fericirea noastra; ca dimre toate artele, singurele impor-tante sint cele care contJibuie la fericirea no astra ; ca fiIo-sofia se reducea la mijloacele eficiente de' a ne face ferici~i ;~ica, in sf6:Ti~it,nu exi'sta decit 0 si'ngura datorie, ;liCeeadea fi fericit. Cautarea fericirii era inserata in poenie, Graalulvremuri:lor nei. Heil.vetius, he,tadt sa crevina Apolilo alFrantei, cerea sfat lui Voltaire; ~i cum Voltaire ii raspun-dea ca pentru a scrie versuri frumoase. era nevoie mai intiide un subiect rumos, el cauta ~i nu gasea altul mai demndecit acesta; fencirea lui proprie ; ~i fericirea genl1lui uman.Eral1 aproape vremurile dnd Oromaze, zeul binelui, aveasa termine printr-o victorie decisiva lupta eu Ariman, zeulraului : Oromaze insu~i 0 anunta ;

Oh Happiness! Our Being's End and Aim!Good. Ploeasure. Ease. Content! \Vate'er thy Name! ::-

Aceste invoea~ii, aproape incanta~ii, VOl' reveni adesea;aeeste cuvinte, pe care Pope Ie rueune~tein Ess~y on Man. c:aprintr-un 'strigat de ohemare ~i ~arora Ie ~~auga toate.'poslbl~lurile VOl'fi mereu reluate, anahzate, defmlte. Oamenn acelelvremi nu s-au temut de zeii gelo~i, care se minie dnd muri-torii pronunta cl1vinte nesabuite. Dimpotri'va, ei strigau .cadoreau partea lor de fericire, ca 0 VOl'avea, ca 0 aveau deJ~'Reflexions sur Ie Bonheur, Epttre sur Ie Bonheur, Sur la vzehetzreuse, Systeme du vrai Bonheur, Essai sur Ie Bonh~u.r" Dell.afelicita, L' arte di essere felici, Discorso sulla f~lzczta, D.zeGlUckseligkeit, Versuch tiber die Kr1nst stets frohlzch zu sezn,Ueber die menschliche 'GlUckseligkeit, Of Happiness: iataceta ce in diverse limbi, au indraznit s.a inscrie ca titlu alcar~ilor' lor. Cum aceasta 'descoperire, dupa ce-i fericise peindivizi, avea ~~ foloseasca popoarelor, ei ii extind 'binefa-cerea; Traite de la socihe civile et du moyen de se rendreheHreux en contribuant au bonheur des personnes avec quion 'uit, Des causes du bonheur public, De la Felicite publi-que, Della pubblic~ felicita, ~a felic~t~ lub~lica,. R~giona-menti ... riguardantz la pubblzca felzczta. Rzflesszonz suUapubblica felicita. Of National Felicity. P~r:tru a ave~ l.aindemina cele mai bune tratate despre fencll'e, au alcatUlto antologie pe care au intitulat-o; Templul Fericirii. Fru-mosul templu era acolo, pe colina fericita; Bucuria stateain fata u~ii ~i invita oamenii sa inceapa in sHqit mareasarbatoare a vietii.o alta eml1la~ie cuprindea spiritek Se intreceal1 in a

eri rica, dar se int'receau ~i ,in a repeta ca dimre to'~te. ade-varurile, singurele importante sint cele care contnbUle la

Cau,tarea ferioir1i em pusa in romane: III 1759, SamuelJohnson, cel rezonabil ~i in~elept, incredin~a aventura erou-lui sauRasselas, fiul imparatului Abisiniei. Rasselas, in con-formitate cu legea ~arii ~i a~teptind ca ordinul de succesiunesa-l cherne la putere, era inchis intr-o vale fara comunicarecu lumea. Nimic nu-i lipsea din ce-ar fi trebuit sa-l satis-faca, ~i totu~i starea lui i se parea insuportahila. Cudndpuse la cale sa paraseasca inchisoarea sa atit de perfecta;evada, vizita ,sate1e ~i 'o>ra~eile)p'le'ca la CaiTO, O'ra'~unde seinfrunta Occidentul cu Orientul, ~i unde gase~ti exemplultuturor condi~iilor; intra chiar in Piramide, care ascl1ndpoate secretul intelepciunii antice, ~i repeta, cu 0 voce dince in ce mai putin hotar1ta pe ma;sura ce eX'Periell'~elesale11decep~i6nau ; Surely happiness is somewhere to be found,exista desigur un loc in care se gase~te fericirea ... - In 1766,Wieland 11zamislea pe Ag;;tthon : ~i acesta strabatea diferiteregiuni din Grecia antica, .intrebind pe profani ~i pe in~e-lep~i, pe CUl1t'ezane~i pe a'9ceti: ,s'Pune~i-mi, a,~i gaisiJt feri-'irea ? Unde este fericirea ?

Ei visau. De cealalta parte a liniei, intre patruzeci ~iincizeci de grade latitudine, se intindea un regat de vis.apitala~lui, Leliopolis, era construita din piatra cu nuante

de jasp la fel df frumoasa ca marmura; iama casele erau", 0 fericire! Tel si scop al fiintei noastre! I Billie. Placere.

