pdi

1

ARGUMENT

Proiect de dezvoltare instituţională pentru perioada 2011-2015 s-a realizat plecând de la o radiografie complexă şi realistă asupra mediului extern în care activează instituţia de învăţământ şi asupra mediului organizaţional intern.

Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii.

Planul de dezvoltare instituţională are în vedere eliminarea "punctelor slabe", a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate, înlăturarea "ameninţărilor" sau atenuarea efectelor acestora. Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea "punctelor tari" (care reprezintă capitalul de referinţă) şi a "oportunităţilor" oferite de cadrul legislativ sau de comunitate.

Scopurile strategice asumate izvorăsc din realitatea obiectivă constatată la nivelul unităţii şcolare, corelate cu nevoile de educaţie şi calificare reclamate de societate.

Analiza condiţiilor socio-economice şi proiectarea traiectoriei de dezvoltare s-a făcut pe baza programelor existente la nivel local şi regional, a evoluţiei previzibile a fenomenului economic pe termen mediu şi lung, valorificând datele, prognozele şi documentele elaborate de Consiliul Judeţean Vaslui, Primăria Municipiului Vaslui, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vaslui, Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea Profesională, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Direcţia Judeţeană de Statistică, de Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Vaslui, Planul Regional de Acţiune în Învăţământul Profesional şi Tehnic, Planul Local de Acţiune în Învăţământul Profesional şi Tehnic şi Planul de Acţiune al Şcolii.

S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul catedrelor şi comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul unităţii, rezultatele sondajului efectuat în rândul elevilor, propunerile avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii comunităţii locale şi de agenţii economici - parteneri tradiţionali ai instituţiei.

Programele Ministerului Educaţiei ,Cercetării ,Tineretului si Sportului şi ale Guvernului României privind reforma şi modernizarea învăţământului românesc sunt temeiul direcţiilor principale de dezvoltare instituţională în perioada 2011-2015.

Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze cercetarea ştiinţifică, valorile şi practicile societăţii democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea în viaţa privată şi publică.

Performanţele obţinute în ultimii ani de Grupul Şcolar Industrial "Ştefan Procopiu" ne îndreptăţesc în asumarea unor obiective manageriale care să pună în operă idealurile de dezvoltare instituţională ale colectivului didactic şi să maximizeze interesul de formare şi instruire a elevilor.

Profesor, Botan Ana-Cristiana

2

CUPRINS

ARGUMENT ......................................................................................................................... 1 CAPITOLUL I. Diagnoza mediului extern şi intern al unităţii şcolare................................ 4 Diagnoza mediului extern ................................................................................................... 4 Populaţia activă şi resursele forţei de muncă .......................................................... 6 Structura economică, probleme sociale şi educaţia (Analiza S.W.O.T.) ................... 8 Structura economicăa judeţului Vaslui .................................................................... 9 Analiza S.W.O.T..................................................................................................... 11 Educaţia ................................................................................................................ 13 Accesul la servicii şcolare ....................................................................................... 19 Sănătate................................................................................................................. 21 Analiza SWOT........................................................................................................ 22 Analiza PEST(E) .................................................................................................... 24 Diagnoza mediului intern .................................................................................................... 27 Structura unităţii şcolare ......................................................................................... 28 Resurse umane ...................................................................................................... 30 Grupuri ţintă, comunitate locală, părinţi, fluxuri de elevi .................................................. 37 Comunitate locală................................................................................................... 37 Municipiul Vaslui..................................................................................................... 37 Părinţi. Fluxuri de elevi ........................................................................................... 38 Adolescenţii azi ...................................................................................................... 42 Analiza SWOT........................................................................................................ 45 Baza materială ....................................................................................................... 49 Resurse curriculare ............................................................................................... 54 Relaţii intersistemice şi comunitare ......................................................................... 58 CAPITOLUL II....................................................................................................................... 65 Misiunea unităţii şcolare ......................................................................................... 65 Viziunea unităţii şcolare .......................................................................................... 66 CAPITOLUL III...................................................................................................................... 68 Ţinte strategice....................................................................................................... 68 Reforma şi personalizarea procesului instructiv educativ......................................... 68 Creşterea calităţii fluxurilor de elevi şi asigurarea finalităţii educaţionale ........................................................................................................... 69 Îmbunătăţirea standardelor de performanţă a resurselor umane şi a managementului şcolar .................................................................................... 71 Ameliorarea şi modernizarea infrastructurii şi generalizarea accesului la informaţia electronică .......................................................................... 72 Adaptarea ofertei de educaţie şi formare la dinamica pieţei locurilor de muncă .................................................................................................. 74 Optimizarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale ............................ 75 Capitolul IV .......................................................................................................................... 76 Opţiuni manageriale ............................................................................................... 76 Dezvoltarea curriculară ........................................................................................... 76 Curriculum-ul la decizia şcolii .................................................................................. 77 Activităţi extracurriculare......................................................................................... 79 Grupuri ţintă: elevi, părinţi, comunitate .................................................................... 80 Fluxuri de elevi, politica de recrutare a candidaţilor ................................................. 81 Asigurarea finalităţilor învăţământului liceal............................................................. 82

3

Orientarea şcolară şi profesională, proiectarea carierei ........................................... 84 Consilierea şcolară şi profesională.......................................................................... 85 Proiectarea carierei ................................................................................................ 87 Monitorizarea absolvenţilor ..................................................................................... 87 Resurse umane ...................................................................................................... 88 Recrutarea şi selecţia resurselor umane ................................................................. 88 Utilizarea resurselor umane .................................................................................... 89 Salarizarea şi stimularea personalului ..................................................................... 90 Perfecţionarea resurselor umane ............................................................................ 91 Resurse materiale şi financiare ............................................................................... 93 Finanţarea unităţii de învăţământ…………………………………………………………94 Resurse financiare extrabugetare……………………………………………………… ..97 Resurse materiale ale unităţii de învăţământ……………………………………………98 Controlul, evaluarea, recompensa, sancţiunea........................................................ 99 Controlul ................................................................................................................ 99 Evaluarea resurselor............................................................................................... 101 Relaţii interumane, intersistemice, comunitare ................................................................. 102 Plan operaţional .................................................................................................................. 106

4

CAPITOLUL I

DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN Şl INTERN AL UNITĂŢII ŞCOLARE

I.1.1. Diagnoza mediului extern

Judeţul Vaslui

Judeţul Vaslui este situat în regiunea de Nord-Est a ţării, parte din vechea regiune a Moldovei. Are o suprafaţă de 5.318 Km2 ceea ce reprezintă 2,23% din suprafaţa totală a României şi 14,4% din suprafaţa Regiunii Nord-Est; se învecinează la Sud cu judeţul Galaţi, la Vest şi Sud-Vest cu judeţele Neamţ, Bacău şi Vrancea, iar la Nord cu judeţul Iaşi. Limita estică este marcată de către Valea Prutului care este în acelaşi timp şi graniţă naturală cu Republica Moldova.

Populaţia judeţului Vaslui

Populaţia judeţului la 1 iulie 2010, conform datelor furnizate de Direcţia

de Statistică a Judeţului Vaslui, era de 449.524 de locuitori. Aceştia trăiesc în trei municipii (Vaslui, Bârlad, Huşi), două oraşe (Negreşti, Murgeni) şi 81 de comune (cuprinzând 449 de sate).

Din punct de vedere etnic, populaţia judeţului prezintă un grad înalt de omogenitate (98.4% români), marea majoritate fiind de religie ortodoxă (91.04%) cu o repartizare echilibrată de sexe.

După anul 1990, începerea procesului de tranziţie la economia de piaţă, a marcat şi schimbarea sensului de evoluţie a populaţiei la nivelul întregii ţări, înregistrându-se o scădere a acesteia. La nivelul oraşului Vaslui se constată însă, o continuare a creşterii demografice, manifestată până în anul 1995 când se înregistrează cel mai mare număr de locuitori, 80.665. După anul 1995, evoluţia populaţiei intră pe un trend descrescător, înregistrând 70.302 locuitori în anul 2007, ceea ce înseamnă o scădere cu 10 000 locuitori.

Scăderea populaţiei în perioada 1995-2007 a fost rezultatul scăderii

natalităţii, la care se adaugă şi soldul negativ al migraţiei. Oraşul Vaslui rămâne şi la început de secol XXI, unul dintre puţinele oraşe ale României, în care sporul natural aduce un aport constant de populaţie, care mai atenuează efectele bilanţului migrator negativ.

În timp, efectele resimţite ca urmare a scăderii populaţiei, vor consta în probleme economice, determinate pe de o parte de scăderea forţei de muncă şi pe de altă parte, de insuficienţa resurselor economice necesare susţinerii persoanelor vârstnice.

5

Conform Anuarului Statistic al Judeţului Vaslui 2009, populaţia pe

grupe de vârstă, medii şi sexe la 1 iulie 2009 se prezenta astfel:

Total Urban Rural Vârsta, (ani) Ambele

sexe Din care feminin:

Ambele sexe

Din care feminin:

Ambele sexe

Din care feminin:

Total 455594 228259 187792 96727 267802 131532 0-14 86279 42259 28791 14064 57488 28195 15-59

281730 136478 135872 69595 145858 66883

60 ani şi peste

87585 49522 23129 13068 64456 36454

Pentru anul 2009 structura pe sexe a populaţiei relevă o uşoară

predominare a populaţiei feminine, de 51,5% (mai ales în cadrul grupelor de vârstă de peste 50 ani).

Gradul de urbanizare a judeţului este de 41,1%, în scădere continuă după anul 2000. Comparativ cu mediile regionale (43%) şi naţionale (55%), această valoare este inferioară.

Populaţia urbană a judeţului Vaslui totaliza, la 1 iulie 2009, 187.792

locuitori, cu 10% mai puţin faţă de anul 2000. Scăderea demografică nu se observă şi în rural, unde efectivul populaţiei a crescut chiar cu 2,5%, în aceeaşi perioadă. Responsabil pentru această situaţie este fenomenul de migraţie internă (schimbarea domiciliului sau a reşedinţei în alte localităţi din judeţ sau în alte judeţe din ţară).

O situaţie demografică deosebită, cu implicaţii importante pe termen

mediu şi lung, este dată de ponderea scăzută a populaţiei tinere. Conform Anuarului Statistic al Judeţului Vaslui 2009, populaţia pe grupe de vârstă pentru perioada 1977-2009 se prezintă astfel:

Grupe de vârstă 1977 1992 1995 2001 2002 2005 2007 2009 0- 14 ani 31,9 % 27,8 % 23,6 % 21,8 % 20,8 % 19,0 % 18,9 % 18,7 % 15-59 ani 55,6 % 56,8 % 63,2 % 59,2 % 60,2 % 61,9 % 61,8 % 61,5 % 60 ani si peste 12,5 % 16,1 % 13,2 % 19,0 % 19,0 % 19,1 % 19,3 % 19,8 %

Structura pe grupe de vârstă reflectă o tendinţă de îmbătrânire

demografică manifestată prin creşterea populaţiei adulte şi vârstnice în detrimentul populaţiei tinere. Implicaţiile economice care apar, provin mai ales din creşterea numărului de pensionari şi scăderea forţei de muncă. Peste aproximativ 15-20 de ani, se vor înregistra atât o accentuare a îmbătrânirii demografice dar şi un deficit de forţă de muncă, deoarece rata de înlocuire a forţei de muncă are o valoare de 634,4‰ (1.000 de persoane ce vor părăsi câmpul muncii datorită vârstei vor fi înlocuite de aproximativ 635 de tineri).

Evoluţia prognozată a populaţiei şcolare din judeţul Vaslui pentru

perioada 2007-2014 este următoarea:

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Vaslui 3728

9 34495 32118 30742 29168 28781 29172 29388

6

Pentru perioada 2006-2013, în judeţul Vaslui se preconizează o

scădere cu 24,68% a populaţiei şcolare cu vârste între 15-19 ani (categorie care prezintă interes din punct de vedere al învăţământului tehnic). Elevii care părăsesc sistemul de educaţie/formare sunt majoritar din mediul rural, având ca factor favorizant veniturile reduse pe membru de familie.

Populaţia activă şi resursele forţei de muncă Populaţia activă ocupată a regiunii N-E la data de 1 ianuarie 2010 era

de 1.400.000, iar cea a judeţului Vaslui de 140.000. Repartizarea populaţiei active, pe activităţi ale economiei naţionale,

ocupate la nivelul judeţului Vaslui la data de 31 decembrie 2009 se prezintă astfel:

Judeţul Vaslui / Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total economie 150.0 143.0 146.8 144.0 145.9 144.8140.0Agricultură,vânătoare şi silvicultură 80.3 73.8 76.1 70.6 69.4 67.8 67.9

Pescuit şi piscicultură 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 Industrie 31.5 30.1 27.5 27.6 26.3 27.4 23.3

Industrie prelucrătoare 29.7 28.3 25.8 25.9 24.7 24.6 20.6 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 0.8 0.7 din

care:Distribuţia apei, salubritate

1.8 1.8 1.7 1.7 1.6 2.0 2.0

Construcţii 3.6 3.6 4.1 4.0 5 5.2 4.0 Comerţ 9.9 8.7 11.6 12.4 13.3 12.4 12.7 Hoteluri şi restaurante 0.6 1.1 0.9 1.0 1.4 1.2 0.8 Transport, depozitare şi comunicaţii 3.7 3.5 3.8 4.4 4.8 4.9 5.0

Activităţi financiare şi asigurări 0.7 0.8 0.8 0.7 0.9 0.9 0.9 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3.3 3.7 3.2 3.5 3.7 0.4 0.5 Administraţie publică şi apărare 2.2 2.1 2.9 2.9 3.3 0.4 0.5 Învăţământ 7.5 7.3 7.7 7.9 8 7.8 7.6 Sănătate şi asistenţă socială 5.1 6.0 6.7 6.9 7.7 8.5 9.0 Celelalte activităţi ale economiei naţionale 1.5 2.2 2.4 2.0 2 4.7 4.2

Analiza comparativă a structurii populaţiei ocupate pe sectoare de

activitate, pentru anii 2003 şi 2009, indică o scădere a ponderii activităţilor industriale de la 52,9% în 2003, la 33,8% în 2009, explicată prin restructurările şi disponibilizările din marile întreprinderi de stat, precum şi prin închiderea sau falimentarea altor unităţi industriale, care nu au făcut faţă concurenţei specifice economiei de piaţă. A scăzut atât numărul celor ocupaţi în agricultură, la 67,9 mii persoane, dar şi numărul persoanelor ocupate în industrie, la 23,3 mii persoane. Creşteri s-au înregistrat în domeniul ocrotirii sănătăţii, de până la 6,9 %, şi în transport, depozitare, comunicaţii de până la 3,5 %.

Numărul mediu de salariaţi publicat de DJS Vaslui pentru anul 2009 a

fost de 55.182 persoane, adică aproximativ 21% din resursele de muncă disponibile în judeţ. Cei mai mulţi (32,7%) erau angajaţi ai unităţilor

7

industriale, în special ai celor din ramura productivă. În comerţ erau angajaţi 12,4% dintre salariaţi, iar sectorul construcţiilor cuprindea 7,7% din total. Restul de 43,2% activau în diversele activităţi de servicii reprezentate la nivelul judeţului (transporturi, intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare etc.). În agricultură, domeniu de activitate cu sezonalitate puternică, erau înregistraţi doar 4% din salariaţii din judeţ.

Rata şomajului înregistrat în judeţul Vaslui este de ani buni printre cele

mai ridicate din ţară, iar în ultimii ani a crescut foarte mult. În aprilie 2009, rata şomajului din judeţ era cea mai ridicată din ţară (12%). Aceeaşi poziţie a fost înregistrată şi în aprilie 2010, când rata şomajului a crescut până la 14,09%.

Anii 1991 1995 2000 2001 2002 2005 2007 2009

Total 265.978 998.432 140.100 117.700 109.900 103.700 66.700 81.000 Judeţul 11.463 30.115 30.616 25.309 28.103 16.547 15.619 22.622 Rata 5,2 % 14,8% 15,4% 13,3% 15,9% 10,3% 9,6% 11,9% Rata 3,0% 8,9% 7,1% 7,3% 6,8% 6,5% 5,1% 5,6%

La 28.02.2011 la AJOFM Vaslui erau înregistraţi 18.961 şomeri,

ponderea şomerilor în populaţia stabilă (18-62 de ani) fiind de 6.9%.

Total şomeri Bărbaţi Femei Număr Procente Număr Procente Număr Procente 18.961 100 12.300 64,8% 6.661 35,2%

Datele oficiale referitoare la rata şomajului cuprind doar înregistrările în

evidenţele AJOFM, numărul persoanelor care nu îşi găsesc loc de muncă fiind, în realitate, mai mare.

Procentul absolvenţilor şomeri din totalul şomerilor pentru Regiunea

NE, în perioada 2003-2007, se prezintă astfel:

Regiunea Nord Est (% absolvenţilor şomeri din totalul

şomerilor) Domeniul de formare

profesională 2003 2004 2005 2006 2007

Mecanică 4,71 3,43 3.08 3,30 3,44 Electromecanică 6,04 4,09 4,01 4,34 4,82 Electronică şi automatizări 8,97 6,12 6,93 6,45 6,72 Chimie industrială 3,58 4,65 5,39 5,35 5,84 Materiale de construcţii 0,05 5,28 2,94 5,39 4,63 Electric 2,28 3,13 3,20 3,33 3,15 Construcţii, instalaţii şi lucrări publice

3,18 3,15 3,11 3,44 3,68

Agricultură 2,73 2,00 2,29 2,49 2,53 Sivicultură 4,70 0,22 4,40 4,59 4,52 Comerţ 2,31 1,43 5,50 4,56 5,68 Turism şi alimentaţie publică 4,95 2,68 3,00 3,66 3,68 Industrie alimentară 4,72 2,18 3,55 3,74 3,68 Fabricarea produselor din lemn 12,53 7,17 8,43 9,85 8,59 Industrie textilă şi pielărie 4,68 4,12 4,35 4,26 4,56 Tehnici poligrafice 0,00 0,00 0,00 0,00 0

8

Estetica şi igiena corpului omenesc

4,93 5,67 5,91 5,65 5,16

Alte ocupaţii din domeniul servicii 13,67 8,87 7,44 9,64 8,7 Alţi muncitori necalificaţi 4,45 4,18 4,03 4,36 4,14 Alte meserii 7,92 6,75 7,41 6,67 6,51

Total 10,99 10,11 10,45 10,32 10,56 Din totalul şomerilor înregistraţi la nivelul judeţului Vaslui la sfârşitul

lunii octombrie 2009, cea mai mare pondere o au cei cu nivel scăzut de instruire: studii primare, gimnaziale, profesionale – 82%, studii liceale şi postliceale – 14%, studii superioare – 4%.

ANALIZA SWOT (POPULAŢIA ACTIVĂ ŞI RESURSELE FORŢEI DE MUNCĂ)

Puncte tari Puncte slabe

Vârsta medie a populaţiei urbane este de 37,4 ani în cazul populaţiei feminine şi de 35,3 ani în cazul populaţiei masculine;

Scăderea mortalităţii infantile în ultimii cinci ani cu aproximativ 39,6% la nivel judeţean, cu 40,3% la nivel regional şi cu 34,5% la nivel naţional;

În prezent, o persoană aflată în vârstă inactivă din punct de vedere economic este susţinută de 4 persoane aflate în vârstă de muncă;

Rata şomajului înregistrat în rândul populaţiei feminine este inferioară celei judeţene şi celei înregistrată în rândul populaţiei masculine;

Pe baza structurii actuale a populaţiei pe grupe de vârstă se preconizează că peste 10-15 ani pe piaţa locală urbană a judeţului se va apărea un deficit de resurse de muncă (rata de înlocuire a forţei de muncă are valoarea 634,4‰ ceea ce înseamnă că fiecare 1.000 de persoane care vor ieşi din câmpul muncii vor fi înlocuite de circa 634 de persoane);

Evoluţie negativă a efectivului populaţiei urbane;

Gradul de urbanizare a judeţului Vaslui este inferior celui regional şi celui naţional;

Tendinţa accentuată de îmbătrânire demografică a populaţiei;

Rata natalităţii este în scădere, iar cea a mortalităţii în creştere; evoluţia actuală prevede pe termen mediu un spor natural negativ;

Mişcarea migratorie a populaţiei are un efect negativ asupra efectivului populaţiei din mediul urban vasluian pe fondului înregistrării unui sold negativ în uşoară creştere în ultimii cinci ani (atât migrarea către alte judeţe pentru un nivel de trai mai ridicat, dar şi spre mediul rural);

9

Oportunităţi Ameninţări

Fonduri europene nerambursabile destinate Dezvoltării Urbane Durabile (reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor urbane);

Existenţa Programului Prima Casă care sprijină tinerele familii să îşi cumpere sau să îşi construiască o locuinţă;

Actualizarea Planurilor Urbanistice Generale.

Criza economică şi lipsa locurilor de muncă poate avea ca efect migrarea populaţiei din mediul urban în zonele rurale ale judeţului;

Tendinţa de migrare a populaţiei calificate spre alte centre urbane regionale pe fondului unei salarizări mai motivante.

Structura economică a judeţului Vaslui

Situaţia existentă a economiei vasluiene este rezultatul schimbărilor profunde prin care a trecut judeţul în ultimele decenii: de la industrializarea forţată din perioada comunistă la prăbuşirea industriei de după 1990. Toţi indicatorii care caracterizează situaţia economică a judeţului arată situaţii negative, într-un context al lipsei fondurilor pentru dezvoltarea economică locală care este cel mai important factor al dezvoltării judeţului.

Dezvoltarea economică a judeţului se confundă, practic, cu situaţia din mediul urban, pentru că aproximativ 90% din economie este concentrată în oraşe. Mediul de afaceri local este subdezvoltat în comparaţie cu alte judeţe şi cu situaţia generală a ţării. O dovadă elocventă este rata şomajului (domeniu în care judeţul Vaslui este fruntaş la nivel naţional) şi numărul foarte mic de firme mari (20 de firme, circa 0,4% din total, conform datelor INS).

Cea mai slabă dezvoltare economică dintre centrele urbane vasluiene o înregistrează oraşul Murgeni, cel mai tânăr oraş din judeţul Vaslui (2003). Situaţia acestuia este explicabilă prin izolarea teritorială faţă de celelalte centre urbane din zonă şi lipsa unei tradiţii economice istorice. Situaţia oraşului Negreşti nu este cu mult mai bună din punct de vedere economic, dar acesta are avantajul situării pe ruta Vaslui- Roman şi foarte aproape de ruta Vaslui-Iaşi.

Ca domenii de activitate importante la nivel judeţean (tradiţie, reprezentativitate, rezultate financiare, număr de salariaţi) se remarcă industria de maşini şi echipamente, confecţiile textile şi confecţiile din piele, industria alimentară şi a băuturilor alcoolice.

Conform datelor de bilanţ aferente anului 2009, cele mai multe firme erau înregistrate în municipiul Vaslui, urmat de municipiile Bârlad şi Huşi şi de oraşele Negreşti şi Murgeni. Această ordine se păstrează şi în cazul distribuţiei cifrei de afaceri şi a salariaţilor.

Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărime se prezentau, în anul 2009, astfel:

10

Din care pe clase de mărime, după numărul de salariaţi Activităţi

Număr unităţi

0-9 10-49 50-249 249 şi peste

Agricultură, vânătoare şi sivicultură

267 236 24 5 2

Industrie extractivă 3 3 0 0 0 Industrie prelucrătoare 623 477 107 27 12 Energie electrică şi termică, gaze şi apă

25 15 4 4 0

Construcţii 505 429 65 11 0 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

2291 2159 120 12 0

Hoteluri şi restaurante 225 201 21 3 0 Transport, depozitare şi comunicaţii

428 407 18 3 0

Intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale şi servicii

530 501 23 6 0

Învăţământ 25 25 0 0 0 Sănătate şi asistenţă socială

71 66 5 0 0

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative

34 29 5 0 0

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

106 96 9 1 0

TOTAL 5133 4644 401 72 16 Din numărul total de 5.113 unităţi locale active în judeţul Vaslui, doar

0,3% erau întreprinderi mari, iar dintre IMM-uri, 90% erau microîntreprinderi. Aproape jumătate din firmele vasluiene activează în comerţ (46,8%),

12,2% sunt unităţi industriale şi 10% activează în sectorul construcţiilor. În domeniul agricol figurează doar 4,4% dintre firmele din judeţ.

Raportat la populaţia judeţului, densitatea IMM-urilor este de 1,17 IMM la 100 de locuitori, valoare ce se află sub media regională (1,53 IMM/100 loc.) şi sub valorile celorlalte judeţe din regiune, cu excepţia Botoşaniului.

Cifra de afaceri, investiţiile brute şi personalul unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei se prezentau, în anul 2009, astfel:

11

Activităţi

Cifra de afaceri (mil. lei preţuri curente)

Investiţii brute

(mil. lei preţuri

curente)

Personalul (număr

persoane)

Industrie extractivă - - 5 Industrie prelucrătoare 1044 76 14698 Energie electrică şi termică, gaze şi apă

433 8 1949

Construcţii 315 28 3405 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

1802 72 8407

Hoteluri şi restaurante 65 8 1061 Transport, depozitare şi comunicaţii

201 36 2568

Intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale şi servicii

102 9 2000

Învăţământ 2 1 71 Sănătate şi asistenţă socială

17 4 273

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

137 4 633

TOTAL 4118 246 35070 Din cifra totală înregistrată la nivelul judeţului în anul 2009, 4.118

milioane lei preţuri curente, sectorul comercial deţine o pondere de 44,4%, industriei îi revin 35,2% iar construcţiile contribuie cu 8,9%. Principalele centre economice ale judeţului sunt municipiile. Ponderile corespunzătoare din cifra de afaceri totală sunt de 43,1% pentru Vaslui, 31,6% pentru Bârlad şi 11,3% pentru Huşi.

Conform Indicelui de dezvoltare umană şi a P.I.B., regiunea se

situează pe ultimul loc în ţară, fiind considerată zona cu cel mai ridicat nivel de sărăcie.

ANALIZA SWOT (STRUCTURĂ ECONOMICĂ)


Zonele rezidenţiale sunt în continuă dezvoltare (în prima jumătate a anului 2010 numărul de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 24 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului

Mediul de afaceri local nu are capacitatea de a oferi locuri de muncă pe măsura cererii din judeţ;

Doar 0,3% dintre unităţile locale active din judeţul Vaslui sunt întreprinderi mari (cu 250 şi peste

12

precedent). Productivitatea medie anuală a

muncii în 2008 a fost de 114,1 mii lei/salariat (apropiată de media regională de 118,4 mii lei/salariat);

Existenţa unităţilor locale active cu tradiţie (de ex.: Vascar, Rulmenţi SA, Ulerom, Safir, Mopan, Confecţii Bârlad, etc.);

35,2% din cifra de afaceri a unităţilor locale active din judeţul Vaslui este deţinută de domeniul industriei;

Existenţa exemplelor de bună practică de economie integrată, de la agricultură până la producţie şi comercializare;

Facilităţi moderne de producţie în sectorul industriei alimentare şi în domeniul producţiei de rulmenţi;

Existenţa produselor tradiţionale certificate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

salariaţi), iar la nivel regional ponderea acestora este de 1.4%;

Insuficienţa personalului calificat în construcţii, pe fondul migrării acestuia în alte zone pentru o salarizare motivantă;

Activităţile economice slab dezvoltate comparativ cu nivelul economic regional (numărul de IMM-uri la 100 de locuitori este de 1,17 în judeţul Vaslui şi de 1,53 în Regiunea Nord-Est);

Distribuţie neuniformă a unităţilor locale pe teritoriul judeţului, se remarcă o concentrare a mediului de afaceri în zona urbană (în special în municipiile Vaslui, Bârlad şi Huşi);

Capacitate scăzută a mediului de afaceri local de a susţine investiţii pentru dezvoltare;

Slaba dezvoltare a spiritului antreprenorial, în special în mediul rural;

Numărul scăzut al unităţilor ce au implementat un sistem de management al calităţii;

Nivelul foarte redus al investiţiilor străine la nivel judeţean;

Ponderea foarte scăzută a sectorului IT, cercetare-dezvoltare, cercetare-inovare;

Sectorul serviciilor slab dezvoltat; Proprietatea incertă asupra

siturilor industriale aflate într-o stare avansată de degradare şi al căror potenţial nu poate fi valorificat;

Lipsa culturii asociative, slaba colaborare între întreprinderi.

Oportunităţi Ameninţări Fondurile europene care sprijină

dezvoltarea mediului antreprenorial;

Dezvoltarea mediului de susţinere şi sprijinire a economiei locale vasluiene;

Forţa de muncă ieftină şi calificată poate conduce la înfiinţarea de noi antreprize;

Dezvoltarea Centrului de Afaceri Tutova şi a Centrului de Resurse pentru Afaceri Vaslui, structuri ce

Dependenţa activităţilor de confecţii de sectorul lohn, care are tendinţa de migrare către ţările din afara Uniunii Europene cu preţ scăzut al forţei de muncă: Republica Moldova, Ucraina, etc.;

Nivel ridicat de fiscalitate şi birocraţie excesivă;

Lipsa lichidităţilor poate conduce la falimentarea unităţilor locale active de tip microîntreprinderi şi chiar a celor medii;

13

sprijină mediul de afaceri şi facilitează accesul investitorilor străini în zona vasluiană;

Încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat;

Creşterea numărului de societăţi cu capital străin;

În profil teritorial există terenuri şi imobile disponibile investiţiilor;

Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a sectorului IMM;

Politica Uniunii Europene privind activităţile din domeniul cercetării- inovării în cadrul microîntreprinderilor;

Poziţia geografică a judeţului la graniţa estică a Uniunii Europene;

Posibilitatea desfăşurării de proiecte economice la nivelul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru;

Politicile naţionale de reglementare a exportului.

Blocarea creditării din cauza crizei economice şi a blocajelor financiare;

Creşterea concurenţei din cauza liberalizării pieţelor comerciale odată cu obţinerea titlului de stat al Uniunii Europene în anul 2007;

Lipsa informării populaţiei cu privire la procedura de înfiinţare a unei afaceri;

Creşterea ratei inflaţiei şi creşterea ratei şomajului vor conduce implicit la scăderea puterii de cumpărare a produselor şi serviciilor în rândul populaţiei;

Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor europene;

Instabilitate legislativă; Migraţia forţei de muncă calificată

în afara judeţului şi în afara graniţelor ţării;

Discrepanţa între cererea şi oferta de muncă.

Sistemul educaţional al judeţului Vaslui Reţeaua şcolară a judeţului Vaslui în anul şcolar 2009-2010 reflectă

structura geografică, socială şi economică a judeţului Vaslui, aceasta fiind următoarea, pe tipuri de unităţi:

- 405 grădiniţe (341 în mediul rural, 64 în mediul urban); - 250 şcoli cu clasele I-IV (247 în mediul rural, 3 în mediul urban); - 120 şcoli cu clasele I-VIII (90 în mediul rural, 30 în mediul urban); - 20 licee (două colegii naţionale, un colegiu economic, un colegiu

tehnic, un colegiu agricol, 3 licee teoretice, un liceu sportiv, un seminar teologic, un liceu pedagogic, 9 grupuri şcolare tehnice);

- o şcoală postliceală. La nivel naţional, între 1990 şi 2009, numărul total al populaţiei

şcolare, s-a redus de la 4.9 milioane la 3.4 milioane, numărul cadrelor didactice s-a redus de la 258.000 la 245.000, iar numărul unităţilor de învăţământ s-a redus de la peste 28.000, la 8.200.

Evoluţia numărului de elevi din judeţul Vaslui, în perioada 1968-2008,

se prezintă astfel:

14

În perioada 1968- 2008 se constată/ este evidentă o alternanţă a numărului de elevi, în sensul:

unei creşteri semnificative a numărului de elevi - anul 1980, unei evoluţii descendente a numărului de elevi care frecventau

cursurile şcolilor – care începe cu anul 1989 (Revoluţia). Perioada de după 1989 constituie începutul unei schimbări dramatice în învăţământ, schimbare ce se concretizează atât în reducerea numărului elevilor, cât şi numărului şcolilor, precum şi calităţii actului educaţional.

Această situaţie a fost determinată nu atât de lipsa de pregătire, cât de:

lipsa posibilităţilor financiare a părinţilor/familiilor de a susţine pentru copii frecventarea şcolii/cursurilor;

modelul educaţional oferit de părinţi şi de fraţii mai mari; dezorganizarea familiei; intrarea pe piaţa muncii; implicarea în activităţi la limita legii; plecarea la muncă în străinătate a părinţilor - lipsa controlului şi

îndrumării parentale; încrederea scăzută în educaţie.

Evoluţia preşcolarilor şi elevilor din judeţul Vaslui în perioada 1968-2008, pe nivele de studii, se prezintă astfel:

15

Analiza evoluţiei, din perioada 1968- 2010, a fiecărui nivel de învăţământ preuniversitar în parte, pune în evidenţă următoarele aspecte:

în ceea ce priveşte învăţământul preşcolar – numărul copiilor cuprinşi în învăţământul preşcolar este fluctuant în intervalul 10000-20000, această fluctuaţie datorându-se atât scăderii natalităţii, cât şi reducerii numărului de grădiniţe din sistemul public şi creşterii numărului de grădiniţe particulare. În ceea ce priveşte rata de cuprindere în învăţământul preşcolar, aceasta a ajuns la 77.8% în 2008, rată de cuprindere care este sub media UE de 88%;

referitor la învăţământul primar şi gimnazia l– numărul elevilor s-a redus în fiecare an (de la 85000 în 1968 la 47000 în 2008). Această scădere continuă s-a datorat în principal reducerii natalităţii, reducerii numărului şcolilor precum şi reducerii numărului profesorilor;

în ceea ce priveşte învăţământul licea l– numărul elevilor care frecventau cursurile liceale a cunoscut un maxim în anul 1989 (anul Revoluţiei) după care evoluţia numărului elevilor de liceu a fost una descendentă în mod constant. Posibile explicaţii ale acestei situaţii ar putea fi:

o migraţia circulatorie a părinţilor (plecaţi la muncă în străinătate) şi apariţia unor probleme importante de reintegrare a copiilor de migranţi care părăsesc sistemul şi apoi se reîntorc, la vârste mai mari;

o la nivelul comunităţii - mariajul timpuriu acţionează ca un factor care împiedică continuarea educaţiei, mai ales în comunităţile rurale;

o apariţia unui copil tinde să fie o caracteristică a unor comunităţi, mai degrabă decât un act individual. Dincolo de provenienţa din familii dezorganizate, sărace, tinerele fete găsesc de regulă exemple de predecesoare în comunitatea în care locuiesc;

o norma non-continuării educaţiei după clasa a VIII-a. Această normă a fost întâlnită într-o singură comunitate, relativ bine conectată la oraş, unde absolvenţii clasei a VIII-a evită continuarea educaţiei la liceu, motivând adesea absenţa colegilor pentru a-şi continua studiile;

în ceea ce priveşte învăţământul profesional (element extrem de important pentru economia unei ţări), numărul elevilor înscrişi s-a situat, în mod constant, în perioada 1968-2008, între 0 şi 100000 evoluţia numărului acestor elevi fiind fluctuantă. Numărul maxim de elevi înscrişi în învăţământul profesional a fost în anul 2004, moment în care economia/ companiile aveau nevoie ca de aer de persoane care „ştiau o meserie”. În anul şcolar 2009-2010 structura populaţiei şcolare pe nivele de

învăţământ se prezintă astfel: Nivelul de

învăţământ Număr total

elevi Mediul rural Mediul urban

Preşcolar 16881 Primar 22647 15827 6820 Gimnazial 22682 14865 7817 Liceal 17301 Profesional 2911 Postliceal 167 TOTAL 82589

16

Din totalul populaţiei preşcolare şi şcolare, un procent de 20,4% sunt

copii înscrişi în grădiniţe, 54,9% în învăţământul primar şi gimnazial, 20,1% în învăţământul liceal, 3,5% în cadrul şcolilor de arte şi meserii, 0,2% în învăţământul postliceal şi de maiştri.

Analiza datelor ne conduce la concluzia că avem un grad ridicat de participare la aceste nivele de educaţie. Valorile cele mai mici ale indicatorului se obţin în învăţământul postliceal şi de maiştri. Aceasta se poate interpreta şi prin prisma dorinţei populaţiei de a absolvi o instituţie de învăţământ superior (fapt evidenţiat şi prin rata bruta de cuprindere in învăţământul superior).

Dacă analizăm indicatorul pe medii de rezidenţă constatăm că, pentru învăţământul primar şi gimnazial, 67,7% din elevi provin din mediul rural.

Învăţământul primar şi gimnazial este frecventat în anul şcolar 2010-

2011 de 44240 elevi, structuraţi pe clase după cum urmează:

Nivelul de învăţământ Număr total elevi Clasa I 4979 Clasa a II-a 5467 Clasa a III-a 5494 Clasa a IV-a 5794 Clasa a V-a 5662 Clasa a VI-a 5348 Clasa a VII-a 5253 Clasa a VIII-a 6243 TOTAL 44240

Se constată o evoluţie descendentă a numărului de elevi. Pentru

perioada 2012-2016 numărul absolvenţilor de clasa a VIII-a este relativ constant (diferenţele de la un an la altul sunt nesemnificative). Îngrijorător este numărul elevilor din clasa I (numărul absolvenţilor de clasa a VIII-a va fi în 2019 cu 21% mai mic faţă de anul 2011).

Numărul elevilor care renunţă la studii este în creştere, de la an la an.

Analizând situaţia centralizată cu privire la abandonul şcolar în anul şcolar 2009-2010 se constată că:

alarmantă este rata abandonului din ciclul gimnazial, unde un număr de 405 copii au renunţat la continuarea studiilor, dintre care 336 sunt din mediul rural;

în cazul elevilor din ciclul liceal, 280 au renunţat la studii, ceea ce reprezintă o rată de abandon de 3,74%, mult mai mare decât în anul şcolar trecut, când era de 1,28%;

cea mai mică rată a abandonului se întâlneşte la ciclul primar (0,53%), unde un număr de 102 elevi nu au mai frecventat cursurile.

Cauzele cele mai frecvente ale abandonului sunt familiile dezorganizate, condiţiile materiale precare, lipsa interesului pentru şcoală, influenţa grupului de prieteni cu vârste mai mari, fuga de acasă, plecările în străinătate, exploatarea prin muncă, acordul părinţilor pentru căsătoria minorilor, delicvenţa juvenilă şi slaba colaborare şcoală-familie.

Opţiunile elevilor din clasa a VIII-a, pentru Grupul Şcolar Industrial

17

„Ştefan Procopiu”, în perioada 2008-2010 se prezentau astfel:

Martie 2008 Aprilie 2009 Aprilie 2010 Profil Nr.

clase Total

opţiuni Nr.

clase Total

opţiuni Nr.

clase Total

opţiuni Uman 1 113 1 56 2 77 Real 3 74 3 36 3 40 Tehnic 5 82 5 64 14 126 Servicii 1 94 1 47 2 131 SAM 7 95 5 48 - -

Datele ce stau la baza analizei opţiunilor elevilor la începutul traseului de educaţie / formare, pentru clasa a IX-a liceu, au fost definite printr-un sondaj realizat de Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Vaslui în colaborare cu Inspectoratul Judeţean Vaslui.

