ŞCOALA GIMNAZIALĂ GHIMBAV

Judetul BRAŞOV

Proiect de dezvoltare institutionalapentru perioada 2012 - 2016

Director: prof Radu Chivarean

GhimbavSeptembrie 2012

2

BAZA CONCEPTUALĂ

Planul de dezvoltare a fost elaborat în baza prevederilor Legii Educatiei Nationale Nr 1 / 2011, a Regulamentului de organizare sifuncţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, a ordinelor Ministerului Educaţiei si Cercetării , a noului Curriculum Naţional , aOrdinului nr.4609/21.09.2000 cu privire la competenţele şi responsabilităţile directorilor de unităţi şcolare în vederea descentralizăriişi consolidării autonomiei instituţionale a şcolilor şi liceelor, a altor legi , regulamente , ordine cu implicaţii în organizarea şidesfasurarea procesului de învăţământ si a unei bibliografii cu referire la managementul şcolar.

PREZENTAREA GENERALĂ A ORGANIZATIEI SCOLARE

Analiza complexa a comunitatiiDepresiunea Braşov este cea mai mare şi mai tipica depresiune intramontană din Carpaţii Româneşti. Ea este înconjurată de

Munţii Baraolt, Bodoc şi Nemira în nord, de Munţii Vrancei în est, de Munţii întorsurii în sud, de Munţii Bârsei (Piatra Mare siPostavarul), Bucegi, Piatra Craiului şi Mãgura Codlei în sud-vest şi vest şi de Munţii Perşani în nord-vest. Ocupã o suprafaţã deaproximativ 3800 km2, având o lungime de 125 km şi o lăţime de 15-20 km. Are aspectul unei întinse câmpii aluvio-proluviale, cumai multe ramificaţii sub forma de golfuri sau culoare depresionare.

Localitatea Ghimbav se gãseşte în compartimentul vestic al Depresiunii Braşov, cunoscută şi sub denumirea de "Ţara Bârsei".Se gaseste pe DN 1, intre municipiile Brasov si Codlea.

Din punct de vedere climatic se incadreaza in climatul tipic de depresiune intramontana , cu temperaturi medii de cca. 7˚ C,precipitatii de 747mm si fenomene meteorologice specifice, cum ar fi ceata, bruma, foehnul, gerul prelungit iarna etc.

Localitatea a fost întemeiată acum aproximativ 700 de ani în apropierea unei surse de apă denumită de primii locuitori saşiWeidenbach, adică “pârâul cu sălcii”.

Importanţa celor două ape curgătoare ce drenează teritoriul Ghimbavului rezidă chiar din faptul că cele două arterehidrografice au “botezat” localitatea Ghimbav şi depresiunea Ţara Bârsei.

Aparitia aşezarii Ghimbav, in Tara Barsei este legata, ca si in cazul celorlalte localitati de aici, de cei 14 ani ai prezenţeicavalerilor teutoni şi colonizarea saşilor.

3

Denumirea românească de Ghimbav a fost adusă de ciobani din masivul Leaota unde există un munte cu acest nume. Apamai este alintată de popor cu diminutivul Ghimbăşel , fie din cauza foloaselor pe care le aduce, fie din cauza debitului mic de apa.Ghimbavul de astăzi prezintă caracteristicile aşezărilor săseşti după modelul franc, cu una sau două străzi largi, paralele, de-a lungulunui curs de apă.

Localitatea saseasca are o evolutie puternic influentata de navalirile turcesti si tatare din evul mediu. În anul 1510existau 156 de familii cu un număr de circa 525 suflete, număr care in anul 1658 ajunge la 909, in 1819 ajunge la 1131 suflete, în anul1880 la 1412 suflete în anul 1900 la 1670 de suflete, iar în 1938 la 1722 suflete.

Românii apar ca lucrători agricoli pe proprietăţile săseşti, lucrători în dijmă sau arendaşi.In jurul anului 1700 documentele specifică faptul că au existat vreo 30 de familii cu cca. 150 suflete de romani. Ocupaţia lor decăpetenie era păstoritul şi lucrul cu ziua sau în dijmă pe pământul saşilor. Viaţa românilor se afirmă a fi subjugată şi timidă. În 1783Împăratul Iosif al II-lea vizitează satul şi la cererea unei delegaţii de români a dat un loc pentru construcţia unei noi biserici.Construcţia acesteia a început în acelaşi an din donaţia făcută de negustorul braşovean Ioan Boghici.

