E L E C T O R A L A !E L E C T O R A L A !Dac` n-ar fi trist, ar fi comic la

ce vedem c` se \ntâmpl` pe scenapolitic` româneasc`, unde, la star-tul electoral, pe lân g` mul]imea departide, ap`rute ca ciupercile dup`ploaie, sunt prezen]i [i doi juc`torinoi: DNA [i DIICOT!

Nu-i a[a c` e vesel? Zicea ci-neva: “Ce ]ar` minunat`, p`cat c`e locuit`....”

Avem candida]i pentru postu-rile de primari tot felul de persona-lit`]i, dar [i infractori, [i oamenisus pec]i pentru fapte de corup]ie,candida]i care provin din diversep`turi sociale, cu preg`tiri diferite,de la tractori[ti la profesori univer-

sitari, fo[ti mini[tri, academicieni, preo]i, ingineri, profesori,avoca]i ori simpli func]ionari. Mul]i dintre candida]i sunt primaricu unul, dou`, trei [i chiar patru mandate, de parc` ar fi dene\nlocuit, ale[i pe via]`.

Se voteaz` \ntr-un singur tur, dup` ce Curtea Constitu]ional`a pecetluit se pare definitiv acest lucru, spre disperarea nouluipartid-hibrid liberal, de fapt a liberalilor proveni]i din istoriculPartid Na]ional Liberal [i din PDL-ul lui B`se’, ace[tia din urm`revopsi]i [i „rebrandui]i”, adic` tocmai `ia care ne-au distrusvie]ile, ne-au amputat salariile, [i-au b`tut joc de noi \n cele maiodioase forme, au c`lcat pe aceast` na]iune precum pe cadavre,avându-l \n frunte pe sinistrul [i probabil cel mai cinic [i prostPre[edinte al României din toate timpurile, B`sescu Traian !

S-au amestecat \ntr-o dev`lm`[ie f`r` seam`n tot felul de in-divizi care nu au nimic comun cu serviciul pentru comunitateape care doresc s` o conduc`. Sigur nu candideaz` cu inten]ia dea fi \n slujba cet`]eanului, de a face o administra]ie flexibil`, per-formant` [i predictibil`, ci doar pentru interese meschine de fa-milie [i de partid. Rup, \n numele comunit`]ii, c`m`[ile pe deei, ofer` pervers daruri [i promisiuni de care uit` imediat ce suntale[i. Mizeaz`,pe faptul c` memoria aleg`torilore scurt`, c` \i potmomicu orice, oferindu-le spectacole, mici la gr`tar [i mult`bere, punându-i s` pl`teasc` aceste pomeni electorale pe totfelul de apropia]i, c`rora ulterior le garanteaz` c` vor primi con-tracte b`noase cu prim`ria, case sau terenuri, c` vorba aia, nudau de la ei din buzunar.

Odat` valida]i de Biroul Electoral Central, pân` vor fi ale[i,sunt cei mai buni oameni, \i pui la ran`, vorbesc cu [omerii, cupersoanele cu dizabilit`]i, acord` interviuri, fac declara]ii, promit\n dreapta [i \n stânga toate nebuniile din lume, se urc` pe trac-tor [i pe sem`n`toare, beau cu oricine, stau de vorb` cu to]ib`trânii comunit`]ii, bat drumul Bisericii de[i nu fac acest lucru\n mod uzual, accept` critici, injurii [i oprobiul public, doar-doarvor ajunge la banii prim`riei, buni [i pentru ei la o adic`.

S-au \nh`mat \n lupta pentru prim`rii chiar [i fo[ti consilieripreziden]iali, fo[ti mini[tri, deputa]i [i senatori, care au ajuns laconcluzia c` o prim`rie ofer` mai multe oportunit`]i decât oricealt` demnitate public`. Ace[tia, de când se [tiu, au tr`it numaidin bani publici [i [p`gile aferente func]iei.

De[i au stat la Beciul domnesc cu lunile, sunt unii care nu aubunul sim] s` renun]e la cursa pentru un nou mandat, chiar dac`li s-a f`cut dovada c` au deturnat fonduri de la prim`rie, c` aucomis acte de corup]ie [i de abuz \n serviciu. Probabil c` ei can-dideaz` fie pentru a bloca multe alte ilegalit`]i f`cute \n manda-tele anterioare, fie pentru a-[i continua matrapazlâcurile..

Cu asemenea pramatii, “operate” de bunul sim], putem spuneadio la drumuri [i [osele civilizate, [coli [i gr`dini]e, spitale, ca-naliz`ri, racord`ri la ap`, energie [i gaze etc. ~[tia ne vor votulpentru a ne mai demonstra o dat` cât de naivi putem fi!

S` nu uit`m c` tr`im \n ]ara unde se mimeaz` democra]ia,iar regulile trebuie respectate doar de fraieri, nu de indivizii pu[ipe c`p`tuial`, viitori profitori ai comunit`]ii pe care vor s` o \nca-lece [i pentru „binele” c`reia \n campania electoral` sunt gatas` fac` orice compromis!

V` doresc ispira]ie [i succes, domnilor aleg`tori!

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H I

PRE{EDINTE FONDATOR O.A.D.O.

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Anul XVII

MAIMAI 20162016

P a g . 3

P a g . 5 - 6

P a g . 8

P E U R M E L EP E U R M E L EA R M E L O R A R M E L O R T E R O R I I T E R O R I I | N E U R O P A| N E U R O P A

}ara unde, }ara unde, o dat` o dat` la trei zile, la trei zile, un minor un minor este omorât.este omorât.C E F E L D E O A M E N I C E F E L D E O A M E N I N E V O R C O N D U C E N E V O R C O N D U C E P E S T E 1 0 A N I ?P E S T E 1 0 A N I ?

n n Cel mai mare num`r de execu]ii din ultimii Cel mai mare num`r de execu]ii din ultimii 25 de ani. Multe sunt prin spânzurare, ca-n 25 de ani. Multe sunt prin spânzurare, ca-n Evul Mediu Evul Mediu n n Pentagonul [ocat c` mii de militari chinezi Pentagonul [ocat c` mii de militari chinezi intr` \n lupt` \mpotriva ISISintr` \n lupt` \mpotriva ISIS

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Thomas CSINTA, Ion DRAGOMAN,

Sorin Lucian IONESCU, Liviu MAN, Ion MARIN, Damian PAL, Costinel STAN, Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN, Gelu VOICAN-VOICULESCU.

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN,Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

Blog notesBlog notes

Nimic nu hr`ne[te mai \mbel[ugat s`r`cia [i de-gringolada unei na]ii decât prezentarea periodic`, pee[afodul public al televiziunilor, a câte unui \nc`tu[at.

La mul]imea de escroci care tr`iesc din meseria sup-tului politic, un fel de sex oral la un uger \nc` plin deseve, procurorii au de unde alege.

M` \ntreb \ns` dac` alegerile sunt mereu corecte [idac` nu cumva poza cu c`tu[e ocole[te voit hahaleraunor prestigii g`unoase [i mereu prospere.

Un prestigios este domnul Traian B`sescu desprecare n-a[ mai fi scris, odat` dec`zut din sceptre [iadula]iuni, pe un principiu pe care l-am respectatmereu la cei care nu mai sunt la putere, dar acum per-sonajul \nsu[i, detestat de mine de când am avut ghi -nionul s`-l aflu, m` \mbrânce[te s`-l iau \n c`tare [i mise vâr` sub peni]`.

La câte au fost turnate pe masa procurorilor, la câtenem`surate dovezi exist` \n leg`tur` cu individul r`mass` joace zilnic tontoroiul \n fa]a unei na]ii ame]ite, puteafi \nc`tu[at de sute de ori. A[! Procurorii doamneiKovesi, altfel b`rbat` \n toate gesturile, se pleo[tesc lapronun]area numelui sacrosant, poli]i[tii \[i g`sesc dinplastilin` c`tu[ele, iar birocra]ia tribunalelor pierdedosarele.

O hipnoz` colectiv`, \n lumea anchetatorilor, viteji \narestarea unei babe care negustore[te fraudulos p` -trunjel, se instaleaz` \n min]ile ascu]ite, b`rb`]ia se\nmoaie \n n`dragii atribu]iunilor, bivolul care spargeu[i cu masca]ii al`turi, se prezint` la u[` ca o pu]`bleag` la intrarea unei pe[teri prin care s-a mai umblat.

Patriotismul! Asta e, mi-a spus amicul meu dasc`lul.B`sescu a vorbit [i asear` despre patriotism. {i l-amcrezut. Tu, care nu crezi nimic [i pe nimeni?!

Nu eu, l-am crezut NOI, na]iunea, mi-a r`spunso]`rât-ironic unicul meu confident, \n]elept ca o poam`uitat` \n m`r de 70 de ierni.

Omul `sta cât a domnit, [i domne[te din vremea luiCeau[escu, are câteva principii cu care defileaz` prinfa]a galeriei de c`sc`unzi. Sunt pu]ine, dar ferme.

Imaginea lui, pe care [i-o propag` cu \nver[unareaunui [menar de cartier, e a unui om n`scut s` conduc`]`ri, popoare, cârduri de gâ[te.

R`s`rit dintr-o dinastie neao[-patriotic` – nu se [tiemare brânz` despre ea, dar ce conteaz`! – el e sortit s`conduc`, s` aib`, s` apere. Ce?

}ara, fire[te, deghizat` \n buzunarul personal, po[etaamantei, averea neamurilor. Impresia conteaz`, iar el[tie s-o deseneze.

Prestigiul cu care se arat`, vrednic lupt`tor pentrucauzele zilei, e dublat de transmiterea mesajului c`-iare pe to]i \n buzunar.

A fost de fa]`, sub plamum`, la o penetrare extra-conjugal` a unei amante de un [ef de servicii, [tie cânda luat ce-a luat un ministru, are dosare despre to]i, c`doar de asta s-a ocupat cât a fost la Cotroceni, arescrisorici pierdute de to]i Tip`te[tii dâmbovi]eni. {iatunci ai explica]ia de ce se \nmoaie `[tia [i-[i \ng`lbe-nesc izmenele numai ce-i pronun]i numele.

Mai bine [i-ar pune c`tu[e singuri decât s`-i pun` luiB`sescu.

Dasc`lul a turuit mai multe. Pe unele le cred, pe altele, nu. R`mân la convingerile mele privind \nc`tu[`rile. Nu-mi par re]eta cea mai faimoas` cu care s` ne le-

gitim`m \n univers. Dar parc` ni]el lan] i-a[ petrece [ieu unuia peste \ncheieturi. Nu spun cui, persoan` im-portant`, becher! Patriot.

