnd gi le ridici spre gluga amplicare ascundea chipul necunoscutei. in lumina tremuritoarea luminirilor, chipul oval al femeii era ingrozitor de palid.

- Iisuse Cristoase! repeti, flcAnd ochii mari, ingrozi[i.Elisabeth! O, Doamne, oh, draga mea...

Simli ci i se stringe stomacul de spaimi cind se gindila motivele pentru care biata contesi se afla aici, in situafia

aceea deplorabili. ii lui miinile intr-ale sale, fricfionandu-i-le cu putere, incercind si i le incilzeasci.

Pirea atit de... inerti!- Am adus tot ce... Elisabeth! icni Kimberly, f6qnind

spre prietena ei de o via[i. Oh, nu, spune-mi ci n-amurit! gemu ea cu ochii plini de lacrimi, privindu-gi soluldisperati.

- Este inci in viali, dar trebuie si o ajutim. I s-a ruptapa, Kim, Dumnezeu s-o aibi in paza Lui! Trebuie s-o

trezim gi si...

t4

@an/

- Trimite un servitor dupi Bertha, spuse Kimberly pe

un ton calm, regisindu-gi aplombul. Ea gtie ce are de fhcut.

$i gribeqte-te! fipn ea la birbatul incremenit de goc. I s-a

rupt apa, aqa ci bebelugul poate s[ se nascd. dintr-o clipiintr-alta qi...

- Mi duc imediat, se bAlbAi contele, ridicindu-se gi

pirisind inciperea aproape in fugi.Kimberly rlmase lingi Elisabeth, mdngAindu-i pirul

blond ca mierea cu nespusi duiogie, in timp ce-i plimba pe

sub nas sticlufa cu siruri. Nu-qi aminti cdnd se mai sim(iseatAt de fericiti ca in clipa in care biata ei prieteni tresiri gi-

gi feri nasul din calea mirosului pltrunzitor.- Beth!

- Kim...? qopti Elisabeth cu nedumerire.

- Sunt aici, scumpa mea.

- Oh, Kim! murmuri tAnira femeie, oftind intretiiat.Mi bucur atit de mult c1... ci am reuqit si ajung. ZALmbi

ugor, iar trisiturile clasice ale fefei ovale i se luminari,dezvelind o parte din frumusefea angelici care o proclamaseregina societi{ii in urmi cu gase ani. Nu credeam c-o s[izbutesc...

- Mi bucur c-ai flcut-o, surAse Kimberly, uguratl.Unde este Keith?

Figura Elisabethei igi pierdu brusc strilucirea. Ochiiviolefi i se umpluri de o suferin]d atit de mare, incitcontesa de Sutherland infelese intr-o fracfiune de secundigrozivia care se petrecuse.

- A fost ucis, biigui Elisabeth cu o voce sugrumati de

durere. Nu gtiu cine a fost. Nu l-am vizut. Niciunul dintrenoi nu l-a vizut. Dar... familia lui... vor averea gi... bogifiadin Kumpur-Pala. Ei au fost. Tensiunea gi...

- $sst, o linigti Kimberly. Nu vorbi. Pistreazi-fi forfelein noaptea asta.

15

RALUCA EI]TF{ARI{.I

- Copilul..., gopti cu o voce stinsi contesa de Lancaster.

Copilul trebuie... protejat. Eu nu cred ci o si pot duce

totul pini Ia... capit...- Pentru Dumnezeu, Beth, nu vorbi prostii! li curmi

vorba Kimberly cu o voce din care nu-gi putu gterge teama

adinci pe care o simtea. Ve[i supraviefui, gi tu gi copilul!

- Keith... a avut griji. Parci a presim{it ci... asta se vaintimpla. Trebuie si...

- Te rog, nu mai spune niciun cuvAnt! o imploriKimberly.

- Nu!.. Asculti-ml! ii ceru contesa de Lancaster,

prinzindu-i mdna intr-o strAnsoare surprinzitor de

puternici pentru cAt de stinsi ii era vocea. Keith a luatmisuri ca regatul lui si fie... in siguranfi. Cine are pecetea

regali... moqtenegte totul. Titlurile, averea... totul. Copilulnostru trebuie si...

Vocea i se frinse gi ochii i se miLrirdL, ingrozili.

- Nu mai simt copilul! Nu mai am dureri!

- Sunt siguri ci totul este in ordine, spuse Kimberly,reugind de data aceasta si-gi inghiti valul de spaimi care o

inqfici de git. Durerile or si inceapi curAnd.

- I-am promis lui Keith ci-i voi dirui un fiu puternic...qi sinitos. Te rog, ajuti-mi!

- O voi face. Am trimis dupi moaga din sat. Va fi aicidintr-o clip6-ntr-alta. E foarte priceputl. Bertha m-a ajutatcu nagterile qi...

Se intrerupse cind il simli pe Daniel intrind in salon.

- Elisabeth, rosti moale contele de Sutherland, fo4dndun zimbet incurajator.

- Dan, reugi Elisabeth si suridi. imi pare atdt de riupentru cl... v[produc aceste nepliceri...

- Nu fii prostufi, se gribi el s[ spun[. Prezenlata este

intotdeauna o plicere pentru noi...

r6