Separarea românilor de saşi este pentru noi o dureroasă rană istorică. Populaţia românească începe să se dezvolte pe parteadreapta a pârâului Ghimbav, iar pe partea stânga se dezvolta populaţia săsească, acestea fiind legate intre ele numai printr-un singurpodeţ . Rana produsă de această separare a fost desigur, cu timpul vindecată.

În timpul dualităţii austro-ungare nu numai Braşovul a fost un centru militar puternic, dar şi comunele din jurul sau unde seaflau cazărmi puternice. Cazarma din Ghimbav, construita în 1838, a fost destinată mai întâi trupelor de călăraşi cu schimbul, dupăcare a fost folosită de un batalion de infanterie, de unităţi de aviaţie şi de artilerie anti-aeriană şi antiatac. In anul 1886 s-a construitclădirea care a fost folosită ca primărie, iar în anii 1890-1894 s-a construit şcoala pentru saşi. în anul 1913 în comuna Ghimbav are locintroducerea curentului electric. Trecerea prin această comuna a primului tren, care făcea legătură între Braşov-Sibiu a avut loc în1903. în anul 1926 se construieşte podul peste pârâul Ghimbăşel, traversat de drumul naţional care se asfaltează în anul 1935.

Agricolă prin tradiţie de secole, economia Ghimbavului a rămas neschimbată până în preajma primului război mondial. Dacăfierarii şi rotarii erau şi meşteşugari şi agricultori în anul 1919 apare primul atelier mecanic, cu lucrări variate de lăcătuşerie şi reparaţiila maşinile agricole care existau în comună.

În anul 1921 apare primul mugur al industriei – fabrica de mucava (actuala fabrica de hârtie), în anul 1922 ia fiinţă fabrica depastă de dinţi care în anul 1925 se mută la Braşov, de ea legându-se o perioadă de timp cultura plantei industriale-menta. în anul 1934se deschide fabrica de cherestea şi furnir care lucrează până în anul 1944, iar in 1936 intră în funcţiune filatura de lână, ca unitateanexa la fabrica de stofe din Braşov. în decursul timpului numărul populaţiei comunei Ghimbav a cunoscut o evoluţie ascendentăîntreruptă doar de războaie.

4

Atât şcoala românească cât şi cea săsească din Ghimbav apar pe lângă biserica cu aceleaşi forme timide ale începutului,dar în timpuri deosebite. Deţinătorii privilegiilor şi ai puterii economice au putut realiza mai repede instituţia şcolară. încă din 1543aproximativ 119 comune săseşti menţionează existenţa unei şcoli în comuna noastră.

În mod neîndoielnic, problema şcolii săseşti este legată de Reforma lui Luther şi de numele lui Honterus. Preoţii purtau grijaşcolii, dascălii fiind subordonaţi acestora. în scoală se preda: catehismul luteran, biblia, scrisul, cititul şi socotitul. Cărţile erau puţineşi scumpe, de aceea erau considerate o adevărată avere.

Prima atestare documentara a activitatii scolare din Ghimbav dateaza din anul 1510, in documentele primului recensamantrealizat de catre administratia maghiara, in Tara Barsei. La acea data exista un invatator pentru baieti, iar fetele invatau cu clopotarulbisericii. Mai tarziu, documentele il menţionează în anul 1585 ca dascăl pe Simion Nasner, în 1726 ca rector pe Georgius Klus, în1796 pe Thomas Rugunesch-rector, iar în octombrie 1845 pe Johannes Gutt ca ludimagister.

Populaţia românească, scoasă de sub ocrotirea legilor, nu s-a putut bucura de roadele binefăcătoare ale şcolii decât mult maitârziu, dupa jumatatea secolului al XVIII-lea.