S-a anun]at disear` iar, \n televizor, s` ne vorbeasc`despre ce ar trebui f`cut pentru ca Românica s` pros-pere. Un prieten care are pr`v`lie, \nchide, chiar dac`are mu[terii la u[`, doar s`-i soarb` vorbele nederan-jat.

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCUampress.ro 26 Aprilie 2016

Sp`l`torul de bani[i retorica sa

Este fantastic! Traian B`sescu acuz`, \n direct,

la o or` de vârf, \n emisiunea luiVictor Ciutacu, faptul c` procurorii[i judec`torii lucreaz` dup` Coduricare au 40 de articole declaratedrept neconstitu]ionale.

{i totul se \ntâmpl` dup` ce el\nsu[i este acuzat de o infrac]iuneextrem de grav`: de sp`lare debani.

De ce retorica sa este nu numaiviciat`, ci [i vicioas`?

Nu pot s` uit. Am scris, nici eunu mai [tiu, câte analize pe aceas -t` tem`.

A celor patru Coduri, Penal, deProcedur` Penal`, Civil [i de Proce-dur` Civil`, promovate sub regimul B`sescu. Promo-vate, nu oricum, ci printr-o procedur`nedemocratic`. Ca s` nu spun, anti-democratic`.Prin asumarea r`spunderii. Adic`, f`r` dezbatere.F`r` dezbatere public`. F`r` dezbatere parlamen-tar`.

Paternitatea acestor Coduri [i-a asumat-o un „tri-umvirat” alc`tuit din Traian B`sescu, Monica Ma-covei [i C`t`lin Predoiu.

E[ecul este, \ntr-adev`r, total. Nu trece luna, [i, sesizat` fiind, Curtea Constitu -

]ional` a României mai d` de p`mânt cu câte un ar-ticol din aceste Coduri.

Noile Coduri au f`cut vrai[te \n justi]ia român`. {inu numai \n materie penal`.

C`t`lin Predoiu este bine mersi. Pân` de curânda fost candidat de prim-ministru. Cum am scris demai multe ori, “fostul-viitor prim-ministru”, iar acum\ncearc` s` ia Prim`ria General`.

Nu va reu[i. Pentru c` opinia public`, indiferentcât de hulit` este ea, nu iart`.

Monica Macovei lucreaz` pe bani grei la UniuneaEuropean`. S-a ajuns [i \ncearc` s` mai fac` jocuriprin România. La fel de macabre. Iar Traian B`sescu,iat`-l, pe post de sp`l`tor de bani.

Ex-pre[edintele României este privilegiatul unuiconsistent dosar penal.

Privilegiat la propriu, [i nu la figurat. Pentru c`, \ncazul lui, procurorii au g`sit de cuviin]` s` nu-l citezela sediu. Cum se \ntâmpl` cu toat` lumea.

Au fost maniera]i, l-au c`utat la domiciliu, undeau avut o discu]ie amical` cu el, iar, apoi, au con-sim]it ceea ce le-au refuzat tuturor celorlal]i oameniancheta]i. {i anume ca avoca]ii s`i, ai prezumtivuluisp`l`tor de bani, s` mearg` la Parchet pentru a stu-dia dosarul. Nu [i el. Iar abia apoi \ncep declara]iile,

interogatoriile [i a[a mai departe.|n aceste condi]ii, dup` un

an [i jum`tate de la \ncheiereamandatului, când, \n fine, se parec` este luat la \ntreb`ri de c`treprocurori, Traian B`sescu explo -deaz` [i acuz` sistemul tic`los. {i,\n primul rând, cele patru Coduri,de care este total responsabil.

Pentru a face suficiente va -luri, el vorbe[te despre [eful DNA,Laura Codru]a Kovesi, spunândc` [i aceasta a ob]inut “grade” dela domnul Gabriel Oprea, pe vre-mea când era ministru al Ap`r`rii[i un doctorat pârât.

Ca [i Coldea, ;[eful de factoal SRI. |nc`.

Traian B`sescu toarn` gaz peste foc [i o face \nstilul s`u, cu care suntem to]i obi[nui]i.

El este \n epicentrul unui uria[ scandal de co -rup]ie la vârf.

Opera]iunea de sp`lare a banilor este doar o mic`parte din combina]iile financiare ilegale de care seface vinovat.

|ntr-o \ncercare nebuneasc` de a ie[i din vizorulunei justi]ii pe care nu se teme s` o condamne, ellanseaz` nenum`rate acuza]ii \ndreptate \mpotrivaaltora. Poate c` sunt reale. Dar acestea nu-l absolv`pe el.

Retorica lui Traian B`sescu este de tip securist.Dup` manual. Dup` manualul de la Gr`di[tea. Saude alt` [coal` a Securit`]ii faimosului lag`r comunist.Poate chiar dup` [coala de la Borodinov.

El, Traian B`sescu, [tie la ce m` refer!

Sorin Sorin RO{CA ST~NESCURO{CA ST~NESCU

www.amosnews.ro 25 Aprilie 2016

ORGASMUL COLECTIV

AL |NC~TU{~RII

Puiu G`zdaruPuiu G`zdaru

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

Declara]ie dur` Declara]ie dur` a minis trului Justi]iei a minis trului Justi]iei

"Asist`m acum la o ofensiv` care aduce amintede o restaura]ie. |mi voi folosi vocea pentru a nupierde ceea ce am câ[tigat", a declarat Raluca Prun`joi, la un eveniment g`zduit de Ambasada Marii Bri-tanii.

Ministrul Justi]iei a f`cut aceast` declara]ie dup`ce, \n spa]iul public, au ap`rut tot mai multe semnec` politicienii vor s` \ncetineasc` lupta anticorup]ie,precum proiectul de lege care ar acorda o super-imunitate avoca]ilor. |n plus, s-au \nmul]it exemplelede politicieni condam na]i care r`mân \n func]ii, bachiar candideaz` \n alegerile locale.

Raluca Prun` a f`cut aceast` declara]ie \n contex-tul \n care premierul britanic David Ca meron ag`zduit pe 12 mai la Londra un summit anti corup]ie,care \[i propune s` accelereze ac ]iunileinterna]ionale de expunere, condam nare [i eradi-care a faptelor de corup]ie la toate ni velurile.

Peste patruzeci de ]`ri, precum [i organiza]ii in-terna]ionale – ONU, Banca Mondial`, FMI, OCDE –au fost invitate la Londra s` agreeze m`suri pentruprobleme cum ar fi secretul corporativ, transparen]aguvernamental`, implementarea legisla]ieiinterna]ionale privind actele de corup]ie [i consoli-darea institu]iilor inter na]ionale din domeniu.

Dan Dan TAPALAG~TAPALAG~HotNews.ro

A[a arat` statisticile privinddelicven]a juvenil` în România.Membru în CSM, judec`torulCristi Danile] crede c` exist` ohib` în actualul sistem de edu -ca]ie.

Magistratul a f`cut declara]iaîn contextul în care un copil amurit dup` ce a fost b`tut cupietre într-o [coal` din Arge[.

Cazul lui Marian Funie (14ani), care a decedat s`pt` mâ -na aceasta, dup` ce a fost lovitcu pietre de colegii de [coal`ai surorii sale, a stârnit reac]iiipu ternice în societatea civil` [inu numai.

„O dat` pe lun` un copil„O dat` pe lun` un copilmoare în moare în urma unei b`t`iurma unei b`t`i””

Unul dintre cei care au reac -]ionat a fost judec`torul CristiDanile].

|ntr-o postare pe Facebook,acesta a ar`tat c` statistica estenecru]`toare [i c` exist` unade v`rat fenomen, în care co -piii sunt victime, iar societateanu ia m`suri.

„O dat` la trei zile un copilmoare ucis într-un accidentsau omorât cu sânge rece. Odat` pe lun` un copil moare înurma unei b`t`i. Marian e celde luna asta. Peste dou` zileun alt copil va disp`rea dintrenoi. Dar nu ne pas`, nu?! Nicinu ne vom aduna la mani fes -t`ri prin Oslo, Chicago, Sidneysau Bucure[ti”, a reac]ionatma gistratul.

Membru al CSM din 2011,Cristi Danile] (41 de ani) esteautorul manualului „Educa]iejuridic` pentru liceeni. Ghiddespre drepturi [i justi]ie” [ieste implicat în mai multe pro -iecte privind ac]iuni de edu -ca]ie juridic` destinate ele vilorde [coli gimnaziale [i liceu. Peblogul s`u, magistra tul a avutmai multe articole privind de -licven]a juvenil` [i victimeledin rândul minorilor.

„}ara unde, o dat` la trei„}ara unde, o dat` la treizile, un minor violeaz` pezile, un minor violeaz` pecinevacineva””

Danile] a declarat pentru„Adev`rul” c` este îngrijorat deactele de violen]` exercitateasu pra copiilor [i de c`trecopii. „Avem mult prea multecazuri de adul]i care bat copiii,îi violeaz`, îi agreseaz` în pu -blic, îi înjur` [i îi umilesc – de

multe ori e vorba chiar de ceicare ar trebui s` îi educe [i s`aib` grij` de ei: p`rin]i, rude,profesori, doctori, preo]i, asis-ten]i maternali – sau adul]icare îi exploateaz` sexual, princer[etorie sau prin munc`”, ex-plic` magistratul.

Judec`torul sus]ine c` suntmult prea multe cazuri de copiicare comit infrac]iuni de la ov`rst` fraged`, copii care de la14 ani au deja dosare penale:furturi, tâlh`rii, [antaje, violuri,omoruri. „Suntem ]ara unde odat` la trei zile un minor esteomorât [i unde 6 din 10 mi-nori arat` c` sunt b`tu]i acas`,]ara unde o dat` la trei zile unminor violeaz` pe cineva [i lapatru zile un alt minor omoar`o persoan`”, a declarat Danile],pentru „Adev`rul”.

„Eu cred c` ar trebui s` fimcu to]ii în alert`: ce fel de ge -ne ra]ie se ridic`? Ce fel de oa-meni ne vor conduce peste10-20 ani? Cred c` deja edu -ca]ia este una inadecvat` [itrebuie schimbat` din temeliiparadigma acesteia: trebuie s`preg`tim oameni pentru via]`,dispu[i s` tr`iasc` în societateconform regulilor ei” afirm`Cristi Danile].

Num`rul violurilor comisede minori s-a dublat fa]` deacum 5 ani.

Pe blogul s`u, Dani]el a avutdou` post`ri având ca tem`„Delincven]a juvenil`” [i „Mi-norii victime”, care au avut capunct de plecare statisticile ofi-ciale.

Potrivit sursei citate, în ul-timii cinci ani, în România aufost trimi[i în judecat` peste20.000 de minori, dintre careaproape 15.000 au fost con-damna]i.