Din analiza rezultatelor sondajului rezultă următoarele constatări cu privire la opţiunile elevilor clasei a-VIII-a:

dispersia opţiunilor elevilor, pe fiecare profil, scoate în evidenţă faptul că există un interes crescut al acestora pentru următoarele profile: uman şi servicii;

frecvenţa opţiunilor pe profile evidenţiază faptul că profilul uman a fost cel mai atractiv profil în sondajul din martie 2008, iar profilul servicii a fost cel mai atractiv profil în aprilie 2010;

este evidentă o tendinţă de scădere a interesului elevilor claselor a-VIII-a pentru profilul tehnic şi pentru profilul real, o posibilă explicaţie fiind gradul ridicat de dificultate al probelor examenului de bacalaureat, ceea ce poate determina nepromovarea examenului.

. La nivel judeţean, în aprilie 2010, 115 elevi şi-au exprimat dorinţa de a

nu mai continua studiile, dintr-un total de 5.210 elevi de clasa a VIII-a chestionaţi.

Important de remarcat este faptul că, în timp ce numărul elevilor a

scăzut cu 30% în ultimii 20 de ani, numărul cadrelor didactice s-a redus cu doar 5%, astfel că, în întreg sistemul de învăţământ preuniversitar, numărul elevilor ce revin unui profesor a scăzut de la 19 la 14, România situându-se acum în jurul mediei europene la acest capitol.

Personalul didactic cuprins în actul educaţional din judeţul Vaslui număra 5.717 cadre didactice la nivelul anului şcolar 2008/2009, din care 17,1% în învăţământul preşcolar, 61,7% în învăţământul primar şi gimnazial, 18,7% în învăţământul liceal şi 2,5% în învăţământ de arte şi meserii. Unui cadru didactic din învăţământul preşcolar îi revin 18 preşcolari, unui cadru didactic din nivelul educaţional primar şi gimnazial îi revin 13 elevi şi unui cadru din sistemul liceal îi revin 14 elevi.

ANALIZA SWOT (SISTEMUL EDUCAŢIONAL)


Număr mare de cadre didactice calificate situat pe un trend ascendent; (ponderea personalului necalificat la nivelul anului şcolar 2009/2010 la nivel

Insuficienta cuprindere a copiilor în învăţământul preşcolar (69%), mai ales în mediul rural, unde zeci de sate nu au grădiniţă;

Trendul descendent al populaţiei

18

judeţean de maxim 0,2%); Formarea de învăţători şi

profesori de sprijin pentru elevii cu Cerinţe Educative Speciale (C.E.S.) aflaţi în învăţământul de masă;

Practici pozitive în programele PHARE cu focalizare pe rromi şi şcoala inclusivă (6 formatori la nivel judeţean ce au desfăşurat formări în cadrul a 14 şcoli pilot);

Succese deosebite în realizarea de proiecte educaţionale europene (Comenius, Leonardo, Arion, Minerva, Grundtvig) ocupând locul 3 la nivel naţional;

Experienţă în proiecte finanţate din fonduri naţionale şi comunitare;

Rezultate deosebite obţinute de elevii vasluieni la concursurile şcolare internaţionale;

Calitatea ridicată a actului didactic (reflectată în rezultatele foarte bune ale elevilor la concursuri naţionale şi internaţionale);

Existenţa unui număr mare de unităţi şcolare modernizate din mediul rural (conform Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui);

Existenţa unui număr mare de unităţi şcolare din mediul rural dotate cu echipamente IT şi reţea de comunicaţii electronice (conform Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui);

Existenţa zonelor acoperite cu autobuze pentru transportul şcolar achiziţionate de către primării;

Existenţa unui fond de carte important în cadrul bibliotecilor şcolare.

şcolare în perioada 2004-2008; Lipsa utilităţilor într-un număr

mare de şcoli din mediul rural; Existenţa unei reţele şcolare

ineficiente economic în mediul rural, cu formaţiuni de lucru sub efectivul minim prevăzut de lege (sate cu populaţie şcolară scăzută numeric);

Rata abandonului şcolar mare raportată cu nivelul naţional şi regional;

Existenţa unei rate de analfabetism de peste 3%;

Slaba dotare a laboratoarelor şi atelierelor din învăţământul profesional şi tehnic;

Numărul elevilor ce părăsesc sistemul de educaţie / formare este majoritar din mediul rural, ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate;

Slaba corelare a ofertei de formare profesională cu cererea de pe piaţa muncii, pe fondul lipsei informaţiilor reala de pe piaţa forţei de muncă;

Infrastructură preşcolară slab dezvoltată la nivel judeţean;

Doar un procent de aproximativ 10% din copiii rromi merg la şcoală din cauza familiilor ce nu le permit să frecventeze sistemul educaţional;

Existenţa unităţilor de învăţământ superior care nu sunt acreditate;

parte din autobuzele şcolare sunt neutilizate, deoarece în anumite zone rurale şcolile au fost închise;

Existenţa zonelor neacoperite cu mijloace de transport ce duce la limitarea accesului copiilor la sistemul educaţional;

Slaba motivare a cadrelor didactice din resurse proprii în vederea menţinerii în sistemul educaţional;

Oportunităţi Ameninţări Posibilitatea accesării fondurilor

structurale; Posibilitatea dezvoltării de

parteneriate între autorităţile publice locale şi sectorul non-

Populaţia şcolarizată în învăţământul primar şi învăţământul gimnazial în scădere datorită scăderii demografice;

Politica de salarizare existentă în

19

guvernamental; Dezvoltarea parteneriatelor de tip

public-privat în procesul educaţional şi formarea profesională;

Posibilitatea preluării şi adaptării modelelor de bună practică din ţările Uniunii Europene cu privire la activităţile didactice;

Posibilitatea preluării modelului de bună practică „After school”;

Existenţa programelor educaţionale pilot;

Legea învăţământului permite în prezent încadrarea copilului cu vârstă de până la 10 ani în sistemul educaţional prin înscrierea în clasa I;

Existenţa programelor guvernamentale pentru sprijinirea copiilor din mediul rural cu rezultate şcolare deosebite şi care provin din familii cu venituri reduse;

Interesul ridicat al autorităţilor pentru renovarea unităţilor şcolare degradate din mediul rural;

Schimburile internaţionale ce pot aduce un plus de valoare sistemului educaţional şi diseminarea experienţei educaţionale româneşti.

domeniul educaţional, cu influenţe negative asupra calităţii actului educaţional;

Fonduri structurale limitate (fiind insuficiente la nivelul necesităţilor);

Lipsa condiţiilor atractive pentru cadrele didactice tinere (salarizare, condiţiile din şcoli, locuinţe sociale etc.);

Neconcordanţa la nivel educaţional între programele aplicate pe cicluri de învăţământ;

Lipsa unei programe şcolare axată pe aptitudinile şi talentul copiilor.

Accesul la servicii sociale în judeţul Vaslui Instituţiile publice judeţene ce activează în domeniul prestaţiilor şi

serviciilor sociale sunt Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, din cadrul Consiliului Judeţean, Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale, şi Casa de Pensii. Activitatea acestora este sprijinită de organizaţiile non-guvernamentale din domeniul social, care majoritatea activează în sfera serviciilor sociale. Biserica este, de asemenea, o instituţie importantă care completează activitatea de asistenţă socială din judeţ şi care poate fi fructificată ca un puternic partener social.

La nivelul anului 2009, la nivelul judeţului Vaslui existau un număr de 59 de servicii sociale ale furnizorilor publici acreditaţi şi un număr de 23 furnizori de servicii privaţi (ONG-uri, culte religioase).

Conform datelor publicate de AJPS Vaslui la 1 iunie 2010, numărul mediul lunar al persoanelor din judeţul Vaslui beneficiare de prestaţii sociale este de 254.159 persoane. Raportat la populaţia totală a judeţului rezultă că 56% dintre vasluieni beneficiază de o formă de prestaţie socială. Dacă luăm

20

în calcul şi numărul total de pensionari, procentul de mai sus creşte semnificativ.

Ca şi nevoi în domeniul serviciilor sociale, au fost identificate următoarele puncte: dezvoltarea de centre de recuperare pentru copilul cu dizabilităţi, centre respiro pentru copilul cu dizabilităţi, echipa mobilă pentru copilul cu dizabilităţi în mediul rural, înfiinţarea pe lângă centrele de primire pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat a serviciilor de consiliere adresate agresorilor, dezvoltarea de servicii adresate copiilor străzii - adăpost copiii străzii, dezvoltarea de servicii pentru copii cu rezultate şcolare deosebite sau cu talente speciale care provin din familii defavorizate, dezvoltarea de servicii care să se adreseze copiilor romi – în vederea realizării incluziunii sociale şi nediscriminării copiilor de etnie rromă.

ANALIZA SWOT (SERVICII SOCIALE)


Existenţa unei strategii unitare judeţene a serviciilor sociale;

Interesul autorităţilor publice locale pentru rezolvarea problemelor de servicii sociale prin alocarea unui procent semnificativ din buget;

Existenţa Serviciilor/Compartimentelor Publice de Asistenţă Socială la nivelul localităţilor judeţului şi a Structurilor Consultative Comunitare (SCC, în 71 de comune);

Existenţa furnizorilor de servicii sociale acreditaţi;

Activitate şi determinare din partea ONG-urilor locale din sfera serviciilor sociale;

Creşterea numărului de specialişti calificaţi şi recalificaţi la nivel judeţean în domeniul asistenţei sociale; Dezvoltarea şi diversificarea continuă a serviciilor sociale pentru copii (inclusiv cuplul mamă-copil) (centre de zi, centru pentru copii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal, centre de tip respiro pentru copilul cu dizabilităţi echipe mobile de intervenţie ,etc.).

Numărul părinţilor plecaţi la muncă în străinătate s-a situat pe un trend ascendent în intervalul temporal 2006-2009;

Nevoie de servicii de educaţie parentală neacoperită, nu doar la nivelul familiilor copiilor asistaţi, ci şi în cadrul familiilor în care există probleme de relaţionare; Insuficienţa serviciilor de prevenire a separării copilului de familie;

Trendul ascendent al numărului de copii şi femei, victime ale violenţei domestice;

Creşterea numărului de abuzuri sexuale, mai ales asupra copiilor;

Insuficienţa ONG-urilor active pe servicii sociale specializate comparativ cu necesităţile la nivel judeţean;

Oportunităţi Ameninţări Dezvoltarea centrelor de consiliere

şi sprijin pentru familii; Eficientizarea activităţii de

informare şi de accesibilizare a spaţiilor pentru persoanele cu handicap;

Criza economică poate determina repatrierea forţei de muncă, crescând numărul populaţiei active neocupate;

Creşterea continuă a ratei şomajului;

21

Existenţa la nivel naţional a legislaţiei care reglementează serviciile sociale şi standardele de calitate;

Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi pentru unităţile economice care angajează persoane din grupurile vulnerabile în vederea integrării acestora în societate;

Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului civic la nivel naţional;

Dezvoltarea voluntariatului şi a asocierii pentru dezvoltare rurală;

Salarizare nemotivantă a persoanelor cu studii superioare şi de specialitate care activează în domeniul asistenţei sociale;

Lipsa unui cadru standardizat şi legislativ pentru structurile instituţionale specifice pentru protecţia familiilor;

Lipsa finanţării organizaţiilor non-guvernamentale poate duce la dispariţia acestora;

Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile vulnerabile;

Pe fondul unei lipse de educaţie în spiritul legiferării nucleului familial, societatea este ameninţată;

Cadrul legislativ deficitar în domeniul violenţei domestice sau abuzurilor sexuale;

Capacitatea redusă a instituţiilor publice de a (co)finanţa proiecte sociale;

Creşterea numărului copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate;

Creşterea numărului de cazuri de violenţă în familie şi alte conflicte în comunitatea locală;

Accentuarea gradului de îmbătrânire demografică şi în perioada următoare;

Lipsa capacităţii autorităţilor locale de a asigura continuitatea proiectelor iniţiate de sectorul ONG care nu le mai poate astfel susţine;

Aplicarea întocmai a standardelor minime de calitate determină costuri financiare şi umane ridicate pentru furnizarea respectivelor servicii sociale.

Accesul la servicii de sănătate în judeţul Vaslui

Sistemul sanitar al judeţului Vaslui cuprinde 344 unităţi publice şi 409 private. Unităţile medicale din judeţul Vaslui sunt concentrate preponderent în centrele urbane importante. Unităţile medicale private sunt cabinete de specialitate (44%), farmacii (22,7%) şi cabinete stomatologice (14,9%).

Efectivul personalului medical din judeţul Vaslui este insuficient. Raportând numărul medicilor la numărul populaţiei rezultă că la 10.000 de locuitori revin doar 10,9 medici. La nivelul Regiunii Nord- Est se înregistrează

22

o valoare de 18,3 medici/10.000 loc, în timp ce la nivel naţional este raportată o valoare de 23,4 medici/10.000 loc. Pentru o comparaţie mai relevantă, în judeţul Botoşani, asemănător judeţului Vaslui ca dezvoltare economică şi ca efectiv demografic, la 10.000 de locuitori revin 12,4 medici.

Toate aceste carenţe ale sistemului sanitar, adăugate sărăciei populaţiei se reflectă în starea de sănătate a cetăţenilor judeţului Vaslui. Astfel, mortalitatea la 1.000 locuitori era în anul 2007 de 11,2, faţă de 10,8 media regională, in timp ce mortalitatea infantilă (decedaţi sub 1 an la 1000 născuţi vii) era de 16,1, faţă de media regională de 14,2. Cea mai îngrijorătoare însă este diferenţa foarte mare dintre urban şi rural, pe fondul unor factori economici şi culturali, dar şi datorită insuficienţei serviciilor de sănătate accesibile în mediul rural. Astfel, mortalitatea la 1000 locuitori era în 2007 de 7,4 în urban şi 13,8 în rural, iar cea infantilă de 9,3 în urban şi 20,0 în rural.

ANALIZA SWOT (SERVICII DE SĂNĂTATE)


Înfiinţarea în cadrul ISU a serviciilor de intervenţie în caz de urgenţă a echipei SMURD;

Existenţa serviciilor specializate şi a serviciilor de urgenţă (UPU, CPU) în cadrul spitalelor;

Existenţa unui sistem de sănătate bine organizat la nivel judeţean.

Peste 50% din unităţile sanitare din mediul urban funţionează fără autorizaţie de funcţionare definitive (datorită stării infrastructurii, nu pot fi asigurate circuitele funcţionale);

Condiţiile de spitalizare sub minimul decent, datorită stării infrastructurii şi subfinanţării cronice a sistemului (saloane supraaglomerate, igienă nesatisfăcătoare, lipsa medicamentelor şi altor articole medicale, hrana necorespunzătoare a bolnavilor);

Dotarea necorespunzătoare a unităţilor medical-sanitare din punct de vedere tehnic;

Existenţa în mediul rural a zonelor neacoperite cu dispensare şi farmacii ori de asistenţă medicală permanentă;

Servicii de urgenţă slab dezvoltate şi dotate;

La nivel judeţean numărul medicilor de familie ce revin la 10.000 locuitori stabili (1,3 medici familie la 10.000 locuitori) este inferior celui înregistrat la nivel regional (4,5 medici familie la 10.000 locuitori) sau naţional (5,4 medici familie la 10.000 locuitori);

Existenţa specialităţilor medicale neacoperite de personal specializat sau cu un deficit de

23

personal; Reţeaua de asistenţă medicală

comunitară este în proces de desfiinţare;

Existenţa echipamentelor medicale achiziţionate şi neutilizate din lipsa spaţiului necesar din spitale;

Lipsa de locuinţe de serviciu în profil teritorial pentru medicii specialişti;

Existenţa unei presiuni din partea segmentelor sociale asupra sistemelor medicale (mai ales în sezonul rece);

Număr mic de structuri de asistenţă medico-socială la nivel judeţean (Codăeşti, Băceşti).

Oportunităţi Ameninţări Existenţa politicilor de stimulare a

medicilor de a practica în mediul rural, precum Programul Renaşterea

Satului Românesc ce asigură locuinţe de serviciu pentru personalul didactic, medical şi poliţişti;

Existenţa fondurilor europene pentru reabilitarea structurilor sanitare şi medico-sociale şi dotarea corespunzătoare;

Existenţa proiectelor de finanţare pentru reabilitarea modernizarea şi dotarea structurilor sanitare şi medico-sociale;

Existenţa programelor naţionale profilactice ce oferă la nivel judeţean posibilitatea alocării resurselor financiare de la o secţie la alta;

Existenţa programului REMMSy pentru segmentul de medicină de urgenţă;

Existenţa fondurilor europene şi a proiectelor aflate în diverse faze, pentru dotarea structurilor SMURD din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est;

Dezvoltarea mediului privat medico-sanitar (dezvoltarea cabinetelor medicale de specialitate).

Amploarea fenomenului migratoriu în rândul personalului medico-sanitar spre alte judeţe şi spre statele Uniunii Europene;

Politica de salarizare în domeniul sănătăţii slab motivantă pentru specialişti;

Efectele negative ale accentuării fenomenului de îmbătrânire şi îmbolnăvire a populaţiei;

Nerezolvarea problemelor de infrastructură şi de dotare ale tuturor unităţilor medico-sanitare;

Lipsa susţinerii reţelei de asistenţă comunitară a căror eficienţă este recunoscută la nivel local.

24

ANALIZA PEST(E)

Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o

mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici, care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea în structurile şi economice şi culturale ale Uniunii Europene. Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor. Analiza PEST(E) a permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea Grupului Şcolar Industrial „Ştefan Procopiu” Vaslui:

Factori politici cadrul legislativ specific învăţământului preconizează descentralizarea şi

autonomia sistemului de învăţământ - Planul strategic al Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă, accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standarde europene;

apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ - Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui 2013-2020, Strategia de dezvoltare a regiunii N-E pentru perioada 2007-2013, PRAI, PLAI, Planul de acţiune al Şcolii pentru perioada 2007-2013;

deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare, evaluare şi consiliere;

liberalizarea unor sectoare, şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor, achiziţiile de material didactic, programe de formare a personalului);

existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele europene şi internaţionale;

cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru dezvoltarea infrastructurii învăţământului - Programe de finanţare a învăţământului preuniversitar: PHARE, PIR (Proiectul pentru Învăţământul Rural), PRIS (Proiectul pentru Reabilitarea Infrastructurii Şcolare), „Campusuri Şcolare”;

sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele europene - programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem educaţional informatizat);

finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi - Programul guvernamental „Bani de liceu”, Programul „Euro 200”,

25

acordarea burselor pentru elevii din Republica Moldova şi pentru elevii capabili de performanţă;

existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională

cadrul legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri structurale.

Factori economici cadrul legal favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau

nerambursabile de la diverşi agenţi economici (donaţii, sponsorizări) precum şi parteneriate pentru finanţarea acţiunilor sistemului de învăţământ (stagii de practică, cercetare ştiinţifică etc.);

descentralizarea mecanismelor financiare referitoare la finanţarea învăţământului, astfel încât unităţile şcolare să poată valorifica superior potenţialul financiar, uman şi material de care dispun;

apropierea dintre şcoală, mediul economic şi mediul de afaceri asigură într-o măsură mai mare inserţia în viaţa activă a absolvenţilor instituţiei de învăţământ (interesul crescut al firmelor pentru angajarea absolvenţilor);

orientarea actuală impune translarea interesului unităţilor şcolare spre o cultură a proiectelor;

migraţia forţei de muncă în străinătate conduce la o cerere sporită de forţă de muncă din partea pieţei interne şi externe în diverse calificări şi profesii.

Factori sociali fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţilor de

învăţământ precum; creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului

şcolar, creşterea ratei infracţionalităţii în rândul tinerilor, creşterea ratei divorţialităţii;

oferta educaţională (profilurile şi specializările în care şcolile asigură formarea) este dependentă de modificările pe piaţa muncii şi în sistemul de absorbţie profesională;

aşteptările comunităţii de la şcoală; rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare

instituţională; cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor

şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii transformă unităţile de învăţământ în furnizori de servicii educaţionale.

Factori tehnologici civilizaţia informaţională presupune ca, la intervale relativ scurte de timp,

cunoştinţele să fie actualizate şi impune redimensionarea sistemului de formare profesională a cadrelor didactice;

răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul (internet, televiziune prin cablu, telefonie mobilă etc.) facilitează transmiterea informaţiilor în timp scurt;

rata ridicată a progresului ştiinţific şi tehnologic obligă individul să înveţe pe tot parcursul vieţii, şi implică o reactualizare a cunoştinţelor profesionale pe fiecare treaptă a carierei;

generalizarea practicilor educaţionale inovatoare (AEL, SEI, învăţământ la distanţă) conduce la modernizarea actului educaţional tradiţional;

26

apariţia şcolii virtuale şi a spaţiilor de învăţare virtuală şi derularea cursurilor de instruire şi formare;

Factori ecologici integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea unor norme

precise în protejarea mediului de către unităţile şcolare; educaţia ecologică în unităţile de învăţământ devine prioritară; prin activitatea sa, unitatea şcolară trebuie să se implice în rezolvarea

problemelor de mediu (preluarea şi valorificarea uleiurilor uzate în cadrul atelierului Autoservice, diminuarea efectelor poluante generate de funcţionarea vopsitoriei pentru autovehicule, preluarea şi incinerarea resturilor menajere provenite de la cantină, sortarea deşeurilor provenite din activitatea unităţii de învăţământ pe categorii – plastic, hârtie, resturi alimentare etc.);

reabilitarea termică a clădirilor; economisirea la maximum a resurselor de energie termică, electrică, apă

etc. astfel încât să se protejeze mediul înconjurător. Concluziile şi interpretările analizei PEST(E) sunt valorificate în

elaborarea direcţiilor de acţiune strategică a Grupului Şcolar Industrial „ Ştefan Procopiu” pentru perioada 2011-2015.

27

I.1.2. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

Scurt istoric

Unitatea şcolară s-a înfiinţat în anul 1972 ca Şcoală Profesională pe lângă întreprinderea de Ventilatoare şi Instalaţii de Ventilaţie Vaslui. A funcţionat sub această titulatură până în anul 1974 când s-a transformat în grup şcolar cu o structură diversificată:

■ şcoală postliceală; ■ şcoală profesională; ■ şcoală de maiştri; ■ liceu curs de zi şi seral.

Din anul 1980 unitatea a funcţionat ca "Liceul Industrial nr.1" şi a fost patronată de întreprinderea "Mecanica" Vaslui, pregătind forţă de muncă în profesii necesare acestei unităţi industriale.

După transformările sociale şi economice antrenate de schimbarea sistemului politic din anul 1989 se impunea adaptarea structurii instituţiei la noile realităţi şi necesităţi de reformă, educaţiei şi instruire. Astfel în anul 1993 unitatea şcolară se transformă în grup şcolar industrial luând numele marelui academician şi om de şiinţă originar din această zonă (municipiul Bârlad), Ştefan Procopiu. în concordanţă cu spiritul inovator şi creativ al celui care devine "patronul spiritual"al instituţiei, unitatea îşi adaptează oferta de profiluri şi specializări la noile cerinţe ale progresului tehnic şi economic.

Finalităţi educaţionale Unitate de învăţământ preuniversitar Grupul Şcolar Industrial

"Ştefan Procopiu" Vaslui, are ca finalităţi educaţionale în formarea personalităţii umane:

formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii;

valorizarea propriilor experienţe în scopul unei orientări profesionale optime pentru piaţa muncii şi/sau pentru învăţământul superior

dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri socio-culturale diferite: familie, mediu profesional, prieteni etc.

dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe;

cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieţi de calitate;

formarea autonomiei morale. I.1.2.1. STRUCTURA UNITĂŢII ŞCOLARE

În anul şcolar 2010-2011 unitatea şcolară are 72 de clase (63 clase învăţământ de zi, 3 clase a XI-a an de completare, 3 clase de gimnaziu şi 3 grupe de grădiniţă cu program normal). Numărul total de elevi este de 1860.

Structura unităţii şcolare pe nivele de învăţământ, filiere, profite, specializări se prezintă astfel:

28

STRUCTURA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT PE FILIERE DE SPECIALIZĂRI - LICEU ZI - CICLUL INFERIOR AL LICEULUI -

Nr. crt. FILIERĂ PROFIL SPECIALIZARE NR.

CLASE NR.

ELEVI CLASA A IX-A 19 560

1. TEORETICĂ UMAN FILOLOGIE 2 63 2. TEORETICĂ REAL MATEMATICĂ-INFORMATICĂ 3 86 3. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHN. OP. TEHNICĂ DE CALCUL 1 29 4. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN TELECOMUNICAŢII 1 29 5. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN MECATRONIST 2 60 6. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN PROIECTANT CAD 1 30 7. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR 2 53 8 TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN TRANSPORTURI 1 30 9 TEHNOLOGICĂ SERVICII TEHNICIAN ÎN TURISM 2 60

10 TEHNOLOGICĂ MECANIC TEHNICIAN PRELUCRĂRI MECANICE 1 30 11 TEHNOLOGICĂ MECANIC TEHNICIAN MECANIC DE ÎNTRE INERE 1 31 12 TEHNOLOGICĂ MECANIC TEHNICIAN ELECTROMECANIC 1 29 13 TEHNOLOGICĂ ELECTRIC TEH ELECTRICIAN ELECTRONIST AUTO 1 30

CLASA A X-A 16 406 1. TEORETICĂ UMAN FILOLOGIE 1 29 2. TEORETICĂ REAL MATEMATICĂ-INFORMATICĂ 3 74 3. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHN. OP. TEHNICĂ DE CALCUL 1 29 4. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN TELECOMUNICAŢII 1 30 5. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN MECATRONIST 1 23 6. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN PROIECTANT CAD 2 47 7. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR 2 44 8. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN TRANSPORTURI 1 29 TEHNOLOGICĂ SERVICII TEHNICIAN ÎN TURISM 1 29 TEHNOLOGICĂ MECANIC TEHNICIAN PRELUCRĂRI MECANICE 1 24 TEHNOLOGICĂ MECANIC TEHNICIAN MECANIC DE ÎNTRE INERE 1 23 TEHNOLOGICĂ ELECTRIC TEH ELECTRICIAN ELECTRONIST AUTO 1 29

TOTAL CICLUL INFERIOR AL LICEULUI 24 662

- LICEU ZI – CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI -


CLASE NR.

ELEVI CLASA A XI-A 10 252

1. TEORETICĂ UMAN FILOLOGIE 1 30 2. TEORETICĂ REAL MATEMATICĂ-INFORMATICĂ 3 71 3. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHN. OP. TEHNICĂ DE CALCUL 1 23 4. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN TELECOMUNICAŢII 1 28 5. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN MECATRONIST 1 22 6. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN PROIECTANT CAD 1 25 7. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR 1 21 8. TEHNOLOGICĂ SERVICII TEHNICIAN ÎN TURISM 1 32

CLASA A XII-A 14 328 1. TEORETICĂ UMAN FILOLOGIE 1 30 2 TEORETICĂ REAL MATEMATICĂ-INFORMATICĂ 3 64 3 TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHN. OP. TEHNICĂ DE CALCUL 1 20 4 TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN PROIECTANT CAD 1 21 5 TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN MECATRONIST 1 27 6 TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR 1 20 7 TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA TEXTILĂ 1 16 8 TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN TRANSPORTURI 2 54 9 TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN ELECTROTEHNIST 1 27

10 TEHNOLOGICĂ SERVICII TEHNICIAN ÎN TURISM 2 56

29

-LICEU ZI, RUTA PROGRESIVĂ (XIII-R.p)- NIVEL 3 DE CALIFICARE


CLASE NR.

ELEVI 1. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN ELECTROTEHNIST 1 30 2. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN TRANSPORTURI 2 44 3. TEHNOLOGICĂ TEHNIC TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA TEXTILĂ 1 19

NIVEL II DE CALIFICARE Nr. crt. DOMENIUL CALIFICAREA NR.

CLASE NR.

ELEVI CLASA A XI-A AN DE COMPLETARE 3 75

3. MECANIC MECANIC AUTO 2 63 5. TEXTILE-PIELĂRIE CONFECŢIONER PRODUSE TEXTILE 1 12

GIMNAZIU

Nr. crt. CLASA NR. CLASE NR. ELEVI

1. CLASA A V A 1 25 2. CLASA A VI A 1 25 3. CLASA A VII A 1 25

TOTAL GRĂDINIŢĂ 3 75

GRĂDINIŢA NR. 7 Nr. crt. CLASA NR. CLASE NR. ELEVI

1. GRUPA MARE PREGĂTITOARE 1 20 2. GRUPA MARE 1 20 3. GRUPA MIJLOCIE 1 20

TOTAL GRĂDINIŢĂ 3 66

Planul de şcolarizare este aprobat anual de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vaslui, în baza Proiectului şi a Memoriului de Fundamentare elaborat de către director şi aprobat de Consiliul de Administraţie şi Consiliul Profesoral al unităţii şcolare. Dimensionarea acestuia - cantitativ (ca număr de locuri) şi calitativ (nivele de învăţământ, Filiere, profiluri, specializări) - se realizează în funcţie de strategiile de relansare economică ale autorităţilor locale (judeţul Vaslui fiind situat într-o zonă defavorizată), de programele de dezvoltare pe termen mediu şi lung) elaborate la nivel local şi regional şi de strategiile de dezvoltare a învăţământului elaborate de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vaslui.

Admiterea în învăţământul liceal se realizează după Regulamentul de

Admitere în licee elaborat anual de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Graficul de desfăşurare a admiterii, structura planului de şcolarizare, baza

tehnico-didactică, curriculum-ul de bază şi pachetul de discipline opţionale sunt aduse la cunoştinţa potenţialilor candidaţi prin oferta educaţională a unităţii şcolare. Aceasta este elaborată de către directorii adjuncţi, aprobată de director, de Consiliul de Administraţie, de Consiliul Şcolii şi este publicată până la data de 1 mai a fiecărui an, pentru anul şcolar următor.

Prin politica educaţională pe care o promovează Grupul Şcolar Industrial "Ştefan Procopiu" Vaslui favorizează accesul nediscriminatoriu la instruire şi educaţie indiferent de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, potrivit Constituţiei României şi principiilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi a Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului.

În fiecare an şcolar instituţia asigură şcolarizarea elevilor din Republica Moldova atât pe cont propriu cât şi ca bursieri ai statului român( pe baza

30

repartizării Ministerului Educaţiei şi Cercetării). Adaptarea ofertei de profiluri şi specializări la configuraţia pieţei locurilor de

muncă, eficienţa şi flexibilitatea actului didactic, politica de recrutare a potenţialilor candidaţi avansată de echipa managerială a avut ca efect creşterea calităţii fluxurilor de elevi care au optat pentru instituţia şcolară.

Mediile de admitere în clasa a IX-a pentru perioada 2007-2010 se prezintă astfel:

2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011 Nr. crt. Forma de învăţământ m M m M m M m M A. LICEU 1. FILIERA TEORETICĂ Matematică informatică 7,50 9,85 7,28 9,72 7,07 9,73 5,68 9,97 Filologie 7,97 9,48 7,66 9,65 7,96 9,63 7,09 9,75

2. FILIERA TEHNOLOGICĂ - profil tehnic 7,15 8,83 7,26 9,26 5,46 9,61 4,26 8,50 - profil servicii 7,38 8,90 7,88 9,01 7,43 9,30 7,05 9,01

Politica educaţională stimulează identificarea acelor valori şi practici sociale

care să asigure succesul absolvenţilor şi să individualizeze personalitatea unităţii şcolare la nivel local, regional şi naţional.

Testarea nivelului de pregătire se realizează şi se confirmă prin examenele de Finalizare a studiilor (bacalaureat şi absolvire a şcolii profesionale). Rezultatele obţinute în perioada 2008-2010 la aceste examene sunt următoarele: Procentul de promovabilitate la examenele de finalizare a studiilor în perioada 2008-2010

Procent promovabilitate Promoţia

Bacalaureat Examen absolvire nivel I de calificare

Examen absolvire nivel II de calificare

2008 89% 100 % 100 % 2009 86,5 % 100 % 100 % 2010 72 % 100 % 100 %

În perioada analizată admiterea absolvenţilor în nivele de învăţământ superioare s-a realizat în proporţie de 75%.

Personalitatea liceului se concretizează în relaţia optimă de colaborare profesor-elev, în climatul şcolar şi orientarea educaţiei spre valori, formarea capacităţilor privind acomodarea la nevoile de calificare resimţite în economie, administraţie, viaţă socială şi culturală.

Rezultatele obţinute în domeniile de bază promovate în liceul nostru: informatică, matematică şi ştiinţe, limbi moderne, specializări tehnologice în profesii cerute de piaţă cum ar fi: tehnică de calcul, automatică şi electronică, telecomunicaţii, electromecanică, industrie uşoară, turism şi servicii, generează o garanţie pentru adaptarea rapidă la ritmul reformei, pentru recunoaşterea valorii absolvenţilor noştri.

Climatul şcolar şi ambianţa pedagogică se realizează prin organizarea şi dirijarea condiţiilor de mediu, motivaţiilor de ordin moral, profesional, estetic şi material; mediul intern şi cultura organizaţională a unităţii şcolare se întemeiază pe muncă, justiţie socială, respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi faţă de valorile democratice.

I.1.2.2.RESURSE UMANE

Obiectivul principal al Grupului Şcolar Industrial "Ştefan Procopiu" Vaslui, constă în desăvârşirea la tineri a unei personalităţi active, competente, motivate şi creative, capabile de opţiune şi decizie, prin

31

dobândirea unei culturi generale orientate spre domeniile: informatică, matematică şi ştiinţe ale naturii, limbi moderne de circulaţie internaţională.

Aprofundarea cunoştinţelor în concordanţă cu programele examenelor de bacalaureat şi admitere în învăţământul superior are ca finalitate accesul absolvenţilor la niveluri superioare de învăţământ, inserţia activă a forţei de muncă într-un mediu social a cărui caracteristică este accelerarea ritmului schimbărilor armonizate cu aderarea la comunitatea europeană şi internaţională.

Infrastructura cu caracter uman este principala "bogăţie" a unităţii şcolare. Colectivul didactic este format din 134 cadre didactice din care 121 profesori, 29 ingineri şi 15 maiştri instructori.

Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic îndeplineşte conditiile de studii şi vechime prevăzute de Statutul Personalului Didactic şi Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011.

Numărul de elevi raportat la numărul de norme didactice: 1860 elevi/135,44 posturi didactice = 13,73 elevi.

Numărul de posturi aprobat pentru anul şcolar 2010-2011 şi structura

personalului în funcţie de categorie şi nivel de pregătire se prezintă astfel:

An şcolar 2010-2011 Posturi uriDin care: Prof. Din care: Ing.

ec. Din care: M.S. Din care: Nr.

crt.

Categorii de personal

Total

% Tit. Sup.

Tit. Sup

Tit. Sup.

Tit. Sup.

1 Personal didactic cu doctorat 3 3 - 3 3 - - - --- - - -

2 Personal didactic cu grad didactic I 64 64 - 38 38 12 12 - 14

3 Personal didactic cu grad didactic II 21 19 2 15 15 7 7 -

4 Personal didactic cu grad didactic definitiv

22 15 7 13 13 7 2 2 - -

5 Personal didactic debutant

20 5 11 5 5 11 - - - 4 - 4

6 Personal didactic

necalificat 4 - 4 - - - -

TOTAL PERSONAL DIDACTIC 134

7 Personal didactic auxiliar 17 - - - - - - - - - - - -

8 Personal nedidactic 43 - - - - - - - - - - - -

TOTAL PERSONAL 194

32

Analiza SWOT realizată asupra resurselor umane pune în evidenţă următoarele:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Gradul de acoperire cu personal didactic calificat în numărul total de cadre didactice este de 9,78%

gradul de acoperire cu personal didactic auxiliar calificat este de 100%;

ponderea personalului didactic cu gradul didactic 1 în numărul total al personalului didactic este de 49,23%;

85 % din membrii colectivului didactic manifestă disponibilitate în folosirea metodelor eficiente de predare-învăţare;

relaţiile profesor-elev, sunt în concordanţă cu standardele reformei: "Relaţii de parteneriat", "Colaborare în interesul ambelor părţi (profesor-elev)";

rezultatele unor cadre didactice în ceea ce priveşte: învăţământul de performanţă, stimularea competiţiei, admiterea în învăţământul superior

valoarea superioară a candidaţilor - medii de admitere în învăţământul superiorsuperioar;

interesul cadrelor didactice pentru autoperfecţionare (participare la activităţi metodice, înscrierea şi pregătirea pentru susţinerea gradelor didactice);

mobilitate în pregătirea profesională raportată la presiunea reformei, a noilor tehnologii, la schimbările de pe piaţa muncii;

centrarea demersului didactic pe formarea competenţelor de bază;

71% din personalul didactic are preocupări de adaptare a metodelor de instruire la nivelul clasei, la gradul de receptivitate al elevilor, crearea dimensiunii inovatoare, incitarea creativităţii şi inventivităţii;

efectuarea unor stagii de perfecţionare a cadrelor didactice în străinătate (limbi modeme, geografie, fizică, matematică, informatică, electromecanic-auto, telecomunicaţii, electronică şi automatizări), participarea la simpozioane, dezbateri pe baza studiilor întocmite la şcolile de acelaşi nivel din Franţa, Germania. Spania, Ungaria, Anglia, Irlanda;

colectiv numeros format din 194 persoane (151 cadre didactice şi personal didactic auxiliar, 43 de persoane – funcţii nedidactic) dificil de organizat şi coordonat; lipsa motivaţiei, a interesului, unui număr relativ

mare de elevi privind însuşirea conţinutului programelor şcolare;

rezistenta unui număr mare de cadre didactice la eliminarea unor metode tradiţionale de predare-învăţare şi promovării unor metode interactive, participative care presupun alocarea unui timp mai mare pregătirii lecţiilor;

schimbarea de mentalitate: de la mentalitatea organizată în jurul aşteptării pasive la mentalitatea ce favorizează iniţiativa, creativitatea;

rezistenţă în schimbarea caracterului învăţământului: trecerea de la învăţământul eminamente teoretizat, reproductiv, la un învăţământ care dă cunoştinţe dar şi formează capacităţi şi îndemânări operaţionale;

interes scăzut din partea cadrelor didactice pentru însuşirea de cunoştinţe privind psihologia şi pedagogia adolescentului;

implicarea insuficientă a cadrelor didactice în realizarea unui învăţământ diversificat care să permită şi să stimuleze rute individuale de pregătire a elevilor conform propriilor interese, înclinaţiilor şi talentului;

preocupări restrânse în reformarea învăţământului actual (de tip colectivist) cu separări disciplinare rigide, care nu permit parcursuri individuale de predare şi nu stimulează suficient performanţa şi competiţia;

implicarea insuficientă a cadrelor didactice în activităţi extracurriculare, recreative, în consolidarea colectivului clasei dincolo de activitatea şcolară;

nu toţi profesorii au cunoştinţe de aplicare a principalelor repere teoretice ale managementului clasei (planificare, organizare, coordonare, control, evaluare, decizie, intervenţie în situaţie de criză şi gestionarea situaţiilor de criză educaţională etc);

33

■ preocupări privind evaluarea unitară a activităţii elevilor şi modernizarea tehnicilor de evaluare; ■ 58% din personalul didactic s-a implicat în autodotarea catedrelor cu material didactic şi bibliografic specific; ■ însuşirea strategiei de dezvoltare a liceului în contextul trecerii de la un învăţământ teoretizat excesiv, informativ, la un învăţământ orientat spre valori, la o cultură funcţională adaptată fiecărei specializări, la formarea capacităţilor de a abstractiza, de a aborda complet o problemă, de a formula idei şi a testa soluţii; ■ recuplarea învăţământului la nevoile de calificare resimţite în economie şi viaţă socială (la nivel local regional şi naţional); iniţierea şi stimularea unor rute individuale de pregătire (C.D.S., activităţi extracurriculare); ■ derularea unor programe de pregătire suplimentară a elevilor pentru examenele de finalizare a învăţământului preuniversitar (fiecare catedră a organizat ore de pregătire, elaborând ghiduri metodice referitoare la pregătirea examenelor de bacalaureat şi de absolvire); ■ cadrele didactice coordonează şi îndrumă colectivele redacţionale ale elevilor stimulând elaborarea revistelor şcolare ("LYSP", "ALPHA"); ■ comisia de activităţi extracurriculare a elaborat programe pentru activităţi extraşcolare (excursii de studii cu obiective istorice, turistice, programe de protecţie a mediului şi monumentelor naturii, activităţi culturale şi de petrecere a timpului liber, competiţii sportive, concursuri la nivel judeţean şi interjudeţean, programe de asistenţă socială); ■ elaborarea programelor analitice pentru C.D.S., urmărind interesul, talentul şi înclinaţiile elevilor, dar şi posibilitatea aprofundării capitolelor care fac subiectul probelor examenelor de bacalaureat şi de admitere în învăţământul postliceal şi universitar; ■ relaţii constructive între echipa managerială şi personal, între membrii colectivului didactic, între cadrele didactice şi celelalte categorii de personal, între profesori şi elevi, profesori şi părinţi; ■ toate cadrele didactice au cunoştinţe minime de utilizare a tehnicii de calcul ■ 76.91 % din profesori cunosc cel puţin o

■ incapacitatea de adaptare a metodelor de instruire la nivelul clasei şi la gradul de receptivitate al acesteia faţă de eventuala schimbare în modul de predare; ■ trecerea "lentă" de la lecţii centrate pe profesor, la lecţii centrate pe elevi, ţinând seama de capacităţile acestora dar şi de standardele impuse prin curriculum-ul naţional; ■lucrul în echipă este deficitar la nivelul

colectivului didactic dar şi la nivelul colectivelor de elevi (neîndrumate şi neorganizate de cadrele didactice); ■ întreţinerea tensiunii artificiale între cadre didactice şi elevi; ■ colaborare nesatisfăcătoare între cadrele didactice privind interdisciplinaritatea generalizarea experienţei, transferul de cunoştinţe, identificarea personalităţii fiecărui elev; ■ cunoaşterea si aplicarea deficitară a legislaţiei şi documentelor şcolare, ignorarea priorităţilor reformei; ■ interes redus pentru tehnologiile moderne, pentru cunoaşterea şi inserarea acestora în activitatea de predare- învăţare; ■ actul didactic nu este organizat pe baze atractive; nu se insistă suficient asupra formării dimensiunii acţionate, participative a colectivelor de elevi şi a fiecărui elev în parte; ■ nu se urmăreşte asigurarea unor tehnici de pregătire intelectuală necesară instruirii şi autoinstruirii pe parcursul întregii vieţi.

