MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT,FACULTATEA DE BIOLOGIE SI PEDOLOGIE

ECOPEDOLOGIA

A efectuat:Casuta Anna Grupa E-21

Chisinau 2014

Introducere

Solul,prin excelenta,este un sistem dinamic,deschis,cu organizare proprie,a carui functionalitate depinde in intregime de fluxul energetic pe care-l primeste din cosmos,energie prelucrata de covorul vegetal si stocata in materia organica si partial in materialul mineral alterat,fiind rezultat al interactiunii dintre litosfera si biosfera,puternic dependent de conditiile climatice si intr-o mare masura influentat de modalitatea utilizarii lui in economia agricola. Solul nu este acelasi pe intreg globul,pe intreaga suprafata a unei tari sau regiuni.Intre diferitele suprafete de teren exista deosebiri datorate climei,reliefului,apelor,la care se adauga diferentierile calitative ale solurilor. Problema majora a omenirii si o preocupare de baza a cercetarilor in domeniu este,identificarea,cunoasterea,utilizarea actuala si posibilitatea de extindere a suprafetelor cultivate,dar cu precadere a posibilitatilor de sporire a potentialului productive al solurilor actuale. Ecopedologia,ca ramura a pedologiei si a ecologiei,se ocupa cu studiul genezei,evolutiei solului ca mediu de viata al plantelor,deosebindu-se de celelalte stiinte ale solului prin caracterul ei accentuat ecologic. Pedologia si ecologia sunt niste stiinte interdisciplinare intre stiintele fundamentale(fizica,chimie,biochimie,matematica,informatica)si stiintele naturii(geologie,geomorfologie,climatologie,hidrologie,botanica,ecologie),iar pe de alta parte si stiintele aplicate(agrotehnica,agrochimie,silvicultura) sau ameliorative(imbunatatiri funciare,protectia mediului etc.),acestea venind in sprijinul confirmarii ecopedologiei ca domeniu ce investigheza solul in totala complexitate a entitatii sale de corp natural,mediu ecologic si mijloc de productie. Ecopedologia isi dovedeste unitatea si in ceea ce priveste protectia si combaterea poluarii mediului,solul indeplinind functia de epurator.Capacitatea de epurare a acestiua depinde de proprietatile lui,de modul de folosinta,de interactiunea cu agentii poluanti,aspect ce trebuie cercetate in raport cu conditiile de mediu si cu cele ale diferitelor tipuri de soluri. Astazi solul este privit ca o mare avutie,nu numai a diferitelor natiuni,ci si a intregii omeniri,iar folosirea rationala si protectia acestuia sunt considerate obiective care trebuie aplicate de fiecare locuitor al Terrei.