Cei dintâi dascăli care au predat în limba română în comuna noastră au fost : Stoica Ion şi Stoica Irimie, apoi Popa Neculaie.Aceştia ţineau şcoala în casele proprii. Apoi, Nicolae Popovici care a fost numit ludimagister, ca şi învăţătorii saşi. Dupa 1848 dascălicare au ramas in memorie sunt Gheorghe Popovici, Nicolae Popovici (care şi-a luat doctoratul în filozofie la Universitatea din Viena,in 1866), capelanul Iosif Comănescu, Iosif Maximilian (1881-1893), Ioan Metianu (originar din Zărneşti, absolvent al InstitutuluiPedagogic de la Sibiu), Dumitru Marcu, originar din Ghimbav, absolvent al Gimnaziului Inferior şi al institutului Pedagogic Sibiu.

Şcoala săsească avea în 1878 patru clase evanghelice cu circa 64 elevi, care aveau o frecvenţă foarte bună, absenţelenemotivate fiind pedepsite prin amenzi băneşti, care intrau în fondul şcolii. Clădirea şcolii săseşti s-a construit în perioada 1890-1894şi în prezent funcţionează în ea clasele primare.

Din 1925 şcoala se mută în localul cazărmii de cavalerie, unde funcţionează şi acum. In acelaşi an ia fiinţă şi grădiniţaromână condusă de Honoria Popovici.

După cel de-al doilea război mondial în şcoală se imprimă o concepţie nouă de învăţământ. Devine obligatoriu învăţământulde şapte ani apoi cel de zece ani. Treptat, datorită creşterii demografice numărul elevilor şi al cadrelor didactice s-a mărit. În 1981şcoala avea limbile de predare română şi germană, dispăruse orice urmă a vechilor mentalităţi ce guvernaseră şcoala în trecut, existau20 de cadre didactice la secţia română şi 10 la secţia germană. Erau instruiţi şi educaţi peste 650 elevi din clasele I-VIII, în 23 clase.

Grădiniţa cuprindea 220 copii instruiţi de 7 educatoare iar din anul 1976 s-a înfiinţat şi creşa de copii sub 3 ani, cu 100 locuri,desfiinţată ulterior.

In 1989 scoala avea peste 1000 de elevi, iar gradinita peste 250 de copii, repartizati in doua sectii de predare, romana sigermana si functiona in doua schimburi.

5

Populaţia şcolară s-a redus după plecarea masivă a saşilor în Germania ceea ce a condus la desfiinţarea secţiei germane dinscoală. La aceasta a contribuit si scaderea drastica a natalitatii.

In prezent, localitatea Ghimbav intruneste conditiile unei asezari moderne, cu functii economico – sociale demne destatutul de oras, pe care l-a si dobandit in anul 2001. Tot in aceasta perioada de timp localitatea acunoscut transformari vizibile, atatin plan socio – economic, cat si in ceea ce priveste structura populatiei. Progresul, in plan economic a facut ca orasul nostru sa fieastazi unul dintre cele mai instarite orase de mici dimensiuni din Romania. Nu acelasi lucru se poate spune si despre locuitoriiGhimbavului, acestia in cea mai mare parte traind modest, la limita subzistentei.

Desi numarul locuitorilor a ramas constant, populatia a cunoscut un grad de imbatranire, numarul copiilor si tinerilor fiind inscadre continua. Populaţia şcolară s-a redus după plecarea masivă a saşilor în Germania ceea ce a condus la desfiinţarea secţieigermane din scoală. La aceasta a contribuit si scaderea drastica a natalitatii.

Astazi, in localitate functioneaza o gradinite privata si o scoala generala, cu ciclul prescolar si clasele I – VIII. Nu toti copiiiurmeaza cursurile unitatilor de invatamant din oras, o parte fiind inscrisi in cele similare din Brasov. Este vorba in principal, de ceice urmeaza forme de invatamant de arta, cu profil sportiv sau in limba germana.