„Noul Cod penal, care a re -dus pedepsele pentru majori-tatea infrac]iunilor [i a eliminataplicarea pedepsei închisoriipentru minori, a generat o sc` -dere cu o mie a num`rului decopii trimi[i în judecat`, f`r` caasta s` însemne o sc`dere anum`rului de infrac]iuni co -mise de minori”, arat` Danile].

Datele oficiale arat` c`3.580 de minori au fost trimi[iîn ju decat` în 2011, 4.964 deminori - în 2012, 4.826 de mi-nori - în 2013, 3.422 de minori- în 2014 [i 3.535 de minori -în 2015.

„Statistica ne arat` c` înfiecare zi sunt trimi[i în jude-cat` cinci minori pentru co -miterea infrac]iunilor de furt [idoi minori pentru tâlh`rie.

În fiecare zi înc` un minorcare comite o lovire sau v` -t`mare corporal` simpl` origrav` ajunge în fa]a instan]ei.

La fiecare trei zile, înc` unminor este adus în fa]a jude -c`torul pentru c` a comis unact sexual cu privire la un altminor sau pentru c` a comisun viol.

Este de remarcat c` nu -m`rul violurilor comise de mi-norii trimi[i în judecat` s-adublat fa]` de acum 5 ani.

De asemenea, înc` un altminor este adus în fa]a jude -c`torului o dat` la trei zile pen-tru c` a omorât o alt`per soan`, în cele mai multecazuri cu inten]ie – doar 10%din ucideri sunt comise dinculp`”, face o analiz` a datelorDanile].

Anual, peste 4.000Anual, peste 4.000decopii sunt victimeledecopii sunt victimeleunor infrac]iuniunor infrac]iuni

Într-o alt` postare, D`nile]arat` c` statistica pe care CSMo de]ine relev` date îngri -jor`toare cu privire la victimeleminore din cauzele aflate spresolu]ionare la instan]e: în fie -care zi procurorii expediaz` in-stan]elor câte [apte dosarecare privesc infrac]iuni comiseasupra a 11 copii.

Astfel, zilnic cineva este tri -mis în judecat` pentru c` agre-seaz` fizic un copil, un altulpentru c` agreseaz` sexual uncopil [i un altul pentru c`omoar` un minor. Anual, peste4.000 de copii sunt victimeleunor infrac]iuni.

În ultimii cinci ani, în Româ-nia au fost trimi[i în judecat`peste 11.000 de cauze privindinculpa]i minori [i adul]i careau comis infrac]iuni împotriva

a peste 19.000 de minori. „Statistica ne arat` c` în

fiecare zi este trimis în jude-cat` câte un inculpat careomoar` un copil: fie cu in -ten]ie, fie din culp` (de regul`acestea sunt urmare a acciden-telor de circula]ie); un altulcare agreseaz` sexual un mi -nor: fie viol comis asupra unui

copil (ceea ce presupune lipsaconsim]`mântului acestuia),fie act sexual cu un minor (adi -c` minorul î[i exprim` con-sim]`mântul, dar are sub 15ani); înc` unul care fur` bunuride la un minor sau îl tâl -h`re[te. Avem aproximativ 200de dosare cu minori care suntlovi]i sau r`ni]i fizic în fiecarean. Câte unul este omorât înfiecare lun` în b`taie”, a anal-izat datele Danile].

Judec`torul mai ara t` c` mi-norii sunt fo losi]i dince în ce mai mult înproducere de fotografiisau filme por nografice– aceasta atra ge trimi -terea în ju decat` apeste 75 de persoaneanual, de 6 ori maimult decât în urm` cucinci ani. Exist` dosare în fa]a in-stan ]elor pentru trafi-carea a peste 250 deminori anual.

Drama care aDrama care a[ocat Ro mânia[ocat Ro mânia

Reamintim c` pe 17februarie, Marian s-adus la [coala unde în -v`]a una dintre surorilesale, elev` în clasa aIII-a. Feti]a maiîmp`r]ea cu el, dincând în când, laptele [icornul. Spera s`-i fi

p`strat ceva [i de data aceasta.Nu se a[tepta îns` s` fie primitcu atâta violen]` de colegiifetei.

Camerele de supraveghereale [colii au surprins momen-tul în care Marian a ie[it pepoart`. B`iatul î[i dusese pal -ma la tâmpl` dup` ce a fostlovit în cap.

Copilul intrase într-o ceart`cu câ]iva elevi din ciclul primar.B`ie]ii, cu câ]iva ani mai mici,au vrut s`-l goneasc` [i au în-ceput s` arunce în el cu ce aunimerit.

O piatr` l-a izbit în cre[tet. Marian a ajuns acas` pe pi-

cioarele lui, îns` a doua zi a in-trat în com`. „A venit plângândde durere. Ne-a zis c` un copilde la [coal` i-a dat cu piatra încap… Îl durea tare, dar tot maiputea s` vorbeasc`…Apoi, i s-af`cut r`u de tot. Întâi l-au dusla spitalul de la Moz`ceni, c`era mai aproape. Aici au zis c`e grav [i l-au trimis la Pite[ti, iardoctorii de la Pite[ti l-au trimisla Bucure[ti“, povestea, atunci,Gabriela Funie, mama copilu-lui.

Pu[tiul a fost transferat laSpitalul Bagdasar Arseni dinCapital`, unde a fost operat,îns` starea lui s-a înr`ut`]it. Lascurt timp a intrat într-o com`profund`, din care n-a maiie[it. Pe 27 aprilie, Marian amurit.

https://cristidanilet.wordhttps://cristidanilet.word--press.com press.com

30 Aprilie 2016

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

Sediu l mater ie iSed iu l mater ie i}ara unde, o dat` la trei zile, un minoreste omorât. Ce fel de oameni ne vor conducepeste 10 ani?

Infrac]iunile comise de copii au explodat. |n ultimii cinci ani, 20.000 de minori au fost

trimi[i în judecat`, dintre care aproape 15.000 aufost condamna]i.

Vineri, 22 aprilie, a avut loc, \n Par-cul Tineretului, celebrarea Zilei For ] elorTerestre Române, \n prezen]a mi nis -trului Ap`r`rii Na]ionale, domnul Mih-nea Motoc, a [efului Statului Major alFor]elor Terestre, domnul general-ma -ior dr. Dumitru Scarlat, a ata[a]ilor mi-litari din ]`ri membre NATO.

Totodat`, a avut loc [i depunereade coroane de flori la monumentulEroilor c`zu]i \n teatrele de ope ra]ii, dec`tre structuri ale ap` r`rii, ordinii pu-blice [i siguran]ei na]ionale, asocia]iiale cadrelor \n rezerv` [i retragere, ve-terani de r`zboi. La eveniment a parti-cipat [i o delega]ie a organiza]ieinoas tre, care a depus o coroan` deflori. (O.A.D.O.)(O.A.D.O.)

Agenda Agenda O A D OO A D O

Se apropie 1 Iunie

OameniiOameniimici, fac mici, fac lucruri mari!lucruri mari!

De[i consider c` majoritatea copiilorau o imagina]ie foarte bogat` [i [tiu s`o pun` \n practic` foarte bine, \n Româ-nia copiii nu sunt l`sa]i s` [i-o exprimea[a cum este bine.

Ei sunt influen]a]i de p`rin]ii lor cu ogândire, de regul`, preconceput`.

De[i mama [i tata nu vor decât ce emai bine pentru copiii lor [i vor ca noi,copiii, s` nu repet`m gre[elile f`cute deei pe când erau de vârsta noastr`, totu[inu suntem l`sa]i s` ne exprim`m liber.

Noi, ”oamenii mici” putem crea lumiale c`ror u[i s` deschid` drumul spreviitor str`lucit.

Cred c` putem schimba totul! Oare, va observa cineva asta, vreo-

dat`? Oare vom fi ajuta]i s` o facem? Oare,

ne va sus]ine cineva?

Sunt sigur` c` ideile noastre suntcalea spre un viitor frumos, mult maibun. Cum ar fi ca lumea s` fie cu totulaltfel decât o sim]im azi? S` fie ceva di-ferit, ceva ce nimeni nu a mai v`zutpân` acum.

O lume altfel, \n care fiecare om s`zâmbeasc` [i s` fie fericitpentru simplul fapt c` tr` -ie[te.

Cum ar fi ca voi, p`rin]ii,s` ne sus]ine]i? S` ne \ncu-raja]i visele [i s` ne ajuta]is` le ducem mai departe,pen tru a deveni fapte.

Noi vedem lumea altfel,totul mai u[or. Voi spune]ide nenum\rate ori ”tu nu aiprobleme, e[ti copil, nu [tiice inseamn` asta...”, dar ori-cine are o raz` de soare care\i zâmbe[te, iar noi trebuies` o g`sim.

Trebuie s` gândim pozi-tiv, s` facem ca totul s` fiemai u[or. Iat` varianta mea:

“E[ti p`rinte, ai un copil, este al t`u [i\l iube[ti, dar te-ai \ntrebat vreodat`dac` \l ascul]i suficient de mult? Dac` \iiei ideile \n considerare? Dac` \l aju]i s`le duc` pân` la cap`t?

Ei bine, noi to]i vrem s` fim ascul ta]i,pentru c` avem idei [iunele chiar geniale. Când copilul t`u vine

\]i spune «vreau s` scriuo poveste», \ncurajeaz`-l [i ajut`-l. Poate c`, odat`, poves-tea aia va deveni unfilm, iar fimul acela vapri mi un Oscar. Oamenii mici, fac lu-

cruri mari! Aceast` idee

m` \ncurajeaz` [i m` ajut` s` \mi ducideile pân` la cap`t, dar pentru c` suntmic` nu am curajul s` le transform infapte, a[a c` ajut`-m` tu, p`rintele meu,s` o fac.

Ajut`-m` s` le duc pân` la cap`t!Poate \ntr-o zi, cu ajutorul acestor idei,

te voi face foarte mândru de mine, c`am reu[it s` realizez ceva.

Gândurile mele le \n[ir unul dup`altul [i creez ceva. O lume minunat` \ncare pot s` fiu fericit`, \n care pot s` fiueu.

|n loc s` ne spune]i mereu «de ce nuai luat 10 si doar 8 sau 7?!», privi]i din-colo de aceste note, uita]i-v` la ceea ceconteaz` – la creativitatea noastr`!

Ajuta]i-ne s` o ducem mai departe,s` \mplinim ceva frumos din aceste gân-duri.

Fiecare copil are o lume a lui, spe-cial` \n felul ei. Este lumea \n care nesim]im noi cel mai bine, iar atunci cândapare s`mân]a unei idei – de ce nu, ge-niale - s` fim liberi s` facem ce vrem, s`spunem tot ce g\ndim. Dar cei dinafara

acestei lumi, p`rin]ii, \nainte de toatetrebuie s` ne asculte.