Importanta Ecopedologiei

In natura exista o mare variabilitate in timp si spatiu a componentilor mediului de viata al plantelor.Astfel,solul este caracterizat prin variabilitate in spatiu,de la un loc la altul si cuprinsul aceluiasi profil si prezinta variabilitate in timp,datorita,in primul rind a influentei factorilor climatici din atmosfera apropiata si acestia variabili in spatiu si timp,precum si a influentei difrite in timp a comunitatii de plante si animale ce populeaza solul.Dar,in functi de aceasta variabilitate a conditiilor de sol sau edifice,difera pentru aceleasi categorii de plante in masura in care sunt satisfacute exigentele acestora pentru diferitele substante din sol. In consecinta,procesul de crestere si fructificare a plantelor este,de asemenea,variabil ca intensitate sic a marime a acumularilor,deci a recoltelor posibile si efective. Este evident ca,pentru a realiza maximul de produse vegetale,prin folosirea judicioasa a solului in agricultura si silvicultura,,este necesar ca exigentele diferitelor specii si soiuri de plante sa fie cit mai complet satisfacute. Realizarea acestei conditii fundamentale,obligata in productiie vegetale,reclama insa atit cunoasterea de aproape a exigentelor si tolerantelor plantelor fata de diferiti factori edafici si climatici ai mediului lor de viata,cit si cunoasterea valorilor si regimurilor acestor factori,a relatiilor lor reciproce si a relatiilor lor cu plantele in diferite situatii de climat,sol,substrat litologic,relief,ape de suprafata si subterane,etc.La baza activitatii in procesul productiei vegetale trebuie sa stea in mod permanen cunoasterea ecologica. Ecopedologia,disciplina cunoasterii solului ca mediu de viata al plantelor,fara a fi o disciplina noua se deosebeste de celelalte discipline ale stiintei solului prin caracterul ei accentuat ecologic si integral,urmarindu-se stadiul analitic si sintetic-integrat al solului,cunoasterea lui ca intreg in raport cu viata plantelor,cresterea si fructificarea lor. Aceasta disciplina urmareste sa stabileasca ceea ce putem numi specificul ecologic al solului,in raport cu viata plantelor,si prin aceasta potentialul productiv al solului in conditiile de specific ecologic existent si productivitatile posibile ale diferitelor specii si soiuri de plante in acest specific ecologic optim si in consecinta,a unui potential productiv superior. Ecopedologia presupune si reclama cercetari partiale,studiul diferitelor substante,proprietati si procese din sol de importanta ecologica,considerate separate sau divers corelat,indispensabilo pentru adincimea multilaterala a cunoasterii lor.Dar aceasta disciplina urmareste studiul de intreg al solului,privirea aspectelor partiale in ansamblul unitar al acestora,corelarea si complexarea diferitelor caracteristici de importanta ecologica,sinteza lor in rezultatele ecologice,agro si silvoproductive.Aceasta pentru precizarea certa a calitatilor,deficientelor si exceselor care explica nivelul potentialului productive al solului si indica natura masurilor de folosire adecvata,lucrare,mfertilizare si ameliorare a solului,in scopul apropierii lui de acel optim ecologic corespunzator plantelor. Folosind datele cercetarii multilaterale a solului,dar cu deosebire pe acelea asupra valorilor si reegimurilor factorilor ecologici din sol,Ecopedologia caracterizeaza si grupeaza solurile dupa criterii ecologice indicind organizarii teritoriului modul cel mai judicious de alcatuire a unitatilor agro si silvoproductive,aducind agrotehnicii elementele edifice fundamentale necesare pentru diferentierea adecvata a lucrarilor solului si inpreuna cu agrochimia-a fertilizarii curente,iar Pedologiei ameliorative deficientele de ordin ecologic care reclama lucrari ameliorative,precum si natura si intensitatea ameliorarii necesare.Cum aceste discipline isi definesc natura lucrarilor si metodologiile de lucru,facind apel la cercetari si caracterizari de ordin ecopedologic,se poate afirma ca ele insesi au un inaintat caracter ecopedologic.

Solul corp natural si mediu ecologic

Pentru a ajunge la corecta intelegere a solului ca mediu ecologic pentru plante este necesar sa consideram mai intii si sa definim acest mediu in intregul lui,de corp natural cu toate atributiile lui de formare,amestecate si legate fizic,fizico-chimic si uneori chiar chimic(sub forma de humati). Fractiunea minerala se imparte in 2 categorii: Fractiunea nealterata,formata din minerale primare,provenite din roca sau materialul parental(cuart,mice etc.) aflate sub forma de particule grosiere cu diametrul >2 mm(pietre,pietris,nisip grosier) si de particule fine cu diametrul intre 0,2-0,002 mm (praf si nisip fin); Fractiunea alterata,formata din minerale secundare si alti produsi secundari de alterare(argila,alofane,hidroxizi de aluminiu,de fier,de mangan,silice hidratata,saruri,ioni) in particule foarte fine cu diametrul 0,2 mm) (0,2-0,002 mm)

Pietre,pietris nisip fin, Argila,hidroxizi Litiera,lemn, Humus din O Humusnisip grosier praf de Al,Fe,Mn,silice radacini moarte, din sol hidratata,saruri,ioni organisme si microor. moarte

Argila,hidroxizii coloidali si humus din sol intim amestecate si legate,formeaza materialul specific al solului