34

limbă de circulaţie internaţională; ■ profesorii folosesc eficient în lecţii materialele didactice (casete video, audio, , videoproiectorul, naturalizări şi simulări pe calculator);

identificarea interesului propriu de afirmare profesională şi socială cu obiectivul unităţii şcolare, conduce la definirea personalităţii liceului în domenii de bază (informatică, matematică şi ştiinţe ale naturii, limbi moderne, tehnologii), la desăvârşirea reformei şi a sistemului educaţional

Preocuparea echipei manageriale pentru identificarea şi motivarea valorilor în rândul cadrelor didactice, perfecţionarea tehnicilor de lucru în echipă, monitorizarea şi evaluarea performanţelor profesionale, a conduitei morale, implicarea constructivă în elaborarea programelor, studiilor, publicaţiilor;

implicarea cadrelor didactice în programe de formare, interesul sporit pentru crearea unui învăţământ deschis pentru reforma reală, de substanţă, a actului educaţional

stimularea profesorilor care obţin rezultate la concursurile şcolare (premii în bani, stagii de pregătire în străinătate etc.).

35

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

■ Descentralizarea instituţiilor de ■ Interesul scăzut al părinţilor privind învăţământ şi întărirea autonomiei activitatea şcolară a propriilor copii; acestora; colaborarea insuficientă a părinţilor cu ■ Creşterea autonomiei cadrelor didactice şcoala; privind realizarea curriculum-ului pe ■ curriculum-ul naţional propune programe filiere, profite, specializări; şcolare încărcate, care în general, ■ Posibilitatea admiterii în instituţii de vizează multe date, rezultate învăţământ superior a elevilor care au nesemnificative, conducând la un obţinut premii la olimpiadele naţionale învăţământ teoretizat şi abstractizat; fără examen de admitere şi cu bursă ■ lipsa unor "formule" de perfecţionare specială; eficiente pentru personalul didactic şi ■ Existenţa cadrului legislativ favorabil - didactic auxiliar; Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011care ■ specializarea strictă a profesorilor în prevede că învăţământul este "prioritate facultăţi în dauna specializării naţională". pluridisciplinare; ■ Derularea unor programe europene ("modulul pedagogic" parcurs în timpul privind perfecţionarea activităţii cadrelor facultăţii, nu asigură pregătirea psiho- didactice (Programul Life Long Learning) pedagogia impusă de realitatea din

şcoli); ■ salarizarea modestă conduce la migraţia

■ cursuri postuniversitare adresate cadrelor specialiştilor către alte sectoare didactice pentru dobândirea celei de-a economice mai bine remunerate (din

doua specializări;

acest motiv şcoala se confruntă cu lipsa profesorilor). interesul redus al cadrelor didactice pentru desăvârşirea reformei; implicare insuficientă a Casei Corpului Didactic, în informarea şi perfecţionarea personalului didactic (eficienţă scăzută datorită lipsei personalului specializat, care să promoveze în şcoli principiile şi opţiunile strategice reformatoare, să preia sugestii, să sesizeze necesităţi); materiale didactice şi documentaristice scumpe, imposibil de procurat direct de către şcoală, sau de către profesor astfel încât este blocat accesul la informaţie; dotări insuficiente din partea organelor ierarhic superioare cu soft educaţional specializat.

36

■ preocupări ale M.E.C.T.S. în elaborarea unor programe privind perfecţionarea cadrelor didactice, programe de formare continuă care vizează obţinerea competenţei de nivel superior;

■ existenţa cadrului legislativ, elaborarea de norme metodologice şi pachete de măsuri concrete de către M.E.CT . pentru accelerarea reformei în învăţământ;

■ interesul organizaţiilor non-guvernamentale privind stabilirea de contacte culturale, educaţionale şi lărgirea orizontului cultural al cadrelor didactice, (concretizate în schimburi de experienţă, înfrăţiri cu unităţi şcolare de acelaşi nivel din alte ţări, transferul de metode şi tehnologii);

■ posibilitatea de a fi susţinuţi de comunitatea locală (contracte, relaţii de parteneriat la nivel local, naţional şi internaţional) în formarea specialiştilor (cadre didactice şi elevi);

■ derularea unor programe sprijinite de M.E.C.T.S. care permit dotarea cu calculatoare, dotare cu material didactic şi mobilier, conectarea la Internet etc, extinderea posibilităţilor de comunicare;

■ cadrul legal favorabil desfăşurării activităţilor extrabugetare şi posibilitatea utilizării acestor resurse pentru programe, stimularea materială a cadrelor didactice.

37

I.1.2.3. GRUPURI ŢINTĂ -COMUNITATE LOCALĂ, PĂRINŢI, FLUXURI DE ELEVI

I.1.2.3.1. COMUNITATE LOCALĂ

Municipiul Vaslui

Municipiul Vaslui este reşedinţa de judeţ şi în acelaşi timp cea mai importantă localitate urbană, având în vedere multiplele funcţii pe care le îndeplineşte-economice, culturale, politico-administrative. Revigorarea activităţilor economice face ca astăzi localitatea să aibă un număr de 77.769 de locuitori şi să reprezinte un oraş în plină ascensiune. Ramurile economice reprezentative sunt: industria constructoare de maşini, aparate de măsură şi control, industria prelucrării lemnului, industria textilă, industria alimentară.

O puternică dezvoltare au căpătat-o după anul 1990 întreprinderile mici şi mijlocii care răspund nevoilor locale şi valorifică potenţialul economic al zonei.

Structura socială a populaţiei la data de 31 decembrie 2007 se prezintă astfel Populaţie

totală Salariaţi Salariaţi în

agricultură Pensionari de

stat şi din agricultură

Alţii

Judeţ Vaslui 460.750 55.260 3.136 120.000 258.917

Obiectivul principal al strategiilor de dezvoltare pe termen mediu şi lung la nivel regional: "CREŞTEREA STANDARDULUI DE VIAŢĂ AL COMUNITĂŢII Şl DEZVOLTAREA DURABILĂ".

Se identifică următoarele direcţii strategice de atingere a acestui obiectiv:

A. Dezvoltarea întreprinderilor şi afacerilor

■ sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii; ■ favorizarea mediului de afaceri; ■ dezvoltarea activităţilor de marketing şi consultanţă în vederea dezvoltării unor abilităţi manageriale şi de piaţă; ■ susţinerea sectorului de cercetare-dezvoltare, aplicarea inventicii; ■ susţinerea industriei alimentare prin înfiinţarea de întreprinderi care să prelucreze materii prime agricole; ■ privatizarea şi restructurarea societăţilor mari; ■ încurajarea extinderii societăţilor de construcţii evidenţiindu-se necesităţi în amenajări hidrotehnice, construcţii de locuinţe, centre comerciale, spitale, instituţii de învăţământ; ■ adoptarea de strategii adecvate în dezvoltarea serviciilor, turismului şi agroturismului; ■ dezvoltarea infrastructurii în domeniul transporturilor (amenajarea reţelei de drumuri în mediul rural, realizarea autostrăzii Focşani-Albiţa, drumul expres Bacău-Vaslui, realizarea unor căi navigabile pe râul Prut) şi telecomunicaţiilor (gradul de conectare la reţeaua telefonică este sub 25% - 3 posturi telefonice la 1000 de locuitori).

38

B. îmbunătăţirea resurselor umane

■ dezvoltarea competenţei resurselor umane şi a infrastructurii cu caracter uman; ■ dezvoltarea performanţelor şi capacităţii de competitivitate; ■ ridicarea nivelului de calificare a forţei de muncă; ■ dezvoltarea spiritului antreprenorial; ■ dezvoltarea abilităţii de adaptare la economia de piaţă; ■ adoptarea unor formule de angajare şi formare a forţei de muncă cu experienţă sub 8 ani; ■ valorificarea potenţialului tinerilor cu pregătire medie şi superioară; ■ reducerea fenomenului de emigrare a valorilor care nu se pot afirma pe plan local şi regional; ■ orientarea profesională a tineretului spre activităţi cerute la un moment dat.

C. Promovarea şi atractivitatea regiunii

■ depăşirea condiţiei de izolare a regiunii şi judeţului; ■ crearea, promovarea şi susţinerea unei imagini reprezentative; ■ atragerea de potenţiali investitori; ■ respectarea şi susţinerea potenţialului natural, istoric şi cultural; ■ atragerea turiştilor.

I.1.2.3.2. PĂRINŢI, FLUXURI DE ELEVI

Sondajul de opinie realizat pe un număr de 300 elevi din cadrul Grupului Şcolar Industrial "Ştefan Procopiu" Vaslui (alegându-se eşantioane reprezentative de la fiecare formă de învăţământ, filieră, profil, specializare) a relevat următoarele:

■ starea socială a părinţilor: % în total liceu - şomer 6,7 - pensionar 9,1 - angajat sector de stat 25,1 - angajat în sector particular 40,5 - agricultor 4,3 - neintegrat social 14,3

■ studiile părinţilor: - generale 7,4 - şcoală profesională 29,0 - studii liceale 38,3 - postliceale şi de maiştri 3,5 - studii universitare 20,7 - decedaţi 1,1

■ numărul membrilor în familie: - cu 2 membri 0,25 - cu 3 membri 15,25 - cu 4 membri 5,35 - cu 5 membri 17,85 - cu peste 6 membri 10,3

39

■ câştigul lunar pe membru de familie: - sub salariul minim pe economie 58,2 - între salariul minim pe economie şi salariul mediu net 12,6 mai mare decât salariul mediu net 2,7 - venit nedeclarat 26,5

■ condiţii materiale: - deţin calculator 85,8 - deţin telefon 98,4 - deţin televizor 99,5 - deţin bibliotecă 36,0 - deţin autoturism 27,0- deţin locuinţă din care: proprietate 81,7 chirie 18,3

40

La nivelul unităţii şcolare structura elevilor după mediul din care provin se prezintă astfel:

■ pe forme de învăţământ: - învăţământul liceal - urban 73,35 - rural 26,65 - învăţământ profesional - urban 70,04 - rural 29,96

■ total unitate şcolară:

- urban 72,42 - rural 27,58 Structura elevilor după sex se prezintă astfel:

■ pe forme de învăţământ: - învăţământul liceal (de zi şi seral) - masculin 52,96 - feminin 47,04 - învăţământ profesional - masculin 72,77 - feminin 27,23

■ total unitate şcolară: - masculin 58,52 - feminin 41,48

♦ La întrebarea "De ce aţi optat să studiaţi la Grupul Şcolar Industrial "Ştefan

Procopiu" Vaslui?" elevii au răspuns astfel: ■ datorită dotării materiale 28.1 ■ datorită calităţii activităţii profesorilor 21.6 ■ datorită posibilităţii de a fi implicaţi în programe europene 1.9 ■ datorită renumelui şcolii 30.5 ■ datorită specializărilor şi calificărilor existente 4.4 ■ datorită existenţei internatului şi a cantinei 10.6 ■ nu au răspuns 2.9

♦ La întrebarea "Credeţi că sunt satisfăcute aşteptările voastre privind pregătirea şcolară (indicaţi aspecte pro şi contra)?", elevii au răspuns astfel:

■ aşteptările sunt satisfăcute în mare măsură 38.7 ■ aşteptările sunt satisfăcute parţial 14.6 ■ aşteptările nu sunt satisfăcute deloc 18.4 ■ indecişi 28.3

♦ La întrebarea "Cum credeţi că ar trebui să fie relaţia profesor - elev?", elevii au dat următoarele răspunsuri:

■ amicală 11,25 ■ de înţelegere şi respect reciproc 76,05 ■ atitudine indulgentă din partea profesorului 6,2 ■ asemenea relaţiei părinte-copil 5,5 ■ strict profesională 2,0 ■ autoritară (fără favoruri)

♦ La întrebarea "Ce nu vă place in activitatea Grupului Şcolar Industrial "Ştefan Procopiu", Vaslui?", elevii au indicat următoarele neajunsuri:

41

■ program şcolar încărcat şi plasarea orelor de educaţie fizică peste programul şcolar

■ modificarea frecventă a orarului şcolar ■ corelarea instruirii teoretice cu instruirea practică ■ nefinalizarea campusului şcolar ■ neutilizarea bazei materiale existente ■ existenţa unor elevi şi clase care scad prestigiul şcolii ■ atitudinea "neadecvată" a unor profesori, mai exact existenţa

barierei în comunicarea elev –profesor şi rigiditatea acceptării opiniilor elevilor

■ baza materială săracă (aspectul dezolant al clădirilor şi spaţiilor de recreare, condiţii de cazare a băieţilor necorespunzătoare, săli de clasă improprii, ateliere neîngrijite)

■ spatiul destinat bibliotecii ■ dotarea necurespunzătoare a cabinetului medical ■ activităţi extraşcolare reduse ca număr

♦ La solicitarea "Ce propuneri aveţi pentru a îmbunătăţi activitatea din cadrul Grupului Şcolar Industrial "Ştefan Procopiu", Vaslui", elevii au avansat următoarele sugestii:

■ igienizarea spaţiilor utile şi a grupurilor sanitare ■ creşterea numărului de activităţi extraşcolare ■ stabilirea unui parteneriat cu o societate de transportul urban şi care să aibă staţie în apropierea liceului ■ muzică în sălile de clasă şi pe holuri din cămin(în timpul pauzelor) ■ program şcolar relaxat ■ activităţi de instruire practică competitive ■ modernizarea laboratoarelor şi cabinetelor ■ dotarea cu calculator şi imprimantă a fiecărei clase, conectare la Internet ■ efectuarea de reparaţii capitale în cămine ■ profesori bine pregătiţi profesional la toate clasele ■ amenajarea mai multor săli de lectură şi aprovizionarea bibliotecii cu cărţi ■ organizarea de pregătire suplimentară (meditaţii) contra cost ■ renunţarea la profesorii slab pregătiţi profesional, dezinteresaţi ■ retehnologizarea laboratoarelor de informatică ■ implicarea tuturor elevilor în activităţi extraşcolare şi de voluntariat ■ Asigurarea mai multor panouri de comunicare, postate în loc vizibil ■ atitudine îngăduitoare din partea profesorilor şi a personalului didactic auxiliar şi nedidactic.

Datorită faptului că instituţia noastră se află la periferia oraşului se impunânde o preocupare sporită a colectivului didactic şi echipei manageriale pentru politica de recrutare a elevilor, diversificarea ofertei de profite şi specializări care să solicite interesul elevilor, să răspundă nevoilor de calificare la nivel regional şi local, să asigure accesul în învăţământul superior. Aşadar, ca urmare a analizei efectuate, în urma solicitării elevilor echipa managerială s-a preocupat ca începând cu anul şcolar 2011/2012 să se înfiinţeze 2 noi specializări pe filiera teoretică: ştiinţe sociale şi ştiinţe ale naturii şi trei calificări: tehnician operatori roboţi industriali, tehnician electrotehnist şi tehnician în activităţi economice. Mai mult, întregul colectiv de cadre didactice este implicat în promovarea ofertei şcolare atât în cadrul municipiului cât ţi în întreg judeţul.

42

I.1.2.3.3. ADOLESCENŢA- ADOLESCENŢII AZI Adolescenţa este definitã, din perspectivã sociologicã, ca fiind un sistem

de reguli, datorii şi roluri sociale menite să "plaseze" individul- adolescent într-un câmp sau spaţiu social. Pentru a realiza acest lucru nu este necesar să vorbim în termeni cronologici, ci în termeni de expectaţii sociale.

Este important de menţionat faptul că adolescenţa reprezintă un stadiu al ciclului de viaţă al individului, care asigurã acestuia un anumit statut şi consolidează un anumit set de comportamente. În mod normal un adolescent nu poate să se întreţină singur şi nici nu poate vota până la 18 ani. Nu este nici dependent de propria familie ca un copil, dar nici responsabil ca un adult. Prin socializare se atribuie rolurile sociale necesare convieţuirii în social a adolescentului iar procesul acesta nu ţine exclusiv de o anumită perioadă pe scara dezvoltării socioumane.

Caracteristicile cele mai importante ale adolescenţei sunt: a) dezvoltarea conştiinţei de sine, b) afirmarea propriei personalităţi, c) integrarea treptată în valorile vieţii.

a) conştiinţa de sine este un proces complex care include, pe de o parte raportarea subiectului la sine însuşi, la propriile trăiri, iar pe de altă parte confruntarea acestora, compararea lor cu ale celor în mijlocul cărora trăieşte. Prin conştiinţa de sine, individul îşi înţelege propria persoană ca subiect al activităţii sociale, ca membru activ şi util al mediului social în care trăieşte. Dezvoltarea conştiinţei de sine este deteminată de mulţi factori. Un rol important îl joacă relaţiile cu adulţii, aprecierile acestora faţă de calităţile şi munca adolescentului, precum şi aprecierea colectivului din care face parte. Comportarea în şcoală şi în afară de şcoală, rezultatele la învăţătură îl diferenţiază de ceilalţi colegi, făcându-l să-şi dea seama că este o fiinţă cu o anumită individualitate, care gândeşte, simte şi acţionează într-un mod specific. Critica şi autocritica contribuie la dezvoltatrea interesului faţă de propria persoană, determinându-l pe adolescent să reflecteze asupra muncii şi comportării sale În adolescenţă, tânărul îşi dă seama mai bine dacă gândeşte corect sau fals asupra diferitelor probleme, dacă îşi iubeşte părinţii, profesorii, colegii, dacă are voinţă tenace sau slabă, dacă este călăuzit de simţul datoriei ori este un om care se eschivează de la muncă, dacă este principial sau dacă există o mare deosebire între ceea ce gândeşte şi ceea ce face.

Concluzionând se poate afirma cã autoreflecţia- conştiinţa de sine, este un proces frecvent în adolescenţă, efectul acesteia putându-se concretiza pentru unii într-un efect tonic, care conduce la înviorare, curaj, optimism, speranţă, în timp ce pe alţii îi duce la stări depresive, de melancolie, de teamă.

b) afirmarea de sine, în ceea ce-i priveşte pe adolescenţi, reprezintã tendinţa de afirmare a propriei personalităţi, de evidenţiere a acesteia prin orice mijloace posibile. Dorind să atragă atenţia asupra sa, adolescentul se consideră punctul central în jurul căruia trebuie să se petreacă toate evenimentele.

Forţele proprii sunt considerate superioare faţă de a a celorlalţi oameni, părere care decurge dintr-o insuficientă cunoaştere de sine. Tot ce reprezintă constrângere şi limitare faţă de libera dezvoltare a propriei personalităţi, faţă de independenţa sa este repudiat. Afirmarea de sine este la unii puternică, la alţii mai temperată, dar în nici un caz inexistentă, ea fiind prezentă şi la adolescenţii care nu s-au emancipat total de sub tutela părintească.

Acţiunile adulţilor, părinţilor, rudelor, cunoscuţilor sunt suspectate şi supuse

43

unei severe critici. Nimic nu scapă netrecut prin filiera criticii, începând cu trăsăturile de caracter până la obiceiurile familiale pe care mulţi adolescenţi le consideră demodate, neconforme cu stadiul de dezvoltare al societăţii „moderne”. Un mijloc curent de afirmare îl constituie aspectul exterior, adolescenţii refuzând îmbrăcămintea care uniformizează, îmbrăcămintea standard, preferând-o pe cea care diferenţiază, care scoate în relief propria persoană.

Fiind dornic de originaliate, adolescentul vrea „noul”, deosebitul, interesantul.

Un alt mod de afirmare de sine cultivat de adolescenţi este limbajul. Ei simt o deosebită plăcere să întrebuinţeze expresii cu numeroase neologisme, arhaisme, căutând adeseori cuvinte radicale pe care să le utilizeze în vorbirea curentă. Ceea ce îl interesează în mod deosebit este bogăţia exprimării şi originalitatea ei. Adolescenţii au expresii pe care nu le înţeleg decât cei care fac parte dintr-un anumit colectiv (expresii cu ajutorul cărora vor să atragă atenţia sau vor să producă curiozitate printre colegi).

Gesturile constituie un mijloc de afirmare. Pentru a atrage atenţia asupra sa adolescentul recurge la mişcări exagerate ale braţelor şi corpului, care nu sunt în relaţie perfectă cu cuvintele exprimate. O plăcere deosebită este aceea de a face grimase la adresa părinţilor, profesorilor şi chiar a colegilor. „Impoliteţea devine o formă a originalităţii juvenile” spune M. Debesse, peste tot primând tendinţa de singularizare, de a se manifesta altfel decât ceilalţi, de a apărea cât mai original în acţiunile sale.

Spiritul de contradicţie este foarte frecvent în adolescenţă. Părerile adolescentului trebuie să primeze, chiar dacă dreptatea nu-i aparţine. Din toate aceste afirmaţii rezultă că adolescentul doreşte în orice chip să facă impresie, să atragă atenţia, să fie luat în seamă şi considerat ca un adult.

O altă caracteristică a adolescenţei este o puternică tendinţă spre verbalism, adolescentul este într-o efervescentă căutare de cuvinte şi expresii noi, puţin folosite pe care le culege cu asiduitate.

c) integrarea socială- constă în ataşamentul din ce în ce mai conştient şi mai activ la colectivul căruia îi aparţine şi a cărui sferă se extinde de la clasă, şcoală, în atitudinea pozitivă faţă de aceasta.

Jean Piaget consideră drept caracter fundamental al adolescenţei "inserţia individului în societatea adulţilor".

Mediul în care trăiesc şi învaţă adolescenţii contribuie la integrarea lor în normele vieţii sociale, determinând o anumită atitudine faţă de viaţă şi faţă de muncă.

Ocupându-se de problematica adolescenţei M. Debesse distinge două funcţii ce-i sunt caracteristice:

- funcţia de adaptare la mediu, ce se manifestă prin acceptarea normelor şi valorilor sociale (de integrare);

- funcţia de depăşire, ce se caracterizează în tot ceea ce ţine de afirmarea personalităţii, rezultat al autodezvoltării sale.

Elementul de noutate care apare este schimbarea sistemului de referinţă. În procesul "găsirii de sine", adolescenţii trebuie să-şi stabilească identitatea: sexuală, morală, politică şi religioasă, care le conferă: stabilitate, consistenţă fiinţei lor şi maturitate.

Dacă pentru puber mediul familial, în care predominantă este norma tutelării, exercitată de către părinţi, constituia cadrul de referinţă în derularea comportamentului, pentru adolescent ambianţa socială, reprezentată îndeosebi de grupul de vârstă şi într-o formă incipientă de generaţia sa, devine cadru de referinţă în autoevaluarea actelor şi atitudinilor sale. Impactul societate-

44

adolescent cunoaşte manifestări contradictorii, ce se plaseză pe o scală având la un capăt retragerea şi închiderea în sine, iar la celălalt capăt revolta şi bravura, forme de exprimare accentuată a personalităţii sale. Sesizând această pendulare, Jean Rousselet distinge trei dominante ce pot fi observate în conduita adolescentului:

a) conduita revoltei, concretizată în refuzul de a se supune unor norme, în tendinţa de a ieşi din comun, în acte de indisciplină, în refuzul unor valori, considerate tradiţionale şi inacceptabile pentru generaţia sa, inexprimarea unei ,,originalităţi" ostentative, în limbaj, comportare, vestimentaţie, etc.; b) conduita închiderii în sine, se concretizează prin retragerea din viaţa socială, prin ocolirea participării la viaţa colectivă, prin meditaţii şi reflecţii asupra propriei sale lumi, cu intenţia de a se descoperi şi cunoaşte pe sine. Toate acestea sunt semne ale unei intense dezvoltări a conştiinţei de sine, a cristalizării sentimentului propriei valori.

c) conduita exaltării şi afirmării, concretizată prin confruntarea deschisă cu alţii, prin etalarea propriilor opinii, prin demonstrarea în fapte şi acţiuni a disponibilităţilor şi resurselor de care dispune .

Adolescenţa aduce cu ea acea dorinţa a individului de a-şi depăşi propria copilărie, de a nu mai fi dependent de părinţi, de a-şi concretiza concepţia despre Dumnezeu, de a-şi răspunde la întrebări legate de viitoarea viaţă de adult.

Identitatea personală capătă noi valenţe deoarece este influenţată de părinţi, prieteni sau comunitate/vecinătate cu care individul intră în contact. Se face astfel posibilă crearea unor noi identităţi ce, fie completează, fie încearcă să "expliciteze" instabilitatea Sinelui (criza de identitate). Momentul în care adolescentul porneşte în construcţia propei identităţi este foarte „discret” şi este numit de către Erickson „difuzia identităţii”. În această fază adolescentul nu se implică pe plan ocupaţional sau interpersonal. Orice tentativă de implicare este imediat părăsită sau înlocuită cu o altă alternativă. De asemenea apar probleme legate de interelaţionarea umană, dificultăţi în luarea deciziilor sau probleme în sfera autonomiei personale. Această etapă este un important preludiu pentru stabilirea unui adevărat sens al identităţii, atât de necesar vieţii de adult. Formarea identităţii la adolescent este un proces complex cu multiple etape care implică schimbări în modul cum se raportează la cei din jur, la societate în general. Acest proces implică schimbări în concepţia despre sine a adolescentului, în stima de sine a acestuia, sau în sensul evoluţiei la identitatea psiho-socială. Aprecierea propriei valori a adolescenţilor se face printr-o raportare şi comparare cu alte persoane, îndeosebi cu adulţii, fiind preocupaţi de găsirea unor modele cât mai valoroase şi mai demne de urmat, dar adolescenţii manifestă un spirit critic intransigent faţă de adulţi, faţă de deosebirile ce apar adesea dintre vorbele şi faptele acestora. O importanţă deosebită o are influenţa grupului de prieteni, a familiei, a comunităţii şi nu în ultimul rând a şcolii. Toţi aceşti factori scot în evidenţă faptul că indiferent de situaţie „copilul are dreptul la o identitate care să fie sigură, permanentă şi adecvată” (Miftode).

45

ANALIZA SWOT La întrebarea "Ce i-a atras la această şcoală?", majoritatea elevilor au afirmat

că renumele şcolii, baza materială de care dispune şi profesionalismul majorităţii cadrelor didactice. Au fost întrebaţi în ce măsura realitatea Ie-a confirmat aşteptările şi, marea majoritate au răspuns afirmativ. Ei consideră că avem o foarte bună bază materială, elevii din mediul rural, cazaţi la cămin consideră că au condiţii confortabile, iar mâncarea servită la cantina şcolii este bună; profesorii sunt bine pregătiţi, omenoşi, înţelegători, apropiaţi de elevi.

Există şi unele nemulţumiri, unii profesori, consideră adolescenţii, au în continuare o "conduită rigidă", atât în modul de desfăşurare a orelor, cât şi în atitudinea faţă de elevi. Alţi profesori nu manifestă obiectivitate în aprecierea elevilor, abordând criterii subiective. O altă parte din adolescenţi sondaţi semnalează faptul că sunt profesori care predau într-un mod mai puţin accesibil, utilizând expunerea fără a atrage participarea elevilor; diriginţii nu sunt suficient de apropiaţi de colectivul clasei, nu au tact pedagogic şi manifestă pasivitate faţă de problemele elevilor, fiind reci, distanţi şi lipsiţi de obiectivitate. Deci cele mai multe critici se referă la faptul că unii profesori sunt reci, distanţi şi lipsiţi de obiectivitate.

O altă scădere pe-care ei o semnalează este absenţa unor activităţi extraşcolare care să-i antreneze şi care să le fie şi utile: mai multe concursuri tematice, sportive, artistice (intre clase, intre licee), cercuri pe obiecte, excursii, discotecă, audiţii de muzică cultă, expuneri de istoria artei şi culturii.

Majoritatea elevilor consideră că pentru profilul pe care şi l-au ales (profil matematică-informatică, profil tehnic), pregătirea practică de specialitate nu este suficientă ca să le asigure după absolvire posibilitatea practicării meseriei. Clasele de profil tehnic îşi manifestă opţiunea să-şi însuşească meseria la standardul cerut de piaţă (nu doar să pitească, să facă curat în ateliere sau alte activităţi de acest gen) astfel încât la finalizarea studiilor să se poată integra în viaţa activă.

Elevii de la profilul umanist susţin că dotarea cabinetului de engleză nu le satisface necesităţile; nu efectuează suficiente activităţi practice pentru formarea deprinderilor lingvistice, iar învăţarea la această disciplină constă în "tocirea" pur şi simplu a materiei. Ei solicită insistent abordarea literaturii franceze şi engleze, stimularea celor dotaţi şi talentaţi, promovarea lor, pentru a publica în ziare şi reviste locale sau centrale.

Elevii de la profilul matematică-informatică recunosc că avem o foarte bună dotare a laboratoarelor, dar nu utilizează-aşa cum ar dori calculatoarele, ei solicitând achiziţionarea de programe noi, actuale, performante.

În concluzie majoritatea elevilor identifică necesitatea conexiunilor între teoretic şi practic (interdisciplinar), dezvoltarea abilităţilor native şi identificarea lor cu opţiunea pentru activitatea practică pe care doreşte să o desfăşoare în viitor. Tinerii solicită o educaţie care să asigure transferul de cunoştinţe la nivel maxim, care să le permită mobilitatea şi flexibilitatea pe piaţa internă şi internaţională a muncii.

În ceea ce priveşte factorii externi care pot influenţa pozitiv procesul educaţional, pe primul loc se află familia, implicit condiţiile ei financiare. Dacă ea îi poate sprijini prin asigurarea condiţiilor necesare de viaţă, prin grija şi sprijinul concret pe care îl poate oferi, procurându-i adolescentului baza materială şi instrumentele necesare, dar şi oferindu-i stabilitatea afectivă şi emoţională. O familie dezorganizată sau în care atmosfera este tensionată influenţează, dimpotrivă evoluţia personalităţii elevului adolescent, a cărui nevoie de afectivitate şi înţelegere, după cum se constată, este foarte mare.

Influenţele negative pot veni, după cum susţin cei intervievaţi, din partea unui anturaj prost ales, din grupul de vârstă din care fac parte, exemplul negativ al unor elevi

46

din clase mai mari sau chiar de la unii profesori (antipatia, stresul printr-un mod incorect de predare şi evaluare). Aceşti factori nu pot îndepărta de actul didactic şi în unele cazuri chiar de şcoală. Elevii consideră că sunt stresaţi de indiferenţa şi pasivitatea celor care îi îndrumă (familie, şcoală).

Pasiunea pentru un anumit domeniu de activitate sau problemele emoţionale îi poate distrage de la activităţile şcolare, educaţionale (pentru unii jocul exagerat pe calculator, pentru alţii faptul că s-au îndrăgostit).

Una dintre întrebările formulate a fost şi aceea dacă au cunoştinţă că în şcoală se consumă droguri, ceea ce evident ar fi un factor deosebit de nociv; elevii spun că din cât ştiu, nimeni din cei apropiaţi lor nu consumă droguri, ci doar ţigări şi uneori alcool.

47


■ 67,43% din elevii liceului au obţinut medii generale peste 7 în semestrul I al anului şcolar 2009-2010 (peste1000 elevi cu media mai mare de 7)

■ selecţia absolvenţilor de gimnaziu este corespunzătoare în sensul că majoritatea elevilor admişi în liceu posedă cunoştinţele şi capacităţile abordării programei de liceu;

■ clasa a IX-a, a X-a face parte din ciclul definitivării orientării şcolare, liceul nostru oferind suficiente posibilităţi continuării studiilor potrivit interesului, înclinaţiilor şi talentului fiecărui elev;

■ clasele X-XI aparţin ciclului acumulărilor, iar clasele XII-XIII ciclului specializărilor (creşte numărul de ore la disciplinele opţionale);

■ toţi elevii au posibilitatea însuşirii cunoştinţelor de utilizare a tehnicii de calcul, accesarea Internetului, învăţarea cel puţin a unei limbi de circulaţie internaţională;

■ elevii au posibilitatea să aleagă anumite discipline opţionale din C.D.Ş. selectând dintr-un mare număr de propuneri;

■ există posibilităţi de colaborare cu alte unităţi de învăţământ de acelaşi nivel (sau de nivel superior), atât din ţară cât şi din străinătate (prin Internet, cooptări ca membri în programe europene sau organizaţii nonguvernamentale);

■ elevii din învăţământul profesional pot să continuie studiile liceale, sau să opteze pentru pregătirea profesională prin trecerea de la liceu la învăţământul profesional în condiţiile prevederilor Regulamentului de Ordine Interioară;

■ ponderea elevilor promovaţi la examenul de bacalaureat a fost bună (procente situate peste media pe judeţ.)

■ situarea liceului la marginea oraşului; ■ lipsa motivaţiei, învăţarea apatică,

viitorul absolvenţilor fiind incert; ■ instabilitate socială, economică

şi legislativă; ■ ■ venitul net pe membru de familie

situat sub salariul minim pe economie - 43% din elevii liceului, venitul net pe membru de familie situat între salariul minim pe economie şi salariul mediu net- 14% din elevii liceului);

■ mentalitatea adolescenţilor privind educaţia şi instrucţia nu este favorabilă obiectivelor învăţământului românesc, invocând performanţele educaţiei din alte ţări);

■ absenţa deprinderilor practice, gospodăreşti, acestea fiind ignorate

atât de familie cât şi de şcoală; ■ priorităţile privind nevoile de educaţie

şi instrucţie nu sunt clar stabilite; ■ frecvenţa abaterilor de la

prevederile regulamentului şcolar depăşeşte media pe judeţ;

■ creşterea numărului de fapte de natură infracţională a căror autori sunt tinerii;

■ interesul crescut a tinerilor pentru consumul de tutun, băuturi alcoolice

48

■ preocupări pentru consilierea şi orientarea

profesională a elevilor din clasele terminale şi dirijarea lor spre segmentul adecvat (continuarea studiilor sau încadrarea în producţie);

■ preocupări la nivelul - Consiliilor de profesori ai claselor şi diriginţilor pentru monitorizarea absolvenţilor.

OPORTUNITĂŢI

■ interesul crescut a majorităţii elevilor pentru formarea ca personalităţi utile societăţii;

■ maturitatea intelectuală a tinerilor, disponibilitatea pentru nou, flexibilitatea; mediul social actual stimulează iniţiativa individuală;

■ conturarea interesului pentru afaceri la nivel regional şi naţional;

■ posibilitatea tinerilor de a desfăşura activităţi independente (afaceri proprii);

■ derularea unor programe pentru inserţia socială şi reconversia profesională a tineretului;

■ interesul organismelor administraţiei publice (Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Copilului, Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport, Agenţii de formare profesională, firme de consultanţă şi de exerciţiu pentru tineret) pentru integrarea tinerilor;

■ interesul comunităţii locale şi a părinţilor

pentru educaţia şi instrucţia obţinută prin liceu (în contextul continuării studiului sau a obţinerii unei calificări);

■ derularea unor programe europene la care au acces elevii (pot deveni bursieri) în scopul formării profesionale sau a dobândirii competenţelor lingvistice;

■ burse speciale şi admiterea în învăţământul superior a elevilor cu premii la fazele naţionale ale olimpiadelor şcolare;

■ interesul unor firme private, a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretuluii, a Ministerului Sănătăţii pentru promovarea în şcolii a educaţiei igienico-sanitare; ■ posibilităţi de investiţii şi sponsorizări din

partea agenţilor economici.

AMENINŢĂRI

■ creşterea economică modestă, nivelul de trai scăzut, rata ridicată a şomajului, oferta scăzută a locurilor de muncă, starea materială precară pentru multe familii, limitează posibilităţile întreţinerii copiilor la liceu;

■ numărul burselor de studii, de merit şi a celor sociale este foarte mic şi cuantumul acestora nesemnificativ pentru elevii din învăţământul liceal şi profesional în comparaţie cu cele din Uniunea Europeană şi cu cele acordate în învăţământul superior;

■ absenteismul la ore din motive medicale (starea de sănătate a tinerilor este precară);

■ randamentul intelectual scăzut datorat lipsei confortului minim (hrană, îmbrăcăminte etc);

■ programele de dezvoltare pe termen lung, mediu sau scurt a pieţei muncii nu sunt atractive şi viabile;

■ interesul redus al intreprinderilor de stat şi private pentru calificarea forţei de muncă, neimplicarea acestora în susţinerea financiară a învăţământului;

■ surse financiare de la bugetul naţional insuficiente desfăşurării corespunzătoare a activităţii elevilor;

■ existenţa pe piaţa muncii de forţă de muncă deja calificată, tineretul nefiind preferat pentru angajare;

■ amplasarea în apropierea unităţii şcolare a punctelor de desfacere a ţigărilor şi băuturilor alcoolice;

■ difuzarea prin mass-media a programelor cu conţinut antieducativ.