S` fim cei mai buni prieteni, f`r` se-crete. S` fim acei prieteni care se ajut`\ntre ei, care se sf`tuiesc, care se \ncu-rajeaz`, care sunt acolo unul pentrucel`lalt.

Pentru mine asta \nseamn` unp`rinte bun, un prieten care [ties` m` asculte [i s` m` \nve]e. Ci-neva care s` m` \ncurajeze ca s`merg mai departe [i s` [tie ce\mi doresc. S` \i zic «agtdfkjajhkgmn», iar

el s` \n]eleag`. S` fie acolo pen-tru mine [i s` \mi sus]in` ideile[i munca .Aceasta sunt gândurile mele [i

le-am adunat pe hârtie. Sunt sincere [i frumoase. Doresc s` am mai mult curaj s`

le \nmul]esc. A[a c`, dragi p` -rin]i, asculta]i-l cu aten]ie pe co-pilul vostru [i nu o s` v` par`r`u! Ajuta]i-l s` creeze o lumeminunat`, \n care [i voi ave]i loc!

Mul]umesc p`rin]ilor [i bunicilor mei,care m-au crescut cum au [tiut maibine, ca s` ajung cât mai sus [i s` fiu câtmai fericit`.

Le mul]umesc [i profesorilor din[coala mea pentru c` m` \ncurajeaz` s`\mi duc ideile mai departe [i care mi-auspus c` orice imi trece prin minte s`pun pe hârtie [i s` nu pierd foaia aceeaniciodat`.

V` mul]umesc [i v` iubesc!

Rebecca Alexia Scale]chiRebecca Alexia Scale]chi

Clasa a VI-a

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

AMERICANII CITESC LUJU!AMERICANII CITESC LUJU! Lumea de aziLumea de aziDepartamentul de Stat al

SUA a preluat „cifrele mor]ii”din \nchisorile române[ti \n ul -ti mul raport anual privind drep - turile omului \n lume, anchetaLumeajustitiei.roLumeajustitiei.ro ignorat` deautorit`]ile de la Bu cure[ti:

„502 persoane au decedat\n \nchisori \ntre 2010 [i 2014,dintre care 425 din ca uza pro -blemelor medicale, 73 s-ausinucis, 3 au fost omorâ]i, iarunul s-a sufocat”....

Americanii monitorizeaz` [iachit`rile “\ncasate” de procu -rorii DNA.

Departamentul de Stat alSUA cite[te Lumeajustitiei.ro [ipune pre] pe calitatea artico -lelor noastre. Acest fapt reiesedin ultimul Raport al Departa-mentului de Stat al SUA privinddrepturile omului \n lume, sec -]iunea pentru România.

|n capitolul „Condi]iile din\nchisori [i din centrele dedeten]ie” (pag.3 din Raport),autorii fac trimitere la infor ma -]iile furnizate de Administra ]iaNa]ional` a Peniten ciarelor lacererea luju.roluju.ro, dup` o munc`asidu` a angaja]ilor ANP, dateprelucrate statistic [i apoi pre -zen tate \n anchet` sugestiv de-numit` „Cifrele mor]ii”, din 9martie 2015.

O anchet` c`reia din p`cateParlamentul [i ministrul Jus -ti]iei nu [tim s`-i fi dat aten]ie[i pe care nici m`car AvocatulPoporului nu a invocat-o \n„Ra portul special privind con -di]iile de deten]ie din peniten-ciare”, din decembrie 2015,dar care nu a sc`pat vigilen]eiONG-urilor, \n frunte cu APADOR-CH, care au contribuit la redac -tarea Raportului Departa men- tului de Stat american, publicat

la mijlocul lunii aprilie 2016.Iat` ce re]in americanii \n

Raportul Departamentului deStat privind drepturile omului\n lume:

„Condi]iile din \nchisori [iCondi]iile din \nchisori [idin centrele de deten]iedin centrele de deten]ie::

Condi]iile din \nchisori aur` mas dure [i nu au respectatstandardele interna]ionale.

Abuzarea de]inu]ilor de c` -tre autorit`]i [i de c`tre al]i de -]inu]i a continuat s` fie opro blem`.

Condi]ii psihiceCondi]ii psihice::Potrivit cifrelor oficiale, su -

praaglomerarea a fost o pro -blem`, iar unele \nchisori nuau respectat standardul de 4mp/de]inut, astfel cum estesta bilit de Comitetul Europeanpentru Prevenirea Torturii [i aTratamentelor sau Pedepselor

Inumane ori Degradante (CPT).Potrivit unui raport al Ad-

ministra]iei Na]ionale a Peni-tenciarelor, 502 persoane aude cedat \n \nchisori \ntre 2010[i 2014, dintre care 425 aumurit din cauza problemelormedicale, 73 s-au sinucis, 3 aufost omorâ]i, iar unul s-a sufo-cat cu mâncare.

Pân` la sfâr[itul lunii sep-tembrie 2015, mai multe de-cese au avut loc \n pe ni -tenciare. La 7 septembrie, unadolescent a murit dup` ce afost grav b`tut de colegul decelul` \n arestul penitenciaru-lui Tichile[ti. De asemenea, s-au raportat decesele a doiprizo nieri \n penitenciarele dinCra iova [i Coliba[i.

Conform presei [i rapoar -telor unor ONG-uri, gardienii

au agresat de]inu]i [i uneoride]inu]ii au fost ataca]i [i abu -za]i de colegii de celule”.

Lumeajustitiei.roLumeajustitiei.ro a dez -v`luit situa]ia groaznic` dinpenitenciare, \n ceea ce pri ve[ -te decesele. {i nu este vorbaneap`rat despre num`rul mor -]ilor, cât despre ponderea ma -re a sinuciderilor (una la treis`pt`mâni), procentul uria[(cca. 85%) al deceselor cau -zate de boli altfel tratabile [imedia de vârst` a deceda]ilor/speran]a de via]` alarmant desc`zut` (47 de ani).

Americanii monitorizeaz` [iachi t`rile definitive \ncasate deDNA \n instan]e

Acela[i Raport al Departa-mentului de Stat al SUA sealoc` vreo dou` pagini activi -t`]ii Direc]iei Na]ionale Anti-corup]ie.

Trecând peste criticile aduseParlamentului României, pemotiv c` voteaz` \ntr-un anu-mit fel cererile DNA de ridicarea imunit`]ii deputa]ilor [i se -natorilor acuza]i de fapte decorup]ie, [i l`sând la o partenemul]umirea legat` de exe-cutarea cu \ntârziere a decizi-ilor de confiscare, observ`m c`documentul vorbe[te despresolu]iile judec`tore[ti nefavor-abile procurorilor DNA.

De[i puteau s` nu o fac`,americanii re]in c` parchetulcondus de Laura Codru]a Ko -vesi a \ncasat 64 de achit`ri \nprimele 8 luni ale anului 2015:

„Sec]iunea 4 - Corup]ia [ilipsa transparen]ei \n guver na -re Direc]ia Na]ional` Antico -rup]ie a continuat, \ntr-un ritmconstant pe tot parcursul anu-lui 2015, investigarea cazurilorde corup]ie \n care sunt impli -

ca]i oficiali din politic`, justi]ie[i administra]ie. Parlamentul avotat de multe ori \mpotrivaridic`rii imunit`]ii membrilors`i pentru urm`rirea penal` \nmateria corup]iei. Apoi, \n lunaseptembrie, prim-ministrulPon ta a fost pus sub acuzare,pentru fals, sp`lare de bani [ievaziune fiscal`. A demisionatdin func]ie \n noiembrie, dindiverse motive. Pân` la 1 sep-tembrie, instan]ele au pronun -]at 197 de condamn`ri de fi- ni tive privind 661 de inculpa]i\n dosarele instrumentate deDNA, \n compara]ie cu 228 decondamn`ri definitive \mpo -triva a 895 de inculpa]i \n ace -ea[i perioada a anului 2014.

Printre inculpa]ii condam -na]i s-au num`rat un ministru,patru membri ai parlamentului[i cinci judec`tori, inclusiv unjudec`tor al |naltei Cur]i deCasa]ie [i Justi]ie. Pân` la 1septembrie, instan]ele au dis-pus confiscarea de 26,5 mil-ioane euro (29,2 milioanedo lari), \n dosarele DNA. In-stan]ele au achitat 64 de in-culpa]i pân` la 1 septembrie.Solu]iile \n cauzele de corup]ieau fost adesea inconsecven]e,cu sentin]e extrem de variatepentru fapte similare. Exe-cutarea hot`rârilor instan]elora fost \ntârziat` din cauza unorprobleme procedurale, \n spe-cial \n ceea ce prive[te confis-carea bunurilor”.

A.P. LUJU.RO A.P. LUJU.RO 28 aprilie 2016

* site-ul public` RaportulDepartamentului de Stat alSUA privind drepturile omului\n România (2015)

CIFRELE MORCIFRELE MOR}}IIII : |n pu[c`riile din România se \nre : |n pu[c`riile din România se \nre --gistreaz` câte un deces la fiecare trei zile. |n ultimii cincigistreaz` câte un deces la fiecare trei zile. |n ultimii cinciani, au pierit \n penitenciare 502 oameni. Dintre ace[tia,ani, au pierit \n penitenciare 502 oameni. Dintre ace[tia,425 au murit din cauza bolilor. Din 2010 pân` \n 2014,425 au murit din cauza bolilor. Din 2010 pân` \n 2014,s-au sinucis 73 de de]inu]i, majoritatea adolescen]i [is-au sinucis 73 de de]inu]i, majoritatea adolescen]i [itineri. Media de vârst` a deceda]ilor, printre care [i untineri. Media de vârst` a deceda]ilor, printre care [i unb`trân de 100 de ani care a sfâr[it \n 2011 la Jilava, esteb`trân de 100 de ani care a sfâr[it \n 2011 la Jilava, estede 47 de ani [i 4 luni. |n ultimii 3 ani s-a sinucis \n mediede 47 de ani [i 4 luni. |n ultimii 3 ani s-a sinucis \n medieun de]inut la 19 zile.un de]inut la 19 zile.

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

Drumul unor arme din perioada co-munist` duce de la un site slovac la at-acurile teroriste provocate anul trecutde c`tre ISIS la Paris.

Investiga]ia noastr` demonstreaz` c`no ile reglement`ri europene nu aureu[it s` opreasc` vânzarea de armemortale la criminali.