Particularitati ale unitatii scolare; analiza situatiei prezente

In anul scolar 2011 / 2012 au fost inscrisi la scoala noastra elevi, din care:- 110 la ciclul preprimar- 157 la ciclul primar- 139 la ciclul gimnazial

Tendinta de scadere a populatiei scolare din ultimii ani se mentine.Rezultate scolare sunt, in general, bune. Promovabilitatea in anul scolar trecut a fost de 97,3 %. Rezultatele la TestareaNationala au fost multumitoare si toti absolventii clasei a VIII-a au fost repartizati la licee.Rata abandonului scolar este nula, in ultimii ani.In cadrul activitatilor extrascolare s-au obtinut rezultate bune la concursuri scolare (protectie civila si sportive) precum si ladiferite manifestari cultural - artistice, comemorative, turistice, distractive etc.Structura personalului didactic, la inceputul anului scolar 20012 / 2013, este urmatoarea:

- 4 educatoare, din care 2 titulare- 9 invatatori, din care 6 titulari- 17 profesori, din care 8 titulari

Grade didactice:

6

- gradul didactic I 10 ( 1 educatoare, 2 invatatori, 7 profesori de gimnaziu)- gradul didactic II 8 (1 educatoare, 4 invatatori si 3 profesori)- definitivat 8 ( 1 educatoare, 2 invatatori si 5 profesori)- debutanti 4 ( 1 educatoare, 1 invatator si 2 profesori)

Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat:

Vechime debutant 2-6ani 6-10 ani 10- 14ani 14-18ani 18-22ani 22-25ani 25-30ani Peste 30

- în învăţământ 4 2 4 2 2 1 5 3 7

Activitate metodică :- Metodişti -1 profesor- Formatori -1 profesor- Colaboratori C.C.D. -1profesor- Responsabili cercuri pedagogice -1 profesor- Responsabili comisie metodică - 5 (1 educator, 1 învăţător şi 4 profesori)

Dezvoltare profesionalăCorelarea dezvoltării profesionale a personalului didactic cu oferta educaţională şi cu dezvoltarea instituţională :

- cursuri universitare (5)- master (2)

Fluctuatie de personal pe posturile neocupate prin concurs.Personal didactic auxiliar: un secretar si cate ½ de norma contabil sef, bibliotecar si administratorPersonal nedidactic: 3,5 ingrijitoare, un muncitor de intretinere si ½ magaziner(platit de primarie)

Baza materialaNr.crt.

Tipul de spaţiu Numărspaţii

Suprafaţă (mp)

1. Săli de clasă /grupă 20 1050.302. Spatii administrative 2 50 mp3. Laboratoare 1 75 mp

7

4. Biblioteca 1 30 mp5. Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport 1sala+4 terenuri sport 140mp+1600mp

2 corpuri de cladire (stare buna): corpul A, cu 8 sali de clasa si 1 laborator, cancelarie si 2 birouri, grupuri sanitareCorpul B, cu 8 sali de clasa, biblioteca, cabinet metodic, cancelarie, magazie si grupurisanitare

o baza sportiva proprie la corpul B - sala de sport cu 2 vestiare + 2 terenuri de sport asfaltate, la corpulA 2 terenuri de sport (unul cu gazon artificial + unul bitum), toate dotate corespunzator

o biblioteca scolara, cu 10452 volumeo magazie special amenajata pentr programul „corn si lapte”o laborator de informatica cu 15 calculatoareo echipamente/tehnica informatica si birotica: 2 laptopuri, 3 PS-uri pentru birouri si cancelarii, 2

copiatoare, imprimante, videoproiector etco mobilier scolar, in parte nouo auxiliare didactice insuficiente.

Sistem de incalzire cu gaze, centrale termice si convectoare.Relatiile scolii cu comunitatea locala sunt bune. Colaboram bine cu Consiliul Local, Primaria, Politia, bisericile, ONG- uri etc.

DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN AL UNITĂŢII ŞCOLAREAnaliza SWOT este modalitatea cea mai simpla de autoevaluare a unei institutii. Inventariind punctele tari, pe cele slabe

(aspecte interne ale institutiei), oportunitãtile si amenintãrile (aspecte care tin de mediul extern institutiei) si analizându-le, vom obtineo imagine completã a stãrii de fapt a institutiei. Analiza este defalcata pe cele 4 domenii funcţionale ale activitatii institutiei scolare:curriculum, resurse umane, resurse materiale şi financiare, relaţii sistemice şi comunitare.

Mediu internPUNCTE TARI (S)

A. CURRICULUM

8

- corelarea curriculumu-lui la decizia şcolii cu curriculumul naţional- asigurarea caracterului stimulativ al curricurulumui la decizia şcolii ;- elaborarea C.D.S. în conformitate cu :

- cerinţele elevilor şi părinţilor ;- baza materială şi resursele umane.

B. RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE- bază materială bună, 2 corpuri de clădiri,15 săli de clasă, laborator de informatică, istorie, cabinet metodic, bibliotecă cupeste 9000 volume, terenuri şi sală de sport, grupuri sanitare moderne;- alocarea de la bugetul local a unor sume importante pentru întreţinerea, repararea şi dezvoltarea bazei materiale;- dotare moderna:15 calculatoare, fax, 2 imprimante color, 2 copiatoare, 2 lap topuri, videoproiector etc.C. RESURSE UMANE- cadre didactice competente, 100 % calificate;- interesul cadrelor didactice pentru formare continua;- existenţa unui climat de ordine şi securitate favorabil activităţii didactice;- elevi performanţi la concursurile “ Educaţie rutieră, educaţie pentru viaţă “ “Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar”;- număr mic de elevi cu abandon şcolar;- existenţa unui program de efectuare a temelor cu elevii care întâmpină greutăţi la clasele I-IVşi V-VI.D. DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE- colaborarea buna cu Primaria si Consiliul Local;- colaborarea buna cu celalalte instituţii de pe raza orasului: Politia, bisericile, Centrul de Plasament Domino;- colaborarea cu Fundatia pentru Copii Abandonati Ghimbav – programde efectuare a temelor si sprijin material pentru copii din medii sociale defavorizate- sponsori traditionali

PUNCTE SLABE (W)

A. CURRICULUM- lipsa manuale la anumite discipline- deficit de auxiliare didactice la unele disciplineB. RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE- o parte a mobilierului este învechit, uzat fizic şi moral; o parte, desi nou nu este ergonomic si nici potrivit incaperilor;

9

- spaţiul destinat unor clase şi bibliotecii, necorespunzător normelor actuale;- terenul de sport, de la corpul A (nou, cu gazon sintetic, imprejmuit), desi finalizat de anul trecut nu este folosit in procesul

de invatamant; pentru orele de educatie fizica, elevii se deplaseaza la corpul B.C. RESURSE UMANE- lipsa participării unor cadre didactice la activitati de formare continua;- comunicarea defectuasă între învăţători-profesori, învăţători-diriginţi;- probleme de sanatate ale unor colegi tineri, cu impact negativ in actul didactic;- consiliere psihologica insuficienta pentru elevi.D. DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE- dezinteres al unor parinti pentru proprii copii;- parinti plecati in strainatate

Mediu externOPORTUNITĂŢI (O)

A.CURRICULUM- accesul la documentele curricurale oficiale;- gratuitatea manualelor şcolare pentru învăţământul primar şi gimnazial;- consultanţă în probleme de curriculum de către instituţiile specializate : Inspectoratul Şcolar Judeţean , Casa Corpului

Didactic- acces internet pentru informare.- Existenta unor activitati in care sunt implicati si elevi ai scolii: dansuri populare, lupte, arte martiale etc.B. RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE- situatia economica deosebit de favorabila a localitatii;- existenta unor sponsori traditionaliC. RESURSE UMANE- accesul facil la programe de formare continuă (multe institutii, forme si domenii variate);- existenţa unui program social, in parteneriat cu un ONG, de efectuare a temelor cu elevii care întâmpină greutăţi;- pozitia orasului Ghimbav fata de Brasov, avantajoasa pentru cadrele didactice (50% sunt navetisti);- interesul manifestat de părinţi pentru oferta educaţională a şcolii.

10

D. DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE- colaborarea cu ONG-uri locale;- posibilitatea realizarii de programe educationale in parteneriat cu institutiile locale;- interesul multor părinţi pentru educatia oferita de scoala propriilor copii;