49

I.1.2.3.4. BAZA MATERIALĂ Unitatea şcolară dispune de o bază materială adaptată la necesităţile reclamate de

procesul instructiv-educativ şi activităţile conexe acestuia. Planul general de amplasare este prezentat la Anexa II, iar situaţia spaţiilor utile este prezentată în Anexa III.

Mobilierul din dotare îndeplineşte condiţiile ergonomice şi este adaptat la vârsta elevilor. Preocupările echipei manageriale de modernizare ambientală s-au materializat în dotarea cu mobilier nou a tuturor sălilor de clasă. Acesta a fost realizat în timpul activităţilor practice şi productive de către elevii şi cadrele tehnice de specialitate din cadrul filierei tehnologice.

Condiţiile de iluminat atât naturale cât şi artificiale sunt corespunzătoare asigurării unei bune vizibilităţi specifice activităţilor didactice.

Este asigurată o temperatură în spaţiile utile între 18-22 °C. Unitatea are centrală termică proprie care funcţionează pe bază de gaz metan, existând posibilitatea încălzirii spaţiilor în funcţie de necesităţi.

Curăţenia şi igiena spaţiilor se asigură cu personal administrativ şi prin activităţi de autogospodărire la nivelul colectivelor de elevi. Şcoala are grupuri sanitare modernizate în proporţie de 60%, adaptate la normele de igienă cerute de legislaţia în vigoare.

Spaţiul afectat fiecărui elev în săli de clasă, laboratoare şi ateliere este corespunzător şi permite desfăşurarea activităţilor în condiţii optime.

Condiţii privind spaţiul în săli de clasă I elev ■ Număr total elevi = 1860elevi /2 schimburi ■ Spaţiu total în săli de clasă = 2645 m2 ■ Spaţiu în săli de clasă / număr elevi = 2.645m2/1000 elevi = 2,64m2 / elev ■ Spaţiu în laboratoare = 857 m2 ■ Spaţiu în ateliere de instruire practică = 2601 m2 ■ Spaţiu în laboratoare şi ateliere I număr elevi =3458m2/1000 elevi = 3,45 m2 / elev

Grupul Şcolar Industrial "Ştefan Procopiu" a îndeplinit condiţiile legale pentru obţinerea autorizaţiilor de funcţionare prevăzute de legislaţie în fiecare an şcolar. La nivelul unităţii şcolare s-au constituit: ■ comisia pentru prevenirea riscului de izbucnire a incendiilor şi a calamităţilor naturale ■ comisia pentru protecţia şi securitatea muncii

Aceasta efectuează instruirea şi educaţia elevilor şi a personalului în vederea respectării normelor P.S.I. a normelor de protecţia şi securitatea muncii şi a comportamentului în situaţii deosebite.

In perioada 2007-2011 nu s-au înregistrat accidente cu urmări grave în rândul elevilor sau al personalului.

Baza tehnico-didactică concretizată pe domenii Activitatea de învăţământ şi de instruire practică se desfăşoară în 5 corpuri de

clădire (50 săli de clasă cu mobilier ergonomic, 21 laboratoare - dotate cu aparatură şi material didactic specific, 23 de ateliere pentru instruire practică, teren şi sală de sport), bibliotecă cu un număr de 26000 volume, cabinet psiho-pedagogic, cabinet medical, staţie de radioamplificare şi sistem video pentru monitorizarea securităţii în incinta instituţiei şi în spaţiile aferente. Căminele destinate elevilor şi cantina se află în incinta unităţii şcolare nefiind necesară deplasarea cu mijloace de transport. La începutul fiecărui an şcolar se asigură condiţii de cazare şi masă pentru un număr de 400 de elevi

50

(atât de la unitatea şcolară cât şi de la alte instituţii de învăţământ din municipiu). Filiera teoretică, profilul real

Specializarea matematică-informatică

- 10 laboratoare şi un cabinet multimedia - 2 laboratoare de biologie - 1 laborator fizică - 1 laborator chimie - 320 calculatoare interconectate în reţea şi în acelaşi timp printr-o linie închiriată cu

RDS.NET Vaslui la internet. - conexiunea internet este permanentă (linie de 20 Mb/s) - imprimante, scanere, copiatoare, videoproiectoare, table electronice intercative

conectate la PC - maşini de plastifiat şi îndosariat

Filiera teoretică, profilul uman

Specializarea filologie - limbi moderne - 4 cabinete de limbi moderne şi stiinţe sociale - 2 laboratoare de informatică - acces la biblioteca şcolară (peste 26000 de volume) - televizor, videocasetofon, casete video/audio, videoproiector, retroproiector,

softuri educaţionale(Logică, argumentare şi comunicare, Sociologie, Economie, Psihologie, Filosofie, limbi străine).

Filiera tehnologică, profil tehnic Specializarea tehnician telecomunicaţii

- 1 laborator tehnică de calcul şi reţele de calculatoare - 1 atelier telecomunicaţii bine echipat cu aparatură electronică

Filiera tehnologică, profil tehnic Specializarea tehnician electrotehnist

- 1 laborator tehnică de calcul şi reţele de calculatoare - 1 atelier electric utilat cu standuri de probă, echipamente de lucru, instalaţii

de joasă tensiune şi de forţă - 1 laborator electrotehnică dotat cu 30 calculatoare

Filiera tehnologică, profil tehnic Specializarea tehnician proiectant CAD

- 1 laborator de informatică dotat cu 30 de calculatoare Pentium 4 + 1 Server, conectate la Internet, videoproiector şi ecran de proiecţie

Filiera tehnologică, profil tehnic Specializarea tehnician mecatronist

- 6 ateliere auto cu material didactic (autoturisme autohtone şi de fabricaţie străină – Opel, BMW, Volkswagen, Fiat);

- autoservice în care se desfăşoară lucrări de tinichigerie auto, vopsitorie, mecanică, electrice, dotate corespunzător (dispozitiv de reglare faruri, verificat şi reglat unghiuri direcţie, elevatoare) cu avizare de la RAR şi Inspecţia Muncii;

- 2 laboratoare auto, 1 sală legislaţie auto, Staţie Inspecţie Tehnică Auto, Şcoală de şoferi;

51

- parc auto cu: autoturisme, autocamioane, autobuze, microbuze; - 1 laborator de mecatronică, echipat cu 2 standuri electropneumatice, cu

echipamente pneumatice şi electrice: cilindri pneumatici, distribuitoare, senzori inductivi şi capacitivi, conectori.

Filiera tehnologică, profil tehnic Specializarea tehnician designer vestimentar

- 4 ateliere dotate cu maşini de cusut şi material didactic specific - 1 sală de croit - 1 laborator de proiectare asistată a îmbrăcămintei

Filiera tehnologică, profil servicii Specializarea tehnician în turism

- cantina liceului - cămine (460 locuri de cazare) - minihotelul unităţii (cu 48 de locuri de cazare) - laborator de informatică

Domeniul electric

- 1 atelier electrotehnică bine echipat - 1 laborator electrotehnică dotat cu aparate de măsură electrice şi electronice

şi cu alte materiale specifice profilului - Autoservice în care elevii desfăşoară lucrări electrice pe autoturisme

autohtone şi de fabricaţie străină – Opel, BMW, Volkswagen, Fiat Domeniul mecanic

- 3 ateliere de lăcătuşărie - 1 atelier sudură - 1 atelier de prelucrări prin aşchiere - 6 ateliere specializate în profilul auto cu material didactic - Autoservice în care se desfăşoară lucrări de tinichigerie auto, vopsitorie,

mecanică, electrice, dotate corespunzător, cu avizare RAR, inspecţia muncii. - 2 laboratoare auto; - 1 sală legislaţie auto; - staţie inspecţie tehnică auto - scoală de şoferi.

Domeniul industriei textile - 2 ateliere dotate cu maşini de cusut şi material didactic specific - Maşini de tricotat rectilinii şi maşini pentru confecţionarea produselor din

tricot - 1 laborator de proiectare asistată a îmbrăcămintei

Activităţi productive Întrucât unitatea pregăteşte forţă de muncă în specializări tehnologice intens

cerute de piaţa muncii, a organizat structuri productive complementare obiectului principal de activitate în care se realizează venituri de aproximativ 600.000 RON anual.

Astfel în cadrul grupului Şcolar Industrial "Ştefan Procopiu" funcţionează următoarele structuri productive:

■ Atelierele de microproducţie - confecţii metalice – mobilier şcolar; ■ Atelierele de microproducţie - industrie uşoară; ■ Atelierul de Service auto;

52

■ Staţia de Inspecţii tehnice auto - autorizată R.A.R.; ■ Şcoala de conducere auto şi legislaţie rutieră; ■ Activităţi de reconversie profesională a forţei de muncă.

Veniturile obţinute din desfacerea produselor, lucrărilor şi serviciilor realizate în cadrul acestor structuri sunt destinate atât autofinanţării activităţilor care le-au creat cât şi finanţării unor cheltuieli reclamate de derularea fluentă a procesului instinctiv- educativ. Unitatea reuşeşte să realizeze aceste resurse financiare cu cheltuieli de personal minime. Forţa de muncă necesară este asigurată de elevi şi cadre didactice în timpul orelor de instruire practică, de personalul administrativ şi de întreţinere. Retribuirea activităţii acestora se realizează în limita unui procent de 30% din manopera directă realizată şi prin acordarea de premii şi stimulente din veniturile nete. Doar doi salariaţi sunt încadraţi şi salarizaţi integral din aceste resurse.

Analiza SWOT asupra bazei materiale disponibile evidenţiază următoarele:


■ spaţiile şcolare afectate procesului didactic asigură funcţionarea în două schimburi; ■ amplasarea clădirilor şcolii într-o zonă fără zgomot şi cu poluare redusă; ■ posibilitatea amenajării atelierelor de instruire practică, laboratoarele, cabinetelor, conform cerinţelor desfăşurării unui învăţământ mobil, la nivelul solicitărilor sociale cu investiţii minime; ■ existenţa centralei proprii pentru încălzire racordată la reţeaua de gaze naturale; ■ dotarea corelată cu structura unităţii şcolare: laboratoare de informatică, chimie, fizică, electrotehnică, mecanică auto, legislaţie rutieră, ateliere mecanică auto, electrotehnică, electronică, sudură,

■ clădirile, instalaţiile (electrice, sanitare, termice) au o vechime cuprinsă între 25 şi 30 de ani (utilizare intensivă fără a fi efectuate reparaţii capitale sau chiar reparaţii curente datorită lipsei surselor financiare şi specialiştilor) şi randament scăzut; ■ arte din mobilierul şcolar din dotare (30%) are o vechime de peste 17 ani (grad de uzură ridicat şi este necorespunzător din punct de vedere ergonomie); multe din mijloacele fixe şi obiectele de inventar sunt amortizate total; laboratoarele, cabinetele şi atelierele de instruire practică (în proporţie de 80%) sunt dotate cu aparatură veche (peste 12 ani)

53

confecţii, telecomunicaţii; ■ biblioteca şcolii dispune de un fond de carte actualizat la necesităţile curicullum- ului (peste 25 mii volume), manuale competitive, sală lectură; ■ condiţii acceptabile de cazare pentru elevii din mediul rural: cămin băieţi 200 locuri, cămin fete 200 locuri, cantină ■ consiliul de Administraţie se preocupă pentru atragerea de surse financiare extrabugetare; ■ venituri realizate prin efort propriu care permit autodotarea;

■ cabinet medical fără instrumentar suficient şi medicamente pentru cazuri de urgenţă; ■ camerele de locuit din căminul de băieţi nu sunt satisfăcătoare din punct de vedere al spaţiului şi al mobilierului; ■ 30 % din grupurile şi instalaţiile sanitare din unitate, cămine şi atelierele de instruire practică sunt uzate şi depăşite; ■ baza materială existentă nu este utilizată eficient o parte din bunurile existente în dotare sunt distruse de către elevi; ■ atitudinea pasivă a cadrelor didactice şi personalului administrativ faţă de păstrarea şi întreţinerea patrimoniului; lipsa de implicare în activităţi de întreţinere şi igienizare a spaţiilor utile; ■ preocupări modeste din partea majorităţii profesorilor, inginerilor, maiştrilor instructori pentru atragerea de surse financiare externe (sponsorizări şi donaţii); ■ interes scăzut privind autodotarea cu material didactic, repararea şi modernizarea celui existent; ■ ambianţa, estetica şi dotările din unele săli de clasă, cabinete, laboratoare, ateliere, holuri şi cămine nu răspund pretenţiilor elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice; ■ o parte din instalaţiile de iluminat, de aerisire, instalaţiile termice nu asigură climatul optim pentru desfăşurarea unui învăţământ modern; ■ spaţiile de recreaţie, spaţiile verzi din incinta liceului şi din jurul acestuia nu sunt amenajate estetic şi confortabil; ■ spaţiile de propagandă vizuală nu sunt organizate atractiv;

54

■ deschiderea internaţională şi implicarea în asigurată conform normelor, lipsind elaborarea de proiecte şi programe posibilităţile financiare; europene (mobilităţi - pentru elevi şi cadre ■ şomajul în rândul părinţilor, veniturile mici, didactice, perfecţionare cadre didactice, sub nivelul de subzistenţă influenţează transferul de experienţă şi tehnologii); activitatea elevilor (imposibilitatea ■ cadrul legal necesar desfăşurării procurării rechizitelor, manualelor, activităţilor extrabugetare şi posibilitatea bibliografiei de specialitate) neasigurând utilizării acestor resurse pentru dotări; confortul minim (hrană, îmbrăcăminte, ■ implicarea M.E.C.T.S. în sprijinirea

unor încălţăminte).

programe, campanii la nivel naţional care permit dotarea cu calculatoare, conectarea la Internet.

I.1.2.3.5. RESURSE CURRICULARE Reforma învăţământului a desemnat o mutaţie de ordin sistemic (vizând aspecte ale

politicii educaţionale, concepţia generală şi conţinuturile învăţământului), care presupune noi finalităţi şi obiective. în acest context curriculum-ul şcolar trebuie să definească un cadru coerent şi flexibil în care cooperarea şi competiţia, gândirea independentă, opinia liber exprimată şi argumentată, atitudinile sociale pozitive să fie elemente definitorii ale personalităţii umane.

Elaborarea şi revizuirea programelor pentru clasele IX – XII şi elaborarea unor planuri cadru de învăţământ de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, TineretuluI şi Sportului prin organismele specializate, asigură diferenţierea în funcţie de filieră şi profil, posibilitatea de decizie curriculară la nivelul unităţii de învăţământ, şanse sporite pentru elevi de a-şi exprima opţiunile şi de a beneficia de parcursuri proprii de învăţare.

Noile planuri-cadru pentru liceu stabilesc un nou raport între ariile curriculare, între trunchiul comun curriculum-ul diferenţiat, curriculum în dezvoltare locală şi curriculum-ul la decizia şcolii - având în vedere profilurile şi specializările propuse.

Oferta curriculară la decizia şcolii (noua realitate a reformei învăţământului românesc) permite definirea personalităţii unităţii şcolare, identificarea strategiilor didactice pe termen scurt şi lung, perfecţionarea evaluării interne, abordarea celor mai adecvate manuale şi stabilirea numărului de ore alocat fiecărui obiect de studiu. Ea evidenţiază specificul profesional (pe filiere, profiluri, specializări), linia de orientare şi domeniul de interes, marcând segmentul de potenţiali candidaţi cărora li se adresează (absolvenţi de gimnaziu).

În elaborarea planului-cadru se au în vedere principiile: ■ selecţia culturală; ■ coerenţa; ■ funcţionalitatea; ■ egalitatea şanselor (se asigură prin trunchiul comun);


■ ■

interesul autorităţilor locale (Primăria municipiului Vaslui, Consiliul Judeţean Vaslui) pentru alocarea sumelor necesare la capitolul cheltuieli materiale; conştientizarea la nivelul factorilor de decizie a faptului că învăţământul este un domeniu prioritar pentru nevoile sociale ale noului mileniu;

■ ■ ■

lipsa fondurilor necesare dotării cu materiale didactice moderne (ideal este ca materialul didactic să fie cu un pas înaintea tehnologiilor folosite în diferite sectoare economice); nealocarea sumelor necesare definitivării lucrărilor la obiectivele de investiţii (sala de sport - preîncălzire); nealocarea fondurilor pentru reparaţii capitale, modernizarea clădirilor,

55

■ flexibilitatea (iniţierea de parcursuri individuale). Flexibilitatea planului-cadru presupune:

■ creşterea ponderii disciplinelor din C.D, C.D.L, C. D. S.; ■ stimularea motivaţiei elevilor pentru învăţare; ■ renunţarea la caracterul teoretizant al programelor şi manualelor, paralel cu

creşterea caracterului aplicativ al cunoştinţelor şi al activităţilor de învăţare; ■ creşterea responsabilităţii elevilor şi a şcolii pentru calitatea şi finalităţile

procesului de educaţie. Oferta globală de curriculum la decizia şcolii trebuie să cuprindă dublul de ore faţă de

posibilitatea de opţiune a elevului. Curriculum-ul la Decizia Şcolii (Opţionalitatea la nivelul liceului) I. Raportul dintre trunchiul comun şi curriculum-ul la decizia şcolii asigură

principiul egalităţii şanselor şi vizează asigurarea premiselor pentru ca absolventul de liceu să poată opta cu succes pentru:

■ continuarea studiilor în învăţământul postliceal; ■ continuarea studiilor în învăţământul universitar; ■ integrarea pe piaţa muncii.

II. După admitere liceul va face o clasificare a opţiunilor, constituind grupele şi clasele. Disciplinele, temele în curriculum-ul la decizia şcolii pot fi realizate prin formarea de grupe cu 25-30 de elevi selectaţi din mai multe clase.

Ţinând cont de scopul finalităţii absolvirii cursurilor, Consiliul şcolii oferă pachetul de opţionale din categoria C.D.Ş. în următoarea ordine preferenţială:

1. Opţionalul derivat dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun care să asigure pregătirea temeinică pentru examenele necesare continuării studiilor şi integrarea pe piaţa muncii.

2. Opţionalul, ca teme sau capitole ale unei discipline, care nu sunt incluse în programa din trunchiul comun şi care fac posibilă studierea cu succes a obiectelor respective.

3. Opţionalul, ca altă disciplină decât cele menţionate în aria curriculară, care să asigure o pregătire corespunzătoare a tineretului pentru viaţă.

Compatibilizarea învăţământului românesc cu sistemele europene, conduce la necesitatea reformei instituţionale şi la crearea unui sistem nou de predare şi evaluare a cunoştinţelor şi calificărilor. Planurile de învăţământ şi programele analitice au trecut la transformări concrete. Oferta curriculară şi extracurriculară la nivelul unităţii şcolare urmăreşte realizarea mobilităţii internaţionale a elevilor şi cadrelor didactice, formarea capacităţilor şi încurajarea performanţei:

Toate clasele de liceu, indiferent de profil studiază cel puţin două limbi modeme (limba engleză, limba franceză, limba spaniolă).

Toate clasele, indiferent de profil, pot alege studiul informaticii la nivelul maxim admis de planul de învăţământ. Preocupările la nivelul echipei manageriale de a introduce predarea în limbi de circulaţie

internaţională (franceză şi engleză) a unor obiecte din oferta curriculara a şcolii (matematică, informatică, fizică, chimie, geografie, discipline tehnologice) vor conduce la crearea dimensiunii europene a învăţământului românesc şi la comunicarea interculturală.

Implicarea în programe de formare a cadrelor didactice conduce la perfecţionarea profesională a acestora în unităţi de învăţământ şi centre de perfecţionare din Franţa, Anglia, Germania, Spania, Irlanda, Italia şi Ungaria. Elaborarea de publicaţii, materiale metodico-ştiinţifice şi tehnici de predare bilingvă la nivelul învăţământului preuniversitar, realizează perfecţionarea şi dezvoltarea curriculara.

Din punct de vedere curricular analiza SWOT evidenţiază următoarele aspecte:

56

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

■ Implicarea întregului colectiv didactic, a ■ ofertele disciplinare opţionale nu sunt comisiilor metodice la elaborarea ofertei proiectate pe o durată de 4 ani (ele sunt curriculare şi adaptarea acesteia la nevoile propuse pentru 1-2 ani, curs de 1-2 ore pe şi interesele elevilor; săptămână); ■ C.D.Ş. permite manifestarea creativităţii ■ C.D.S. nu are stabilit concret:

profesorului motivându-l să realizeze un ■ argumentul curs original, atractiv şi să-şi conceapă ■ obiectivul de referinţă strategii didactice proprii; ■ activităţi de învăţare ■ Disciplinele opţionale (C.D.S.) pe catedre ■ listă de conţinuturi

respectă filierele (teoretică, tehnologică) şi ■ modalităţi de evaluare cele şapte profiluri principale ale unităţii ■ dispunerea în orarul şcolii a disciplinelor şcolare (umanist - Filologie, real - opţionale spre sfârşitul programului (1300- matematică-informatică, tehnic 1500); telecomunicaţii, electronică şi automatizări, ■ cadrele didactice nu se preocupă suficient electromecanică auto, confecţii, servicii - pentru desfăşurarea pe baze atractive a turism şi alimentaţie publică), incită dorinţa orelor de curs la disciplinele opţionale; de afirmare, implică talentul şi înclinaţiile ■ activităţi extracurriculare (extraclasă şi native ale elevilor; extraşcoală) reduse ca număr; ■ disciplinele opţionale pentru anul şcolar ■ lipsa de implicare a cadrelor didactice următor (propuse de către şcoală) pot fi

alese de părinţi şi elevi după ce au studiat oferta prezentată în şedinţă publică (şedinţele pe clase se desfăşoară în luna aprilie a fiecărui an şl participă Consiliul profesorilor clasei, diriginţi, părinţi, elevi); broşura Oferta Educaţională a Grupului Şcolar Industrial "Ştefan Procopiu" Vaslui este elaborată în fiecare an până la data de 1 mai, tipărită şi distribuită în reţeaua de învăţământ gimnazial; • după admiterea în liceu şi şcoală profesională, elevii depun la secretariatul liceului cerere în care îşi manifestă decizia pentru disciplinele opţionale pe care doresc să le studieze.

pentru organizarea activităţilor recreative;

57


■ prin curriculum-ul la nivel naţional se asigură "egalitatea şanselor";

■ şcoala are posibilitatea de a realiza oferte educaţionale şi curriculare personalizate;

■ se conturează personalitatea liceului în reţeaua şcolară preuniversitară din judeţ, regiune şi chiar din ţară;

■ regimul disciplinelor opţionale asigură trecerea de la cultura "generală" la cultura funcţională adaptată Finalităţii fiecărei specializări;

■ oferta de discipline opţionale permite conceperea unităţii şcolare ca pe un furnizor de "servicii educaţionale", sporind

numărull de candidaţi care optează pentru unitatea şcolară;

■ permite formarea de personalităţi complexe în rândul cadrelor didactice care să reprezinte şi să garanteze valoarea actului educaţional;

■ permite crearea la elevi a competenţei profesionale care echivalează cu capacitatea de a aplica, transfera şi combina cunoştinţe şi deprinderi în spaţii şi medii de muncă diverse;

■ creşterea orelor C.D.S. spre finalul liceului facilitează specializarea elevilor într-un anumit domeniu;

■ existenţa cadrului legal care permite atragerea de sponsorizări, 'contracte cu edituri, cu firme private care să susţină financiar efortul de procurare a bibliografiei de specialitate, manuale, reviste şi publicaţii;

■ elevii şi părinţii nu sunt informaţi suficient asupra rolului ofertelor şi a disciplinelor opţionale în pregătirea proprie şi în general le aleg empiric (la recomandarea unor profesori sau a părinţilor, fără a fi în concordanţă cu posibilităţile elevului şi chiar nerespectând interesul acestuia);

■ în unele cazuri programele disciplinelor opţionale nu sunt realizate astfel încât să satisfacă interesul elevilor, să asigure o specializare într-un anumit domeniu, să asigure o continuitate în studiu pentru următorii ani, în fapt să-i fie utile în viaţă;

■ sunt promovate puţine discipline opţionale care conectează elevii la viaţa socială (drept, legislaţie, civică, morală, economie, marketing, management, statistică, birotică);

58

1.2.3.6. RELAŢII INTERSISTEMICE Şl COMUNITARE Procesul reformator în învăţământ cuprinde o multitudine de categorii sociale

interesate. Instituţiile administraţiei publice locale (reprezentanţii autorităţilor şi comunităţii locale, unităţile economice, organizaţiile patronale, alte asociaţii şi fundaţii, comunităţile de afaceri) preocupate în sprijinirea dezvoltării învăţământului, trebuie să se implice în susţinerea financiară a acestuia.

Este necesară relansarea învăţământului tehnologic şi recuplarea acestuia la necesităţile de forţă de muncă calificată reclamate de viaţa social-economică.

Pe fondul unui climat legislativ favorabil se impune ca factorii enumeraţi să contribuie la îndeplinirea strategiei de dezvoltare instituţională în sensul identificării resurselor de finanţare şi alocării acestora în direcţia modernizării şi dezvoltării ofertei de servicii către comunitate. Autorităţile locale trebuie să susţină priorităţile de dezvoltare ale învăţământului în contextul programului de dezvoltare socio-economică a comunităţii locale. Relaţiile interumane şi intersistemice, constituie fundamentul oricărei îmbunătăţiri calitative. Este necesară oficializarea parteneriatului real între şcoală şi comunitate (autorităţi, comunitatea locală, părinţi) şi implicarea activă a partenerilor sociali în viaţa şcolii. în România (ca şi în celelalte ţări europene), susţinerea instituţiilor de învăţământ trebuie să se facă din resurse multiple: bugetul central, bugete locale, contribuţii ale comunităţilor locale, programe naţionale şi internaţionale (obţinute prin concurenţa de proiecte), venituri extrabugetare ale unităţilor de învăţământ.

Descentralizarea sistemului şi crearea autonomiei instituţionale reprezintă scopuri majore ale reformei învăţământului.

Unitatea şcolară are relaţii sistemice de parteneriat cu toate unităţile şcolare din municipiu şi judeţ, cu instituţii de învăţământ similare din ţară şi străinătate.

Din anul 1999 şi până în prezent unitatea şcolară a derulat 28 proiecte cu

finalităţi de educaţie şi formare profesională în cadrul programelor finanţate de Comunitatea Europeană: ”Leonardo da Vinci”, ”Comenius”, ”Youth” dând posibilitatea fiecărui elev şi cadru didactic de a avea acces la sistemul educaţional european, de a colabora şi de a lucra în echipă, de a se simţi competent şi deschis spre schimbare, de a cunoaşte şi accepta valorile europene şi competenţele secolului XXI.

DOMENII: industrie textila 1. “Ferestre Deschise ”, Proiect Educational Comun, Lingua, Programul

Socrates Participanti: 30 de elevi si 3 profesori Tara partenera: Liceul Profesional D’Alembert, Aubervilliers, Paris Tara si localitatea unde s-a desfasurat intalnirea de proiect :Aubervilliers,

Paris mecanic 1. “Cai spre Viitor ”, Program de mobilitati Leonardo da Vinci Participanti: 20 de elevi si 5 profesori Tara partenera: Liceul Anne Marie Martel,Puy en Velay,Franta Tara si localitatea unde s-a desfasurat mobilitatea : Puy en Velay,Franta Perioada de desfasurare :20 noiembrie -10 decembrie 2. “Invatarea Limbii Germane Pentru Serviciul Clienti in Atelierele

Auto”, Program Socrates, Comenius1 Participanti: 25 de elevi si 4 profesori

Tara partenera: Koblenz, Germania

59

Tara si localitatea unde s-a desfasurat intalnirea de proiect: Koblenz, Germania, Vaslui,Romania

3. “Automobilul – Ieri, Azi, Maine”, Proiect Scolar, Program Socrates(cu o durata de 3 ani)

Participanti: 3 elevi si 4 profesori Tara partenera: Scoala Profesionala Tehnica, Koblenz, Germania,

Scoala Tehnica, Göd, Ungaria Tara si localitatea unde s-a desfasurat intalnirea de proiect :God,Ungaria Koblenz,Germania Vaslui,Romania

4. “Imbunatatirea Invatamantului Vocational in Domeniul Tehnic care Promoveaza Calitatea Sevice-ului” , Program de mobilitati “Leonardo da Vinci” Participanti: 14 elevi si 1 profesor

Tara partenera: Scoala Tehnica Koblenz, Germania Tara si localitatea unde s-a desfasurat mobilitatea:Koblenz,Germania 5. “Transnaţionalitate, competenţă şi succes în proiectarea

computerizata a circuitelor electrice” Program de mobilitati “Leonardo da Vinci”

Participanti: 14elevi si 1 profesor Tara partenera: Dresda,Germania Tara si localitatea unde se va desfasura mobilitatea:Dresda,Germania

7. Proiect de parteneriat cu Şcoala Piarista din God, Ungaria în care au loc schimb de elevi (6 elevi) între cele două şcoli pentru stagiu de pregătire practică în domeniul mecanic auto.

informatica si limbi straine

1.”Imbunatatirea Competentelor in Relatie cu Nevoile Societatii Informationale”, Program de mobilitati Leonardo da Vinci

Participanti: 20 de elevi si 4 profesori Tara partenera: “Lawton School” Gijón, Spania Tara si localitatea unde s-a desfasurat mobilitatea:Gijon,Spania 2. “Noi Abilitati pentru Limbajul Informational”, Program Socrates,

Comenius1 Participanti: 24 de elevi si 3 profesori Tara partenera: Institutul Tehnic Comercial Statal “G. Amendola”, Salerno,

Italia Tara si localitatea unde s-a desfasurat intalnirea de proiect :Salerno,Italia 3. “Abilitati profesionale pentru asamblarea componentelor unui

sistem de calcul”, Program de mobilitati Leonardo da Vinci Participanti: 14 elevi si 1 profesor Tara partenera: Institutul Tehnic Comercial Statal “G. Amendola”, Salerno,

Italia Tara si localitatea unde s-a desfasurat intalnirea de proiect :Salerno,Italia

4. „Muzeul Virtual al Tehnologiei “, SOCRATES, Comenius 1,proiect scolar Participanti: 6 elevi si 15 profesori Tari partenere: Finlanda, Estonia si Ungaria Tara si localitatea unde s-a desfasurat intalnirea de proiect :Vaslui,Romania 5. “Dezvoltarea si Promovarea Capacitatilor Lingvistice in Invatamantul

Tehnic”, Program de mobilitati ”Leonardo da Vinci” Participanti: 24 de elevi si 4 profesori Tara partenera: Lawton School, Gijón Spania Tara si localitatea unde s-a desfasurat intalnirea de proiect :Gijon,Spania

60

6. „INITIERE PROFESIONALA IN CLIPS” Program de mobilitati, Leonardo da Vinci Perioada de desfasurare:3 saptamani, Mai 2009 Participanti: 14elevi si 1 profesor Tara partenera: Germania, Institutia WBS TRAINING AG. Schwerin

7. „Depanarea calculatoarelor„ Program de mobilitati, Leonardo da Vinci Perioada de desfasurare:3 saptamani, Mai 2010 Participanti: 14elevi si 1 profesor Tara partenera:Koblenz, Germania

servicii: 1. “Perfectionarea Abilitatilor de Comunicare in Domeniul Turismului”,

Program de mobilitati Leonardo da Vinci c)Participanti: 19 de elevi si 1 profesor Tara partenera: English Language Institute Dublin, Irlanda Tara si localitatea unde s-a desfasurat mobilitatea : Dublin,Irlanda 2. “Initierea Unei Mici Afaceri dupa terminarea Liceului”,Program

Leonardo Da Vinci Participanti: 1 4 elevi si un profesor Tara partenera: Lawton School, Gijon, Spania Tara si localitatea unde s-a desfasurat mobilitatea: Gijon,Spania 3. ‘’Cinci intrebari de Comunicare – Ce, De ce, Cine, Cand, Cum’’,proiect

lingvistic,Socrates,Comenius 1 Participanti: 24 de elevi si 3 profesori Tara partenera: Institutul Tehnic Comercial Statal “G. Amendola”, Salerno,

Italia Tara si localitatea unde se va desfasura mobilitatea : Salerno,Italia 4.’’Managementul Turismului Rural’’ ,Program Leonardo Da Vinci Participanti: 14elevi si 1 profesor Tara partenera: Lawton School, Gijon, Spania Tara si localitatea unde se va desfasurat mobilitatea: Gijon,Spania 5. „Abilităţi anteprenoriale în turismul rural” Program de mobilitati,

Leonardo da Vinci Perioada de desfasurare:3 saptamani, Mai 2011 Participanti: 14elevi si 1 profesor Tara partenera: Spania, în regiunea Asturias, în parteneriat cu Lawtoon School.

Proiectul „Energy for tomorrow” Comenius multilateral Perioada de desfasurare: 1.08.2010- 30.07.2012 Participanti: 150 elevi si 24 profesori Tari partenere: Finlanda, Turcia, Bulgaria, Italia, Spania, Lituania şi Polonia.

electronica

1. “Modernizarea Continua si Perfectionarea Metodelor de Masurare a

Echipamentelor de Telecomunicatie”, Program de mobilitati, Leonardo da Vinci Participanti: 10 elevi si 1 profesor Tara partenera: Oneco, Centru de instruire Seville, Spania Tara si localitatea unde s-a desfasurat mobilitatea :Seville,Spania 2. ‘’Implementarea microcontrolerelor in electronica’’ ”, Program de

mobilitati, Leonardo da Vinci Participanti: 14 elevi si 1 profesor Tara partenera: Scoala Tehnica “Carl- Benz – Schule“ ,Koblenz, Germania.

61

Tara si localitatea unde s-a desfasurat mobilitatea :Koblenz,Germania 3. Măsurarea Instrumentelor Virtuale – Mijloace de Dezvoltare a

Creativităţii in Domeniul Tehnic, Program de mobilitati, Leonardo da Vinci Perioada de desfasurare:3 saptamani, Mai 2008 Participanti: 14 elevi si 1 profesor Tara partenera: Polonia, in localitatea Wroclaw

4. INVATAREA TEORETICA SI PRACTICA A SEMNALELOR SI SEMNALIZARILOR IN RETELE DE COMUNICATII (Practice and Theory Learning of the Signals and Signalizations Used in the Communication Networks) ” Program de mobilitati, Leonardo da Vinci Perioada de desfasurare:3 saptamani, Mai 2008 Participanti: 14elevi si 1 profesor Tara partenera: Germania, in cadrul instituţiei WBS TRAINING din Dresda

mecatronic

1. “Achizitionarea de Noi Abilitati Practice in Domeniul Mecatronicii”,

Program de mobilitati Leonardo da Vinci Participanti: 10 elevi si 1 profesor Tara partenera: Scoala Profesionala Tehnica, Koblenz, Germania Tara si localitatea unde s-a desfasurat mobilitatea :Koblenz,Germania

2. Proiectul multilateral Comenius „Robotica -Cheie a învăţării în

viitor” cu acronimul ROKEY. Perioada de desfasurare: 1 sept 2008 -31 aug. 2010. Participanti: 100 elevi si 20 profesori Tari partenere: Finlanda, Slovacia, Danemarca, Germania.

3. „Sistemele de locomoţie ale roboţilor mobili şi industriali – Orientarea robotului în zona de intervenţie” Program de mobilitati Leonardo da Vinci

Participanti: 14 elevi si 1 profesor Tara partenera: Scoala Profesionala Tehnica, Koblenz, Germania Tara si localitatea unde s-a desfasurat mobilitatea :Koblenz, Germania; mai

2011

Grupul Şcolar Industrial „Ştefan Procopiu” a primit titlul de „Şcoală Europeană” atât în 2004, 2007 cât şi în 2010 s-a clasat pe locul III pe ţară.

Proiectul European Grundtvig „Ambitios Challenge:

Active Citizens of Europe-Ambiance” Perioada de desfasurare: 1.08.2009-31.07.2011 Participanti: adulti (learners cu vârsta de peste 16 ani, care nu sunt implicati într-o formă de învăţământ obligatoriu şi care doresc să-şi perfecţioneze competenţele şi cunoştinţele referitoare la cetăţenia europeană activă ) si 14 profesori Tari partenere: Cipru, Anglia, Slovenia, Italia, Polonia, Lituania, Estonia, Spania

În cadrul Asociaţiei “Ştefan Procopiu” se desfăşoară Proiectul European Grundtvig „Dezvoltarea Activităţilor Turistice în Europa” ( DATE ) Perioada de desfasurare: 1.08.2009-31.07.2011 Participanti: adulti (learners cu vârsta de peste 24 ani, care nu sunt implicati

62

într-o formă de învăţământ obligatoriu si 14 profesori Tari partenere: Olanda, Malta, Scoţia

Proiecte locale: “Pot învăţa să decid” în colaborare cu Penitenciarul Vaslui şi Agenţia

Naţională Antidrog, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, Vaslui Concurs naţional de informatică aplicată CIP- 2011 în colaborare cu

Palatul Copiilor Vaslui “Si copiii au drepturi!” – în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Vaslui

şi ONG Salvaţi Copiii- filiala Negreşti “DND- Distractie nu droguri” în parteneriat cu Centrul de Prevenire,

Evaluare şi Consiliere Antidrog, Vaslui “Dialoguri istorice” în colaborare cu Liceul Teoretic Emil Racoviţă “Prietenii mediului” în colaborare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului,

Vaslui “Vreau sa cresc sanatos!”în parteneriat cu Direcţia de Sănătate Publică

Vaslui “Cold Bits” - Concurs de informatică aplicată în parteneriat cu

Colegiul Economic Anghel Rugină “Prietenie, Joc, Culoare” în colaborare cu Şcoala Nr 3, Constantin

Parfene “Iniţierea şi Formarea Beneficiarilor pentru Obţinerea Serviciilor de

Bibliotecă” în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană Nicolae Milescu Spătarul Vaslui

“Responsabilitatea individuală:Prevenirea HIV/SIDA” în parteneriat cu Fundatia Tineri pentru Tineri

XOR - Concurs judetean de Informatica în parteneriat cu Asociatia Stefan Procopiu Vaslui

63

Analiza SWOT asupra relaţiilor intersistemice şi comunitare se prezintă astfel:


- Organizarea flexibilă şi funcţională a muncii în unitatea şcolară prin utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale,financiare şi de timp; - exercitarea unui control eficient cu sprijinul tuturor factorilor responsabili (conform organigramei); - existenţa unui climat pozitiv, preocuparea pentru eliminarea tensiunilor prin stimularea spiritului de echipă; - relaţii constructive, de parteneriat cu Inspectoratul Şcolar, Casa Corpului Didactic, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Primăria municipiului Vaslui, Consiliul Judeţean, Prefectura Judeţului Vaslui, Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, Comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social în formarea profesională, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, agenţi economici, părinţi, organizaţii non-guvernamentale; - contacte şi colaborări cu unităţi de învăţământ de acelaşi nivel din ţară şi din străinătate; - legături cu instituţii de învăţământ superior din ţară şi străinătate pentru asigurarea integrării absolvenţilor în mediul universitar;

- relaţiile interumane la nivelul unităţii şcolare nu asigură întotdeauna un parteneriat optim (relaţiile profesor-elev, relaţiile între diferite categorii de personal, relaţii între reprezentanţii autorităţilor şi echipa managerială); - parteneriat insuficient susţinut între şcoală şi agenţii economici care beneficiază de forţa de muncă pregătită în unitatea şcolară; - numărul redus de proiecte în care este implicată şcoala, comunitatea locală, unităţi şcolare de acelaşi nivel, instituţii, agenţi economici; - interesul scăzut al comunităţii de afaceri pentru susţinerea financiară a instituţiilor de învăţământ; - resurse financiare simbolice disponibilizate de sectorul privat pentru implicarea în activităţi extracurriculare; - lipsa de interes şi responsabilitate pentru elaborarea de proiecte atât din partea elevilor cât şi a cadrelor didactice;

64

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

cadrul legal favorabil parteneriatului între instituţiile de învăţământ, comunitate, agenţi economici, organisme non-guvenamentale naţionale şi internaţionale;

accesul deschis la informaţie; creşterea autonomiei şi independenţei

unităţilor de învăţământ; existenţa unor "pachete" de programe

propuse de M.E.C.T.S. privind schimbul de experienţă, mobilităţi şi plasamente, perfecţionare şi dobândirea de competenţe lingvistice;

■ interesul crescut al Uniunii Europene pentru România, implicarea acestui organism în susţinerea financiară a sistemului educaţional;

■ derularea programelor de formare managerială a echipelor aflate la conducerea unităţilor şcolare;

■ Instabilitatea cadrului legislativ (incomplet şi neperformant); ■ recesiunea economică la nivel naţional şi regional; ■ resurse Financiare insuficiente alocate de la bugetul naţional şi local; ■ atitudine pasivă la nivelul comunităţii locale (autorităţi, agenţi economici etc), a părinţilor, în legătură cu rolul şi importanţa educaţiei în societatea democratică; ■ programe economice neviabile la nivel naţional şi local pentru încurajarea iniţiativei, a principiilor economiei de piaţă; ■ motivaţia materială şi spirituală insuficientă a factorului uman

65

CAPITOLUL II

MISIUNEA UNITĂŢII ŞCOLARE

„Progresul se face pe seama celor perseverenti” Academician Ştefan Procopiu

Grupul Şcolar Industrial "Ştefan Procopiu" Vaslui are ca misiune educaţia şi instruirea tinerei generaţii - formarea unui absolvent responsabil, autonom, în măsură să decidă asupra carierei, să contribuie la articularea propriilor trasee de dezvoltare intelectuală şi profesională, să posede competenţe care să permită orientarea şi inserţia activă într-un mediu social a cărui principală caracteristică este accelerarea ritmului schimbării.