Fig.1. Schema generala a alcatuirii solului In schema ce se prezinta in fig.1.,pe linga clasificarea generala a componentelor solului,se indica legatura fizico-chimica si chimica in complex specific a coloizilor minerali de alterare si a substantelor humice,precum si legatura humusului si a complexelor organo-minerale,care imbraca o parte din particulele grosiere si fine ale fractiunii minerale nealterate. Sumara analiza,asupra alcatuirii solului considerat corp natural si mmediu ecologic pentru plante face posibila formularea unei diagnose mai cuprinzatoare,privind solul din ambele puncte de vedere mentionate.Privit sub raport morfogenetic,solul modificat sau nu de om,se defineste ca o formare afinata de suprafata a uscatului,rezultata prin actiunea indelungata a factorilor de la suprafata litosferei. Din punct de vedere ecologic,solul se defineste ca sediu al un ui complex de substante,determinat atit de compozitia si arhitectura sa proprie,cit si de totalitatea factorilor pedogenetici care-l influenteaza in permanenta,in special ceiu climatici si foarte frecvent cei hidrologici. Trebuie retinut in mod special ca insusirea fundamental a solului de a fi mediu ecologic pentru plante este o functie complexa determinata atit de insusirile intriseci ale solului,cit si de alti factori interni si externi,in special factorii atmosferei si activitatea populatiei interioare a solului.

Factori si determinanti ecologici in sol

Se poate preciza ca in relatiile solului in ecosistemele terestre,toate influentele,transformarile,schimbarile de substante si energie se efectuiaza printr-o serie de substante si insusiri cu influenta directa asupra plantelor care au un caaracter de factori ecologici in sens strict si pot fi numiti factori pedoecologici.Acesti factori (substantele nutritive,apa etc.) sunt determinati,in valorile si regimurile lor,atit de factorii pedogenetici interni si externi,cit si de o multitudine de substante,organisme de mezofauna,microorganism,procese si insusiri nale solului,pentru care se utilizeaza termenul de determinant ecologici din sol (Chirita1970) sau determinant pedoecologici. Influenta determinantilor ecologici asupra plantelor este indirecta,prin intermediul factorilor ecologici.Factorii ecologici,influentindu-se reciproc si influentindd insusirile si procesele din sol,au in acelasi timp si character de determinant ecologici. Totalitatea componentilor si insusirilor solului si a proceselor din sol,care influenteaza direct si indirect viata plantelor formeaza un ansamblu functional unitar ,numit complexul ecologic al solului. Factorii ecologici in sens strict pentru biocenoza sau organocenoza ce populeaza solul sunt:substantele nutritive,substantele organice fiziologic active(cu character de stimulenti,toxic),reactia,apa,consistenta,temperature,etc. In afara de acesti factori,de importanta majora pentru eficienta lor,mai apare un factor:conditie de spatiu(volumul de sol fiziologic util,folosit de catre radacinile plantelor numit volumul edafic),si un alt factor:conditie de timp(lungimea perioadei bioacvtive,timpul in care solul este active in cursul unui an).Acesti factori conditie pot fi considerati si ca determinant ai factorilor ecologici. Factorii ecologici din sol influenteaza reciproc,direct si indirect cu anumite regimuri proprii,deci sunt interdependenti in valorile si regimul lor,ca si modul de a actiona asupra plantelor. Cei mai importanti determinanti ecologici din sol,pe categorii generale sunt: Mineralele primare,care prin procesele de alterare lasa in permanenta in sol elemente nutritive(K,Ca,P, etc.) ,microelemente si substante amorfe cu proprietati de schimb cationic;minerale si produsi secundari de alterare(silicate si aluminosilicati secundari hidratati,minerale argiloase,hidroxizi de Fe,Al,silice hidratata,allofane,etc). Materia organica,care prin descompunere (mineralizare) exercita influente puternice asupra factorilor ecologici(substrate nutritive,apa,aer,caldura),precum si asupra determinantilor pedoecologici(structura,porozitate,higroscopicitate,capacitate de schimb,etc.). Humusul,in parte factor ecologic prin substantele organice pe care le contine,este in acelasi timp si un determinant ecologic cu efecte multiple,exercitind functii fizice,chimice si trofice in sol,prin proprietatile de formator de structura,de adsorbtie a apei,de schimb de ioni si prin punerea in libertate a elementelor nutritive in procesul de mineralizare. Biocenoza solului prin procesele hidrofizice si biochimice pe care le genereaza in sol in permanenta,este un determinant principal al celor mai multi factori pedogenetici in primul rind al substantelor nutritive. Enzimele din sol,sunt un factor dinamizator al humificarii prelungind si completind activitatea organismelor ce le-a dat nastere.Ele participa active in circuitul biologic al diferitelor elemente,efectuind transformari prin care elementele nutritive in forme inaccesibile(ca fosforul legat organicP trec in forme accesibile.Totodata,apar ca factor activ,cu influente multiple in chimismul solului,insusirile fizice si trofice ale acestuia. In mod special mai pot fi mentionati ca determinant pedoecologici:agenti patogeni din sol(microorganism care produc substantele toxice),carbonat de calciu cu influente complexe asupra substantelor nutritive,reactive,etc. precum si asupra altor determinant (structura,porozitate,permeabilitate). Proprietatile fizice,ca textura,structura,porozitatea,capacitatea de aeratie,proprietatile hidrofizice,fizico-chimice,exercita numeroase influente asupra regimurilor diversilor factori ecologici din sol. Factorii pedogenetici:clima,relieful,roca,apa freatica si apa stagnanta,biocenozele anterioare ca si biocenoza actuala,exercita influente asupra determinantilor ecologici si asupra factorilor ecologici. Pentru o expunere de ansamblu a pozitiei solului in ecosistem,a complexului ecologic al solului si a relatiilor dintre componentii ecosistemului,s-a facut fig.3.