AMENINŢĂRI (T)A. CURRICULUM- apropierea de municipiul Braşov şi concurenţa şcolilor de aici, care au oferte educationale mai variate si de buna calitate;- nerespectarea în totalitate a opţiunilor elevilor datorită obligativităţii încadrării titularilor etc.B. RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE- situaţia economică precara a multor familii din comunitate;- costuri ridicate pentru executarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere;- absenţa unei legislaţii care să stimuleze agenţii economici în sponsorizarea unităţii şcolare.- baza sportiva (corp B) este unul dintre putinele locuri din localitate, unde copii si tinerii isi petrec timpul liber.C. RESURSE UMANE- restrângerile de activitate;- apropierea de municipiul Braşov şi concurenţa şcolilor de aici ;- politica salarială nemotivanta pentru tineri;- scolarizarea fluctuanta a unor copii din centrele de plasament;- scăderea populaţiei şcolare;- lipsa de supraveghere a copiilor cu parinti plecati la munca in strainatate;D. DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE- lipsa de interes a unor consilieri locali;- incapacitatea unor părinţi de a-şi asuma educaţia propriilor copii şi transferarea exclusivă a responsabilităţii asupra şcolii

11

In concluzie, institutia noastrã este o institutie solida, cu traditie de peste 500 de ani, ai cãrei absolventi sunt azi bineintegrati din punct de vedere socio- profesional.90 % din cadrele didactice care predau în institutia noastrã desfãsoara activitãti cu profesionalism. Institutia mai beneficiazã de obazã materiala buna, ce ofera bune conditii de studiu pentru elevi dar care ar putea fi si mai bine optimizata si valorificata.Infiintarea centrului bugetar propriu ar fi un pas inainte, in intarirea autonomiei scolii.Din pãcate, o parte din elevii care provin din familii cu stare materialã precarã se aflã în situatii de risc (familii sarace, copiiproveniti din centre de plasament, parinti plecati din tara etc.). Cursurile nu sunt foarte atractive pentru elevi pentru cã institutianu a avut posibilitatea achizitionãrii de material didactic corespunzãtor pentru toate disciplinele. Mai mult, lipsa de atractivitate acursurilor este suplinitã de inflexibilitatea unor cadre didactice si de lipsa de deschidere a acestora pentru utilizarea unor metodede predare interactive. Din aceastã cauzã, unii elevi au migrat cãtre alte institutii de învãtãmânt mai dinamice.Rezultatele sunt in general bune, existand insa conditii, dar si necesitatea, pentru imbunatatirea rezultatelor, mai ales la fineleciclului gimnazialRelatiile cu comunitatea pot fi imbunatatite, prin consolidarea triadei scoala – parinti – comunitate, scoala urmand sa devina uncentru cultural al comunitatii.Considerãm, prin urmare, cã implicarea institutiei noastre într-un proiect de cooperare europeanã cu finantare prin ProgramulSocrates va fi o bunã ocazie de deschidere cãtre realitãtile europene în materie de educatie, în vederea schimbãrii mentalitãtiicadrelor didactice, a transferului de bune practici si a implicãrii mai active a elevilor în procesul instructiv - educativ.Ne propunem, asadar, realizarea unui proiect de dezvoltare scolarã cu durata a patru ani, al cãrui scop principal esteîmbunãtãtirea competentelor de predare a cadrelor didactice pentru educarea elevilor la standarde europene.

VIZIUNEA

Avand ca fundament traditii seculare, mostenite de la predecesorii scolii din Ghimbav, vomdeveni o unitate de invatamant preuniversitar unitara si puternica iar scoala va polariza viataculturala a localitatii.

12

MISIUNEA

Şcoala noastră va a avea uşile deschise pentru toţi cei care au nevoie de educaţie (copii,tineri şi adulţi) pentru a asigura apropierea între oameni, cunoaşterea şi acceptarea reciprocă învederea unei convieţuiri armonioase.

Având în vedere mediul social defavorizant din care şcoala noastră îşi recrutează o parte aelevilor, ne propunem să formăm deprinderea de a transforma cunoaşterea în cultură şi săasigurăm fiecărui elev şanse egale în procesul de integrare socio-profesională.

ŢINTE (SCOPURI) STRATEGICE

Abordarea strategică se bazeaza pe realitatile din scoala si pe baza analizei SWOT din care am sintetizat o lista cu nevoileeducationale ale scolii si comunitatii.

Pentru perioada urmatorilor ani s-au cristalizat urmatoarele tinte strategice:

1. Dezvoltarea la elevi a competenţelor sociale şi de comunicare în societatea modernă.Acest scop este determinat de integrarea Romaniei in UE, de cerintele comunitatii de utiliza limbile de circulatieinternationala, precum si alimbajului informatic.