Compatibilizarea cu sistemele de învăţământ europene realizată concomitent cu reactivarea tradiţiilor învăţământului românesc garantează flexibilitatea şi mobilitatea internaţională a elevilor şi cadrelor didactice.

Dobândirea abilităţilor de utilizare a tehnicii de calcul, studiul limbilor moderne, promovarea competiţiei şi performanţei asigură elevilor posibilitatea obiectivă de a învăţa valorificându-şi aptitudinile native, formarea gândirii economice şi a spiritului pragmatic. Adaptarea ofertei de profiluri şi specializări la cerinţele progresului tehnic, în concordanţă cu nevoile de educaţie, corelează interesul de formare personală cu evoluţia mediului economic.

66

VIZIUNEA UNITĂŢII ŞCOLARE

Grupul Şcolar Industrial „Ştefan Procopiu”, ca unitate de învăţământ preuniversitar de stat trebuie sa-şi circumscrie viziunea idealului şi obiectivelor educaţionale ale sistemului naţional de învăţământ precum şi solicitărilor venite din partea comunităţii, dar şi nevoilor de instruire şi calificare avansate de piaţa muncii. Procesul educativ promovat de instituţie are ca scop formarea centrată pe elev, abordarea interdisciplinară, utilizarea metodelor interactive, precum şi evaluarea competenţelor pentru atingerea unor performanţe superioare prin:

diversificarea graduală a ofertei curriculare conform filierelor, profilurilor şi specializărilor şi multiplicarea posibilităţilor elevilor de a alege;

componentele curriculumului vor asigura practicarea unui învăţământ care să profileze caractere şi să asigure formarea tânărului apt să facă faţă schimbărilor rapide;

asigurarea calităţii în educaţie şi în formarea profesională în concordanţă cu standardele naţionale, cu interesele elevului şi ale comunităţii;

conceperea unităţii de învăţământ ca principal furnizor de servicii educaţionale, în cadrul căreia elevul să fie permanent şi direct implicat în construirea propriului traseu de învăţare;

funcţionarea învăţământului gimnazial în unitate, în baza art.12 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a Ordinului Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 5171 din 29.08.2008 privind aprobarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a procesului de selecţie a elevilor din mediul rural capabili de performanţă;

intensificarea colaborării cu şcolile gimnaziale (grupe de elevi instruite în cadrul Centrului de Excelenţă în diferite domenii – informatică, matematică, fizică, chimie, electronică, arte, sport etc.);

managementul educaţional trebuie să devină parte componentă a culturii profesionale a cadrelor didactice, alături de cultura de specialitate şi de cea psihopedagogică;

centrarea activităţii profesorului pe comportamentele specifice rolurilor de organizator, mediator şi consilier al experienţelor de învăţare;

formarea şi stimularea corpului profesoral în aplicarea metodelor interactive de grup,utilizarea instrumentelor moderne de predare-învăţare, compatibile cu nivelul actual al sistemelor educaţionale din Uniunea Europeană;

creşterea calităţii resurselor umane se va realiza prin exercitarea la nivelul şcolii a funcţiilor de: recrutare, selecţie şi angajare, motivare, formare şi menţinere (a personalului);

asumarea de către colectivul didactic a viziunii instituţiei de învăţământ pentru asigurarea calităţii promovate de ARACIP (privind realizarea standardelor, a standardelor de referinţă şi a indicatorilor de calitate, utilizarea instrumentelor de evaluare etc.);

creşterea rolului managerului şi a echipei manageriale în formarea echipelor de colaboratori, în promovarea „omului potrivit la locul potrivit”,

67

alocarea resurselor umane existente şi identificarea posibilităţilor de optimizare a valorii capitalului uman disponibil;

Ameliorarea şi modernizarea bazei didactico-materiale care facilitează

punerea în operă a viziunii unităţii şcolare va fi structurată pe trei direcţii: a) investiţii de capital (refacerea şarpantelor şi a acoperişului tuturor

clădirilor reabilitare termică, modernizarea spaţiilor de învăţământ şi cazare, amenajarea bazei sportive şi a curţii şcolare);

b) construirea unui campus şcolar (24 săli de clasă, spaţii cazare, masă – elevi şi profesori, sală de sport, ateliere);

c) pregătirea condiţiilor de studiu, cazare, masă pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial;

d) dotarea cu mijloace de învăţământ şi material didactic specific activităţilor de instruire şi educaţie;

e) sporirea resurselor financiare necesare proiectelor de dezvoltare instituţională (fonduri alocate de către MECTS, de la bugetul local, venituri extrabugetare, accesarea fondurilor structurale).

Proiectarea ofertei de educaţie şi formare va valorifica la parametri superiori nevoia locală de calificare a forţei de muncă, potenţialul de dezvoltare a zonei şi a şcolii, resursele umane şi materiale existente în şcoală, nevoile şi interesele elevilor precum şi parteneriatele educaţionale realizate cu elevii prin:

creşterea responsabilităţii unităţii de învăţământ faţă de beneficiarii educaţiei, de societatea civilă şi diversificarea implicării acesteia în viaţa comunităţii locale;

stabilirea legăturilor formale, intersistemice şi comunitare prin perfecţionarea sistemului de relaţii (cu şcoli de acelaşi nivel, cu universităţi, comunitatea locală prin instituţiile sale şi agenţii economici din municipiu, din judeţ sau din ţară);

dezvoltarea unei reţele de relaţii internaţionale potrivit domeniilor de interes ale unităţii.

În societatea actuală, şcoala trebuie să realizeze adaptarea absolvenţilor săi la rigorile economiei de piaţă moderne, să dezvolte capacităţi de a valorifica şi specula fluxul mereu în creştere de informaţii profesionale în circulaţie la nivel european precum şi crearea unei perspective care să ofere tinerilor un permanent termen de comparaţie al propriilor realizări cu performanţele la vârf în domeniile în care urmează să activeze.

68

CAPITOLUL III

III.1. ŢINTE STRATEGICE

Unitatea şcolară este una dintre cele mai mari unităţi de învăţământ din judeţ şi printre cele mai mari din ţară. Reprezentativitatea instituţiei nu constă numai în mărime ci în primul rând în calitatea absolvenţilor săi şi în performanţele pe care aceştia le obţin atât pe parcursul şcolarizării cât şi după absolvire. Dezvoltarea şi modernizarea instituţională a Grupului Şcolar Industrial Ştefan Procopiu" Vaslui în perioada 2011-2015 are următoarele scopuri strategice:

I. Reforma şi personalizarea procesului instructiv-educativ; II. Creşterea calităţii fluxurilor de elevi şi asigurarea finalităţilor educaţionale; III. Îmbunătăţirea standardelor de performanţă a resurselor umane şi a managementului şcolar; IV. Ameliorarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale şi generalizarea accesului la informaţia electronică; V. Adaptarea ofertei de educaţie şi formare la dinamica pieţei locurilor de muncă; VI. Optimizarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale.

III.1.1 REFORMA Şl PERSONALIZAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV Reforma şi personalizarea curriculum-ului impune ca prioritate în perioada 2011-

2015 armonizarea celor trei componente ale acestuia în vederea recuplării învăţământului la nevoile de calificare resimţite în economie, administraţie, viaţă socială şi cultură. în contextul actual socio-economic şi politic misiunea şcolii se identifică cu opţiunea pentru modernitate şi performanţă. Deschiderea continuă a societăţii româneşti spre valorile democratice internaţionale coroborată cu provocările globalizării economiei mondiale şi de integrarea în Uniunea Europeană creează numeroase oportunităţi în ceea ce priveşte mobilitatea forţei de muncă şi abordarea (prin planul de şcolarizare) unor specializări profesionale specifice societăţii tehnologice şi informaţionale modeme. Componentele curriculum-ului trebuie să asigure practicarea unui învăţământ care să profileze caractere şi să asigure formarea tânărului apt să facă faţă schimbărilor rapide.

Proiectarea curriculară pentru perioada 2011-2015 are în vedere următoarele obiective strategice:

■ asigurarea finalităţilor educaţionale şi a egalităţii şanselor pentru toţi absolvenţii (promovarea examenelor naţionale, accesul în niveluri superioare de învăţământ sau inserţia în viaţa activă);

■ organizarea unui proces de învăţământ flexibil şi diversificat (filiere, profiluri, specializări) raportat la necesităţile şi evoluţia economiei, administraţiei şi vieţii social-culturale care să permită şi să stimuleze rute individuale de

69

pregătire; ■ stimularea competiţiei şi orientarea spre cercetarea ştiinţifică; proiectarea

rutelor de pregătire pentru elevii capabili de performanţă; ■ readucerea învăţării în orele de clasă şi reducerea dependenţei succesului

şcolar de "învăţământul paralel"; ■ asigurarea tehnicilor de învăţare individuală necesare pe parcursul întregii

vieţi; ■ realizarea de programe de studiu personalizate şi atractive pentru

disciplinele opţionale oferite; ■ flexibilitatea deciziilor curriculare la nivelul unităţii şcolare, a catedrelor şi

cadrelor didactice; ■ proiectarea disciplinelor opţionale pe parcursul unui semestru, a unui an

şcolar sau pe întreg ciclu de învăţământ după următoarea schemă principală de elaborare:

-argument; -obiective de referinţă şi activităţi de învăţare; - listă de conţinuturi; - modalităţi de evaluare;

■ corelaţia funcţională între discipline şi arii curriculare; ■ formarea capacităţilor de a aborda complet o problemă, de a formula idei şi

a testa soluţii; ■ flexibilitatea evaluărilor (pe parcurs şi sumative); ■ predare şi asistenţă la ore cu echipe formate din profesori de specializări

apropiate pentru dinamizarea activităţii şi asigurarea interdisciplinarităţii; ■ crearea abilităţilor de utilizare a tehnicii de calcul, accesul la resursele

informaţionale din ţară şi străinătate; ■ creşterea rolului instruirii practice în formarea specialiştilor; ■ dezvoltarea aptitudinilor practice, crearea dimensiunii inovatoare; ■ crearea deprinderii de a lucra în echipă, integrarea în grupuri sociale,

comunicarea argumentativă; ■ promovarea valorilor moral-civice, culturale specifice societăţii democratice; ■ proiectarea şi dezvoltarea de opţionale noi (discipline) care să asigure

competenţe în domenii diverse: educaţia în spiritul comunicării interculturale, educaţia informaţională, educaţia economică, educaţia antreprenorială, educaţia juridică, educaţia moral-civică, educaţia estetică şi cultivarea sensibilităţii.

III.1.2 CREŞTEREA CALITĂŢII FLUXURILOR DE ELEVI Şl

ASIGURAREA FINALITĂŢILOR EDUCAŢIONALE

Desăvârşirea personalităţii adolescentului este un proces de durată. Desfăşurarea lui pe parcursul şcolarizării în ciclul liceal are ca punct terminus exprimarea opţiunii în ceea ce priveşte continuarea studiilor sau integrarea în viaţa activă. Acesta este un act de maturitate cu profunde semnificaţii.

Obiectivele strategice în formarea potenţialului uman reprezentat de fluxurile de elevi care optează pentru unitatea şcolară sunt:

■ întărirea suportului şi statutului social al elevului;

70

■ crearea condiţiilor funcţionării în instituţie a învăţământului primar şi gimnazial (autorizare provizorie, aprobarea I.S.J, logistică şi bază materială); ■ crearea autonomiei morale şi iniţiativei proprii în alegerea carierei; ■ formarea în spiritul cunoaşterii şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale

ale omului, al demnităţii şi toleranţei, a schimbului liber de opinii într-o societate democratică;.

■ însuşirea valorilor morale a statului de drept, a economiei de piaţă bazată pe respectul proprietăţii şi pe competiţia liberă;

■ asigurarea unor tehnici de muncă pentru formarea intelectuală pe parcursul întregii vieţi;

■ respectarea libertăţilor individuale, însuşirea mecanismelor privind practicile asociate producţiei, desfacerii şi consumului de bunuri materiale şi spirituale;

■ formarea "personalităţii multilaterale" capabile de a învăţa şi practica o altă meserie cerută pe piaţa muncii decât meseria de bază (cea pentru care se pregăteşte în şcoală);

■ asigurarea condiţiilor speciale de studiu şi instruire pentru elevii capabili de performanţă cu atenţie deosebită pentru elevii din învăţământul gimnazial şcolarizaţi în baza art. 12 Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a Ordinului Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 5171 din 29.08.2008 privind aprobarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a procesului de selecţie a elevilor din mediul rural capabili de performanţă;

■ adaptabilitatea la schimbare şi la ritmul ei; ■ stimularea potenţialului creativ, intuitiv şi imaginativ; ■ dezvoltarea capacităţii de a trăi pe cont propriu şi de a dezvolta o activitate

(afacere) personală; ■ dezvoltarea interesului şi respectului pentru proprietate (distincţia între public şi

privat); ■ încurajarea potenţialului de proiecţie (planificare), materializare şi evaluare; ■ dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri sociale (familie, mediu

şcolar, mediu profesional); ■ decizia personală în asumarea riscului; activitatea în echipă, colaborarea,

evaluarea şi reevaluarea rezultatelor, responsabilitatea pentru o activitate realizată;

■ dobândirea competenţelor lingvistice pentru comunicarea orală şi scrisă în cel puţin o limbă de circulaţie mondială;

■ însuşirea tehnicii şi vocabularului de comunicare interpersonală şi socială; ■ dobândirea capacităţii de utilizare a tehnologiilor asistate de calculator în

activităţile practice; ■ formarea responsabilităţii pentru propria dezvoltare şi sănătate; ■ dobândirea încrederii în sine şi în reuşita personală; ■ crearea capacităţii de evaluare a colectivului, a membrilor lui şi a propriei persoane; ■ asigurarea unui climat şcolar de siguranţă fizică şi psihică.

71

III.1.3. ÎMBUNĂTĂŢIREA STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ A RESURSELOR UMANE Şl A MANAGEMENTULUI ŞCOLAR

Nevoile de formare a personalului sunt extrem de diversificate şi cuprinzătoare şi se

referă la conceptul modem de formare continuă şi la educaţia pe parcursul întregii vieţi. Întreaga activitate are ca scop final asigurarea formării centrate pe elevi, abordarea interdisciplinară, utilizând metodele interactive, evaluarea de competenţe şi atingerea unor performanţe superioare. Gestionarea şi reforma resurselor umane are următoarele obiective strategice:

■ reforma managementului şcolar prin descentralizare şi întărirea autonomiei colectivelor de catedră (la nivelul catedrelor, claselor);

■ pregătirea managerială specializată a personalului didactic ca parte a formării profesionale;

■ perfecţionarea cadrelor didactice în sensul caracterului formativ al învăţământului şi renunţarea la învăţământul teoretizat (dopat cu date nesemnificative);

■ folosirea metodelor eficiente de predare/învăţare (dezbateri participative, interactive) care presupun cunoaşterea potenţialului intelectual şi psihologic al fiecărui elev);

■ organizarea formării continue a personalului didactic pe baze modeme; ■ stimularea cadrelor didactice să cunoască bine cel puţin o limbă de circulaţie

internaţională (organizarea de cursuri la nivelul fiecărei catedre); ■ însuşirea deprinderilor de utilizare a tehnicii de calcul şi accesare a Internetulului -

colaborări cu cadre-didactice din ţară şi străinătate pe diferite teme care să vizeze perfecţionarea învăţământului românesc;

■ valorificarea la maximum a cadrului legislativ în domeniul formării şi perfecţionării cadrelor (accesul la programe naţionale şi internaţionale de pregătire profesională);

■ formarea continuă a tuturor membrilor colectivului profesoral atât la nivelul unităţii şcolare cât şi prin centre specializate: Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic, Agenţia Naţională Pentru Programe Comunitare, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi;

■ formele de perfecţionare promovate: -autoperfecţionare-studiu autoindus;

-cursuri prin corespondenţă (pachete informaţionale, proiecte, cursuri metodologice);

-perfecţionare în cadrul unor programe regionale, naţionale şi internaţionale. ■ cunoaşterea fiecărui membru al colectivului printr-o observare atentă, analiza

obiectivă a rezultatelor activităţii, distribuţia judicioasă a sarcinilor şi evaluarea periodică a rezultatelor;

■ iniţierea de activităţi de consiliere şi orientare a cadrelor didactice raportate la proiectele unităţii şcolare pe termen scurt şi mediu, a misiunii, obiectivului şi personalităţii unităţii şcolare;

■ în perioada 2011-2015 cel puţin 30 de cadre didactice să participe la diferite forme de perfecţionare în ţări din Uniunea Europeană;

■ reconsiderarea raportului între "sancţiune şi recompensă"; valorificarea potenţialului de stimulare creat de Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a Legii nr. 284/2010, lege cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice - gradaţii de merit, premii, distincţii etc. şi de legislaţia în domeniul autonomiei, descentralizării şi utilizării

72

resurselor extrabugetare – creşteri salariate, premii etc.; ■ perfecţionarea sistemului de evaluare a personalului didactic, didactic auxiliar şi

nedidactic pe baza evaluării anuale în conformitate Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, Legea nr. 284/2010, lege cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi cu Ordinul M.E.C.T.S. 3860 din 10.03.2011privind aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a performanţelor profesionale anuale ale personalului contractual (care include: autoevaluarea, evaluarea şefului ierarhic superior, a Consiliului de Administraţie) consemnată în fişe pe baza cărora se stabilesc punctajele, calificativele şi coeficienţii de multiplicare pentru stabilirea salariilor întregului personal;

■ monitorizarea performanţelor obţinute de fiecare membru al colectivului şi cuantificarea lor în funcţie de competenţă, importanţa muncii ca bază pentru promovare profesională;

■ crearea dimensiunii participative, investind în capacităţile fiecărui membru al colectivului, în posibilitatea de a desăvârşi "valori" în fiecare domeniu de activitate;

■ creşterea rolului Consiliului de Administraţie, a Consiliului Şcolar şi a catedrelor în gestionarea şi formarea resurselor umane;

■ creşterea rolului managerului şi a echipei manageriale în formarea colectivelor de colaboratori, în promovarea "omului potrivit la locul potrivit", în alocarea resurselor umane existente şi identificarea posibilităţilor de optimizare a valorii capitalului uman disponibil.

III.1.4. AMELIORAREA Şl MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII Şl

GENERALIZAREA ACCESULUI LA INFORMAŢIA ELECTRONICĂ

Ameliorarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale este unul din scopurile strategice prioritare pentru perioada 2011-2015. Aceasta presupune utilizarea cu maximă eficienţă a cadrului normativ şi legislativ în ce priveşte descentralizarea şi autonomia instituţională.

Modernizarea infrastructurii existente se structurează pe trei direcţii principale şi are următoarele obiective strategice:

I. Investiţii de capital Fondurile destinate cheltuielilor de capital în măsura în care acestea vor fi alocate vor fi dirijate către următoarele obiective de investiţii: ■reparaţii capitale la şarpantele clădirilor cu înlocuirea acoperişului; ■reabilitare termică la toate clădirile-izolare termică exterioară (exceptând atelierul de mecanică auto, reabilitat PHARE); ■ refacerea faţadelor clădirilor; ■ modernizarea tuturor grupurilor sanitare; ■ consolidarea şi modernizarea şi reamenajarea spaţiilor de locuit în căminele pentru cazarea elevilor; ■ efectuarea de reparaţii capitale la instalaţiile electrice, termice, sanitare interioare în toate clădirile; ■ reamenajarea bibliotecii şcolare- structurarea spaţiului pe 6 săli de lectură specializate pe arii curriculare; ■ modernizarea pardoselilor din sălile de clasă şi holurile unităţii; ■ înfiinţarea în spaţiile existente a următoarelor laboratoare:

1 laborator telecomunicaţii;

73

1 laborator pentru studiul limbilor străine; 1laborator pentru disciplinelor economice; 1 laborator pentru specializarea "operator tehnică de calcul şi reţele de

calculatoare"; 1 laborator pentru specializarea "roboţi industriali"

■ amenajarea bazei sportive pe specializări; ■ finalizarea lucrărilor la sala de sport (preîncălzire); ■ reparaţia capitală şi restructurarea spaţiilor în atelierul II (cu etaj) pentru instruire practică (mecanică, electrotehnică, electronică, şi telecomunicaţii) astfel încât să se alinieze la standardele sistemelor de învăţământ din Comunitatea Europeană; ■ modernizarea curţii şcolare şi a spaţiilor verzi. ■ construcţia campusului şcolar cu termen de finalizare a investiţiei 1 decembrie 2015:

-Şcoală cu 24 săli de clasă, 6 laboratoare, birouri şi spaţii administrative; -Cămin internat pentru elevi cu 75 de camere (4 locuri /cameră); -Cantină cu 2 nivele (P+1) şi club pentru elevi (300 locuri); -Ateliere de instruire practică (4 săli de instruire) şi spaţii de depozitare (magazii); -Clădire garsoniere cadre didactice (15 garsoniere); -Sală de sport.

II. Dotări cu mijloace de învăţământ şi material didactic

Asigurarea dotărilor necesare spaţiilor destinate activităţilor didactice, de instruire practică şi în spaţiile administrative se va derula are următoarele priorităţi: ■ înlocuirea mobilierului şcolar în sălile de clasă (rămase nemodernizate) cu mobilier nou (ergonomic), proiectat şi realizat în atelierele de instruire practică; ■ aprovizionarea cu material bibliografic, manuale, reviste etc; ■ achiziţionarea de echipament şi aparatură sportivă; ■ procurarea de maşini şi utilaje tehnologice moderne pentru atelierele de instruire practică; ■ dotarea cu obiecte de inventar a căminelor pentru cazarea elevilor.

III. Sporirea resurselor financiare

Având în vedere situaţia economico-financiară la nivel macroeconomic este necesară dimensionarea finanţării asigurate de la bugetul de stat, de la bugetul local precum şi a veniturilor extrabugetare în raport cu cheltuielile reclamate de funcţionarea instituţiei pentru: ■ eliminarea gradului de incertitudine a obţinerii veniturilor şi a riscurilor asociate; ■ dimensionarea şi fundamentarea economicoasă, eficientă şi eficace a cheltuielilor; ■ fundamentarea necesarului pentru investiţii şi realizarea achiziţiilor publice la nivelul celei mai avantajoase oferte sub raportul calitate/preţ; ■ atragerea de finanţări externe (în principal de la Comunitatea Europeană) pe baza concursului de proiecte; ■ dezvoltarea activităţilor productive creatoare de resurse financiare extrabugetare; ■ finanţări din partea agenţilor economici şi a comitetelor de părinţi; În perioada 2011-2015 se previzionează o creştere a veniturilor extrabugetare de cel

74

puţin 15% anual (faţă de realizările anului precedent). În anul 2010 veniturile realizate de unitatea şcolară din surse extrabugetare au fost de 1.503.265 lei.

Se vor identifica şi alte mijloace pentru atragerea de surse financiare pe bază de proiecte (studii de fezabilitate, analize economico-financiare pertinente) programe europene în funcţie de oportunităţile oferite de evoluţia mediului economic şi de facilităţile legislative.

Anual se vor întocmi proiecte de buget pentru fiecare sursă de finanţare, contracte cu comunitatea locală, cu agenţii economici beneficiari ai forţei de muncă, cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor, cu asociaţii şi fundaţii interesate în susţinerea financiară a educaţiei, astfel încât să se obţină sursele necesare.

Utilizarea surselor financiare provenite din cele trei forme de finanţare (buget de stat, buget local, venituri proprii) se va face cu aprobarea Consiliul de Administraţie, stabilindu-se priorităţile pe termen mediu şi lung. Crearea unui sistem informatic şi informaţional fiabil şi fezabil care să gestioneze resursele de "hard" şi "soft' la nivelul întregii unităţi şcolare este o preocupare managerială prioritară pentru perioada următoare.

În perioada 2011-2015 se va finaliza activitatea de dotare a tuturor cabinetelor didactice cu calculator şi echipamente periferice specifice.

Accesul permanent la Internet va fi generalizat. Toate disciplinele de studiu vor beneficia de soft specializat astfel încât predarea să capete un caracter dinamic şi să răspundă nevoilor societăţii informaţionale.

III.1.5. ADAPTAREA OFERTEI DE EDUCAŢIE Şl FORMARE LA DINAMICA

PIEŢEI LOCURILOR DE MUNCĂ

Analiza situaţiei absolvenţilor cu pregătire tehnologică (liceu şi SAM) care au finalizat studiile în perioada 2009-2010 şi a celor care îşi vor desăvârşi formarea în perioada 2010-2011 se constată că reţeaua de învăţământ la nivelul judeţului Vaslui este generatoare de şomaj.

Opţiunea managerială pentru următorii ani este aceea de menţinere a unităţii şcolare la dimensiunea actuală (ca număr de clase şi de personal). în aceste condiţii este necesară relansarea învăţământului tehnologic şi adaptarea lui la nevoile reclamate de piaţă. Acest deziderat impune parcurgerea unei etape de modernizare a infrastructurii existente şi un perpetuu efort de adaptare la schimbări.

Având în vedere solicitările pieţei muncii şi evoluţia domeniilor de formare în perioada următoare, cifrele de şcolarizare pentru specializările telecomunicaţii, electronică şi automatizări, turism şi alimentaţie-publică se vor menţine constante. Oferta educaţională pentru perioada 2011-2015 va suporta transformări în ceea ce priveşte nivelurile de învăţământ, profilurile şi specializările, astfel: ■ introducerea specializării Stiinţe sociale, în cadrul profilului uman şi a specializării Stiinţe ale naturii în cadrul profilului real ■ introducerea a două noi specializări în cadrul filierei tehnologice, profil tehnic: - Domeniul electronică automatizări - calificarea Tehnician operator roboti industriali (nivel III de calificare) - Domeniul electric – calificarea Tehnician electrotehnist (nivel III de calificare) ■ introducerea unei noi specializări în cadrul filierei tehnologice, profil servicii:

75

Domeniul economic – calificarea Tehnician în activităţi economice ■ autorizarea definitivă a unei clase de învăţământ gimnazial anual pentru elevii din mediul rural capabili de performanţă – introdusă în planul de şcolarizare începând cu anul şcolar 2009-2010 cu autorizare provizorie; ■ introducerea în proiectul planului de şcolarizare a unei clase de învăţământ primar pentru copiii din noul cartier începând cu anul şcolar 2011-2015 - autorizare provizorie; ■ introducerea în proiectul planului de şcolarizare a unei clase de învăţământ postliceal (sau de maiştri) începând cu anul şcolar 2011-2012.

III.1.6. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR INTERSISTEMICE,COMUNITARE Şl INTERNAŢIONALE

Interacţiunea şcolii cu mediul social, cultural şi economic presupune transformarea ei în centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite comunităţii. Acest deziderat se poate realiza numai prin creşterea autonomiei instituţiei şcolare, descentralizarea administrativă şi financiară şi dezvoltarea, promovarea şi modernizarea relaţiilor interne şi externe. Succesul procesului de perfecţionare a actului educaţional depinde de măsura în care sunt valorificate şi amplificate relaţiile instituţiei cu mediul social în care activează.

Perfecţionarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale pentru perioada 2011-2015 vizează următoarele obiective strategice: ■ centrarea activităţii pe nevoile "clienţilor" (elevi, părinţi, agenţi economici, comunitate); ■ colaborarea eficientă cu personalul - crearea unui climat de muncă pozitiv, motivant; ■ abordarea unui stil managerial (la nivelul şcolii, catedrelor, claselor) eficient, flexibil; ■ creşterea rolului informaţiei, a capacităţii organizatorice şi mobilizatoare, perfecţionarea sistemului de evaluare fazială şi finală, tehnică şi economică; ■ reprezentarea eficientă a unităţii şcolare raportată la factorii externi (comunitate, foruri ierarhice superioare, autorităţi locale şi judeţene, organe de ordine publică, reprezentanţii cultelor, instituţii similare din ţară şi străinătate, agenţi economici, asociaţii, fundaţii şi organizaţii interesate în susţinerea învăţământului, colective de părinţi); ■ implicarea în activitatea şcolii a partenerilor sociali şi asigurarea posibilităţii acestora de a influenţa deciziile la nivelul unităţii şcolare; ■ asigurarea transparenţei în activitatea şcolii printr-o relaţie permanentă cu mass-media la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional; ■ angajarea de parteneriate pe bază de proiecte şi contracte cu instituţii, asociaţii, fundaţii şi agenţi economici în scopul realizării obiectivelor unităţii şcolare; Perfecţionarea relaţiilor externe în perioada 2011-2015 valorifica relaţiile deja stabilite cu unităţi şcolare de acelaşi nivel din judeţ, regiune, din ţară şi străinătate, organismele ierarhice superioare, instituţiile administraţiei publice, organe de ordine publică, instituţii şi organizaţii interesate în susţinerea educaţiei, agenţi economici, reprezentanţi ai cultelor etc.

76

CAPITOLUL IV

IV.1 OPŢIUNI MANAGERIALE Principiile de elaborare a curriculum-ului vizează componentele de bază ale

procesului de învăţământ şi reflectă idealul educaţional al şcolii româneşti. IV.1.1. DEZVOLTAREA CURRICULARĂ Respectând principiul egalităţii şanselor, trunchiul comun asigură fiecărui elev

dreptul la o educaţie şcolară comună, un fond de cunoştinţe de bază în temeiul cărora să promoveze cu succes examenele de finalizare a studiilor şi concursurile organizate la nivel naţional.

IV. 1.1.1. Trunchiul comun Însuşirea la nivel maximal a cunoştinţelor cerute de programele şcolare şi

îndeplinirea obiectivelor prevăzute de acestea trebuie să constituie preocuparea primordială a întregului colectiv didactic.

Fiecare catedră (comisie metodică) va întocmi anual şi semestrial programe concrete care să asigure dobândirea cunoştinţelor şi capacităţilor necesare prin:

- ore de consultaţii (aprofundarea temelor şi capitolelor care fac obiectul programelor de examen);

- elaborarea de materiale auxiliare (ghiduri de pregătire, culegeri de subiecte propuse);

- simulări de examene; Trunchiul comun desăvârşeşte personalitatea adolescentului prin cultură generală

orientată în domeniile indicate în mod precis de Curriculum-ul Naţional şi dezvoltă capacitatea de a-şi mobiliza propriile resurse. Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculară au în vedere următoarele direcţii:

■ afectarea numărului de ore pentru temele din programele de învăţământ prevăzute de trunchiul comun în funcţie de necesarul impus, de realităţile obiective identificate la nivelul fiecărei clase şi de experienţa cadrului didactic (exemplu: la nivelul unei clase cu performanţe reduse se va putea opta pentru numărul maxim de ore exclusiv pentru a aprofunda obiectivele şi conţinuturile acoperite de trunchiul comun);

■ curriculum-ul la decizia şcolii va propune elevilor ore de aprofundare sau extindere la disciplinele care constituie probe de examen;

■ la clasele a Xl-a şi a XII-a, elevii şi părinţii vor fi informaţi lunar asupra stadiului pregătirii lor pentru examenul de bacalaureat (pe baza rezultatelor obţinute la testările din materia prevăzută de programele pentru examene);

■ stimularea creşterii responsabilităţii şcolii şi a elevului pentru calitatea şi finalitatea procesului educativ;

■ asigurarea finalităţii curriculum-ului prin formarea unui absolvent autonom, activ, competent, motivat, capabil de opţiune şi decizie;

77

IV.1.1.2. Curriculum-ul la decizia şcolii Din punct de vedere al politicii educaţionale a unităţii şcolare prin curriculumul la

decizia unităţii şcolare se stimulează promovarea acelor valori şi practici sociale care să asigure individualizarea personalităţii instituţiei la nivel local, regional şi naţional şi să asigure succesul absolvenţilor săi.

Dezvoltarea curriculară trebuie să promoveze deschiderea interdisciplinară şi proiectarea centrată pe competenţe, creşterea transparenţei actului didactic şi "construirea" lui ca un răspuns la nevoile concrete ale comunităţii.

Competenţele generale (care se urmăreşte a fi formate la elevi pe parcursul treptei liceale de şcolaritate) precum şi competenţele specifice se stabilesc în funcţie de opţiunea, înclinaţiile şi interesul elevilor pentru identificarea carierei (continuarea studiilor sau inserţia în mediul socio-economic).

Curriculum-ul la decizia şcolii trebuie să realizeze inovaţia curriculară locală (la nivelul fiecărei catedre şi cadru didactic) şi flexibilizarea deciziei curriculare.

Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculum-ului la decizia şcolii impun: ■ elaborarea proiectului clasei (valabil pe 4 ani) pentru clasele a IX-a, în care se

conturează perspectiva disciplinelor opţionale în funcţie de filieră/profil/ specializare; ■ profesorii propun discipline, cursuri, teme opţionale, în funcţie de preocupările şi

experienţa lor, de interesul şi solicitările elevilor; ■ proiectarea disciplinelor opţionale se realizează pe perioade de timp de la un

semestru la 4 ani (cursuri de 1-2 ore pe săptămână, indicându-se precis obiectivele şi contribuţia acestora la formarea culturii generale sau la pregătirea de specialitate);

■ oferta globală de cursuri opţionale va cuprinde dublul numărului de ore faţă de posibilitatea de opţiune a elevilor;

■ proiectarea ofertei disciplinelor opţionale ca "un tot unitar" respectând structura unităţii şcolare (filiere, profiluri, specializări) şi durata şcolarităţii în învăţământul liceal;

■ proiectarea fiecărei discipline opţionale va conţine: - argumentul; - competenţe specifice; - competenţe generale (pentru opţionalele propuse pentru întreg ciclul liceal); - conţinuturi; - valori şi atitudini; - sugestii metodologice; ■ proiectarea disciplinelor opţionale în funcţie de structura ofertei educaţionale (nivele

de învăţământ/profiluri/specializări), de resursele existente (materiale şi umane) şi de ţintele strategice pe termen scurt şi mediu;

■ proiectarea ofertei curriculare implică întreg colectivul didactic coordonat de şefii de catedre şi Consiliul Şcolar;

■ predarea disciplinelor opţionale pe baze atractive uzându-se de strategii didactice noi şi de metode de evaluare performante;

■ informarea corespunzătoare a părinţilor şi elevilor asupra rolului disciplinelor opţionale, a dezvoltării rutelor individuale de pregătire;

■ disciplinele alese de elevi şi părinţi pentru a fi studiate sunt obligatorii pentru un an şcolar;

■ dobândirea competenţelor de comunicare în limbi de circulaţie internaţională se

78

asigură prin studiul a doua limbi străine (limba engleză, limba franceză sau limba spaniolă) la clasele de liceu;

■ formarea unui absolvent compatibil cu societatea informatizată se realizează prin asigurarea cunoştinţelor de utilizare a tehnicii de calcul şi de accesare a Internetului (oferta curriculară a unităţii şcolare propune studiul informaticii la nivelul maxim admis de planul de învăţământ);

■ adaptarea permanentă a ofertei curriculare la nevoile de educaţie şi calificare resimţite la un moment dat şi compatibilizarea cu practicile sistemelor de învăţământ europene;

■ transferul de experienţă, metode şi strategii didactice de la unităţi şcolare de acelaşi nivel din ţară şi din străinătate;

■ compatibilizarea europeană a curriculum-ului prin programele internaţionale realizate şi cele care vor fi realizate prin Agenţia Naţională Pentru Programe Comunitare în perioada 2011-2015;

Pachetele de discipline opţionale vizează formarea unui sistem de cunoştinţe, abilităţi, şi aptitudini care individualizează personalitatea absolventului şi îi asigură competenţa în următoarele domenii de interes: 1. Educaţia în spiritul comunicării interculturale

■ dobândirea de competenţe de comunicare în limba franceză, limba engleză, limba italiană, limba spaniolă, limba germană;

■ familiarizarea cu valorile culturale internaţionale; ■ accesul la informaţia ştiinţifică şi tehnologia modernă; ■ studiul unor discipline ca: informatica, matematica, chimia, geografia, discipline tehnologice, în limba franceză sau limba engleză; 2. Educaţia informaţională

■ interpretarea informaţiei prin simularea proceselor virtuale şi în timp real ■ utilizarea echipamentului multimedia; ■ proiectarea asistată de calculator (utilizarea aplicaţiilor specifice la profiluri tehnice şi şcoala de arte şi meserii);

3. Educaţia economică ■ identificarea dificultăţilor economice la un moment dat; ■ beneficii şi costuri în organizarea activităţilor independente; ■ analiza consecinţelor unor modificări intervenite la nivel macro sau micro economic; ■ rolul cercetării şi al cuceririlor ştiinţifice în cadrul proceselor economice; ■ rolul politicului în evoluţia economică;

4. Educaţia juridică ■ rolul legislaţiei în viaţa societăţii; ■ legislaţia internaţională şi rolul ei; ■ legislaţia Uniunii Europene;

5. Educaţia moral-civică ■ drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului; ■ promovarea valorilor şi practicilor specifice democraţiei; ■ drepturi şi îndatoriri cetăţeneşti;

6. Educaţia antreprenorială ■ identificarea potenţialului antreprenorial;

79

■ analiza conceptului de proprietate şi de spaţiu privat; ■ dezvoltarea spiritului întreprinzător; ■ creativitatea şi perseverenţa; ■ rolul progresului în dezvoltarea individului şi a societăţii;

7.Educaţia estetică şi dezvoltarea sensibilităţii ■ rolul artei în formarea personalităţii individului; ■ respectul pentru mediul înconjurător; ■ promovarea valorilor culturale naţionale şi internaţionale; ■ sentimentul patriotic şi tradiţiile poporului român.