7 ianuarie 2015. Islamistul ChérifKouachi [i fratele s`u Said transform`redac]ia Charlie Hebdo \ntr-o baie desânge. Pe 9 ianuarie, un contact apro -piat al lui Kouachi, Amed Coulibaly,atac` supermarketul “Hyper Cacher”din Paris.

Când Coulibaly ia ostatici, fra]iiKouachi sunt deja baricada]i \ntr-o ti-pografie, la nord de Paris. Vor reu[i s`ias`, dar vor fi \mpu[ca]i mortal de c`trepoli]i[ti. |n Hyper Cacher, un om vrea s`fug` – [i Coulibaly \l \mpu[c` \n spate,apoi trage \ntr-un al doilea cump`r`tor.|i ]ine pe ceilal]i ca ostatici, subamenin]area armei, pentru mai mult depatru ore. Cele dou` arme ale saleprovin din Cehoslovacia comunist` –ambele sunt marca Ceska VZ 58. Una e

fabricat` \n 1961, iar cealalt` e o versi-une extra-scurt` din 1964.

Aceste arme sunt considerate „fiervechi”, scoase din uz militar, potrivitunor documente de anchet` din Fran]a.Sunt \ntr-o stare proast` – dar pot tragesuficient de bine pentru a ucide. Am-bele Ceska au sigiliul Kol Arms, un fab-ricant slovac.

Una a fost dezactivat` [i transfor-mat` \ntr-o arm` „oarb`” \n 2013, prinKol Arms, cealalt` – un an mai târziu.

Aceast` arm` are seria 63622. Celedou` arme au putut fi apoi vândute laliber ca arme „oarbe” \n 2014, oricuiavea peste 18 ani. Apoi au fost reacti-vate de c`tre un armurier din lumea in-terlop`.

Conform unui expert \n balistic` alPoli]iei din Paris, procesul de reactivareal unei astfel de arme este unul la\ndemân`, pentru c` include doar re-proiectarea ]evii.

Astfel de arme sunt disponibile on-line [i prin po[t`. Arma extra-scurt`cost` aproximativ 500 de euro, iar ceamai lung` – \ntre 230 [i 280 euro. Mai

scumpe sunt pistoalele Tokarev TT 33,care se afl`, de asemenea, \n posesialui Coulibaly. Acestea dateaz` din 1951[i 1952 – [i au fost transformate \narme oarbe prin Kol Arms \n 2014,\nainte de a fi reactivate. Acest tip deTokarev a fost reperat \n regiunea Mar-silia, \n octombrie 2012 [i la Paris, \niulie 2014. Coulibaly mai avea \nc`patru buc`]i \n ascunz`toarea lui de laGentilly.

Felul \n care Coulibaly asambleaz`acest arsenal ne duce la un magazindin Slovacia [i la un episod ce demon-streaz` superficialitatea poli]iei fran -ceze.

Prima oprire: site-ul slovac

Magazinul AFG Security (foto) estesituat \n ora[ul slovac Partizanske, ladou` ore spre est de Viena. Magazinuleste \ntr-un subsol al unei cl`diri deapartamente cu dou` etaje, lâng` caleaferat`.

Un reporter „Der Spiegel” a pututumbla liber \n zon`, dar sora i-a spusc` proprietarul magazinului refuz` s`r`spund` la \ntreb`rile jurnali[tilor.Toate celelalte solicit`ri de informa]ii aufost respinse.

Din acest subsol, AFG a furnizat armeoarbe unor criminali r`spândi]i printoat` Europa. Inclusiv unor gangsteridin Marea Britanie, unui neo-nazist dinGermania [i terori[tilor islamici dinFran]a. Armele sunt vândute „pentrudistrac]ie”, sus]ine AFG pe site-ul s`u,cum ar fi \nscenarea unor lupte din aldoilea r`zboi mondial.

De asemenea, site-ul men]ioneaz`c` acestea sunt ”arme originale, cumodific`ri nesemnificative”. Aceste„resturi” provin din depozite de stat, alepoli]iei [i armatei slovace. |n urmadestr`m`rii blocului comunist, mii dearme au fost vândute c`tre companiiprecum Kol Arms, care au transformatarmamentul \n juc`rii.

Când armele au p`r`sit Kol Arms,acestea erau inofensive din punctul devedere al legii. Dar, pentru criminali,acestea erau noua atrac]ie de pe pia]`.14.000 de astfel de arme au fost vân-dute de c`tre AFG \n str`in`tate, maiales on-line, potrivit poli]iei federalegermane, care are cuno[tin]` despre 33

de investiga]ii asupra unor clien]i ger-mani. Printr-un proces simplu, acesteapot fi convertite din nou \n arme letale.

Anchetatorii francezi cred c` un ar-murier mediu cu experien]` are nevoiede dou` ore pentru a reactiva o astfelde arm`.

Clien]ii: lumea subteran`Clien]ii: lumea subteran`apoliticii [i a infrac]ionalit`]iiapoliticii [i a infrac]ionalit`]iieuropeneeuropene

Traseul armelor care a dus la maga-zinul slovac s-a aflat sub observa]ie – [iconversia armamentului a dus la con-damn`ri, \nainte de a fi legat de lan]ulde vânz`ri care a condus la atacurileteroriste de la Paris.

|n 2014, AFG a \nceputs` atrag` aten]ia autorit`]ilordin Germania [i Marea Britanie.Un punct de plecare a fost unpachet din Germania, destinatgangsterului britanic AlexanderM., alias „Smokey”, un tâlhardin Londra care \[i isp`[e[teacum condamnarea pe via]`.Coletul con]inea pistoale mi-tralier` de tip VZ61, cunoscuteca „Skorpion”. Smokey a co-mandat armele din \nchisoare,prin intermediul smartphone-ului s`u.

Autorit`]ile aveau doar pseudonimulintermediarului german care a traficatarmele – Max Mustermann – pe un sitede vânz`ri din dark net numit „Agora”.

Comentariile de pe site-ul care-l re-cenzau pe Mustermann ziceau, \ntre al-tele: „Prima mea alegere” [i „Max estecel mai bun”.

Poli]ia britanic` [i cea german` autrimis anchetatori specializa]i \n dome-niul cibernetic pentru a cump`ra astfelde arme. Numerele de urm`rire aleemail-urilor au dus la ora[ul bavarezSchweinfurt, precum [i la un student de20 de ani, Christoph K. |n ianuarie2015, poli]i[tii au perchezi]ionat aparta-mentul s`u din campus [i au f`cut altearest`ri \n Europa.

Christoph K. reactiva arme cump` -rate de la AFG \n subsolul casei sale [ile vindea pe un profit \nzecit. A primitpatru ani [i trei luni de \nchisoare. El nuera singurul client fidel al AFG. |n evi-den]ele companiei, ob]inute de BKA(Bundeskriminalamt – birou specializatal Poli]iei Federale Germane), se afla,de asemenea, Alexander R., \n vârst` de39 de ani, care a cump`rat dou` armeKala[nikov [i mai multe de tip Skor-pion.

|n Ferlach, „inima industriei austriecede armament”, el a ob]inut tuburi brutepentru ]evi noi, cu care putea s` reac-tiveze armele. Alexander R. era cunos-cut pentru c` f`cea afaceri cu arme\ntr-o re]ea neo-nazist`conectat` la organiza]iainterzis` de extrem`

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

P E U R M E L EP E U R M E L EA R M E L O R A R M E L O R T E R O R I IT E R O R I I| N E U R O P A| N E U R O P A

Trafic mortalTrafic mortal

Pia]a neagr` a armelor din Europa de Est alimenteaz`Pia]a neagr` a armelor din Europa de Est alimenteaz`terorismul \n Vest, prin bande criminale care folosescterorismul \n Vest, prin bande criminale care folosescporti]e legale [i frontiere deschise. Arme considerate „fierporti]e legale [i frontiere deschise. Arme considerate „fiervechi” sunt folosite \n atacuri precum cele desf`[uratevechi” sunt folosite \n atacuri precum cele desf`[urateanul trecut, \n Fran]a. România are 1,25 milioane de armeanul trecut, \n Fran]a. România are 1,25 milioane de armecatalogate ca inactive, potrivit unei anchete publicate decatalogate ca inactive, potrivit unei anchete publicate deCentrul Român pentru Jurnalism de Investiga]ie.Centrul Român pentru Jurnalism de Investiga]ie.

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

dreapt` Wehrsportgruppe Hoffmann.Poli]ia l-a arestat pe Alexander R, [i i-adescoperit arsenalul. A fost condamnatla patru ani de \nchisoare.

De dup` gratii, el le-a scris tovar`[ilorc` voia s` distrug` Republica Federal`Germania [i s`-i omoare pe cei care l-au turnat. Dup` ce-a fost eliberat,Alexander R. a cump`rat mai multearme de la AFG. Pentru c` b`nuia c`poli]ia ar ]ine magazinul on-line [i tran-zac]iile acestuia sub supraveghere, el acomandat direct la tejghea [i a pl`tit \nnumerar.

A fost condamnat din nou – [i a f` -cut mai multe \ncerc`ri e[uate de apel.

Zecile de pu[ti-mitralier` pe care le-a cump`rat nu au fost g`site nici azi.Odat` ce aceast` rut` a armelor a foststabilit` \n lumea subteran` a infrac -]ionalit`]ii [i a politicii europene, ea a\nceput s` fie folosit` de c`tre terori[tiislamici.

De la neo-nazi[ti la ISISDe la neo-nazi[ti la ISIS

|n 2014, AFG vinde c`tre un b`rbatdin nordul Fran]ei prin internet –Claude Hermant, fost membru al Fron-tului Na]ional, cu background paramili-tar.

Hermant a f`cut \nchisoare \n Congodup` ce a luat parte la un puci e[uat.

Ex-paramilitarul s-a ocupat de unmagazin de supravie]uire aproape deLille. Cu ajutorul companiei sale, el acump`rat de la AFG o gam` de pistoale,pistoale-mitralier` [i Kala[nikov VZ58,toate de-activate de c`tre Kols Arms.

Dup` atacurile teroriste de la Parisdin ianuarie 2015, poli]ia a descins laatelierul s`u [i a g`sit arme, toate reac-tivate fie prin perforare, fie prin \nlo -cuirea ]evii. Printre acestea, un 15Ceska VZ 58, un Tokarev TT 33 [i mu -ni]ie.

Dar poli]ia nu a avut nevoie s` cautemai departe pentru un alt VZ 58 [i celpu]in \nc` un 6 TT 33 pe care Hermanle comadase de la AFG.

VZ58 a fost arma folosit` la super-marketul “Hyper Cacher” pentru a-lucide pe studentul de 22 de ani YohanCohen.

De asemenea, dou` pistoale Tokarevau fost g`site la locul crimei, iar altepatru \n ascunzatoarea lui Colibaly dinGentilly.