2. Sprijinirea elevilor mai puţin motivaţi şi mai puţin sprijiniţi de familii în vederea ameliorăriirezultatelor şcolare.

Tinta este impusa de rezultate slabe ale unor elevi cu probleme familiale, sau proveniti din centrele de plasament. Seurmareste egalizarea sanselor si evitarea abandonului scolar.

13

3. Optimizarea mediului scolar prin asigurarea de conditii moderne si functionale şi a unui climat desiguranta fizica şi psihica în şcoală.

Desi spatiile sunt generoase, ele trebuie imbunatatite si transformate intr-un „mediu scolar prietenos”. Tinta este cerutasi de aparitia unor „elevi problema”, precum si de influenta negativa a „strazii”.

4. Dezvoltarea unui parteneriat privilegiat cu instituţii din comunitate.Deschiderea scolii catre comunitatea locala, regionala si internationala este un deziderat mai vechi. Triada Scoala –familie – comunitate trebuie pusa pe baze noi.

OPŢIUNI STRATEGICETinta strategica Opţiunea curriculară Opţiunea

financiară şi adotărilor materiale

Opţiunea investiţiei înresursa umană

Opţiunea relaţiilorcomunitare

Dezvoltarea la elevi acompetenţelor sociale şi decomunicare în societateamodernă.

Introducerea în c.d.ş. adisciplinelor legate decomunicare , inclusiv limbistraine si limbaj informaticPromovarea, la toatedisciplinele de studiu, acomunicării deschise şiresponsabile între profesori şielevi

Achiziţionarea decalculatoare şiconectarea la Internet laciclul primar, bibliotecaAmenajarea unui Centrude informare

Programe de formare a cadrelordidactice şi a părinţilor pentrucomunicare, negociere şiparticipare

Participarea la programeguvernamentale,internaţionale sau localeîn domeniu.Infiintarea unui CDI lanivelul scolii.

Sprijinirea elevilor mai puţinmotivaţi şi mai puţin sprijiniţide familii în vedereaameliorării rezultatelorşcolare

Elaborarea de programeminimale pentru elevii cuCESPregătirea elevilor pentruperformanţă şcolară şi pentrureducerea decalajuluiinformaţional

Amenajarea unuicabinet psiho –pedagogicAchizitionarea demateriale auxiliarespecifice pentru eleviicu CES

Atragerea de personal didacticcalificat, specialişti cuexperienţă, precum şiperfecţionarea continuă acadrelor didactice ale şcoliiFormarea cadrelor didactice învederea aplicării metodelor de

Consilierea psiho –sociala a elevilor,parintilor şiabsolvenţilor.Colaborare cu institutii,servicii si ONG-urispecializate din

14

predare – învăţare – evaluaremoderne, centrate pe elevAngajarea unui psihopedagog alscolii

localitate

Optimizarea mediului scolarprin asigurarea de conditiimoderne si functionale şi aunui climat de sigurantafizica şi psihica în şcoală.

Crearea in scoala a uneiculturi pentru asigurarea unuimediu sanatos si sigurPromovarea, la toatedisciplinele de studiu, acomunicării deschise şiresponsabile între profesori şielevi, intre elevi

Centru bugetar;Amenajare de vestiarepentru terenul de sport(A);Scimbarea mobilieruluiscolar neconform;Achiziţionarea demijloace moderne desupraveghere (camerevideo, sisteme de alarmăetc.)

Programe de formare a cadrelordidactice şi a părinţilor pentrucomunicare, negociere şiparticiparePrograme de protectie amediului

Solicitarea primăriei /poliţiei locale de a întăripaza în şcoală.Asigurarea pazei bazeisportive in afara orelorde curs.

Dezvoltarea unui parteneriatprivilegiat cu instituţii dincomunitate

Armonizarea ofertei C.D.Ş.cu interesele elevilor şi alecomunitatii locale.Educarea elevilor, prindisciplinele de bază şi princ.d.ş. pentru parteneriat şicooperare în comunitateDiversificarea siintensificarea activitatiiextracurriculare siextrascolare a scolii, cudeschidere catre comunitatealocala.