Oferta educaţională a Grupului Şcolar Industrial „Ştefan Procopiu” Vaslui

elaborată anual, va cuprinde lista actualizată a disciplinelor opţionale. Tipărită în broşură şi distribuită în reţeaua şcolară (tuturor diriginţilor claselor a Vlll-a din municipiu şi de la fiecare şcoală cu clasele l-VIII din judeţ) aceasta va familiariza potenţialii candidaţi cu posibilităţile de formare pe care le oferă unitatea şcolară.

IV.1.1.3 Activităţi extracurriculare

Şcoala trebuie să devină un mediu de promovare al valorilor şi practicilor

democratice, în care să domnească un climat propice învăţării, descoperirii de sine şi orientării adolescentului spre împlinirea în viaţa privată şi publică, respectiv în carieră şi în acţiunea social-politică, prin exersarea deplină a calităţii de cetăţean al unei societăţi democratice liberale.

Problema centrală a lumii de astăzi este construirea unei societăţi raţionale, în care să se regăsească două valori fundamentale: libertatea personală şi responsabilitatea.

Cultivarea libertăţii personale se obţine prin însuşirea valorilor culturii naţionale şi universale, respectul pentru lege, pentru valorile moral-civice (ale societăţii democratice) şi interesul pentru performanţă şi progres.

Activităţile extracurriculare completează demersul didactic şi contribuie la formarea personalităţii tinerilor, la stimularea creativităţii, talentului şi sensibilităţii. Acestea asigură totodată cadrul de manifestare a capacităţii de comunicare socială, de relaţionare, analiză şi decizie.

Activităţile de grup îi învaţă pe elevi că în numeroase împrejurări competiţia poate coexista cu colaborarea. Activităţile extracurriculare sunt complementare procesului de învăţământ şi reprezintă o componentă importantă a ofertei educaţionale.

Sondajul efectuat în anul şcolar 2009-2010 în rândul elevilor a evidenţiat faptul că la acest capitol activitatea desfăşurată la nivelul colectivelor de catedră şi la nivelul claselor a fost deficitară.

Majoritatea elevilor au semnalat sărăcia de activităţi culturale, recreative şi de petrecere a timpului liber, avansând propuneri concrete, solicitând implicarea şi sprijinul diriginţilor şi a cadrelor didactice. Pentru perioada 2011-015 este necesar să se afecteze (de către fiecare cadru didactic) cel puţin 3 ore pe săptămână - în perioada didactică şi cel puţin o săptămână - în timpul vacanţelor activităţilor extracurriculare.

Activitatea managerială în ceea ce priveşte activităţile extracurriculare manifestă următoarele opţiuni:

■ proiectarea activităţilor extracurriculare pe o perioadă de 4 ani şi abordarea distinctă a acestora în proiectul întocmit la nivelul fiecărei clase;

80

■ atragerea resurse umane,tehnico-materiale şi financiare externe unităţii şcolare pentru organizarea acestor activităţi;

■ valorificarea cadrului legal favorabil referitor la susţinerea învăţământului de către societate (implicarea pe baze contractuale a instituţiilor publice, agenţilor economici, unităţi din reţeaua MECTS, fundaţiilor, asociaţiilor, firmelor de exerciţiu pentru tineret de la nivel local, regional, naţional şi internaţional, comunitate locală şi părinţi);

■ constituirea mijloacelor financiare necesare la nivelul fiecărei clase din contribuţii directe cu comitetele de părinţi, sponsorizări şi donaţii; păstrarea până la utilizare se va face în depozite sau conturi deschise la unităţi bancare;

■ elevii şi cadrele didactice cu rezultate remarcabile în activităţi educativ-ştiinţifice şi extracurriculare vor fi recompensate material şi moral, (premii în bani, în obiecte, promovări la nivelul unităţii şcolare, evidenţieri în presă, emisiuni de radio şi televiziune;

■ activităţile extracurriculare trebuie să cultive talentului nativ (pasiunea pentru literatură, artă, muzică, tehnică, teatru, dans etc.), respectul pentru valorile culturii naţionale şi internaţionale, patriotismul, dragostea faţă de popor şi tradiţiile sale;

■ constituirea de formaţii artistice reprezentative şi echipe sportive, care să individualizeze personalitatea liceului şi a cadrului didactic care le organizează şi coordonează;

■ fiecare colectiv va elabora proiecte pentru participarea la programe internaţionale, sub îndrumarea comisiei pentru activităţi extracurriculare; comisia pentru relaţii internaţionale selectează şi depune la organismele şi agenţiile abilitate proiectele valoroase, cu şanse de a fi preferate pentru derulare;

■ colaborările, parteneriatul, schimburile realizate cu unităţi de acelaşi nivel din ţară şi din străinătate vor fi promovate, popularizate, întreţinute şi extinse;

■ sistemele de comunicare modeme (internet, televiziune, radio), competenţele lingvistice în limbi de circulaţie internaţională ale elevilor şi cadrelor didactice facilitează desfăşurarea de activităţi extracurriculare atractive în parteneriat cu şcoli din străinătate;

■ baza tehnico-didactică (laboratoarele de informatică, bibliotecă, spaţii de recreaţie, baza sportivă, spaţiile de cazare, cantina, clubul, laboratoarele şi sălile de clasă) este utilizată de către toate colectivele pentru organizarea activităţilor extracurriculare;consilierea, orientarea profesională şi monitorizarea absolvenţilor (rezultatele obţinute în învăţământul superior sau reuşita lor în mediul socio-economic) sunt prioritare pentru întregul colectiv didactic şi diriginţi.

IV.2. GRUPURI ŢINTĂ: ELEVI, PĂRINŢI, COMUNITATE Educaţia este un ansamblu de acţiuni desfăşurate în vederea transmiterii şi

formării la noile generaţii a experienţei de muncă şi de viaţă, a cunoştinţelor, deprinderilor, comportamentelor şi valorilor acumulate; ea dezvoltă, formează şi maturizează laturile fundamentale ale fiinţei umane: fizicul şi psihicul.

Toate acţiunile educative venite pe diverse căi - din partea şcolii, a familiei, a instituţiilor extraşcolare, a organizaţiilor obşteşti, din mass-media, îndeplinesc un rol însemnat în formarea componentelor de bază ale personalităţii, fiind condiţionate de nivelul de dezvoltare al elevilor, de mediul ambiant şi de sistemul social în care sunt integraţi aceştia.

81

IV.2.1. Fluxuri de elevi, politica de recrutare a candidaţilor În perioada 2011-2015 echipa managerială şi Consiliul de Administraţie vor elabora

anual strategii de recrutare a candidaţilor din rândul absolvenţilor de gimnaziu; acestea vor avea la bază sondaje, studii, prognoze, programe şi statistici demografice.

Numărul de absolvenţi de gimnaziu din rândul cărora Grupul Şcolar Industrial "Ştefan Procopiu" Vaslui îşi va recruta candidaţii în perioada următoare este în continuă scădere aşa cum s-a arătat în Capitolul I.

Pentru identificarea nevoilor de educaţie şi forţă de muncă Consiliul Şcolar şi Comisia de gestionare şi evaluare a resurselor umane va realiza anual studii, sondaje, prognoze, care să conducă la adaptarea ofertei educaţionale (unităţii şcolare) cu cererea (venită din partea agenţilor economici).

Opţiunile manageriale în ceea ce priveşte politica de recrutare a candidaţilor au în vedere următoarele acţiuni:

■ recrutarea elevilor pentru învăţământul gimnazial – clasa a V-a, elevi capabili de performanţă din mediul rural – în baza articolului 12 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, şi a Ordinului Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 5171 din 29.08.2008 privind aprobarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a procesului de selecţie a elevilor din mediul rural capabili de performanţă în colaborare cu Centrul Judeţean de Resurse Umane şi Asistenţă Educaţională Vaslui;

■ admiterea elevilor în liceu se va face pe baza criteriilor de selecţie stabilite la nivel naţional urmărindu-se atragerea potenţialului valoros;

■ echipa managerială, Consiliul de Administraţie, colectivul didactic va colabora permanent cu şcolile generale furnizoare de elevi de la nivelul municipiului şi a Judeţului Vaslui;

■ la nivelul catedrelor (din unitatea şcolară şi şcoli generale) se vor organiza activităţi comune care să permită evaluarea potenţialului colectivelor de elevi (începând cu clasa a V-a) şi a opţiunilor lor privind orientarea şcolară;

■ şefii de catedră şi cadrele didactice desemnate de aceştia vor organiza (în şcolile generale din reţeaua judeţului) întâlniri şi dezbateri cu elevii (din clasa a VIII-a) şi cu părinţii acestora pe tema orientării şcolare; va fi prezentată oferta unităţii şcolare insistându-se pe structură (Planul de şcolarizare pe filiere, profiluri, specializări), calitatea şi performanţa actului didactic, rezultatele deosebite obţinute de elevi şi profesori în activitatea instructiv-educativă şi extraşcolară;

■ elevii cu rezultate deosebite (în activitatea şcolară, concursuri, olimpiade şcolare) vor fi "tentaţi" să prefere Grupul Şcolar Industrial "Ştefan Procopiu" (discuţii individuale, cooptarea în activităţi extraşcolare, prezentarea avantajelor de studiu pe care le oferă unitatea şcolară);

■ oferta de discipline opţionale la decizia şcolii va fi prezentată cât mai atractiv de profesorii de specialitate (matematică, informatică, limbi străine, discipline tehnice) astfel încât elevii(potenţiali candidaţi) să-şi contureze opţiunile asupra a ceea ce doresc să studieze în liceu, potrivit înclinaţiilor şi talentului lor;

■ unitatea şcolară va asigura posibilitatea desfăşurării orelor de instruire practică de către elevii şcolilor generale interesate, în atelierele şi laboratoare de specialitate (profil tehnic, informatică etc.);

■ comisia metodică a diriginţilor şi cabinetul psiho-pedagogic va organiza simpozioane şi dezbateri pe tema consilierii în orientarea şcolară şi profesională la

82

care vor fi invitaţi diriginţii claselor a VIII a de la şcolile generale; ■ pagina WEB va cuprinde şi „Oferta educaţională a Grupului Şcolar Industrial

"Ştefan Procopiu" Vaslui; ■ datele concrete, programele şi modalităţile de desfăşurare a activităţilor vor fi

prevăzute în proiectele întocmite la nivelul colectivelor de catedră, comisiilor şi Consiliului de Administraţie.

IV.2.2. Asigurarea finalităţilor învăţământului liceal

Liceul are menirea de a desăvârşi personalitatea adolescentului prin cultură generală şi dezvoltarea de competenţe care permit orientarea profesională şi inserţia într-un mediu social activ, mereu în schimbare. Opţiunile manageriale pentru perioada 2011-2015 au în vedere ca procesul educaţional desfăşurat în unitate să asigure posibilitatea compatibilizării intereselor personale de formare (ale fiecărui elev) cu oferta şcolii şi cu evoluţia mediului socio-economic:

■ refacerea echităţii în educaţie (eliminarea oricărei discriminări referitoare la sex, religie, etnie) mult afectată de degradarea condiţiilor de viaţă, de accentuarea discrepanţelor social-economice şi declinului general al serviciilor publice;

■ cunoaşterea personalităţii şi identificarea capacităţilor intelectuale ale fiecărui elev;

■ eliminarea sentimentului de nesiguranţă şi ezitare, formarea capacităţii de adaptare a individului într-un context nesigur, dezvoltarea durabilă;

■ investirea elevilor cu încredere, responsabilitate şi delegarea de autoritate; ■ dezvoltarea gândirii critice, a capacităţii de reflexie şi decizie; ■ dobândirea abilităţii de utilizare a tehnicii de calcul şi de accesare a Internetului

prin studiu în şcoală a informaticii şi accesul la baza tehnico-didactică din dotarea şcolii;

■ asigurarea prin curriculum-ul la decizia şcolii, a însuşirii competenţelor minime de comunicare citit/scris în cel puţin două limbi de circulaţie mondială;

■ ameliorarea calităţii învăţării, crearea condiţiilor de studiu şi programe adecvate pentru elevii supradotaţi; susţinerea "nucleelor de performanţă" pe arii curriculare;

■ stimularea participării elevilor şi cadrelor didactice la activităţile Centrului de Excelenţă;

■ extinderea activităţii Centrului de Excelenţă în şcolile gimnaziale din municipiul şi chiar a judeţului Vaslui;

■ încurajarea performanţei, a competiţiei şi promovarea valorilor (coordonarea elevilor în elaborarea de lucrări ştiinţifice şi inovaţii, în colaborare cu centrele universitare, cu aportul unor specialişti externi şcolii, cu firme de consultanţă, şi de exerciţiu pentru tineret);

■ dezvoltarea de rute individuale de pregătire în funcţie de opţiune şi capacitatea fiecărui elev(parteneriatul profesor/elev);

■ stimularea disponibilităţilor, talentului, înclinaţiilor şi interesului propriu în conturarea propriei cariere: - promovarea autoevaluării; - autoînţelegerea (cunoaşterea propriei personalităţi); - observarea atentă de către diriginte şi întocmirea fişelor psiho-pedagogice;

83

- teste de aptitudini, de perspicacitate; ■ stimularea lucrului în echipă, întărirea sentimentului de solidaritate; cooperarea eficientă între profesori-elevi, profesori-părinţi, elevi-părinţi;

■ mobilitatea şi flexibilitatea în cadrul ciclurilor de instruire; ■ efectuarea de stagii de practică (pe baze contractuale) în instituţii, la agenţi

economici, firme - în concordanţă cu specializarea clasei etc.; ■ utilizarea cadrului legislativ mobil, favorabil schimbării formei de învăţământ,

filierei, profilului, specializării (în cazul modificării viziunii şi opţiunii) în timpul ciclului liceal (Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar, Regulamentul Intern);

■ stimularea elevilor cu posibilităţi materiale reduse (acordarea de burse sociale, ajutoare materiale din surse proprii, sponsorizări);

■ eliminarea situaţiilor de abateri disciplinare, combaterea delicventei juvenile (stabilirea legăturilor formale cu organele de poliţie, gardienii publici, pentru organizarea de activităţi comune - dezbateri, "prezentări de caz", simpozioane, concursuri, care au ca scop diminuarea fenomenului infracţional); periodic se vor înainta organelor de poliţie documente referitoare la cazurile de abateri disciplinare grave, abandon şcolar, exmatriculare;

■ susţinerea potenţialului biologic al elevilor prin asigurarea unui climat şcolar care să întreţină starea de sănătate, igiena, asistenţa socială şi sanitară;

■ oferirea cadrului logistic al unităţii şcolare (spaţiu, aparatură, consultanţă de specialitate) pentru programele de educaţie desfăşurate de instituţiile publice, fundaţii, organizaţii, firme interesate în educaţia tineretului;

■ stimularea participării la proiecte de dezvoltare comunitară (proiecte locale, regionale,naţionale şi internaţionale); cunoaşterea politicilor şi a instituţiilor europene şi internaţionale;

■ asigurarea unei culturi civice minimale şi folosirea drepturilor omului ca principiu de bază al relaţiilor sociale (participarea la viaţa socio-politică a tinerilor, exercitarea drepturilor cetăţeneşti, libertate de exprimare, economia de tranziţie);

■ informarea elevilor asupra evoluţiei economice la nivel local, regional, naţional şi internaţional - analiza programelor de dezvoltare socio-economică pe termen mediu şi lung, cunoaşterea legislaţiei interne şi internaţionale şi a Uniunii Europene;

■ solicitările şi standardele să fie mobile astfel încât să varieze în funcţie de circumstanţe;

■ susţinerea activităţii de documentare individuală, de cercetare şi creaţie (elaborarea de referate şi comunicări ştiinţifice, colaborarea cu publicaţii de specialitate, reviste şcolare, programare pe Internet (30% din elevii liceului vor avea pagină proprie pe Internet);

■ parteneriat şi colaborare cu unităţi şcolare din ţară şi străinătate (schimburi, mobilităţi, transfer de experienţă şi tehnologii, perfecţionare, dobândire de competenţe lingvistice, calificare profesională etc);

■ diseminarea experienţei dobândite de elevi şi cadre didactice în procesul instructiv-educativ, promovarea metodelor didactice interactive;

■ optimizarea sistemului de evaluare a performanţelor şcolare (abordarea unor criterii de evaluare cu grad ridicat de obiectivitate):

- calitatea cunoştinţelor elevilor; - capacitatea lor de a le aplica în practică;

84

- formarea trăsăturilor moral-volitive şi de caracter (perseverenţă,disciplină); - aptitudini gospodăreşti - administrative; - progresul şi randamentul profesional; ■ formarea multilaterală (pluridisciplinară) care să asigure flexibilitate în

schimbarea meseriei pe parcursul vieţii - în conformitate cu necesarul de forţă de muncă reclamat de piaţă; planificarea şi utilizarea judicioasă a timpului de muncă şi a timpului liber: - stabilirea priorităţilor; - stabilirea scopurilor (ţintelor); - identificarea căilor de parcurs; - realizarea obiectivelor.

■ asigurarea tehnicilor de autoinstruire, formarea capacităţilor de studiu individual necesare pe parcursul întregii vieţi;

■ crearea unui "mediu şcolar" şi a unui "proces de învăţământ" care să crească capacităţile şi să sporească implicarea;

■ menţinerea relaţiei familie/şcoală pe parcursul şcolarităţii; implicarea familiei în viaţa şcolii, în activităţile formativ - educaţionale şi extraşcolare (cooptarea părinţilor ca participanţi, coordonatori şi specialişti în programe şi activităţi);

■ stimularea elevilor cu performanţe deosebite prin acordarea de burse, premii în bani şi obiecte, evidenţieri în mass-media, cooptarea în programe internaţionale, excursii etc;

■ desfăşurarea activităţilor de control care vizează: şcolarizarea, frecvenţa, mişcarea şi starea disciplinară a elevilor, fenomenul infracţional, colaborarea şcolii cu părinţii, respectarea graficelor şi termenelor de desfăşurare a activităţii;

■ asigurarea unor programe de educaţie compensatorie sau "a doua şansă" pentru cei care au fost excluşi temporar din sistemul formal de educaţie de bază.

IV.2.3. Orientarea şcolară şi profesională. Proiectarea carierei

Opţiunile manageriale în ceea ce priveşte orientarea şcolară şi profesională au în vedere două direcţii principale:

A. îndrumarea elevului în vederea alegerii unei forme de învăţământ potrivit nivelului de pregătire atins, şi mai ales potrivit aptitudinilor, intereselor profesionale şi personalităţii acestora;

B. identificarea şi proiectarea carierei, alegerea traseului educaţional şi profesional pe care trebuie să-l urmeze fiecare elev.

Orientarea şcolară şi profesională (O.S.P.) reprezintă ansamblul acţiunilor opţionale şi consultative realizate prin modalităţi pedagogice, generale şi speciale, subordonate, din punct de vedere al conţinutului, dimensiunii tehnologice/aplicative a educaţiei, iar din perspectivă metodologică activităţii de asistenţă psihopedagogică şi socială a cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor, proiectată la nivelul sistemului de învăţământ.

Direcţiile de acţiune, la nivelul şcolii, pentru activitatea de orientare şcolară şi profesională sunt:

a. cunoaşterea personalităţii elevilor – informaţiiile furnizate de elev sunt trecute de către diriginte în fişa şcolară;

b. educarea elevilor în vederea alegerii studiilor şi profesiunii;

85

c. informarea şcolară şi profesională – informarea vizează tipurile şi profilurile de studii pe care le pot urma, posibilităţile şi formele de calificare profesională, lumea profesiunilor şi dinamica ei specifică, necesarul forţei de muncă în diferite sectoare de activitate; d. îndrumarea elevilor spre anumite tipuri de şcoli sau grupuri de profesiuni – acordarea unui sfat de orientare cu caracter facultativ.

IV.2.3.1. Consilierea şcolară şi profesională Consilierea şcolară şi profesională este un serviciu pe care şcoala trebuie să-l

ofere atât la nivel individual cât şi la nivel de grup. Consilierea şi orientarea şcolară şi profesională, ca activitate formativ –

educativă, are obiective proprii, care sunt grupate astfel: a. obiective de maximă generalitate (se identifică cu idealurile educaţionale ale societăţii şi realizarea unor elemente concordante cu aceste idealuri), urmăresc activităţi ample, pe durate de timp mari şi se referă la aspecte generale ale orientării, vizând aspecte care însoţesc practic întreaga viaţă a persoanei precum:

- dezvoltarea personalităţii şi a vocaţiei pentru fiecare persoanã; - combaterea şomajului; - formarea şi dezvoltarea capacităţilor de a decide şi acţiona adecvat în

situaţiile pe care lumea modernă le ridica în faţa individului; - dezvoltarea spiritului critic, caracterizat prin respectul faţă de norme şi a

drepturilor fiecărei fiinţe umane; - conştientizarea problemelor legate de mediu şi de normele de ecologie; - identificarea şi dezvoltarea capacităţilor de toleranţă şi adaptare

interculturală.

b. obiective de generalitate medie, se referă la acţiuni cu durate mai mici de timp , aplicate la nivel individual sau social şi vizează aspecte ca:

- pe diferite stadii de evoluţie vocaţională, consiliere prin programe individuale şi de grup;

- asigurarea formării profesionale în acord cu cererea de pe piaţa muncii; - autoînţelegerea sau autoacceptarea unor scopuri pe care consilierii le

propun clienţilor, etc; c. obiective operaţionale - urmăresc schimbări comportamentale pe termen scurt, sunt de natură comportamentală, pot fi controlate şi evaluate.

Principiile activităţii de orientare şcolară şi profesională (O.S.P.): I. principiul corelării acţiunilor tuturor factorilor O.S.P. (şcoală, familie,

comunitate educaţională naţională, teritorială, locală); II. principiul realizării concordanţei dintre aspiraţiile şi capacităţile elevului şi

cerinţele dezvoltării sociale exprimate în plan economic, politic, cultural, la nivel naţional, teritorial, local;

III. principiul (auto)formării- (auto)dezvoltării elevului în vederea elaborării şi a definitivării proiectului de (auto)orientare şcolara şi profesională;

IV. principiul pregătirii psihopedagogice a elevilor şi a părinţilor în vederea definitivării sfatului final de O.S.P. în condiţii sociale optime;

86

V. principiul valorificării trăsăturilor pozitive ale fiecărei personalităţi în vederea activizării tuturor resurselor de (auto)formare-(auto)dezvoltare permanentă a elevului pe tot parcursul procesului de O.S.P.

Consilierea şcolară şi profesională asigură caracterul confidenţial al discuţiilor şi informaţiilor: caracteristici personale, probleme sociale, intenţii profesionale. Şcoala poate realiza identificarea aptitudinilor şi interesului elevilor pentru o anumită carieră prin activităţi de consiliere:

■ determinarea nivelului cunoştinţelor şi deprinderilor prin examene, testări şi probe profesionale în vederea realizării inserţiei în viaţa activă şi practicării unei activităţi;

■ creşterea încrederii elevilor în ei înşişi, în capacitatea de a alege şi dezvoltarea spiritului antreprenorial;

■ Consiliul de Administraţie, Consiliul Profesoral şi Consiliul Şcolar vor include în curriculum-ul la decizia şcolii un curs de orientare privind cariera;

■ în perioada 2011-2015 vor fi intensificate activităţile cu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională ;

■ la nivelul unităţii şcolare psihologul şcolar răspunde de activitatea de orientare şcolară şi profesională şi asigură legătura cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi cu Centrul Judeţean de Orientare Şcolară şi Profesională;

■ prin cursuri de instruire şi formare toţi diriginţii vor fi abilitaţi în domeniul consilierii şi orientării în carieră;

■ organizarea (în cadrul şcolii) diferitelor forme de reconversie profesională (educaţie, cursuri de calificare, instruire practică);

■ managementul afacerilor mici (contracte cu autorităţile locale, cu agenţii economici, cu AJ.O.F.M Vaslui);

- educaţia comunităţii locale pentru o viaţă sănătoasă (moralitate publică); - educaţia alimentară, educaţia demografică; - educaţia pentru mediu (conştiinţă ecologică). ■ diagnosticarea psihologică anuală a elevilor prin teste, sondaje şi chestionare:

- de atitudine; - de interes profesional; - de personalitate;

■ dotarea corespunzătoare a Cabinetului de Orientare Şcolară şi Profesională astfel încât să poată constitui o bază de date şi informare; (Material documentar:

- "Ghidul Consilierii şi Orientării Şcolare şi Profesionale"; - "Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică şi a cabintelor Şcolare de Asistenţă Psihopedagogică"; - programele de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung la nivel local, regional şi naţional; - planuri de şcolarizare, oferte educaţionale ale unităţilor de învăţământ postliceal şi superior; - pliante de prezentare, oferte de serviciu ale firmelor particulare şi de stat din judeţ, regiune din ţară şi străinătate; - studii, programe, dicţionare, cărţi de specialitate privind profillurile ocupaţionale, cerinţele de educaţie, reforma în învăţământ; - materiale, studii, referate privind dinamica şi lumea profesiilor în Comunitatea Europeană; - oferta de burse de studii în ţară şi străinătate şi condiţiile de obţinere a acestora;

87

- Nomenclatorul Meseriilor şi Ocupaţiilor şi Nomenclatorul Specializărilor Academice; - buletine statistice şi studii privind dinamica şomajului, şi posibilităţile de reconversie profesională; - ziare, reviste, publicaţii cu profil socio-economic; - legislaţie privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, drepturile copilului, etc.; - graficul acţiunilor organizate de Centrul Judeţean de Orientare Şcolară şi Profesională);

■ colaborarea şi parteneriatul cu instituţii şi agenţi economici beneficiari ai forţei de muncă (stagii de instruire practică, realizarea de produse în atelierele şcolii cu asistenţă tehnică de specialitate) vor stabili conexiunea între teoretic şi practic, familiarizarea cu disciplina muncii, racordarea la cerinţele pieţei, inserţia în realitate;

IV.2.3.2. Proiectarea carierei

Proiectarea carierei constă în activităţi şi programe prin care elevii sunt ajutaţi în asimilarea cunoştinţelor şi experienţei, facilitarea accesului la informaţia de specialitate, formularea scopului, respectiv proiectarea şi realizarea carierei prin:

- cunoaşterea propriei personalităţi (autoînţelegere); - înţelegerea mecanismelor de funcţionare ale societăţii; - atitudinea faţă de muncă; - conştientizarea rolului individual în dinamica societăţii; -rolul informaţiei şi comunicării în dezvoltarea abilităţilor proprii pentru obţinerea

succesului şi satisfacţiei în muncă; - tehnici de căutare a unui loc de muncă. Opţiunile manageriale în ceea ce priveşte proiectarea carierei se manifestă în

următoarele direcţii: ■ eliminarea oricărei discriminări referitor la sex, vârstă, naţionalitate, nivel social, nivel

de educaţie, probleme speciale, în identificarea şi orientarea carierei; ■ reconsiderarea rolului şi atitudinii familiei în alegerea carierei, prin creşterea

importanţei acesteia în relaţia cu şcoala (implicarea familiei în acţiuni comune, dezbateri interactive, împărtăşirea experienţei proprii, a succesului personal);

■ Consiliul Consultativ al Elevilor şi Consiliul Reprezentativ al Părinţilor sunt organisme principale de consultanţă şi colaborare cu echipa managerială, Consiliul Profesoral şi Consiliul de Administraţie în desfăşurarea întregii activităţi şcolare şi extraşcolare;

■ organizarea anuală a conferinţei cu tema: "Cariera - şansă sau planificare" (invitaţi: oameni politici, celebrităţi, oameni de afaceri, profesori universitari, părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale etc).

IV.2.3.3. Monitorizarea absolvenţilor

Calitatea procesului instructiv-educativ desfăşurat de unitatea şcolară, realizarea

obiectivelor şi a finalităţilor propuse de aceasta, se cuantifică în calitatea absolvenţilor, în reuşita acestora după finalizarea studiilor (accesul în învăţământul superior sau inserţia în mediul socio-economic).

88

Opţiunile manageriale privind monitorizarea absolvenţilor în perioada 2011-2015 se manifestă în următoarele sensuri:

■ creşterea responsabilităţii şcolii pentru finalitatea actului educaţional atât la nivelul organismelor cu rol de conducere şi decizie(echipa managerială, Consiliul Profesoral, Consiliul de Administraţie, Consiliul Şcolar), la nivelul celor cu rol executiv (comisii, catedre, compartimente) cât şi la nivelul celor cu rol consultativ (Consiliul Reprezentativ al Părinţilor,Consiliul Consultativ al Elevilor);

■ colaborarea cu instituţii abilitate în integrarea tinerilor (Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea Profesională, Direcţia Judeţeană pentru tineret şi sport), cu agenţi economici beneficiari ai forţei de muncă, cu firme de consultanţă şi de exerciţiu pentru tineret;

■ întreţinerea relaţiilor tradiţionale cu instituţiile de învăţământ postliceal si superior pentru a urmări evoluţia şi performanţele foştilor elevi;

■ menţinerea relaţiei unităţii şcolare cu absolvenţii după finalizarea studiilor; ■ organizarea de activităţi extracurriculare cu aportul absolvenţilor (simpozioane,

dezbateri, acţiuni recreative, cultural-artistice); ■ realizarea anuală de sondaje odată cu eliberarea actelor de studii, rapoarte

statistice şi studii care să reflecte situaţia absolvenţilor şi statutul lor social; ■ organizarea de către diriginţii claselor terminale de activităţi cu foştii elevi

imediat după examenele de admitere în învăţământul superior (în fiecare an în perioada 1 septembrie -15 octombrie) care să permită recoltarea datelor referitoare la accesul elevilor în învăţământul superior sau încadrarea în producţie;

■ atragerea absolvenţilor cu rezultate deosebite care au optat pentru activitatea didactică pentru a profesa în unitatea şcolară în specialitatea pentru care au dobândit competenţe (îndrumarea şi susţinerea acestora de colectivul didactic);

■ derularea activităţii de monitorizare pe o perioadă de trei ani după absolvire. IV.3. RESURSE UMANE Condiţia esenţială pentru succesul managementului este valorificarea şi

amplificarea calităţii capitalului uman, aceasta constituind principala "bogăţie" a instituţiei de învăţământ.

Dezvoltarea infrastructurii cu caracter uman şi îmbunătăţirea performanţelor resurselor umane are o influenţă benefică asupra întregii strategii de dezvoltare şi reformă.

IV.3.1. Recrutarea şi selecţia resurselor umane Opţiunile manageriale în ceea ce priveşte recrutarea şi selecţia resurselor umane

pentru perioada 2011-2015 se concretizează în următoarele direcţii principale: A. Identificarea necesarului de resurse umane: ■ normarea numărului de posturi necesar respectând criteriile generale şi proprii; ■ întocmirea anuală (şi ori de câte ori intervin modificări ca urmare a mişcării

personalului sau o impun normele legale) a statului de funcţii şi a organigramei de funcţionare de către comisia de gestionare şi evaluare a resurselor umane;

■ aprobarea de către Consiliul de Administraţie şi Consiliul Profesoral a necesarului de resurse umane şi a organigramei de funcţionare a unităţii;

89

■ previzionarea necesarului de personal pe termen scurt şi mediu;

B. Atragerea şi recrutarea personalului valoros: ■ definirea postului disponibil: ■ locul postului în structura şi funcţionarea unităţii; ■ abilităţile şi experienţa profesională impusă de post; ■ identitatea şi semnificaţia sarcinilor de serviciu; ■ responsabilitatea şi limita autorităţii; ■ relaţii interpersonale, relaţii cu alte departamente, relaţii cu elevii, părinţii şi

comunitatea; ■ publicarea şi promovarea postului (ziare locale, afişe, posturi de radio etc.) ■ primirea cererilor şi investigarea competenţelor solicitanţilor; C. Selecţia personalului: ■ probarea competenţelor prin concurs; ■ evaluarea concurenţilor şi desemnarea persoanei preferate; D. Negocierea şi încheierea contractelor de muncă. ■ respectarea normelor legale de încheiere a contractelor de muncă (Codul Muncii,

Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, Contractul colectiv de muncă pe ramură); ■ stabilirea obligaţiilor concrete ale persoanei încadrate şi întocmirea fişei postului;

■ stabilirea obligaţiilor unităţii şcolare; ■ stabilirea drepturilor salariate, a timpului de lucru şi odihnă (conform Codului Muncii, a Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi a Ordinului M.E.C.T.S.T.S. 3860 din 10.03.2011 privind aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a performanţelor profesionale anuale ale personalului contractual);

■ clauze suplimentare.

IV.3.2. Utilizarea resurselor umane Realizarea obiectivelor instituţionale, organizarea flexibilă şi funcţională a activităţii în

unitate, se poate materializa numai prin utilizarea eficientă a resurselor umane şi de timp, prin relevarea semnificaţiei sociale majore a activităţii instructiv-educative a tinerei generaţii.

Opţiunile manageriale privind alocarea şi utilizarea resurselor umane sunt construite pe următoarele principii:

■ activitate a unităţii şcolare trebuie să fie dinamică şi flexibilă astfel încât colectivul didactic să se poată adapta cu uşurinţă la schimbările rapide de pe piaţa forţei de muncă;

■ proiectele de dezvoltare a unităţii şcolare pe termen scurt şi mediu tr "construiască" în funcţie de cerinţele sociale de educaţie şi calificare la un moment dat (pe bază de sondaje anuale la nivel de clasă, şcoală, municipiu, judeţ, regiune, ţară, analize socio-economice şi programele de dezvoltare comunitară la nivel de municipiu, judeţ, regiune-ţară);

■ climatul instituţional trebuie să ofere autonomie atât pentru activitatea individuală cât şi pentru munca în echipă (colective de catedră, comisii, compartimente);

■ motivarea echipelor pe bază de strategii realiste, clar formulate, programe concrete, schimbul de idei şi elaborarea unor decizii de calitate;

■ scopurile strategice ale unităţii şcolare constituie "provocări" pentru afirmarea proprie a fiecărui angajat; promovarea şi proiecţia carierei, procedurile de avansare trebuie să aibă la bază implicarea, competenţa, performanţa şi inovaţia;

90

■ fiecare post trebuie să satisfacă interesul şi aspiraţiile personale ale celui care îl ocupă (echipa managerială urmăreşte compatibilizarea interesului de afirmare proprie cu obiectivul de dezvoltare al unităţii şcolare);

■ sistemul de comunicare internă şi externă trebuie să fie axat pe contacte sociale, să manifeste receptivitate, deschidere, iniţiativă;

■ participarea personalului la procesul decizional se face prin organele de conducere colectivă (colective de catedră, comisii, Consiliul de Administraţie, Consiliul Profesoral, Consiliul Şcolar);

■ distribuţia sarcinilor de serviciu (fişa postului), delimitarea responsabilităţilor şi repartiţia sarcinilor suplimentare se va face în mod echitabil, corelat cu capacitatea şi posibilităţile reale ale fiecărui salariat;

■ disponibilizarea resurselor umane la nivelul unităţii şcolare se va face prin: reduceri de personal (respectând prevederile legale, criteriile generale şi criteriile proprii ale unităţii şcolare)şi pensionare;

■ dezvoltarea unui climat de muncă pozitiv, antrenant (investind fiecare membru al colectivului cu încredere şi responsabilităţi), negocierea şi rezolvarea rapidă şi transparentă a conflictelor.

V.3.3. Salarizarea şi stimularea personalului Opţiunile manageriale pentru perioada 2011-2015 în ceea ce priveşte salarizarea şi

stimularea personalului are următoarele direcţii de acţiune: A. Obiectivitate în repartizarea stimulentelor materiale şi morale

■ utilizarea cadrului legal existent pentru: - proiecţia şi dezvoltarea carierei; - motivarea individuală; - stimularea materială şi morală (gradaţii de merit,

indemnizaţii,premii şi distincţii); - motivarea şi stimularea echipelor (colective de catedră, comisii,

echipe interdisciplinare, compartimente); - promovarea şi avansarea.

■ perfecţionarea sistemului de salarizare - diferenţierea salariată în funcţie de: - calificarea formală; - importanţa şi valoarea muncii depuse; - implicarea personală; - responsabilitate şi competenţă; - rezultate obţinute.

■ creşterile salariate vor fi acordate din venituri proprii şi surse extrabugetare ăn conformitate cu prevederile Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;

B. Stimularea cadrelor didactice pentru formarea şi autoformarea profesională ■ participarea la concursuri pentru:

- titularizare în unitatea şcolară; - obţinerea gradelor didactice;

- promovare şi avansare (în diferite funcţii în cadrul: unităţii şcolare, Inspectoratului Şcolar, Casa Corpului Didactic, instituţii ale administraţiei publice, etc.);

- perfecţionare profesională (burse în străinătate, programe de

91

perfecţionare naţionale şi internaţionale); ■ implicarea în activităţi de cercetare (matematică-informatică, tehnologii,

fizică, chimie); ■ elaborarea de manuale, culegeri de probleme, culegeri de texte, culegeri de

subiecte propuse pentru examene, studii şi materiale metodice, publicaţii, colaborări cu reviste de specialitate, programe şcolare, propuneri de îmbunătăţire a curriculum-ului şi de reformare a procesului educaţional, colaborare cu reviste de specialitate;

■ elaborarea de "ghiduri de pregătire" pentru examene şi concursuri şcolare; ■ coordonarea revistelor (redactate de elevi sau cadre didactice) editate la nivelul unităţii şcolare.