Nu un dealer de arme oarecareNu un dealer de arme oarecare

Dar Hermant avea o scuz`. Le-a spusanchetatorilor a fost c`, din 2014 \n -coace, el cump`ra arme cu [tiin]a Jan-darmeriei Franceze, pentru a do -cu menta un cerc de dealeri de arme.

Hermant a vândut arme c`tre SamirL., o figur` din lumea interlop` dinRoubaix, [i a cerut contactelor sale dinpoli]ie s`-l lase s` vând` mai multearme acestui individ dubios. Au fost deacord.

Poli]ia a recunoscut c` Harmant aveastatutul oficial de „informator” \nce -pând din 2013. Atunci când ofi]erul depoli]ie \ns`rcinat cu supravegherea luiHarmant a fost chestionat cu privire lae[ecul verific`rii destina]iei finale aarmelor, acesta a declarat: „Am \n grij`30 de informatori, este complicat.”

Un alt client al lui Hermant era unbelgian, Patrick Halluent. El era, deasemenea, pe lista clien]ilor de la AFG,unde a cump`rat un al doilea Ceska VZ58, care a ajuns la teroristul Coulibaly

Cu toate acestea, o parte din povestelipse[te: modul \n care armele de laHermant au ajuns de la ace[ti interme-diari la Coulibaly.

Bazarul din BalcaniBazarul din Balcani

Pe 23 iulie 2015, un Mercedes albcoboar` din feribot [i str`bate ora[uldanez Rodby, la doar 45 de minute

dup` ce plecase din insula german`Fehmarn. {ofer este bosniacul Sanel H.

La un control de rutin`, investigatoriidescoper` zece grenade de mân` [i 13arme. Ma[ina lui este un depozit dearme.

Sanel H. ia asupra lui toat` vina. Nud` informa]ii, nume de complici sau ceinten]ioneaz` s` fac` cu armele.

O \nsemnare g`sit` la el men]io -neaz` ora[ul danez Aalborg, un num`rde telefon [i un nume – dar Sanel H.spune c` nu [tie nimic despre asta. Pebaza unor informa]ii suplimentare,poli]ia danez` \l \ntreab` despre un fostofi]er de poli]ie din Bosnia [i Sanel re-cunoa[te c` \l [tie, [i-l nume[te pe fos-tul poli]ist „unom cinstit”,care nu arenimic de-aface cu rela]iide arme.

Trei lunimai târziu, lagrani]a cu Bel-gia, \n Aa -chen: un co- mando depoli]ie \l ares -teaz` pe„omul cinstit”.

Poli]ia ger-man` primiseun pont dinBosnia.

Automobilul condus de fostul poli]istare 25 de grenade de mân` [i patru mi-traliere marca Zastava M 70, „Kalash-nikov”-ul sârbesc. Acela[i tip de ZastavaM70 a fost folosit de c`tre fra]ii Kouachi\n timpul atacului acestora asupra luiCharlie Hebdo \n ianuarie.

Un alt M70 a fost g`sit \n clubul Ba -taclan dup` masacrul din noiembrie.Alte trei exemplare din acela[i tip dearm` au fost g`site \ntr-un Seat Leonfolosit ca ma[in` de evadare de c`treatacatorii de la Bataclan. Toate acestearme nu au fost traficate prin ciclul slo-vac descris mai sus. Erau arme activeprovenite din Balcani, unde Zastava aprodus patru milioane de AKM M70 –o cifr` mai mare decât popula]ia dinBosnia [i Her]egovina.

Arma M70 g`sit` la Bataclan a fostexpediat` pe 26 mai 1981 la Sarajevo,pentru For]ele teritoriale iugoslave deap`rare, un fel de Gard` Na]ional` caremai târziu, dup` c`derea Iugoslaviei, adevenit nucleul for]elor armate bosni-ace \n timpul r`zboiului civil din anii’90.

Cel de-al doilea Kalashnikov utilizatla Bataclan ar putea de asemeneaproveni din Balcani.

Acesta era o versiune chinez` „Nor-inco” a unui Kala[ ni kov, cu o dat` defabrica]ie ne cunoscut`. Astfel de armechineze[ti erau echipament standardpentru for]ele armate albaneze.

Al treilea Kalashnikov, f`cut \n 1985,a venit din Bulgaria.

Legat de Kalashnikov-ul folosit laCharlie Hebdo, Comisia UE pentru se-curitate intern` (COSI) preciza anul tre-cut c` arma ar putea proveni dintr-undepozit din fosta Germanie de Est.

Rapoartele balistice analizate dec`tre EIC nu sus]in aceast` afirma]ie [ianchetatorii nu au publicat dovezi \nleg`tur` cu asta, \ns` nu ar fi de mirare.

O arm` similar`, din fosta Germaniede Est, a ap`rut \n Belgia cu câ]iva ani\n urm`, tipul MPKIS, care, potrivit ser-viciilor de informa]ii belgiene, proveneadin r`zboiul balcanic.

Kalashnikov-ul bulg`resc folosit laBataclan ar fi putut proveni direct dinBulgaria: ca [i \n alte ]`ri din fostul blocEst-European, Bulgaria are stocuri uria -[e de arme de foc inactive.

|n 2008, Bulgaria a anun]at c` a avutun excedent de 46.000 de arme de ca -libru mic.

Strategia sa de a desfiin]a acestearme presupune \n primul rând s`\ncerce s` le vând` – [i ce r`mânenevândut s` fie topit ca fier vechi.

România a anun]at c` a avut 1,25milioane \n excedent, Albania –259.000, Serbia – 90.000, iar Bosnia [iHer ]egovina – 53.000. Acestea suntdoar arme din arsenalele de stat, caresunt slab p`zite.

|n ianuarie 2009, din depozitul mili-tar de la Ciorogârla au disp`rut 62 dearme de foc, \ntre care pistoale-mi-tralier` de tip AKM-47, pistoale de in-struc]ie de tip TT pistoale de tip Carpa]i[i câteva baionete.

Furtul se desf` [urase cu cel pu]in

dou` s`pt`mâni \nainte de a fi de-scoperit. \n urma anchetei au fost des-titui]i mai mul]i ofi]eri din cadrulArmatei [i au fost aresta]i membrii clan-ului condus de Eugen Preda. Ace[tia aufost condamna]i ulterior pentru consti-tuirea unui grup infrac]ional organizat[i nerespectarea regimului armelor [imuni]iilor. 35 de arme au fost de-scoperite \n decembrie 2009, iar alte 15– \n ianuarie 2011. Acestea urmau s`fie folosite \n traficul de droguri.

Stocuri [i mai mari ar putea fi \nmâini private, \ngropate \n subsoluri:când albanezii au r`sturnat guvernul \n1997, cel pu]in 500.000 de arme [ipeste 1,5 miliarde de rânduri de mu -ni]ie au fost furate \n timpul revoltelor.

Ast`zi exist` o \nfloritoare pia]` pen-tru vânzarea [i cump`rarea unor astfelde arme, chiar [i prin bazaruri. Acesteaajung apoi \n Europa de Vest, folosindautobuze [i vehicule private, ale c`rorportbagaje nu sunt verificate.

Vame[ii fie nu le pot g`si, fie iaumit`, dup` cum a demonstrat o inves-tiga]ie TV difuzat` recent de „CanalPlus”. Acestea sunt metodele folositede bosniecii aresta]i \n Danemarca anultrecut. |n BKA, biroul a confiscat 264 deastfel de arme provenite din Balcani \n2014.

Complice al terori[tilor:Complice al terori[tilor:""TTrebuia doar s` spunrebuia doar s` spunde ce arme am nevoiede ce arme am nevoie""

|n august 2015, cu trei luni \naintede atacurile de la Bataclan din Paris,Reda H., informator [i complice al"creierului" terorist Abdelhamid Aba -aoud, a declarat serviciului francezDGSI: "Abaaoud mi-a spus s` caut oțint` u[oar`, cum ar fi un concert. (...)Nu vede nicio problem` legat` deobținerea armelor, ci doar s` spun dece am nevoie. Cred c` aveau acces la orețea de furnizori."

Pentru a reduce aceste ameninț`ri,este suficient ca Europa s` distrug`\ntregul stoc r`mas dup` r`zboaiele dinBalcani? Nu, spune fostul [ef al depar-tamentului de arme de foc al polițieifederale belgiene, Pierre-Yves Fiévez:

"Europa de Vest se va confrunta \ncurând cu arme provenind din Tunisia[i Egipt. Ne confrunt`m deja cu un valde arme provenind din conflictul dinUcraina."

Magazinul slovac \nc` vinde bineMagazinul slovac \nc` vinde bine

Slovacia vrea s`-[i spele reputatia dehub pentru vânzarea de armament,transformate \n arme teroriste - dar in -vestigația noastr` sub acoperire dezv` -luie asta nu merge conform planului. \nSlovacia, noua legislație a intrat \n vi -goare \n vara trecut`.

Pe hârtie, nu mai exist` vânz`ri dearme de alarm` pe Internet - nici c`trepersoanelor fizice.

Pe site-ul de arme on-line AFG, pe opagin` care detaliaz` arme de alarm`,exist` o alertare - pop up - vizitatoricare "urm`toarele pagini sunt destinatenumai profesioni[tilor [i societ`țilorcomerciale implicate \n producerea [ivânzarea de arme [i muniții. O persoa -n` care continu` pe paginile urm`toareconfirm` faptul c` deține un permispentru folosirea armelor".

Ceska VZ 58 - tipul utilizat \n ataculde la Hyper Cacher - este \nc` disponi-bil` la cump` rare, pentru 320 Euro.

Cine nu cump`r` on-line, poate facecump`r`turi \n magazin, dac` are peste18 ani, potrivit site-ului.

Directorul de vânz`ri afirm` c` armae modificat` dup` noua legislație.

|ntrebat despre modul \n care slo-vacii vor preveni vânzareaa armelor dealarm` re-activate, purt`torul de cuvântal Ministerului Afacerilor Interne dinBratislava, Petar Lazarov, a declarat c`exist` "noi standarde tehnice".

|ns`, potrivit lui Jaroslav Nad, expert\n ap`rare al Institutului Slovac dePolitici de Securitate, noua legislație nuare proceduri tehnice noi cu privire lamodificarea acestui tip de arme.

Dându-se drept cump`r`tor en-grosinteresat, un reporter EIC a obținutstatutul de client, folosind documentecopiate de pe Internet.

Acest statut a oferit acces EIC la ima -gini care ilustreaz` modul \n care estemodificat VZ 58 [i o descriere a acestormodific`ri. Acest lucru ne-a oferit, deasemenea, un preț mai bun - doar 230euro f`r` taxe.