Tipărirea şi răspândireaîn comunitate a unormateriale promoţionale(afişe, broşuri etc.)Amenajarea unui „club”pentru activitatiextrascolare

Programe comune de formarepentru cadre didactice, părinţi şialţi reprezentanţi ai comunităţiiîn domeniul comunicării,activitati de timp liber pentrucopii.Participarea cadrelor si a elevilorla programe internationale

Realizarea în comun aunor activităţi în şcoalăşi extraşcolareInfratire cu localitati dinalte tariIntarirea rolului CRP

Pentru atingerea tintelor strategice propuse si punerea in aplicare a optiunilor strategice cele mai potrivite, se elaboreaza anualplanuri operationale de actiune. Acestea trebuie realizate, in echipa, cu toti factorii de decizie de la nivelul unitatii de invatamant, alcompartimentelor, colectivelor metodice, catedrelor etc.

15

Programele şi acţiunile concrete cuprind : alocarea resurselor umane şi materiale , stabilirea responsabilităţilor şi atermenelor, rezultatele aşteptate (indicatorii de performanţă) fiind documente in care sunt prezentati pasii ce trebuie urmati in decursulunui an scolar, pentru atingerea obiectivelor si a scopurilor propuse.

PLAN OPERAŢIONAL ANUAL (1)An scolar 2008-2009

DOMENII FUNCŢIONALE – OBIECTIVE GENERALE

MANAGEMENT DE CURRICULUM MANAGEMENTUL RESURSELOR

UMANE

MANAGEMENTUL

RESURSELOR FINANCIARE ŞI

MATERIALE

MANAGEMENTUL

ACTIVITĂŢILOR DE

DEZVOLTARE ŞI RELAŢIICOMUNITARE

16

Managementul curricu-lum-ului pentru elevi

1.Îmbunătăţirea calităţii curri-culumuluinaţional, local, a activităţilorextracurriculare şi a concursurilorşcolare.2.Monitorizarea ofertei educa-ţionale aşcolii.3.Evaluarea ofertei educaţionale şi aperformanţelor realizate.4.Rezolvarea eventualelor con-flictegenerate de implementarea CDŞ.

Managementul curricu-lum-ului pentru adulţi

1.Asigurarea perfecţionării pregătiriiprofesionale a cadrelor didactice

1.Participarea la elaborarea proiectuluide dezvoltare a re-surselor umane dinunitate.2.Utilizarea resurselor umnane dinsubordine3.Realizarea demersurilor eva-luative alepersonalului subor-donat.4.Construirea carierei profesio-nale apersonalului prin spriji-nirea activităţilorde formare şi dezvoltare a resurselorumane.5Asigurarea de şanse egale îndezvoltarea personalităţii şi în formareaprofesională a elevilor.6.Participarea la organizarea sidersfasurarea tezelor unice.7.Organizarea activităţii de PSI,protecţia muncii şi protecţie civilă apersonalului din unitate.8.Asigurarea circulaţiei optime ainformaţiei în interiorul şi în exteriorulunităţii.9.Participarea la evaluarea corectă,parţială şi finală a activităţii comisiilordin unitate.10.Îmbunătăţirea activităţiicompartimentelor auxiliare.

1.Infiintarea centrului bugetar sicontribuirea la elaborarea şi realizareaexecuţiei bugetare2.Identificarea şi atragerea re-

surselor financiare extrabugetare.3.Utilizarea fondurilor bugetare şiextrabugetare conform priorităţilorstabilite în proiectele şi programeleşcolii.4.Dezvoltarea bazei didactico-materiale prin mijloace proprii.5.Asigurarea transparenţei înelaborarea şi execuţia bugetară6. Extinderea bazei sportive

1.Actualizarea proiectului instituţional alunităţii şcolare.2.Creşterea adecvării oferteieducaţionale a unităţii şcolare laspecificul comunitar.3.Oferirea cadrului logistic pentruprogramele şi activităţile comunitare.4.Stabilirea legăturilor formale cuorganele de : poliţie, pompieri, corpulgardienilor publici, apărare civilă, învederea asigurării pazei şi siguranţeielevilor şi prevenirea delicvenţeijuvenile.5.Valorificarea relaţiei elev-şcoală-familie şi optimizarea valenţeloreducative ale familiei.6.Initierea si participarea la programe decolaborare cu scoli din Europa.

17