IV.3.4. Perfecţionarea resurselor umane

Succesul procesului de optimizare a resurselor umane aflate la dispoziţia unităţii

şcolare depinde în mod hotărâtor de formarea iniţială şi de formarea continuă a personalului. Nevoile de formare ale personalului sunt extrem de diverse şi cuprinzătoare însă

ele trebuie adaptate urgenţelor momentului. Opţiunile manageriale referitoare la perfecţionarea resurselor umane pentru

perioada 2011-2015 sunt următoarele:

A. Formarea internă (la nivelul unităţii şcolare) ■ organizarea la nivelul unităţii şcolare de cursuri de perfecţionare a activităţii

didactice pe arii curriculare cu aportul formatorilor primari (100 de ore/an şcolar, defalcate pe semestre), formatori de la nivelul Inspectoratului Şcolar, Casa Corpului Didactic, Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

■ colectivele de catedră vor desfăşura activităţi de: - informare (însuşirea legislaţiei specifice învăţământului, însuşirea

documentelor privind reforma, teoriile moderne privind stilul şi ritmul predării, noţiuni de psihologie a adolescentului, psihologie de grup, pedagogie, metodica predării, etc.);

- colaborare (la nivelul colectivelor de catedră din şcoală, cu cele din unităţi şcolare similare sau de nivel superior, schimburi de experienţă, colaborări cu firme de exerciţiu pentru tineret, cu instituţii care au obiect de activitate educaţia tineretului, fundaţii şi asociaţii, agenţi economici beneficiari ai forţei de muncă);

- generalizarea experienţei (folosirea unor metode eficiente de predare, lecţii demonstrative, dezbateri interactive, simpozioane, referate şi comunicări ştiinţifice, cursuri prin corespondenţă, pachete informaţionale, etc.);

- evaluare (elaborarea la nivelul fiecărei comisii metodice a raportului privind experienţa în aplicarea reformei, a metodelor interactive de predare, a readucerii "învăţării în clasă", şi a perfecţionării metodelor de evaluare a elevilor);

■ organizarea de cursuri de limbi moderne (limba franceză, limba engleză) pentru personalul didactic şi didactic auxiliar;

■ organizarea de cursuri de iniţiere în utilizarea tehnicii de calcul şi accesarea internetului;

■ elaborarea şi tipărirea unui dicţionar de termeni tehnici de specialitate (matematică-informatică, electronică şi electrotehnică, mecanică, design vestimentar - necesar în predarea bilingvă a unor discipline opţionale;

■ dobândirea de către fiecare cadru didactic a atestatului de participare la cursurile

92

de perfecţionare privind metodele moderne de predare-învăţare; ■ antrenarea cadrelor didactice pentru formele de perfecţionare "la distanţă"; ■ realizarea la nivelul fiecărei catedre a unei baze de date privind reforma

învăţământului, dezvoltarea profesională şi formarea personalului, care va conţine proiectele unităţii şcolare pe termen scurt şi mediu, material bibliografic, materiale elaborate de membrii catedrei, abonamente la publicaţii de specialitate din ţară şi străinătate, aparate şi casete audio şi video etc.;

■ dotarea fiecărei catedre cu calculator utilat cu accesorii moderne, conectat la internet;

■ amenajarea unui laborator central (cabinet metodic) de formare şi perfecţionare care să constituie punctul de documentare a cadrelor didactice şi de lucru pentru Comisia pentru curriculum, Comisia de gestionare, evaluare şi perfecţionare a personalului (baza de documentare va conţine: colecţii de ziare; presă pedagogică; cărţi şi dicţionare de metodică; recenzii de carte; culegeri, antologii, atlase; teste de evaluare; liste cu mijloace de învăţământ, S.P.P-uri; oferte de perfecţionare şi specializare a instituţiilor de învăţământ superior; referate ştiinţifice; calendarul acţiunilor şcolare, concursurilor, olimpiadelor; evaluări ale activităţii unităţii şcolare semestriale şi anuale pe baza indicatorilor de performanţă; proiectul unităţii şcolare şi a catedrelor; lucrări de valoare ale cadrelor didactice, etc.);

■ selectarea unui grup de 12 cadre didactice (profesori şi ingineri), iniţierea şi formarea lor în predarea bilingvă a disciplinelor opţionale din ariile curriculare "matematică şi ştiinţe", "informatică şi tehnologii";

■ până în 2015 cel puţin două cadre didactice pe fiecare arie curriculară vor fi pregătite pentru a deveni specialişti pluridisciplinari;

■ începând cu anul 2011-2012 se vor introduce discipline opţionale care vor fi predate de profesori "specialişti pluridisciplinari" pentru specializările: mecatronică, operator tehnică de calcul şi reţele de calculatoare, roboţi industriali.

B. Formarea externă (la nivel judeţean - Inspectoratul Şcolar, Casa

Corpului Didactic, la nivel naţional şi internaţional); ■ implicarea cadrelor didactice în programe de perfecţionare organizate de

Inspectoratul Şcolar, Casa Corpului Didactic şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării; ■ pregătirea managerială specializată a personalului de conducere şi control; ■ "instalarea" pregătirii manageriale ca parte a formării iniţiale a personalului

didactic; ■ deplasarea accentului spre pregătirea postuniversitară şi dobândirea celei

de a doua specializări; ■ finanţarea multiplă a programelor de perfecţionare a cadrelor didactice

(buget central, buget local, taxe, contribuţii ale comunităţilor locale, venituri proprii, donaţii, sponsorizări);

■ apelarea la capacităţile instituţionale create de Ministerul Educaţiei Cercetării,Tineretului şi Sportului în domeniul formării şi perfecţionării personalului:

-Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formarii Profesionale (ANPCDEFP), Bucureşti,Calea Şerban Vodă Nr. 133 - gestionează şi alocă fonduri europene în domeniul educaţiei, formării profesionale şi tineretului, sprijină instituţiile, organizaţiile şi persoanele în a-şi dezvolta capacităţile şi competenţele, încurajează şi sprijină crearea de reţele,

93

schimbul de experienţă, de bune practici şi know-how, formează şi schimbă atitudini şi mentalităţi, adoptă şi promovează valorile europene şi integrează valorile româneşti în context european, promovează o cultură a excelenţei în numele Comisiei Europene;

- Oficiul Naţional al Burselor în Străinătate, Bucureşti, str. Spiru Haret nr.12 - gestionează şi facilitează accesul specialiştilor la bursele de studiu oferite de autorităţi publice, fundaţii guvernamentale, donatori;

- Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, Bucureşti, str. General Berthelot, nr.28 - serviciu care elaborează proiecte de formare a personalului didactic pentru noul sistem de evaluare;

- Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, Bucureşti, str. Spini Haret nr. 12 - iniţiază şi încheie acorduri internaţionale privind echivalarea şi recunoaşterea reciprocă a diplomelor;

- Centrul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr.37 - realizează cercetare şi proiecte în domeniul curricular, formează personal didactic pentru aplicarea curriculum-ului naţional;

- Centrul Naţional de Formare Continuă a Personalului din învăţământul Preuniversitar - elaborează proiecte privind formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice;

- Agenţia Naţională de Formare a Managerilor Şcolari - coordonează activităţile de pregătire a managerilor şcolari; extinderea-activităţile de perfecţionare a cadrelor didactice în unităţi de învăţământ de acelaşi nivel, institute şi universităţi din Franţa, Anglia, Germania, Spania etc.;

- participarea cadrelor didactice la elaborarea de proiecte educaţionale europene - Leonardo da Vinci, Comenius, Gruntdvig, etc; colaborarea şi parteneriatul cu unităţi şcolare de acelaşi nivel şi universităţi din Franţa, Spania, Germania, Ungaria şi Anglia.

IV.4. RESURSE MATERIALE Şl FINANCIARE

Resursele materiale şi financiare constituie un factor deosebit de important în

realizarea obiectivelor stabilite, asigurând condiţiile necesare desfăşurării unei activităţi de calitate.

Echipa managerială, organismele de conducere, compartimentele de execuţie, întregul personal trebuie să se preocupe constant de asigurarea resurselor financiare necesare şi a bazei materiale a procesului instructiv-educativ (dezvoltând şi modernizând infrastructura existentă, sporind zestrea de material didactic). Opţiunile strategice în ceea ce priveşte managementul resurselor financiare şi materiale pentru perioada 2011-2015 sunt următoarele:

1. elaborarea anuală proiectelor de buget la toate sursele de finanţarea cu raportarea la priorităţile de dezvoltare instituţională şi respectarea prevederilor legale;

2. identificarea de noi surse extrabugetare de finanţare şi stabilirea priorităţilor în utilizarea veniturilor proprii;

3. întocmirea documentelor privind finanţarea obiectivelor de construcţii, reparaţii şi dotări şi se va repartizarea bugetului disponibil;

4. întreprinderea demersurilor necesare urgentării lucrărilor la campusul şcolar (24 săli de clasă, spaţii cazare, masă – elevi şi profesori, sală sport, ateliere)

94

5. pregătirea condiţiilor de studiu, cazare, masă pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal.

Compartimentul contabilitate va prezenta la datele programate Consiliului de Administraţie raportul financiar asupra activităţii unităţii şcolare (cheltuieli efectuate, încasarea facturilor, venituri nete realizate, contracte încheiate, negocierea ofertelor etc.). Execuţia bugetară va fi analizată trimestrial şi va fi evaluată realizarea planului de achiziţii şi utilizarea fondurilor extrabugetare.

IV.4.1. Finanţarea unităţii de învăţământ Viziunea noii legi a educaţiei (Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011)

presupune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.

Transformările produse în sensul şi intensitatea dezvoltării societăţii cer, în mod necesar, reforma sistemului de învăţământ, adică restructurarea conţinutului şi modului lui de organizare şi conducere, în politicile şi formele concrete de susţinere materială şi economico-financiară. Potrivit legii pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii.

Principiile finanţării învăţământului preuniversitar şi implicit a Grupului Şcolar Industrial “Ştefan procopiu” sunt următoarele:

■ transparenţa fundamentării şi alocării fondurilor; ■ echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate; ■ adecvarea volumului de resurse în funcţie de obiectivele urmărite; ■ predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile; ■ eficienţa utilizării resurselor.

Finanţarea de bază a instituţiei în perioada 2011-2015 se va face după principiul „resursa financiară urmează elevul", în baza căruia alocaţia bugetară aferentă unui elev sau unui preşcolar se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă. Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat se asigură din fonduri publice sau din alte surse. Consiliul local şi consiliul judeţean, pot contribui din bugetele proprii la finanţarea de bază şi complementară a unităţii de învăţământ.

Finanţarea de bază va asigura desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ, conform standardelor naţionale şi se va asigura din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată precum şi din alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

■ cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;

■ cheltuielile cu formarea continuă şi evaluarea personalului; ■ cheltuielile cu evaluarea periodică internă a elevilor; ■ cheltuielile materiale şi pentru servicii; ■ cheltuielile cu întreţinerea curentă.

Finanţarea de bază a unităţii şcolare se determină prin multiplicarea costului standard pe elev/preşcolar cu coeficienţii specifici aprobaţi anual prin hotărâre a guvernului. Baza de calcul a fondurilor alocate unităţii de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de bază, o constituie costul standard pe

95

elev/preşcolar. Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii de învăţământ se face pe baza formulei de finanţare aprobate prin ordin al ministrului, care ia în considerare costul standard pe elev/preşcolar, numărul de elevi/preşcolari din unitatea de învăţământ, precum şi factorii de corecţie dependenţi de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare precum şi de alţi factori.

Finanţarea complementară asigură resurse financiare pentru cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ preuniversitar de stat. Aceste fonduri se asigură din bugetul local al municipiului Vaslui, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

■ investiţii noi, reparaţii capitale, consolidări; ■ subvenţii pentru internate şi cantine; ■ cheltuieli pentru evaluarea periodică naţională a elevilor; ■ cheltuieli cu bursele elevilor; ■ cheltuieli pentru transportul elevilor; ■ cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii; ■ cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din

învăţământul preuniversitar, cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;

■ cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare organizate în cadrul sistemului de învăţământ;

■ cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru personalul angajat, preşcolari şi elevi;

■ gestionarea situaţiilor de urgenţă; ■ cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul

educaţiei şi formării profesionale. Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se va realizeaza pe baza

contractului de management încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii/primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului judeţean/primarul de sector, în cazul şcolilor speciale.

Finanţarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sociale a tinerilor sau în domeniul performanţelor şcolare. Consiliile locale şi consiliile judeţene, contribuie la finanţarea suplimentară, acordând granturi unităţilor de învăţământ, în baza unei metodologii proprii.

Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine venituri proprii din activităţi specifice, conform legii, din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite. Veniturile proprii nu diminuează finanţarea de bază, complementară sau suplimentară şi sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administraţie. La sfârşitul anului bugetar, sumele necheltuite rămân în contul unităţii de învăţământ care le-a realizat şi se reportează pentru bugetul anual următor.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului finanţează anual, în cadrul programelor naţionale aprobate prin hotărâre a guvernului, următoarele competiţii:

96

■ competiţii între şcoli care se bazează pe evaluarea instituţională a fiecărei unităţi de învăţământ după două axe majore: incluziune şi performanţă;

■ în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, şcolile vor desemna „Profesorul anului", ca semn al excelenţei în predare;

■ performanţa elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creaţie tehnico-ştiinţifică şi artistică şi la olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

Bugetul de venituri şi cheltuieli în perioada 2011-2015 se va întocmi anual, de către fiecare unitate de învăţământ preuniversitar, conform normelor metodologice de finanţare a învăţământului preuniversitar elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se aprobă şi se execută conform legii. Directorul şi Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condiţiile legii.

Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc cu aceeaşi destinaţie sau, cu aprobarea consiliului de administraţie, se utilizează pentru finanţarea altor cheltuieli ale unităţii de învăţământ.

De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se vor asigură următoarele cheltuieli: finanţarea programelor naţionale ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, aprobate prin hotărâre a guvernului;

componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanţate de Guvernul României şi de organismele financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;

bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara graniţelor ţării, precum şi bursele pentru elevii străini;

organizarea evaluărilor, a simulărilor şi a examenelor naţionale; perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare,

pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

finanţarea, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a unor programe anuale sau multianuale de investiţii, de modernizare şi de dezvoltare a bazei materiale a instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări;

finanţarea unor programe naţionale de protecţie socială, stabilite prin reglementări specifice;

finanţarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învăţământ şi pe meserii, tehnico-aplicative, ştiinţifice, de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare, cu participare naţională şi internaţională, precum şi olimpiade internaţionale pe obiecte de învăţământ.

Realizarea obiectivelor strategice trebuie să stimuleze autonomia de folosire a resurselor, multiplicarea şi diversificarea surselor de finanţare,

97

reorganizarea activităţii de colectare a veniturilor, de repartizare, folosire a fondurilor şi de protejare a patrimoniului unităţii de învăţământ.

Un management eficient al resurselor presupune o viziune clară a scopului şcolii, bazată pe strategii coerente şi o focalizare precisă pe rezultate, astfel încât acestea să justifice cheltuielile.

IV.4.2. Resursele financiare extrabugetare Autonomia acordată prin lege unor bugete (în special a celor pentru

activităţile finanţate din resurse proprii, a fondurilor obţinute din finanţări externe) poate şi trebuie să reprezinte un instrument de sporire a resurselor aflate la dispoziţia managerilor pentru modernizarea bazei tehnico-didactice şi pentru motivarea capitalului uman valoros.

Strategiile manageriale pentru perioada 2011-2015 referitoare la diversificarea activităţilor creatoare de resurse financiare prin efort propriu se materializează în următoarele opţiuni: ■ prestări de servicii către terţi: ■ organizarea de cursuri privind reconversia profesională a forţei de muncă; ■ organizarea de activităţi cultural-sportive; ■ închirierea bazei didactice, a spaţiilor, pentru desfăşurarea de activităţi culturale, instructiv-educative unităţilor de învăţământ private, instituţii, fundaţii, organizaţii non-guvernamentale;

■ înfiinţarea de clase de liceu la solicitarea părinţilor sau a comunităţii (instituţii, agenţi economici, fundaţii) cu susţinere financiară voluntară sau pe bază de contracte; ■ programe pentru educaţia adulţilor în corelaţie cu nevoile locale identificate;

■ taxe administrative. De asemenea se vor întreprinde următoarele demersuri pentru sporirea

resurselor financiare: ■ parteneriate şi colaborări cu agenţi economici, instituţii, organizaţii pentru

asigurarea de servicii (consultanţă, expertiză, baza logistică, spaţii disponibile, microproducţie etc.) în contrapartidă pentru susţinerea financiară;

■ organizarea de întâlniri periodice cu reprezentanţii autorităţilor locale (primar, viceprimar, consilieri), reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, manageri, oameni de afaceri şi părinţi pentru informarea asupra proiectelor, a nevoilor unităţii şcolare şi identificarea resurselor financiare pentru realizarea acestora;

■ încheierea de contracte, protocoale de colaborare şi acorduri de parteneriat în regim public sau privat privind asigurarea fondurilor financiare necesare (alocaţii bugetare, contribuţii publice sau private, donaţii, sponsorizări).

Priorităţile în alocarea şi utilizarea resurselor financiare extrabugetare sunt următoarele: ■ sporirea numărului de cărţi din biblioteca şcolară; ■ dotarea cu material didactic a cabinetelor şi laboratoarelor conform S.P.P.-urilor; ■ extinderea activităţilor productive de surse financiare; ■ reparaţia şi întreţinerea clădirilor; ■ reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar; ■ acordarea de premii, stimulente, burse etc.;

98

■ contribuţii şi împrumuturi la finanţarea programelor europene. Extinderea parteneriatului internaţional, implicarea în programe educaţionale de

schimburi şi mobilităţi vor permite crearea de surse financiare pentru dotări, donaţii de mijloace didactice şi contribuţii financiare.

Persoanele care desfăşoară activităţi cu rezultate deosebite în domeniul atragerii şi producerii de mijloace financiare extrabugetare vor fi stimulate moral şi material (cu până la 30% din valoarea netă a veniturilor realizate, adică maximum 10 clase de salarizare acordate direct proporţional cu implicarea personalului în realizarea acestor venituri).

IV.4.3. Resursele materiale ale unităţii de învăţământ

Asigurarea la nivelul unităţii şcolare a bazei didactice la nivelul tehnologiilor actuale

(folosite în întreprinderile şi instituţiile beneficiare ale forţei de muncă) vor forma la elevi deprinderi de execuţie în folosirea utilajelor şi aparaturii de producţie legând teoria de practică. Utilizarea materialelor audiovizuale şi mijloacelor tehnice de informare (televiziunea, radioul, internetul, instrumente şi materiale de laborator, materiale grafice şi dispozitive mecanice şi electronice de proiecţie) vor face posibilă relevarea unor semnificaţii superioare de ordin pedagogic pentru a uşura comunicarea, receptarea, înţelegerea, stocarea informaţiilor şi formarea abilităţilor de muncă atât la elevi cât şi la personal.

Exploatarea corectă a infrastructurii existente (stabilirea de responsabilităţi precise pentru utilizatorii tehnologiei, instalaţiilor şi maşinilor din dotare, exploatarea la parametri normali, întreţinerea corespunzătoare astfel încât acestea să poată fi utilizate peste norma de amortizare), raţionalizarea consumurilor de energie electrică, termică, apă, combustibili, materiale consumabile va conduce la economii financiare importante.

La nivelul colectivelor de elevi, a fiecărei clase, se vor stabili prin Regulamentul intern norme de comportament şi conduită în incinta şcolii şi în afara ei astfel încât să se asigure păstrarea şi utilizarea corespunzătoare a bazei tehnico-didactice (clădiri, mobilier, aparatură, spaţii de recreaţie, obiecte de inventar). Orice constatare de încălcare a acestor norme, distrugerea de bunuri, va atrage după sine sancţionarea celor vinovaţi (sancţiuni disciplinare, amenzi) şi recuperarea contravalorii pagubelor produse.

Elevii vor fi cooptaţi în acţiuni administrativ gospodăreşti (autodotare, curăţenie, igienizare) şi educaţie în spiritul respectului pentru proprietate şi muncă. Spaţiile de învăţământ, spaţiile sociale vor fi amenajate prin contribuţia elevilor şi a cadrelor didactice astfel încât ambianţa să devină caldă, prietenoasă, prielnică educaţiei şi activităţilor recreative.

La nivelul fiecărei clase, diriginţii vor elabora proiecte şi strategii de autodotare, autofinanţare şi autogospodărire (prin contribuţii directe ale comitetelor de părinţi, donaţii, sponsorizări etc.).

Comisiile de specialitate vor urmări asigurarea securităţii muncii, a normelor de protecţie şi prevenire a accidentelor, respectarea normelor P.S.I. şi de comportament în caz de calamităţi naturale în timpul activităţii şcolare, extraşcolare şi de instruire practică.

Administratorul liceului şi organismele desemnate se vor preocupa de asigurarea condiţiilor impuse de legislaţie pentru obţinerea avizelor anuale - sanitare, P.S.I., protecţia muncii, a mediului înconjurător.

Dinamica structurii unităţii şcolare (diversificarea profilurilor, specializărilor,

99

curriculumului la decizia şcolii) va avea în primul rând asigurată baza didactică necesară. Controlul asupra modului de utilizare şi îmbunătăţire a resurselor materiale şi

financiare se va face permanent de către Consiliul de Administraţie, directori, şefii de catedră, evaluându-se situaţia reală la un moment dat şi propunând măsuri concrete de îmbunătăţire a activităţii şi eliminarea disfuncţionalităţilor.

Procurarea mijloacelor materiale de orice natură, executarea lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale se va face numai după studierea ofertelor pieţei, analiza atentă, organizarea de licitaţii şi achiziţia prin S.E.A.P.

Recepţionarea bunurilor procurate, a lucrărilor efectuate se va face de către compartimentele abilitate (comisii, specialişti, compartiment financiar şi administrativ) verificându-se calitatea, termenul de garanţie, rapoartele şi documentaţiile tehnice.

Inventarierea mijloacelor procurate se va face anual constatându-se eventualele degradări sau lipsuri, stabilind răspundere materială şi penală pentru cei care le gestionează.

O preocupare deosebită pentru echipa managerială trebuie să fie extinderea şi eficientizarea activităţilor producătoare de venit, atragerea de parteneri sociali interesaţi în susţinerea învăţământului, identificarea de noi posibilităţi de autodotare şi modernizare a bazei tehnico-didactice (procurarea de-echipamente, aparatură şi software de ultimă generaţie), promovarea inovaţiei şi a calităţii, îmbunătăţirea accesului la sursele de informare (înfiinţarea de laboratoare cu facilităţi de acces la informaţia internaţională astfel încât toţi elevii şi profesorii să poată utiliza tehnica de calcul după necesităţi).

Dezvoltarea legăturilor cu agenţii economici (industrie, servicii, publicitate etc.) vor permite dezvoltarea potenţialului de cercetare, dezvoltare, cofinanţarea proiectelor de colaborare şi parteneriat. Vor fi preluate prin transfer de la alte unităţi bugetare şi instituţii de învăţământ superior, mijloace fixe şi obiecte de inventar (mijloace de producţie, de transport, tehnică de calcul etc.).

Opţiunile manageriale au în vedere procurarea mijloacelor materiale şi lărgirea gamei de material didactic necesar perfecţionări procesului de predare-învăţare prin efort propriu (din venituri extrabugetare şi externe).

IV.5. CONTROLUL, EVALUAREA, RECOMPENSA, SANCŢIUNEA IV.5.1. Controlul

Controlul are drept rol principal verificarea operativă a modului în care structurile

organizatorice funcţionează şi se implică în îndeplinirea obiectivelor, respectă termenele şi urmează strategiile stabilite.

Măsurile necesare pentru elaborarea şi dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activitati se vor elabora ţinând cont de particularităţile cadrului legal de organizare şi funcţionare a instituţiei precum şi de standardele prevăzute de Ordinul ministrului finantelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial modificat prin Ordinul 1649 din 17 februarie 2011.

Obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele, precum şi alte componente ale măsurilor respective se cuprind în programul de dezvoltare a sistemului de

100

control intern/managerial, elaborat şi actualizat la nivelul unităţii. În program se evidenţiază, în mod distinct, şi acţiunile de perfecţionare

profesională, atât pentru persoanele cu funcţii de conducere, cât şi pentru cele de execuţie.

Exercitarea unui control ritmic şi eficient are următoarele obiective: ■ elaborarea de programe, realizarea obiectivelor organizatorice, efectuarea

activităţilor de îndrumare şi control, valorificarea concluziilor şi calitatea evaluării; ■ elaborarea şi actualizarea procedurilor formalizate la nivelul tuturor

compartimentelor funcţionale, a comisiilor şi a catedrelor în conformitate cu standardele prevăzute de Ordinul ministrului finantelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial;

■ eficienţa activităţii educative realizată în procesul de învăţământ; ■ proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii metodice de perfecţionare

şi cercetare şcolară; ■ cantitatea şi calitatea activităţilor extraşcolare; ■ eficienţa acţiunilor organizate de biblioteca şcolară; ■ procurarea, evidenţa şi păstrarea documentelor(arhivarea); ■ activitatea de secretariat- resurse umane; ■ activitatea financiar-contabilă; ■ gestionarea şi gospodărirea patrimoniului, utilizarea spaţiilor, starea de

curăţenie şi igienizare, situaţia internatului şi cantinei şcolare, reparaţiile capitale şi curente, dotarea cu materiale didactice, cu manuale, aprovizionarea cu alimente, combustibil, energie;

■ cunoaşterea şi aplicarea normelor de protecţie a muncii şi comportamentul în situaţii de calamităţi naturale.

Este esenţial ca printr-un control competent şi judicios să se depisteze în timp perturbările şi deficienţele, să se elimine cauzele generatoare şi riscurile asociate.

Controlul este o pârghie pentru manager, un mecanism de reglare a sistemului de învăţământ pe ansamblu şi pe domenii, dar şi o activitate de îndrumare, de stimulare a iniţiativelor, de evidenţiere a experienţei pozitive. Acesta se va realiza asupra tuturor compartimentelor unităţii şcolare, general sau pe arii tematice, cu specialiştii din interior sau prin apelarea la niveluri ierarhice superioare.

Numărul şi frecvenţa acţiunilor de control şi îndrumare se va stabili raţional, în funcţie de necesităţi (pe baza informaţiilor din proiectele didactice, analize, sondaje, documente şcolare) sau în funcţie de realitatea din unitatea şcolară la un moment dat.

Controlul este conceput ca o acţiune sistematică de sprijinire, de susţinere activă a eforturilor întregului colectiv şi are ca scop:

■ îndeplinirea sarcinilor(individuale sau de echipă); ■ constatarea deficienţelor; ■ întărirea ordinei şi disciplinei; ■ manifestarea progresului în activităţile instructiv-educative; ■ soluţionarea problemelor şi corectarea fenomenelor nedorite prin sancţionarea celor vinovaţi; ■ prevenirea unor abateri; ■ asigurarea stabilităţii şi a climatului de echilibru; ■ eliminarea situaţiilor tensionate şi a conflictelor;

101

■ convergenţa rezultatelor obţinute cu obiectivele propuse; ■ generalizarea experienţei pozitive;

■ stimularea performanţei şi recompensarea; Exercitarea controlului eficient, exigent şi constructiv, cu implicarea şefilor de

compartimente se va face pe baza următoarelor criterii: 1. obiectivitatea constatărilor; 2. prezentarea concluziilor; 3. discuţii cu cei verificaţi(cercetarea administrativă); 4. definitivarea măsurilor; 5. consemnarea deciziilor şi propunerilor; 6.urmărirea îndeplinirii măsurilor trasate; 7.realizarea procedurilor de recompensă/sancţionare; 8. rezolvarea contestaţiilor. IV.5.2. Evaluarea resurselor Evaluarea resurselor umane, materiale şi financiare, resurse educaţionale şi

de curriculum, fluxuri de elevi, relaţii intersistemice şi comunitare de care dispune unitatea şcolară reprezintă un obiectiv primordial pentru activitatea de management.

Plecând de la aprecierea reală a capitalului de care dispune instituţia se poate realiza o alocare judicioasă a acestora în perioada 2011-2015 .

Evaluarea obligă la compararea constatărilor făcute cu ocazia controlului, cu rezultate obţinute în realizarea obiectivelor planificate, ceea ce presupune:

■ evaluarea calităţii; ■ evaluarea eficienţei; ■ evaluarea progresului. Opţiunile manageriale în ceea ce priveşte evaluarea resurselor sunt următoarele : ■ întocmirea documentelor şi a rapoartelor semestriale şi anuale de evaluare a

activităţii se va face respectând termenele şi legislaţia; ■ evaluarea resurselor umane se va efectua anual şi are ca suport:

- raportul anual de activitate a unităţii şcolare; - rezultatele obţinute în realizarea proiectelor; - aportul fiecărui membru al colectivului.

■ evaluarea personalului demarează cu autoevaluarea, continuă cu evaluarea şefului ierarhic superior, cu evaluare de către directorul unităţii şi de Consiliul de Administraţie.

■ rezultatele evaluării (cuantificate în punctaje şi calificative) se consemnează în fişe, elaborate pe baza metodologiilor generale şi a criteriilor proprii; acestea constituie temeiul stabilirii drepturilor salariate, stimulării materiale şi morale;

Reperele de profil în procesul de evaluare sunt:

A. Pentru cadrele didactice ■ pregătirea de cultură generală şi în domeniul educaţiei; ■ pregătirea de specialitate şi metodică; ■ calităţi morale, personalitate, atitudine; ■ calităţi de manager (autoritate, prestigiu); ■ aplicarea corectă a planurilor şi programelor de învăţământ;

102

■ calităţi administrative (gospodăreşti); ■ rezultatele obţinute (performanţe la standardele cerute).

B. Pentru personalul contractual ■ cunoştinţe şi experienţă; ■ complexitate, creativitate şi diversitatea activităţilor; ■ influenţă, coordonare şi supervizare; ■ contacte şi comunicare; ■ condiţii de muncă.

Pentru funcţiile de conducere se vor evalua suplimentar: ■ judecata şi impactul deciziilor; ■ incompatibilităţi şi regimuri speciale.

La evaluarea personalului se vor avea în vedere: ■ gradul de îndeplinire a sarcinilor din fişa postului raportata la standardele

de performanţă stabilite; ■ asumarea responsabilităţilor proprii şi pentru munca în echipă; ■ adecvarea la complexitatea muncii; ■ iniţiativă, creativitate şi preocupări pentru perfecţionare. Rezultatele evaluării pot fi utilizate cu aprobarea conducătorului instituţiei pentru:

a) pregătirea şi perfecţionarea personalului pentru: - definirea profilului viitor al competenţelor şi abilităţilor, corespunzător fiecărui post; - monitorizarea raportului rezultate/cost, obţinut în urma activităţii de pregătire/ perfecţionare; - elaborarea programelor de pregătire (strategiei de pregătire continuă a personalului) prin stabilirea unui plan de pregătire continuă pentru fiecare angajat şi prin evaluarea resurselor financiare necesare acestui scop.

b)recrutării/selecţionării personalului la elaborarea sau realizarea unor programe/proiecte. c) determinării evoluţiei performanţelor profesionale individuale în timp.

Abaterile constatate vor fi cercetate de comisii numite de Consiliul Profesoral sau de directorul unităţii; încălcarea îndatoririlor profesionale sau a normelor de conduită şi comportament constituie abateri disciplinare şi se sancţionează conform legislaţiei în vigoare. Sancţiunea disciplinară va fi aplicată numai după efectuarea cercetării faptei sesizate(în scris), audierea celui în cauză şi verificarea probelor aduse de acesta. La cercetarea abaterilor prezumate este necesară stabilirea faptelor şi urmărilor acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente (probe aduse în apărare de cel vinovat)

Persoanele sancţionate au dreptul de contestaţie la Consiliul de Administraţie al unităţii Şcolare, Colegiul de disciplină de pe lângă Inspectoratul Şcolar, la Colegiul Central de disciplină al ministerului sau prin acţionare în justiţie;.

IV.6. RELAŢII INTERUMANE, INTERSISTEMICE ŞI COMUNITARE

Dată fiind complexitatea activităţii, structura unităţii de învăţământ, colectivul

numeros (format din multe categorii de personal) este mai necesar decât în oricare alt domeniu transferul de atribute manageriale (în special în ceea ce priveşte procesul

103

instructiv-educativ) fiecărui nivel din ierarhia instituţiei: colective de catedră, comisii, compartimente, precum şi fiecărui cadru didactic la nivelul clasei şi specialităţii sale.

Relaţiile între conducere şi cei conduşi evoluează continuu ducând la modificarea climatului de muncă, influenţând negativ sau pozitiv rezultatele activităţii prestate.

Implicarea organizaţiilor sindicale în procesul decizional realizează coeziunea între structurile decizionale şi personal, participând la negocierea conflictelor, rezolvarea lor rapidă şi transparentă. Liderul de sindicat este membru fără drept de vot în Consiliul de Administraţie cât şi în comisiile de cercetare a abaterilor săvârşite de salariaţi, reprezentând interesele maselor în stabilirea obiectivelor, luarea deciziilor, evaluarea rezultatelor, realizarea procedurilor disciplinare(aplicarea sancţiunilor), rezolvarea contestaţiilor, recrutarea şi disponibilizarea personalului, acordarea de stimulente materiale şi morale.

Munca cu oamenii fiind hotărâtoare, o deosebită importanţă o are comportamentul uman în exercitarea actului de conducere, motivarea acţiunilor manageriale şi relaţia cu compartimentele de execuţie, armonizarea raporturilor între departamente, între liderii acestora şi indivizii care formează echipa.

Echipele constituie un element important în managementul şcolilor, ele îmbunătăţind calitatea deciziilor şi a relaţiilor interne.

Opţiunea managerială privind perfecţionarea relaţiilor interumane în cadrul instituţiei de învăţământ în perioada 2011-2015 are următoarele direcţii de acţiune:

■ asumarea intereselor, obiectivelor şi valorilor organizaţiei de către liderii echipelor şi de toţi membrii colectivelor pe care aceştia le conduc; ■ distribuirea echitabilă a sarcinilor şi responsabilităţilor la nivelul echipelor şi în cadrul acestora; ■ stabilirea unui program de lucru ferm; ■ schimbul de idei bazat pe încredere şi sinceritate; promovarea spiritului critic deschis şi constructiv; ■ dialogul şi comunicarea liberă între echipa managerială, organismele executive şi membrii lor; ■ angajarea şi implicarea în atingerea scopurilor prin aportul efectiv al fiecărui individ; ■ circulaţia eficientă a informaţiei, buna organizare a procedurilor de luare a deciziilor şi îndeplinirea lor; ■ consolidarea echipelor prin promovarea performanţelor şi exemplului personal. Un stil de conducere întemeiat pe participare este garanţia îndeplinirii sarcinilor

proprii şi colective. Eficienţa stilului democratic-participativ depinde de modul în care se realizează apropierea de oameni, cunoaşterea capacităţilor şi performanţelor lor, presupune consultarea asupra deciziilor şi menţinerea coeziunii colectivului.

Fiecare salariat doreşte să lucreze într-un mediu în care este stimulată în egală măsură contribuţia fiecăruia la prestigiul şi personalitatea instituţiei. Echipa managerială trebuie să compatibilizeze morala proprie cu normele deontologiei profesionale: dragostea de profesie, dorinţa de afirmare, probitate profesională, spirit novator, iniţiativă, competenţă, obligaţiile faţă de societate, faţă de colegi şi de opinia publică, faţă de elevi şi familiile acestora.

Climatul de muncă creat trebuie să fie propice realizării obiectivelor din programele manageriale, constructiv şi antrenant, prielnic muncii.

Stilul de conducere şi de muncă al directorilor, al Consiliului de Administraţie, al şefilor de catedră, de comisii şi de compartimente trebuie să fie:

104

■ permisiv; ■ coerent; ■ flexibil; ■ responsabil în stabilirea priorităţilor şi asumarea deciziilor; ■ să acorde importanţă egală prestaţiei membrilor colectivului; ■ să manifeste fermitate şi raţiune în stabilirea şi îndeplinirea sarcinilor: Climatul şcolar şi ambianţa pedagogică sunt îmbunătăţite prin organizarea şi

dirijarea condiţiilor de mediu, motivaţiilor de ordin moral, profesional, estetic şi material; mediul intern şi cultura organizaţională se întemeiază pe muncă, justiţie socială, respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, faţă de valorile democratice, compatibilizarea interesului şi aspiraţiilor proprii cu satisfacerea nevoilor colective (răspunderea faţă de finalităţile educaţiei, faţă de cerinţele de formare culturală şi profesională avansate de societate).

Mediul familial favorabil (din punct de vedere educativ) şi relaţia lui cu şcoala stimulează la tineri comportarea responsabilă faţă de sistem şi nevoia de formare personală. Natura relaţiilor dintre adulţi (părinţi) şi a celor dintre părinţi şi copii influenţează pozitiv sau negativ dezvoltarea spirituală şi-devenirea profesională a celor din urmă.

Atitudinea familiei faţă de unitatea şcolară, faţă de procesul instructiv educativ şi de colectivul didactic, interesul şi grija pentru instrucţia tânărului contribuie la succesul demersului didactic.

Mediul social (ca totalitate a factorilor şi condiţiilor umane) cuprinde relaţiile din instituţiile şi organizaţiile sociale, ansamblul de factori umani care determină formarea şi dezvoltarea individului. De asemenea mediul social include ştiinţa, arta, litertatura, obiceiurile şi tradiţiile locale, mijloacele de comunicare(radio, cinematograf, presă, televiziune, Internet). Cu cât tânărul activează în mai multe formaţiuni sociale procesul de dezvoltare este mai amplu şi mai intensiv, mediul social fiind un câmp de relaţii sociale cu rol formativ.

Perfecţionarea relaţiilor interpersonale şi de grup, interacţiunea şcolii cu mediul familial şi social (dinamica acestor relaţii bazată pe atitudini, afinităţi, convingeri şi scopuri, aspiraţii şi necesităţi comune) se face armonizând interesele specifice cu cele generale (atât la nivel individual cât şi colectiv).

Opţiunile manageriale pentru perioada 2011-2015 se manifestă în sensul ameliorării relaţiilor între:

■ echipa managerială şi organismele de conducere colectivă (Consiliul Profesoral, Consiliul de Administraţie), organismele consultative (Consiliul Reprezentativ al Părinţilor, Consiliul Consultativ al Elevilor), organismele şi compartimentele de execuţie (colective de catedră, comisii, compartimente didactice auxiliare şi administrative), colectivul didactic, elevi, părinţi;

■ echipa managerială şi alte structuri instituţionale de acelaşi profil sau de profiluri diferite (la nivelul local regional naţional şi internaţional);

■ şefi de catedră, de comisii, de compartimente şi membrii acestora; ■ profesor-profesor, profesor-elev, profesor-părinte, profesor-comunitate; ■ elev-elev, elev-părinte, elev-comunitate;

Eliminarea factorilor care perturbă performanţa, coeziunea echipei, care întreţin stările tensionate şi conflictuale, se va face prin negociere, reconsiderarea raportului între sancţiune şi recompensă şi folosirea constrângerii ca soluţie limită.

105

În ceea ce priveşte menţinerea persoanelor în funcţii didactice sau didactice auxiliare legislaţia stabileşte norme şi criterii clare. în situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală se va solicita celui în cauză (cu acordului Consiliului Profesoral) efectuarea examenului medical complet de către specialişti.

Noua conexiune cu mediul economic-administrativ şi cultural se realizează prin dezvoltarea infrastructurii, prin conectarea la realităţile lumii de astăzi şi utilizarea formelor avansate de cooperare internaţională.

În cadrul autonomiei instituţionale a unităţilor şcolare din perspectiva funcţionării unităţilor de învăţământ ca sistem de servicii pentru comunităţile locale, se vor elabora anual programe complete de educaţie a adulţilor concepute şi realizate în cooperare cu autorităţile locale, cu reprezentanţi ai societăţii civile (organizaţii nonguvernamentale, sindicate, părinţi, reprezentanţi ai cultelor) şi reprezentanţi ai patronatelor.