Uitându-se la probe, expertul dearme germane Lars Winkelsdorf a spus:"Cu noile modific`ri, arma nu se poate\nc`rca \n mod automat cu gloanțeoarbe. Dar poate totu[i trage. {i, prinm`suri simple, puteți reconstrui o arm`funcțional`. Pentru a face asta, trebuies` utilizați mici piese de schimb, pecare le puteți cump`ra liber pe piaț`, [is` lucrați o vreme la modificarea țevii.Asta \nseamn` cinci sau [ase ore demunc`, nu mai mult, pentru cineva cuo cunoa[tere obi[nuit` a lucrului cumetalul."

Afacerile on-line sunt \nc` posibilepentru comercianți cu ridicata - sioricine, chiar [i cu o minim` cantitatede informații - precum un jurnalist -poate s` se dea drept comerciant curidicata. Astfel, rețelele criminale arputea s` funcționeze ca \nainte.

De asemenea, aceste acțiuni nusunt, \mpotriva directivei cu privire laarmele de foc a Uniunii Europene,deoarece, potrivit unui purt`tor de cu-vânt al Comisiei Europene, "prezentadirectiv` nu se refer` la arme dealarm`".

Exist` discuții cu privire la elaborareaunei noi legislații, care s` includ` criteriicare s` defineasc` armele de alarm` [is` previn` reactivarea acestora. Darpurt`torul de cuvânt al UE nu poatespune când se va \ntâmpla.

ȘȘ tefan tefan CÂNDEA CÂNDEA

http://linx.crji.org18 Martie, 2016

Trafic mortalTrafic mortal

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

Mapa de lucr uMapa de lucr u

O INSPIRAT~ ALEGERE PENTRU VACAN}A DIN ORICE SEZON:

S I N A I AS I N A I A

Dac ,̀ \n episodul trecut, v-amfamiliarizat, cât de cât, cu locul\n care urma s` se ]in` recursuldomnului Robert Ekaireb, con-damnat \n instan]a de fond la22 de ani de \nchisoare, acuzatde crim` cu premeditare - [i-arfi ucis so]ia legitim`, de originechinez`, Li Hua Cao, de dataaceasta am s` z`bovesc un picpentru a v` prezenta solemni-tatea actului de justi]ie \n Lon-dra, la Royal Court of Justice.

Dup` ce la intrarea \n cl` -dire, unde zilnic se judec` pro-babil zeci de dosare penale,civile, comerciale [i de conten-cios administrativ, e[ti obligats` treci printr-un scanner ultramodern, talonat de oameni depaz`, care \[i cunosc bine atri -bu]iunile, urci, pe ni[te sc`ri cir-culare din marmur`, spre s`lilede judecat`, fiecare apar]inândunei anumite instan]e.

Trebuie spus c` to]i judec` -torii sunt \n slujba Reginei Eli-sabeta a II-a, care de altfel aredatoria s`-i [i numeasc` \naceste func]ii deosebit de im-portante pentru statul de drept

[i democratic, cum este MareaBritanie,

Solemnitatea actului de jus -ti]ie este maxim`.

To]i participan]ii care “\nchidcercul”, fie judec`tori, procurori,avoca]i [i asisten]ii acestora,poart` rob`, care este un pic di-ferit` de cea din România, chiardac` e tot neagr` [i cu guleralb.

Ceea ce frapeaz` cu ade -v`rat, sunt tradi]ionalele peruci,purtate obligatoriu de toatep`r ]ile oficiale din timpul pro-ceselor, un obicei de secole \naceast` ]ar`.

La intrarea Completului dejudecat`, toat` asisten]a pre-zent` la procesele publice seridic` \n picioare [i se \nclin`ceremonios \n fa]a Pre[edinte-lui [i a celorlal]i doi judec`tori,dup` care urmeaz` aceea[i\nclineare, dar de data asta aCompletului c`tre asisten]`.

|n sala de [edin]` nu ai voies` fotografiezi, s` filmezi ori s`vorbe[ti la telefon.

Toat` lumea p`streaz` o li -ni[te deplin`, asisten]a fiind

concentrat` pe pledoariile p`r -]ilor din proces, \n cadrul c`ruiaCompletul de judecat` inter -ac]io neaz` cu ele, pentru\n]elegerea cât mai exact` afaptelor, a acuza]iilor sau oap`r`rilor.

To]i care intr` sau ies dinsala de judecat`, \n timpul pro-cesului, o fac \n cea mai de-plin` lini[te, cu plec`ciunea derigoare.

|ntreaga sal` este \mpânzit`cu camere video, cu plasme,microfoane, calculatoare [i lap-top-uri, totul pentru a se \n -f`ptui \n bune condi]ii actul dejusti]ie.

Domnul Robert Ekaireb nu afost adus la proces, el fiind pre-zent pe ecranele monitoarelordin sala de judecat`, ca urmarea transmisiei \n direct de la pe-nitenciarul din Londra, unde seafl` \ncarcerat de mai bine dedoi ani de zile.

Procesul a \nceput la ora14.00 ale zilei de 24 noiembrie2015, urmând s` se finalizeze\n aceea[i zi, doar c`, Pre[edin-tele [i \ntregul Complet de ju-

decat`, vrând s` fie siguri c` nule scap` nimic, mai ales când evorba de o a[a-zis` crim`, ne-dovedit` de altfel, au prelungitdurata procesului cu \nc` o ziplin`, cea de 25 noiembrie a.c.

Cred c` [i prezen]a mea \nSala de judecat` din RoyalCourt of Justice, ca observatorOADO-ECOSOC-ONU, a fost bi -ne monitorizat`.

Despre desf`[urarea proce-sului, \n num`rul urm`tor.

PRE{EDINTE PRE{EDINTE FONDATOR O.A.D.OFONDATOR O.A.D.O

Prof .Univ . dr .Prof .Univ . dr .F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

- VA URMA -

www.palace-sinaia.rohttp://radburg.ro/

UN CAZ MARCA „ELODIA”... Episodul VII

ROMÂNIA[i realitatea STATISTICII

1. Cea mai “bisericoas`” ]ar` dinUniunea European` (locul 1 la nu -m` rul de biserici pe cap de locuitor).

2. Cea mai \napoiat` ]ar` euro-pean` (45% dintre români n-au WC\n cas`, fa]` de 2% \n Europa).

3. Românii au doar jum`tate dinputerea de cump`rare a europeanu-lui mediu, dar \[i petrec timpul liber\n mall-uri [i hypermarket-uri [i con-truiesc noi mall-uri [i hypermarket-uri, \n ciuda crizei.

4. România este ]ara cu cea maidur` lege anti-arme din lume, sin-gura care \[i ]ine poporul completdezarmat (motivând prin siguran]apopula]iei), dar este ]ara cu cea maimare corup]ie din Europa – 40%(Curtea de Conturi: din 15 miliardede euro pe an achizi]ii publice, 6.2miliarde se fur` ).

5. România este printre pu]inele]`ri care interzic complet prostitu]ia(pe motive de moralitate), dar estecel mai mare exportator de prostitu-

ate din Uniunea European` (pesteRusia [i Ucraina), conform EU Ob-server.

6. România este ]ara cu cel maimic [omaj oficial din ultimii 25 deani, \n medie, dar este singura ]ar`unde 50% din familii declar` c` nuau niciun membru angajat; iar 25%din familii au doar un membru anga-jat.

7. România este printre ]`rile cucei mai mul]i absolven]i de universi-tate din lume, dar este ]ara cu doardou` universit`]i \n Top 1000: Uni-versitatea din Bucure[ti ocup` locul986 [i Universitatea Babe[-Bolyai dinCluj-Napoca, locul 987, conformclasamentului realizat de Center forWorld University Rankings \n 2015.

8. România este ]ara unde [coalaeste sus]inut` pân` la sfâr[itul liceu-lui (\n sensul c` liceul e gratuit), dareste pe locul 1 \n Europa la [colarianalfabe]i (30%), iar 42% dintre ro -mâni cred c` Soarele se \nvârte[te \njurul P`mântului.

9. România este ]ara cu cel maimare procent de insatisfac]ie la adre -sa clasei politice; românii se plâng \nmod constant de corup]ia [i incom-peten]a politicienilor lor. Dar estesingura ]ar` unde nu a avut loc niciun miting anti-corup]ie \n ultimii 25de ani [i unde participarea publiculuila ac]iuni anti-corup]ie este minim`.

10. România este ]ara cu cea maimic` absorb]ie a banilor europeni,dar este ]ara cu cel mai mare procentde bani europeni fura]i (din pu]inulfolosit) motiv pentru care UniuneaEuropean` a t`iat fondurile pentruinfrastructur`.

www.amosnews.rowww.amosnews.ro

5 Mai 2016

NU NE MAIFACEM BINE!

Am tr`it s` o vedem [i pe asta! Un cona]ional de-al nostru, Dumitru

Morhan, actualmente Pre[edinte alU.D.U.R., (Uniunea Democrat` a Ucrai-nienilor din România), a ajuns ca, \nurma nedrept`]ilor suferite \n proceseleintentate abuziv \n Justi]ia româneasc` sia permanentelor represalii politice, s`cear` - culmea - “azil politic” \n Ucraina,]ara din care provin to]i etnicii ucrainienide pe teritoriul României, al c`ror repre-zentant este chiar el!

Ru[ine pentru o ]ar` membr` cu drep-turi depline a Uniunii Europene, \nc` dela 1 ianuarie 2007, care \[i declar`, ori decâte ori se ive[te ocazia, adeziunea la va-lorile umane democratice mondiale.

Studiind cazul domnului DumitruMorhan, am constatat cum, \ntr-un ter-men relativ scurt, i s-au \ntocmit peband` rulant`, \n mod abuziv, diversedosare penale, mai mult inventate decâtreale, de cine credeti, de Procurorul in-culpat azi Dâmbu Dumitru de la Parche-tul de pe lâng` Tribunalul Suceava,sus]inut asiduu de Comisarul [ef Bolo-han Liviu de la Serviciul de crim` organi-zat`, personaj despre care mult` lumespune c` ar fi un individ abuziv [i u[orinfluen]abil. El este acuzat actualmentede abuz \n serviciu. [i, colac pestepup`z`, cum zice românul, toate dosa-rele trimise \n instan]` de procurorulpenal, au ajuns la aceea[i Judec`toarede la Tribunalul Suceava, doamna Brum`Iuliana.

Se spune c` niciodat` lucrurile nusunt \ntâmpl`toare! Perfect adev`rat [i \ncazul dosarelor domnului Morhan, care,

deloc \ntâmpl`tor, au ajuns de fiecaredat` la doamna Brum`.