Expunerea de pina acum a putut forma o imagine aproximativa si cu totul partial asupra multimii interrelatiilor si influentelor directe si indirecte care caracterizeaza complexul ecologic si complicate dinamica bio-fizico-chimica a solului.

Suprafata Agricola dupa modul de folosinta

Potrivit biroului National de Statistica al Republicii Moldova,in 2009 in total pe ar au fost recenzate peste 2,25 mil.ha de terenuri agricole. Suprafaa agricol utilizat, n anul agricol 2009-2010, a fost de 1941,4 mii ha,din care 1189 mii ha (61,2%) revin exploataiilor agricole cu personalitate juridic i752,4 mii ha (38,8%), exploataiilor agricole fr personalitate juridic.Suprafaa agricol utilizat pe ansamblu ar constituie 86,6 % din total terenuriagricole, n exploataiile agricole cu personalitate juridic 93,6 %, iar n cele frpersonalitate juridic 77,5%. Suprafaa agricol neutilizat (abandonat), nregistrat la recensmnt,constituie 246,9 mii ha, din care 60,6 mii ha (24,5%) revin exploataiilor agricole cupersonalitate juridic i 186,3 mii ha (75,5%) celor fr personalitate juridic. Suprafaa altor terenuri - ocupat cu cldiri, curi, drumuri, cariere, de heleteie,iazuri, bli) a nregistrat n total pe ar 53,2 mii ha (2,4% din total suprafaaagricol recenzat). n structura suprafeei agricole utilizate pe ansamblu rii terenurile arabile constituie1420,2 mii ha (73,2 %), punile i fneele 322,1 mii ha (16,6 %), iar culturilepermanente 199,0 mii ha (10,2 %).Suprafaa agricol utilizat ce revine, n medie, pe o exploataie agricol, la nivelnaional, este de 2,2 ha. Exploataiilor agricole cu personalitate juridic le revine, nmedie, 247,9 ha, iar celor fr personalitate juridic doar 0,8 ha. Din analizele effectuate de institutiile de specialitate,la scari mici, a rezultat ca terenul arabil este afectat de procesele de degradare in procent de 50 la suta,pasunile si finetele 66%,iar plantatiile de vii si pomi intre 50-70%.De aceea,in etapa actuala,principal sarcina de folosire a fondului funciar o reprezinta luarea celor mai radicale masuri pentru conservarea actualelor suprafete agricole si aplicarea cuceririlor stiintei in vederea mentinerii si cresterii potentialului lor productiv.

Deci,in concluzie putem spune ca ecopedologia are un rol foarte important in pastrarea unui sol cultivabil si pentru a obtine recolte bogate.