Aceste programe au ca scop: ■ completarea educaţiei de bază; ■ pregătirea profesională în cadrul reconversiei profesionale; ■ pregătirea adulţilor pentru domenii ca: - tehnologia informaţiei; - limbi străine; - educaţia economică şi antreprenorială; - educaţia pentru management şi democraţie; Unitatea şcolară poate oferi asistenţă pe bază de contract altor instituţii abilitate să

desfăşoare programe în sistemul educaţiei permanente. Promovarea acestor programe se va face prin mass-media locală, spaţiile şi facilităţile de învăţământ fiind disponibilizate fără a afecta programul obişnuit de învăţământ.

Pentru perioada 2011-2015 strategia managerială vizează două direcţii principale: A. Stabilirea legăturilor formale şi informate intersistemice şi comunitare şi

perfecţionarea sistemului de relaţii cu: unităţi şcolare din judeţ, regiune, din ţară şi străinătate(la toate nivelurile), structurile ierarhice superioare (Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic, Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului), Primăria Municipiului Vaslui, Consiliul Judeţean Vaslui, Prefectura Judeţului Vaslui, (reprezentanţii autorităţilor locale la nivel municipal-primar, viceprimar, consilieri, la nivel judeţean - preşedintele Consiliului Judeţean, vicepreşedinţi), reprezentanţi ai cultelor, organe de ordine publică (Poliţia Judeţului Vaslui, Corpul Gardienilor Publici, Jandarmeria), Direcţia Sanitară Judeţeană, Direcţia de Sănătate Publică, Oficiul pentru Protecţia Consumatorului, Direcţia de Mediu, Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Copilului, Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport, Camera de Comerţ şi Industrie şi Agricultură, Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice, Direcţia Judeţeană de Statistică, Biblioteca Municipală, Muzeul Judeţean Vaslui, Casa de Cultură Vaslui, organizaţii nonguvernamentale, asociaţii şi fundaţii interesate în susţinerea învăţământului, agenţii pentru programe internaţionale (Agenţia Naţională Pentru Programe Comunitare)etc.;

B. Dezvoltarea unei reţele de relaţii internaţionale plecând de la contactele deja

stabilite (cu Fundaţia "Aris"-Bucureşti, Fundaţia Echange & Solidahte Franţa, Liceul "Anne Marie Martel" - Puy en Velay, Liceul "DAIembert" - Paris, Franţa "Lawton School-Gijon, Spania, "English Language 2000" -Dublin, Irlanda, FoerdervereinBerufssbildende Schule Technik - Koblenz, Germania, Piarista Szakmunkaskepzo Iskola, God, Ungaria).

106

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VASLUI GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL "ŞTEFAN PROCOPIU" VASLUI STR. CASTANILOR, NR 3 TELEFON: 0235/318122 FAX: 0235/318614

„Progresul se face pe seama celor perseverenţi”

Ştefan Procopiu

PLANUL OPERAŢIONAL PENTRU PERIOADA 2011 – 2015

Resurse Nr.

Crt.

Obiective Acţiuni Comisia

care răspunde Materiale Financiare Umane De timp

Indicator de

evaluare periodică

1. Dezvoltarea curriculară cu accent pe deschiderea interdisciplinară şi proiectarea centrată pe competenţe

- comisia pentru curriculum ;

- manuale, - reviste, - sinteze tematice, - programe şcolare,

1.000 lei /an – venituri proprii

- responsabilii de comisii metodice;

permanent

- competenţe specifice disciplinelor

I. Reforma şi personalizarea activităţii instructiv-educative

- Întocmirea planificărilor calendaristice şi stabilirea strategiilor didactice.

- conducerea şcolii

- - -

15 septembrie a fiecărui an şcolar

-

107

- Respectarea planurilor de învăţământ, asigurarea echilibrului dintre curriculum-ul nucleu şi curriculum-ul local, descentralizarea şi flexibilizarea deciziilor curriculare.

conducerea şcolii

- - - toate cadrele didactice

permanent -standarde curriculare

-Cunoaşterea şi aplicarea curriculum-ului pentru clasele de liceu şi personalizarea planului cadru pentru: trunchiul comun TC, curriculum diferenţiat CD, curriculum la decizia şcolii CDS şi curriculum de dezvoltare locală CDL.

- echipa managerială

- plan cadru - - şefii de catedră

15 septembrie a fiecărui an şcolar

-standarde curriculare

- Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, va funcţiona în baza normelor legale in vigoare, a ghidului elaborat de ARACIP şi regulamentului propriu. -Urmărirea nivelului de atingere a standardelor de calitate educaţionale de către elevi la fiecare disciplină de învăţământ şi a formelor de evaluare utilizate.

- comisia pentru calitate şi evaluare

- plan cadru 5.000 lei/an venituri proprii

- responsabilii de comisii metodice

permanent -standarde curriculare

108

-Reorganizarea Centrului de Excelenţă existent în şcoală, mediatizarea, selectarea elevilor, asigurarea condiţiilor unei activităţi de performanţă. -Extinderea activităţii Centrului de Excelenţă şi la şcolile gimnaziale din municipiu -Proiectarea activităţii didactice din perspectiva „Învăţământului centrat pe elev”

- directorul Centrului de Excelenţă - conducerea şcolii

- materiale bibliografice de specialitate, probleme de sinteză

2.000 lei/an venituri proprii

- cadrele didactice de specialitate

1octombrie a fiecărui an şcolar


- Stabilirea curriculum-ului la decizia şcolii (C.D.Ş.) pe baza analizei opţiunilor elevilor şi părinţilor cu accent pe abordarea interdisciplinară a unor capitole şi aprofundarea disciplinelor care constituie probe ale examenului de bacalaureat.

- comisia pentru curriculum

- în funcţie de opţiunile elevilor, respectiv programa de bacalaureat.

- - şefii de catedră

luna aprilie 2012

-obiective de referinţă specifice C.D.Ş.

- Proiectarea programei şi unităţilor de învăţare C.D.Ş., cursuri suport C.D.Ş. pentru fiecare an şcolar.


- cărţi de specialitate


- profesorii care predau

luna mai 2011


- Implicarea întregului colectiv didactic la elaborarea ofertei extracurriculare în acord cu interesele elevilor, agenţiilor economice, a comunităţii.


- cărţi, reviste 1.000 lei/an venituri proprii

- comisia pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare

permanent Nr. ore / săptămână dedicate activităţii extracurricula-re

109

- Selectarea manualelor alternative (vizate de M.E.C.T.S.) care permit abordări didactice diferite în funcţie de elevi şi de mediul de lucru pentru fiecare an şcolar.

- şefii de catedră

- oferta de manuale alternative

- - bibliotecara - profesorii pe arii curriculare

- Nr. de manuale pe clase, respectiv discipline.

2. Educaţia informaţională asigură accesul elevilor la tehnologia modernă de calcul şi comunicare, formând competenţe în domeniul informaţional care pot favoriza succesul viitor în activitatea profesională, indiferent de domeniul de activitate.

- comisia metodică de specialitate

- aparatură multimedia


- informatician, laborant, inginer de sisteme

permanent - proiecte realizate pe calculator, imterpretarea informaţiei

-Implementarea şi actualizarea aplicaţiilor noi în programul S.E.I. respectiv A.E.L., sisteme care asigură suport pentru întregul proces de învăţământ (suport pentru predarea asistată de calculator, testare şi evaluare, pentru gestiunea elevilor, profesorilor, pentru monitorizarea procesului de învăţământ)


- aparatură multimedia,

- - şefii comisiilor metodice din şcoală - inginer de sistem

permanent Funcţionalita-tea laboratorului multimedia

110

3. Educaţia economică şi antreprenorială - Valorificarea la maxim a orientărilor privind educaţia antreprenorială conţinute în programele şcolare de economie, psihologie, cultură civică, discipline tehnice, organizarea de activităţi extracurriculare, parteneriate, etc.

- colectivul catedrei ştiinţe socio-umane

- cărţi, statistici economice

-100 lei/an venituri proprii

- responsabilul catedrei

permanent - nivelul de atingere a standardelor curriculare

-Implicarea elevilor în desfăşurarea unor programe de educaţie antreprenorială în sistem parteneriat şi competiţie.

- consilier pentru proiecte şcolare şi extraşcolare -comisia de management şi implementare a proiectului

- sinteze tematice, fişe de lucru, cărţi.

-30.000 lei/an venituri proprii (8.000 euro) 410.000 lei /an (100.000 euro/an) fonduri europene A.N.P.C.E.F.P.

- responsabilii de proiecte

permanent deprinderi de realizare de proiecte

-Profesorii (în comisii de câte trei pe fiecare comisie metodică) vor realiza proiecte pe teme educaţionale sau de formare profesională în vederea obţinerii de fonduri.

- şefii de comisii metodice

- www. actionweb 1.000 lei/an- venituri proprii

- responsabilii de proiecte

- permanent

111

4. Educaţia în spiritul comunicării interculturale - Dobândirea de competenţe de comunicare în limbi de circulaţie internaţională (clasele de liceu pot opta pentru studiul a două limbi străine, indiferent de profil).

- colectivul catedrei de limbi moderne

- manuale, reviste editate în străinătate şi în ţară


- responsabilul comisiei metodice

permanent Competenţe de comunicare în limbi străine

- Familiarizarea cu valorile culturale internaţionale prin derularea proiectului european multilateral –parteneriate scolare- Comenius-ENERGY FOR TOMORROW componenta Programului de Invatare pe Tot Parcursul Vietii sub egida Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale.

- comisia pentru relaţii internaţionale

- referate, dicţionare, CD-uri, pliante, materiale video realizate de beneficiarii programului

3.600 lei/an (1.000 euro)

fonduri externe – programe europene

A.N.P.C.E.F.P

- consilierul pentru proiecte şi programe şcolare şi extraşcolare

anul scolar 2011-2012

-produse finale şi diseminarea proiectelor

-Diseminarea şi valorificarea proiectelor prin reactualizarea punctului de informare ce va conţine rapoarte, jurnale de călătorie ale elevilor, pliante, produse finite, astfel încât să beneficieze de ideile şi valorile europene un număr cât mai mare de elevi şi cadre didactice


- rapoarte, casete video, CD-uri elaborate de beneficiarii proiectelor, informări periodice

360 lei/an (100 euro) - fonduri externe, programe europene A.N.P.C.E.F.P.


permanent -produse finale şi diseminarea proiectelor

112

5. Îmbunătăţirea activităţii educative: - Elaborarea unui program unitar al activităţilor educative şi extracurriculare şi discutarea lui în consiliul profesoral; se vor consulta şi elevii prin reprezentanţii în Consiliul elevilor, respectiv Consiliul reprezentativ al părinţilor.


- rapoarte de activitate

1.000 lei/an – Comitetul de părinţi pe şcoală

- responsabilul comisiei diriginţilor - director adjunct educativ

-20 septembrie a fiecărui an

- comportarea elevilor

Fiecare diriginte va realiza:

Planificarea calendaristică anualã şi semestrială cu teme adecvate colectivului de elevi; Caietul Dirigintelui;




- responsabilul comisiei diriginţilor


- comportarea elevilor

113

- Diriginţii vor desfăşura ore de interes general privind educaţia, adaptate nivelului de vârstă şi intereselor elevilor. Planificarea activitãţilor extraşcolare- pe care dirigintii urmaresc sã le realizeze- pentru fiecare semestru; -un program al activitãţilor pe care le va realiza împreunã cu profesorul psiholog din cadrul cabinetului de asistenţã psihopedagogicã; -Fiecare diriginte va colabora cu profesorii psihologi din cadrul Cabinetului de asistenţã psihopedagogicã din şcoalã, cu familiile elevilor problemă , cu alte organisme specializate (Centrul de Sãnãtate Mintalã- adulţi şi copii, DGASPC Vaslui, CPECA Vaslui, DSP Vaslui) şi va respecta Planul Personalizat de comunicare cu familia

- comisia pentru sănătate, igienă şi curăţenie

- bibliotecă - cabinet medical


- responsabilii comisiilor metodice ale diriginţilor

- permanent - numãrul şi varietatea activitãţilor în care sunt implicaţi elevii; - numãrul activitãţilor de voluntariat iniţiate şi desfãşurate de elevi- la nivelul comunitãţii. - nr. activitãţilor desfãşurate în parteneriat cu Centrul de Sãnãtate Mintalã- adulţi şi copii, DGASPC Vaslui, CPECA Vaslui, DSP Vaslui.

114

- Diriginţii vor desfăşura ore, adaptate nivelului de vârstă şi intereselor elevilor, ore de interes general privind:

dezvoltarea comunicãrii şi abilitãţilor sociale; autocunoaşterea şi dezvoltarea personalã; managementul informaţiei şi al învãţãrii; calitatea stilului de viaţã; planificarea carierei, în conformitate cu ghidul „Repere educative”, completat cu informaţiile prezentate în ghidul metodologic de orientare şi consiliere şcolarã „Viitorul începe azi” precum şi cu noile aspecte vizând programul naţional „Educaţia pentru sănătate”.



1000 lei/an – Comitetul de părinţi pe clasă

- responsabilul comisiei diriginţilor

-permanent - comportarea elevilor - nr. activitãţilor iniţiate şi desfãşurate de diriginţi împreunã cu colectivele de elevi, la nivelul şcolii/oraşului; - starea de sănătate a elevilor;

115

-Stimularea participării elevilor la activităţi sportive, artistice, gen „Cel mai bun câştigă”, excursii, vernisaje, vizionarea de spectacole etc. -Asigurarea funcţionării staţiei de radio-amplificare prin implicarea elevilor, conceperea unei grile de programe proprii de informare asupra activităţii şcolii

- responsabilii comisiilor metodice

- bibliotecă 3.000 lei/an venituri proprii

- responsabilul colectivului catedrei de Educaţie fizică şi Arte

-permanent - rezultatele competiţiilor sportive, cultural artistice

- Realizarea strategiei naţionale de dezvoltare a Educaţiei fizice şi sportului şi a programului naţional „Mişcarea pentru sănătate”, prin atragerea elevilor şi cadrelor didactice spre activităţi sportiv-turistice în timpul liber; -Sala de Sport va fi pusă gratuit la dispoziţia amatorilor de mişcare( personalul şi elevii şcolii).

- comisia metodica de educaţie fizică şi sport

- baza sportivă a şcolii

- - profesorii de educaţie fizică

-permanent - rezultatele competiţiilor sportive, cultural artistice

116

- Asigurarea de facilităţi de ordin social pentru elevii din şcoală-manuale, alocaţii, burse, facilitarea achiziţionării de calculatoare de către elevii cu posibilităţi materiale reduse conform Lg.269/2004 si H.G.nr.1294/2004, programul naţional de protecţie socială „Bani de liceu” conform, H.G. nr.1488/2004 si Ordinul nr.4839/2004 şi decontarea navetei pentru cadrele didactice, conform Legii 1/2011.

- comisia pentru acordarea alocaţiilor, burselor şcolare şi sprijin social

-consiliul local

-ISJ Vaslui 25.000 lei/an buget local 10.000.000 lei/an buget de stat

- diriginţii - 3 octombrie a fiecărui an

- starea materială şi de sănătate a elevilor

II. Creşterea calităţii fluxurilor de elevi şi asigurarea finalităţilor educaţionale

- Realizarea unei oferte educaţionale personalizate în concordanţă cu nevoile locale şi generale de forţă de muncă (PLAI, PRAI) - Întocmirea planul de acţiune al şcolii (PAS)

- comisia de marketing educaţional

- pliante, broşuri 5.000 lei/an venituri proprii


- 2 aprilie a fiecăruia an

- grad de acceptare, argumente

117

-Întocmirea documentaţiei privind autorizarea provizorie a învăţământului primar şi autorizarea definitivă a învăţământului gimnazial ( cls. V,VI,VII,VIII ), având în vedere desemnarea unităţii pentru şcolarizarea elevilor capabili de performanţă proveniţi din mediul rural în baza art. 12, din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a Ordinului Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 5171 din 29.08.2008 privind aprobarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a procesului de selecţie a elevilor din mediul rural capabili de performanţă. Va funcţiona cu autorizaţie provizorie începând cu anul 2012-2013 o clasă de învăţământ primar, pentru copiii proveniţi din cartier.

- comisia pentru curriculum

- 5.000 lei venituri proprii

- echipa manageriuală

-15.10.2011


118

- Întâlniri şi dezbateri cu elevii din clasele a VIII-a şi părinţii acestora în şcolile gimnaziale de la nivelul municipiului şi judeţului Vaslui pe tema orientării şcolare, prezentare, popularizare în mass-media

- directori adjuncţi,

- pliante, postere 2.000 lei venituri proprii

- şefii de catedră -luna mai 2011

- opţiuni în statistica C.J.A.P.

- Organizarea de activităţi (inclusiv ore demonstrative) în laboratoarele de informatică, multimedia, electrotehnică în colaborare cu şcolile generale


- 100 lei /an venituri proprii

- colectiv didactic -permanent - graficul deplasărilor în şcolile generale

- Organizarea activităţii de pregătire suplimentară pentru examenele de finalizare a studiilor .


- bibliotecă - - cadre didactice -permanent - conform graficului de pregătire suplimentară

- Stabilirea si aplicarea de teste iniţiale, valorificarea rezultatelor

- comisii metodice

- rechizite 1.000 lei/an venituri proprii

-şefii de catedră Cadrele didactice

3 octombrie a fiecărui an

- teste iniţiale

- Planificarea evaluărilor semestriale scrise şi comunicarea datelor elevilor.

- comisia diriginţilor

- - -directori adjuncţi -şefi de catedre

30 noiembrie a fiecărui an

- planificarea tezelor

- Evaluarea activităţilor instructiv-educative desfăşurate cu elevii.

- comisii metodice

- - -directori adjuncţi -şefi de catedre

-lunar - rapoarte de activitate prezentate in C.A.

119

- Simularea examenului de Bacalaureat în vederea testării cunoştinţelor elevilor din clasele terminale şi familiarizarea acestora cu metodologia de desfăşurare a examenului de bacalaureat .

- responsabilii comisiilor metodice

- rechizite 3.000 lei/an venituri proprii 1.000 lei/an buget local

- directori -diriginţi

-conform graficului stabilit la nivel de catedre.

- rezultate la simulare

- Eficientizarea activităţii de consiliere şi orientare profesională a elevilor din clasele terminale care să implice profesorii, elevii, părinţii, societatea civilă

- diriginţii - comitetul de părinţi pe clase

- oferta universităţilor

- cabinetul psihopedagogic din şcoală

-permanent -numărul de elevi cuprinşi în schema de învăţământ superior

- Efectuarea activităţilor cu caracter practic atât în laboratoarele-atelier din şcoală cât şi pe bază contractuală în parteneriat cu întreprinderi economice (turism, design vestimentar, mecanic, etc.) în vederea perfecţionării deprinderilor practice, a familiarizării cu producţia, eventual a angajării absolvenţilor

- responsabilii colectivelor de catedre tehnice,

- aparatură de laborator, echipamente tehnice, electLeiice

1.000 lei/an donaţii şi sponsorizări de la parteneri

- ingineri, maiştri instructori, informaticieni, profesori de fizică-chimie.

- conform graficului de funcţionare

- numărul lucrărilor practice, numărul de contracte.

- Respectarea normelor privind securitatea muncii, protecţia mediului, şi P.S.I. - Consultarea medicului specialist în medicina muncii pentru identificarea şi prevenirea bolilor profesionale

- comisia pentru P.M. şi P.S.I.

- norme P.S.I, pliante

5.000 lei/an buget local

- laboranţii, profesorii de profil,

-permanent -cunoaşterea legislaţiei

120

- Participarea conducerii la întâlnirile Consiliului Consultativ al elevilor

- Comisia diriginţilor

- - - Directori, Directori adjuncţi

- conform planificării

-procese verbale

- Informarea elevilor privind normele de comportare în şcoală şi în afara acesteia


- Regulamentul de ordine interioară şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar

- - Directori adjuncţi şi diriginţi

-permanent -procese verbale

Semnarea acordului prevăzut de Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar.


- rechizite 200 lei/an - directori adjuncţi si diriginţi

-15 octombrie a fiecărui an

-documentele aferente

121

- Pregătirea suplimentară pentru activitatea de performanţă în cadrul Centrului de Excelenţă existent în şcoală şi plata profesorilor din surse de autofinanţare pentru orele de pregătire suplimentară în cadrul Centrului de Excelenţă - Extinderea activităţii Centrului de Excelenţă în şcolile gimnaziale pentru elevii din clasele a VII-a, a VIII-a (informatică, matematică, chimie, biologie, fizică, electronică, etc.) -Selectarea elevilor potrivit interesului şi talentului personal - Planificări şi programe de pregătire şi asigurarea resurselor în vederea participării la concursurile naţionale şi interjudeţene.


- cărţi, culegeri de specialitate


- echipele de profesori şi diriginţi

-conform graficului de pregătire suplimentară

-rezultate la olimpiade şi concursuri interjudeţene

III. Îmbunătăţirea standardelor de performanţă a resurselor umane şi a managemen- -tului şcolar.

- Întocmirea unei baze de date a cadrelor didactice, privind activităţile de formare continuă

- comisiile de formare continuă

- director adjunct - şefii comisiilor metodice

- 3 septembrie a fiecăruia an

-baza de date

122

- Susţinerea administrativă a iniţiativelor personale ce au ca scop creşterea calităţii educative ( parcurgere masterate, doctorate, studii postuniversitare, etc.)

- Comisia de formare continuă

- director - directori adjuncţi, membrii C.A.

-permanent -documente aferente

- Formarea continuă a cadrelor didactice în vederea însuşiri abilităţilor de utilizare a tehnicii de calcul şi accesarea internetului.


- calculatoare, programe, CD-uri


- inginer de sisteme, laborantul, informaticienii

-permanent -folosirea calculatorului în lecţii

- Fiecare cadru didactic va realiza cel puţin două lecţii cu ajutorul tehnicii de calcul în laboratorul Multimedia la fiecare clasă din încadrare pe parcursul semestrului.


- laboratorul SEI - - inginer de sisteme, laborant, informaticienii

-conform graficului

-folosirea calculatorului în lecţii.

- Dotarea laboratorului de calculatoare PHARE cu software specific disciplinelor tehnice şi utilizarea acestuia în lecţii.


- laborator PHARE

- -inginer de sistem, laborant, informaticienii, responsabilii catedrelor tehnice

-conform graficului

-folosirea calculatorului în lecţii.

- Formarea continuă a tuturor cadrelor didactice atât la nivelul şcolii cât şi prin centre specializate: ISJ, CCD şi alte organisme abilitate de către M.EC.T.S.


CD-uri - - responsabilii colectivelor de catedră

- conform graficului

- certificate - atestate - adeverinţe de participare

123

Participarea cadrelor didactice la activităţile metodico-ştiinţifi-ce organizate lunar la nivelul şcolii (9 comisii metodice), respectiv semestrial, la nivel de municipiu.


- material didactic specific

1.000 lei /an venituri proprii

- responsabilii colectivelor de catedră

- conform graficului

- prezenţa la activităţile metodice

- Colectivele metodice, respectiv compartimentele funcţionale vor elabora programul de activităţi anuale, semestriale, cu responsabilităţi concrete, cu informări asupra activităţii, criterii de evaluare periodică şi finală - Stabilirea unor obiective clare ce vor fi urmărite de echipa managerială şi şefii de catedră în cadrul asistenţelor, vizând calitatea actului didactic.


- - responsabilii colectivelor de de catedră


-Planuri manageriale

124

- Întocmirea bazei de documentare la nivelul fiecărei catedre, care va conţine: 1. Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 2. Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a unităţilor de învăţământ; 3. Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, 4. Regulamentul intern, 5. Cărţi cu conţinut metodic, referate ştiinţifice, culegeri, presă pedagogică etc.


- proiecte, programe, fişe de lucru


- membrii fiecărei catedre

-permanent -Portofoliul catedrei

125

- Reactualizarea Fişei Postului pe baza standardelor ocupaţionale atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru personalul didactic auxiliar şi administrativ cât şi reactualizarea acestora în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, Legea nr. 284/2010, lege cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi cu Ordinul M.E.C.T.S. 3860 din 10.03.2011privind aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a performanţelor profesionale anuale ale personalului contractual

-echipa managerială

- legislaţia în vigoare.

- şefii compar-timentelor funcţionale

-3 octombrie a fiecărui an

- Evaluare internă şi externă a unităţii şcolare

- Fiecare profesor va realiza portofoliul personal în vederea evaluării interne şi externe a unităţii şcolare

Echipa managerială

- programe - planificări - etc.


-comisia pentru evaluare şi asigurarea calităţii

-permanent

-evaluarea externă a unităţii şcolare

- Perfecţionarea echipelor de specialişti (prin studiu individual, prin parcurgerea unor stagii de pregătire în ţară şi străinătate - prin derularea unor proiecte în cadrul programelor europene) pentru specializările din unitatea şcolară.


- cărţi de specialitate, pliante, postere

2.000 lei/an venituri proprii 1.800 lei/an (500 euro) programe europene A.N.P.C. D.E.F.P.

- membrii catedrelor tehnice

- permanent

-certificate, atestate

126

- Pregătirea personalului din şcoală din punct de vedere tehnic şi a resurselor umane în vederea trecerii la noul sistem de normare şi finanţare a unităţilor de învăţământ prevăzut de Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011;


- documentaţie legislativă

- şefi de compartimente

- permanent

- finanţare descentra-lizată

- Continuarea procesului de perfecţionare şi formare continuă a cadrelor didactice Comenius si Leonardo da Vinci,componente ale Programului de Invatare pe Tot Parcursul Vietii sub egida Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale cât şi prin alte programe iniţiate de MECTS. şi U.E.


- oferte de perfecţionare, programe

52.500 lei /an (15.000 euro) fonduri externe – programe europene A.N.P.C.D.E.F.P.

- şefii de catedră -permanent

-propuneri de proiecte europene

- Stimularea şi motivarea personalului didactic prin acordarea premiilor , a gradaţiilor de merit, cu respectarea metodologilor stabilite de MECTS., precum şi acordarea de distincţii şi ordine în conformitatea cu prevederile normelor legale.


- şefii de catedră - şefii de comisii metodice

-lunar -1 aprilie a fiecărui an

- gradaţii şi salarii de merit

127

- Asistarea şi îndrumarea profesorilor debutanţi, folosirea eficientă a mijloacelor de învăţământ, inclusiv calculatorul, utilizarea metodelor interactive de predare şi învăţare, diversificarea formelor de evaluare, valorificarea potenţialului educativ al lecţiilor


- calculatoarele din dotarea catedrelor

- - echipa managerială - Şefii de catedră

-permanent

- număr de asistenţe efectuate de şefii de catedră / directori

- Echipa manageriala va asigura necesarul de personal pentru posturile eliberate în timpul anului şcolar şi în conformitate cu Metodologia privind Mişcarea Personalului Didactic, - va coordona constituirea catedrelor, vacantarea posturilor, derularea lucrărilor de pretransferare şi transferare prin restrângerea de activitate a cadrelor didactice.

- echipa managerială - şefi catedră

- legislaţie şcolară

- - echipa managerială adjuncţi - Şefii de catedră

- conform Calendarului Mişcării Personalului didactic

- asigurarea necesarului de cadre didactice calificate

- Fundamentarea proiectului planului de şcolarizare şi eficientizarea acestuia, pentru anul şcolar 20110-2012, ţinând seama de evoluţia populaţiei şcolare, de cerinţele pieţii muncii şi ale agenţilor economici, de solicitările comunităţii locale.


-PLAI, PRAI, AJOFM

- - director, -directori adjuncţi

- 1 februarie a fiecărui an

-eficientizarea reţelei şcolare

128

- Continuarea reabilitării spaţiilor destinate instruirii practice (ateliere, laboratoare);

- Întocmirea listelor cu mijloace de învăţământ în conformitate cu cerinţele S.P.P.- urilor, pentru fiecare domeniu, filiera, profil, specializare din planul de învăţământ.

- echipa managerială şi consiliul local -şefii catedrelor tehnice

- baza materială existentă

2.000.000 lei/buget de stat

- echipa managerială, contabil şef, administrator

-31 decembrie 2015

-realizarea atelierelor la standarde europene

- Continuarea lucrărilor la obiectivul de investiţii ,, Campus Şcolar ,, ( 25 săli de clasă, ateliere, spaţiu cazare şi masă pentru elevi şi profesori, sală de sport, club).

- echipa managerială şi consiliul local

- 27.500.000 lei buget local

-contabil şef - 1decembrie 2015

-realizarea la standarde europene

- Asigurarea logisticii şi a condiţiilor necesare pentru desfăşurarea învăţămîntului primar şi gimnazial.


- 15.600 lei/an venituri proprii - 315.000 lei/an buget de stat

- contabil şef, administrator

- 15.10.2012


IV. Asigurarea de resurse materiale şi financiare

- Aplicarea la nivelul şcolii a Proiectului „Biblioteci şcolare” urmărindu-se achiziţionare de carte şi publicaţii din fonduri centrale, locale şi din venituri proprii.

-echipa managerială -şefi de catedră

-carte şcolară

5.000 lei /an venituri proprii 20.000 lei/an buget de stat

ISJ, şefi de catedră, echipa managerială, Contabil şef Bibliotecară

-permanent

- dotarea bibliotecii şcolii

- Implementarea unui sistem informatizat de evidenţă a fondului de carte din biblioteca şcolară.


- calculator 2.000 lei/an Venituri proprii

- directori adjuncţi, bibliotecar

-21 decembrie 2012

- sistem informatizat de evidenţă

129

- Asigurarea securităţii elevilor, personalului, patrimoniului în incinta instituţiei şi pe parcursul deplasării de la domiciliu la şcoală.


- sistem video de supraveghere


- directori adjuncţi, bibliotecar

-permanent

- sistem video de supraveghere

- Optimizarea şi extinderea reţelei informatice a instituţiei şi a sistemului de supraveghere în curtea şcolii şi holurile instituţiei.


-contracte instituţii specializate


- directori adjuncţi, inginerul de sistem

- permanent

- Planul reţelelor

- Asigurarea securităţii alimentare şi a sănătăţii elevilor prin implementarea şi respectarea normelor legale referitoare la produsele alimentare distribuite în şcoală şi la cantină, a Programelor „Corn şi lapte” şi „Mărul în şcoli”.

- director, consiliul local

- Instalaţii frigorifice şi roboţi pentru bucătărie

100.000 lei/an buget local

- contabil şef, administrator


- norme tehnice

- Inspectarea periodică a stării spaţiilor şcolare, elaborarea şi aplicarea planurilor de acţiune imediată pentru remedierea defecţiunilor înregistrate.


- 1.000 lei/an -director, -directori adjuncţi, -administrator -diriginţi

-lunar -rapoarte de inspecţie, plan de acţiune

-Instructaj periodic cu personalul nedidactic privind conservarea patrimoniului, stabilirea necesarului de material pentru curăţenie.


- necesarul pentru curăţenie

700 lei/lunar buget local 2.000 lei/lunar venituri proprii

-directori adjuncţi -administrator

-lunar -procese verbale

-Asigurarea cu surse de finanţare (buget local, buget MECTS., fonduri structurale) ;


- - -director - contabil şef

-permanent

-surse financiare

130

- Elaborarea proiectului anual

de buget ; - Extinderea şi eficientizarea activităţilor generatoare de venit: activitatea de producţie şi microproducţie, prestări de servicii, activitatea căminelor şi a cantinei, accesarea de programe naţionale şi internaţionale; - Propuneri privind modernizarea şi eficientizarea bazei materiale: 1.Reablilitarea faţadelor clădirilor; 2. Refacerea acoperişurilor la toate corpurile de clădire; 3. Schimbarea mobilierului şi cazarmamentului pentru căminele de elevi; 4. Dotarea laboratoarelor, atelierelor cu mijloace de învăţământ şi instruire practică. 5. Modernizarea terenurilor de sport; 8. Reamenajarea bibliotecii – asigurarea spaţiului pentru 6 săli de lectură, specializate pe arii curriculare. 9. Înfiinţarea în spaţiile existente a unor laboratoare.

- contabil şef, - echipa managerială, compartimentul Financiar-Contabilitate

- echipamente tehnice

200.000 lei/an venituri proprii 500.000 lei an buget de stat 70.000 lei/an venituri proprii

- echipa de management, contabil şef

-permanent - excedent financiar

131

-Prelucrarea şi diseminarea informaţiilor privind noutăţile legislative în domeniu, studiu individual privind legislaţia financiar – contabilă în concepţia descentralizării


-Monitorul oficial, alte resurse legislative


-director, -contabil şef

-permanent -documente de legislaţie

-Reducerea cheltuielilor pentru utilităţi şi găsirea unor soluţii alternative eficiente pentru furnizarea unor servicii către elevi şi profesori. (multiplicare, imprimare, cazare în cămin şi mini-hotel, şcoala de şoferi, reparaţii auto-service, mobilier, etc.)


- - -director, -administrator, -contabil şef -secretar şef

-permanent -evidenţe contabile

-Asigurarea transparenţei în utilizarea fondurilor


Evidenţa contabilă

- -director, -contabil şef

-semestrial -rapoarte de activitate prezentate în C.A.

V. Adaptarea ofertei de educaţie şi formare la dinamica pieţei locurilor de muncă

-Realizarea unei oferte educaţionale personalizată, în concordanţă cu nevoile locale şi generale de forţă de muncă (PLAI, PRAI)

-Comisia de marketing educaţional

hârtie de scris, toner


-director, -directori adjuncţi

-15 februarie a fiecărui an

-gradul de acceptare -argumente

132

-Se va întocmi planul de acţiune al şcolii (PAS)

-Comisia numita prin decizie

- -

-20 septembrie a fiecarui an

-Consiliul Profesoral va elabora o strategie privind evaluarea şi asigurării calităţii,

-Consiliul de Administraţie

- - -şefi catedre tehnice -dir. adjuncţi.

27.09.2008

relansarea învăţământului tehnologic şi adaptarea lui la nevoile pieţei de muncă, introducerea de noi specializări, pe baza propunerilor primite de la elevi, părinţi, cadre didactice, agenţi economici, de la direcţiile judeţene şi regionale

care au ca obiect de activitate formarea iniţială, continuă şi alternativă a forţei de muncă. - Asigurarea condiţiilor necesare pentru autorizarea provizorie sau definitivă de către comisia de asigurare a calităţii şi evaluare ARACIP a noilor specializări din planul de învăţământ.

-Comisia de marketing educaţional

- 10.000 lei /an venituri

proprii fonduri

europene

-director -directori adjuncţi

-luna mai a fiecarui an


133

-Se vor încheia convenţii de colaborare cu agenţi economici în vederea efectuării instruirii practice şi cu posibilitatea angajării absolvenţilor la finalul studiilor sau în vacanţele şcolare.

-catedra tehnică

- - -director, -director adjunct, -şef catedră tehnică

-19 septembrie a fiecarui an

-competenţe specifice

- Colaborarea cu instituţii abilitate în integrarea tinerilor (Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea Profesională, Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport), cu agenţi economici beneficiari ai forţei de muncă, cu firme de consultanţa şi de exerciţiu pentru tineret.

-comisia diriginţilor

- - -director, -directori adjuncţi, - şef catedră tehnică, -psiholog

-permanent -competenţe specifice

134

- Monitorizarea absolvenţilor pe baza chestionarelor pentru o perioadă de 3 ani după absolvire, urmărirea evoluţiei şi a performanţelor foştilor elevi, atât în instituţiile de învăţământ superior cât şi în agenţiile economice cu care aveau contract.

-comisia diriginţilor

- - -director, -directori adjuncţi

-permanent -standarde educaţionale

- Cadrele didactice vor informa toate categoriile sociale (elevi, părinţi, agenţi economici, autorităţi) şi organizaţii interesate de educaţie (fundaţii, asociaţii, instituţii) în legătură cu oferta educaţională şi servicii de interes comunitar.


- material publicitar

2.000 lei /an venituri proprii

- echipa de marketing educaţional

-permanent - solicitări, -contracte încheiate

VI. Optimizarea relaţiilor inter-sistemice, comunitare şi inter-naţionale

- Stabilirea unor parteneriate cu întreprinderi pentru practicarea şi dobândirea abilităţilor practice şi de specialitate ale elevilor.


- 2.000 lei/an sponsorizări parteneri

- catedrele tehnice

-permanent - contracte încheiate

135

- Intensificarea colaborării cu părinţii în scopul realizării unui autentic parteneriat şcoală – familie - elevi, implicarea lor în activităţile extraşcolare.

- echipa managerială, -consilierul pentru proiecte şi programe şcolare şi extraşcolare

- 100 lei/an comitetele de părinţi pe clasă

- consiliul reprezentativ al părinţilor, diriginţi

-permanent -procese verbale încheiate în şedinţe şi lectorate cu părinţii

- Organizarea / reorganizarea comitetelor de părinţi, planificarea şedinţelor şi lectoratelor cu părinţii.


- programe - - consiliul reprezentativ al părinţilor


- Promovarea valorilor naţionale şi europene în educaţia prin programe şi parteneriate pe bază de proiecte şi contracte cu unităţi şcolare, universităţi şi instituţii din ţară şi străinătate.

- echipa managerială, consilierul pentru programe şi proiecte şcolare şi extraşcolare

-acorduri de parteneriat

500 lei/an venituri proprii

- comisia pentru Relaţii Internaţionale

- conform graficului de derulare a proiectelor

-numărul proiectelor derulate

- Asigurarea transparenţei în toate activităţile iniţiate şi desfăşurate la nivelul unităţii printr-o relaţie permanentă cu mass-media.

- director -contracte de publicitate cu posturi T.V. şi radio

3.000 lei venituri proprii


-permanent - dosarul de presă

136

- Implicarea Asociaţiei „Ştefan Procopiu” în învăţământul de performanţă, dotarea atelierelor şi laboratoarelor, organizarea activităţilor pentru timpul liber (pentru elevi şi cadre didactice), accesarea de programe europene.

- comitetul director

- 5.000 lei/an veniturile asociaţiei

- membrii fondatori

-permanent Îndeplinirea obiectului de activitate al asociaţiei

- Marketing educaţional - Prezentarea ofertei educaţionale în unităţile de învăţământ din municipiu şi judeţ. -Participarea la „Târgul Educaţional” organizat de ISJ.


- oferta educaţională a şcolii - pliante - diplome - C.D. - Panouri de prezentare

- 500 lei/an venituri proprii

- directori adjuncţi , laborant informatică

- luna mai a fiecărui an

-documente aferente

- Promovarea unei imagini pozitive prin prezentarea şcolii, a comunităţii, a sistemului educaţional din România, cu ocazia vizitelor de proiect.


- reviste - pliante - broşuri - monografie - C.D.- uri

- 500 lei/an venituri proprii

- director, directori adjuncţi, comisia de programe

- Permanent - materiale de prezentare

- Actualizarea permanentă a paginii de WEB.

- Catedra de informatică

- hârtie scris - dischete - C.D. – uri

- 1.000 lei/an venituri proprii

- director, inginer de sistem, şefii de catedră

- permanent - pagina WEB

137

- Zilele Grupului Şcolar Industrial „Ştefan Procopiu” Vaslui.

- Catedra de fizică

- culegeri - reviste

- 5.000 lei/an venituri proprii

- director adjunct, profesorii de fizică

18 ianuarie a fiecărui an

- concursuri - sesiuni de comunicări ştiinţifice

Director Prof. Botan Ana-Cristiana

pdi

Documents

Transcript of pdi