De[i avoca]ii ap`r`rii i-au cerut \nnenum`rate rânduri s` se ab]in`, bachiar s-a solicitat recuzarea acesteia, con-trar oric`ror eviden]e [i a oric`ror argu-mente pertinente, doamna Brum`Iuli ana a continuat s` judece aceste pro-cese.

Oare cum pot fi catalogate asemeneafapte, altfel decât abuzuri [i prigoan` po-litic` din partea oficialit`]ilor române,care au transformat un om onest, cu im-plic`ri sociale [i umanitare de excep]ie,un na]ionalist convins, care a construit[coli, a pavat str`zi, a ctitorit nenum`ratebiserici \n ]ara lui, România, a finan]at cupropriii bani comunit`]i \ntregi de oa-meni str`ini [i români afla]i \n suferin]`[i s`r`cie?

Acest om este ast`zi un refugiat poli-tic. Adus \n pragul disper`rii din cauzasitua]iei create de justi]ia român`, aajuns s` cear` “azil politic”, cum spu-neam și mai sus, tocmai \n ]ara din careprovin cei care l-au ales \n România s`fie reprezentantul lor, ucrainienii din te-ritoriile de la grani]a de nord, care \i suntal`turi [i \l respect` pentru caracterul [isufletul lui bun, fiind apreciat la unisonde to]i cei care azi \l sus]in [i \l ap`r`.

Cazul a fost preluat, pe domeniulap`r`rii drepturilor omului, [i de Orga-niza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omu-lui (OADO), care va monitoriza cu mareaten]ie acest caz, de-a dreptul revolt`tor.[i, din pacate, acest caz nu este unul izo-lat, cum mai cred poate mul]i naivi din]ara noastr`.

BIROUL JURIDIC O.A.D.O.BIROUL JURIDIC O.A.D.O.

Av. Ion COSTEIAv. Ion COSTEI

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

Mondorama Mondorama

Pedeapsa cu moartea nu numai c`n-a fost abolit`, ci „\nflore[te” an dean, dep`[ind execu]iile din Evul Me -diu.

Organiza]ia Amnesty Inter na Amnesty Inter na -- tional tional a f`cut cunoscut miercuri c` \n2015 s-a \nregistrat o cre[tere semni-ficativ` a num`rului de execu]ii lanivel mondial, iar 90% dintre acesteaau avut loc \n Iran, Arabia Saudit` [iPakistan, relateaz` Reuters, citat` deAgerpres.

Cel pu]in 1.634 de persoane aufost executate anul trecut, a precizatorganiza]ia, ad`ugând c` num`rulreal este probabil semnificativ maimare, \n condi]iile \n care nu exist`cifre exacte \n cazul Chinei, scrieagen]ia britanic` de pres`.

“Num`rul execu]iilor cunoscute acrescut cu peste 50%, comparativ cuanul 2014. Aceast` cre[tere este tul-bur`toare [i alarmant`”, a declaratOliver Hendrich, expert privind pe -deapsa capital` al Amnesty Interna-tional din Germania.

Cel pu]in 977 de persoane au fostexecutate \n Iran anul trecut, majori-tatea pentru infrac]iuni legate dedroguri, a precizat Amnesty, \n timpce peste 320 de execu]ii au avut loc\n Pakistan [i cel pu]in 158 de per-soane au fost executate \n ArabiaSaudit`.

|n Statele Unite, 28 de persoaneau fost executate anul trecut - cel maimic num`r din 1991.

China este considerat` ]ara \n careau loc cele mai multe execu]ii din lu -me, num`rul persoanelor executateanual fiind de ordinul miilor, de[icifra exact` a acestora este secret destat, a precizat organiza]ia pentrudrepturile omului, citat` de Agerpres.

Execu]iile au loc, \n general, prin\mpu[care, dar \n lumea arab` seprac tic` \nc` pedeapsa capital` prinspânzurare.

Aurelia Aurelia APOSTOLAPOSTOLAMPress 6 Aprilie 2016

CEL MAI MARE NUM~R DE EXECU}II DIN ULTIMII 25 DE ANIMulte sunt prin spânzurare,ca-n Evul Mediu

Pentagonul[ocat c` miide militarichinezi intr` \n lupt`\mpotrivaISIS

Kremlinul a anun]at c` 5000 de mili-tari chinezi din trupele de elit` se pre -g`tesc s` intre \n zona de r`zboi aLevantului, pentru a ajuta Rusia \n lupta\mpotriva ISIS, ceea ce a “oripilat” Admi-nistra]ia Obama [i Pentagonul.

Unit`]i ale for]elor special “Tigrul sibe-rian” [i “Tigrul nop]ii”au primit auto -riza]ie din partea Congresului PoporuluiChinez, dup` ce \n China a fost adoptat`Legea anti-terorism, care permite pro-priei armate s` ia parte la misiuni anti-tero \n str`in`tate.

Extrem de critic` pentru China esteamenin]area grav` la adresa securit`]iina]ionale din partea Statului Islamic dar[i din partea Organiza]iei Na]ionale deInforma]ii a Turciei (MIT), poate cel maibine descris` de jurnalistul americanspecializat \n informa]ii militare, Sey-mour M. Hersh, \n ultimul s`u articol:

“China, un aliat al liderului sirianAssad, are preg`tite peste 30 miliarde dedolari pentru reconstruc]ia Siriei dup`r`zboi.

{i China este \ngrijorat` de Statul Isla-mic. Ea prive[te criza sirian` din trei per-spective: drept interna]ional [i le gitimi -tate, pozi]ionare strategic` global` [i ac-tivit`]ile jihadi[tilor uiguri din provinciaXinjiang, \n estul extreme al Chinei.

Xinjiang se \nvecineaz` cu opt na]iuni– Mongolia, Rusia, Kazahstan, K\rg\zstan,Tadjikistan, Afganistan, Pakistan [i India[i, din punctual de vedere al Chinei, esteo cale de r`spâdire a terorismului \nlume [i \n China.

Mul]i lupt`tori uiguri din Siria sunt cu-noscu]i ca membri ai Mi[c`rii Islamice aTurkestanului de Est, o organiza]ie sepa-ratist` adesea violent`, care \ncearc` s`impun` un stat islamist uigur \n Xinjiang.

Faptul c` ei au fost ajuta]i de srviciulturc de informa]ii s` ajung` din China \nSiria, prin Turcia, a creat mari tensiuni\ntre serviciul de informa]ii chinez [i celturc, iar China e \ngrijorat` de faptul c`rolul Turciei \n sprijinirea lupt`torilor ui-guri \n Siria ar putea fi extins pe viitor \nsrijinul inten]iilor Turciei \n Xinjiang.”

De[i media propagandei corporatisteamericane contnu` s` resping` articolulexploziv al lui Hersh, 2015 a fost anul \ncare Rusia a expus natura barbar` a pu-terilor occidentale – conspira]ia lor cri-minal` pentru schimbarea de regim \nSiria, agresiuni \mpotriva Zemenului, Ira-nului, Rusiei, Chinei [i oric`ror alte ]`ricare nu sunt “pe linie” [i a mai ar`tat\ntregii lumi c` lupta regimului Obama\mpotriva Statului Islamic a fost imagi-nar`.

Gabriel Gabriel MIHALACHEMIHALACHE

INSPEC}II DE ATRACTI-VITATE

Poli]istele din ora[ul mexicanQueretaro au depus o plângeri\n care sus]in c` unii coman-dan]i, de sex masculin, le supununor "inspec]ii de atractivitate"\n cadrul procesului de selec]iepentru o nou` unitate feminin`pentru centrul turistic al ora[ului, trans-mite „The Guardian”.

Doi ofi]eri de sex feminin au sesizatComisia Drepturilor Omului de la nivelstatal, a declarat Maricruz Ocampo de la„Coincidir Mujeres”, o asocia]ie non-gu-vernamental` care le acord` sprijin fe-meilor.

Acuza]iile au ie[it la suprafa]` \n con-textul \n care poli]ia din ora[ a intrats`pt`mâna aceasta \n grev` cerând de-misia [efului poli]iei, Rolando EugenioHidalgo Eddy.

Ocampo sus]ine c` cele dou` femeiau fost supuse unei inspec]ii \n timpulc`reia ofi]erii superiori de sex masculinau comentat \n leg`tur` cu aspectul [i

greutatea lor - spunându-i uneia dintreele, care pierduse o sarcin` - c` are"burt`".

"Femeile au spus: «M-am antrenat s`fiu ofi]er de poli]ie, nu s` fac spectacol»”,a declarat Ocampo.

Acuza]iile vin \n contextul \n care ]arase confrunt` cu un val de violen]e se-xuale, care a atras indignare pe re]elelede socializare [i \n societate, dar [i unr`spuns la aceast` nemul]umire popu-lar`, manifestat` prin comentarii miso-gine [i amenin]`ri.

HotNews.roHotNews.ro

10 Aprilie 2016

Politicile privindmi gra]ia, adoptatevara trecut` de Un-garia, au limitat ac-cesul refugia]ilor laazil, se afirm` \ntr-unraport al Agen]ieiONU pentru Refugi -a]i, citat de agen]iilede [tiri MTI [i Media-fax.

Potrivit institu]ieiinterna]ionale, pro-cedura de acordarea azilului [i condi]iilede primire \n zonelede tranzit din Ungaria nu respect` le-gisla]ia Uniunii Euro pene sau stan-dardele interna ]ionale.

|n raport se mai afirm` c` politicileungare au avut un efect negativ asu-pra garan]iilor procedurale, controlu-lui judiciar [i libert`]ii de mi[care.

Raportul mai men]ioneaz` [i im -ple mentarea de c`tre guvern a con-ceptului de „]`ri ter]e sigure”, re fe rindu-se la ]`rile traversate de refu-gia]i \n drum spre Ungaria, aspectcare a contribuit la limitarea accesu-lui la azil.

De asemenea, Agen]ia ONU a cri-ticat [i decizia guvernului de la Buda-pesta de a incrimina intrarea ilegal`

\n ]ar`, ad`ugând c` pedepsele cu

\nchisoarea au fost impuse \n urmaunor procese accelerate, iar sen -tin]ele nu au fost suspendate, chiardac` persoana \n cauz` a depus o ce-rere de azil.

|n raport, a mai fost criticat` [i de-cizia de a \nchide cel mai mare cen-tru de primire pentru refugia]i din]ar`, de la Debre]in [i a sugerat c` le-gisla]ia \n materie de azil a Ungarieis-ar putea afla \n conflict cu obli -ga]iile sale interna]ionale [i euro-pene.

HotNews.roHotNews.ro

AA gg enen ]] ie ONU:ie ONU:“procedurile Ungariei privind

azilul nu respect` legisla]ia UE,nici standardele interna]ionale”

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com