Bucurie. Multumire, ~i 'oricare-ar fi numele tau!

impodobite cu stofe ~i covoare ; vara, cu pinze pictate, maiu~oare ~i in culori mai vii dedt muselinele ~i indienele ; lam-briurile erau acoperite cu un lac mai perfect dedt cel deChina. Satele erau bogate ~i populate; paminturile, culti-vate cu tot atita grija ca ~i gradinile noastre, produceauccle mai bogate recolte din lume. Gaseai acolo munti dediamante ~i mari cantitati de pietre pretioase, rubine, sma-ralde, topaze; rlurile duceau aur in nisipul lor, iar mareatainuia perle, ambra, corali. Nimic nu egala verdele arbo-rilor, al paji~tilor, al peluzelor; gardurile vii erau ele insele

Este povestea eterna a unei eterne iluzii ...- Nu. Exista epoci disperate. Exista epoci dureroase,

care n-ar indrazni sa afi~eze aceasta exigenta, penlil"u cale-ar parea bataie de joc ; epoci care au fost atlt de profundlovite in piritul si in configuratia lor, inclt abia mai in-draznesc sa cread~ in vrerpuri mai bune, ~i care ~tiu cap arta iq de intreaga mizerie a lum,ii. ~xista eP3c~ de c~e-dinta, care, dupa ce au constatat mIzena noastra lremedla-:;bila, i~i pun increderea intr-un Dincolo de la care a~teaptadreptate : acestea pariaza pe infinit. .....

Fericirea, a~a cum au ~onceput-o ratlOnah~tll dm se-colu! al XVIII-lea, a avut trasaturi care i-au apartinut. inexclusi1vitate.. Fericire imediata : astazi, imediat, erau cuvmtecare aveau important a ; ziua de miine parea tardiva pentr~aceasta nelini~te; ziua de miine putea la rigoare sa adu5aun complement, ziua de miine ar continu?, treaba inc~puta ;insa ziua de miine n-a'f da semnalul unel transmutatll. Fe-ricire care era mai putin un dar declt 0 cucerire; fericirevoluntara. Fericire in componentele careia nu trebuia saintre nici un element tragic; Beruhigung der Menschen:omenirea sa se lini~teasca! sa inceteze nelini~ti:le, incertitu-dinile.~i a~goasele ! Lini~titi-va. Si!3teti in~r:.o pHicuta ~aji~t~ill'con),urata de bosohelJe, I1:.raversata,de ,pl!'l1a~ ~e a'rg1ll't ~lcare seamana cu gradinile din Eden: voi refuzatl s-o vedetl.Un .parfum delicat se raspinde~te din flori: refuzati sa-lsimtiti. Vi se ofera crini stra1ucitori, fructe gustoase:

ure-

fmatisa Je cuIe!g~ti. Daca va iln~re:ptati A'spr: vreo .t'!'fa ~etrandafiri, faceri in a~a fel inclt sa f1ti zgmatl de spmn 1m ;daca traversati un gazon, 0 faceti pentru a alerga dupa u~~arpe care fuge. De ac~e~ susp~nati, va ~am~nt~ti, s~unetlca universul comploteaza Impotnva voastra ~l ca ar fl fostmai bine sa nu va fi nascut niciodata. Nu sinteti decit unnesatbuit, ~i va cauzari singur nenorocirea. 3 - Sau va placesa evocari un strigoi, 0 inspaimintatoare zeita: :a e~te im~bracata in negru, pielea ii este cutata de mii de EIdun, .tenu~livid, ~ privirile ;pline de groaza. Este inarmata 'CU blce ~l

3 1. P. Uz, Lyrische Gedichte, 1749. Versuch ii.ber die Kunststets frohlich zu sein.

cu .scof'pioni. Ii

telor defavorabile, multiplicate prin intensitate; dadi, lasfiqitul zilei dv., ve~i afla di a~i avut treizeci ~i patru depuncte de pUteere ~i optzeci de puncte de durere, socotealaestle in avanuajul dv. ~i tre~u.ie sa ':.~ c,?n~ide:,a~isa:til~fax:urt.5

Era yorba despre 0 fenClre constrUlta. Sa-l pnVlm, a~acum se considera in oglinda sa, pe autorul Scrisorilor Per-sane; sa profil!am mai pu~in de oeea ce el a schi~a't, ,ca toatalumea de atunci, un Eseu despre Fericire, cJ:t de notele dincaietele lui intime; sa vedem modul in care stapine~te 0existen~a pe care a reu~it-o atit de perfect. Voi pleca, i~ispune in mod special Montesquieu, de la un dat pozitiv:nu voi rivni la condi~ia Ingerilor ~i nu ma voi plinge can-am obtinut-o ; ma voi mul~umi cu relativul. Acest prin-cipiu fiind admis 0 data pentru totdeauna, constat ca tem-peramentul joaca un mare rol in aceasta qiacere ; ~i asupraaoestui punct sint bine orientat: "exista oameni care i~iconserva sana tatea . prin purificare, prin singerare etc. Euinsa n-am ca mod de a trai dedt sa tin dieta dupa ce facexcese, sa dorm dupa ce am stat treaz ~i 'sa nu ma nelini~-tesc nici din suparari, nici din placeri, nici din munca, nicidin trindavie". Sufletul sau se ata~eaza de tot ce-l incon-joara; el este unul dintre acei care salura. cu egala bucuriezorile care de~teapta ~i noaptea care adoarme; spunind ca-iplace mai mult la tara nu inseainna ca detesta Parisul; sesimte la fel de bine ~i pe meileagurile sale, unde nu vede decJ:tcopaci, ~i in marele ora~, in mijlocul acestei multimi de oa-meni oare eg1alea:cani~mpUJ1ma,rii. Aceasta bunastare vitalatrebuie totu~i exploatata cu abilitate, a~a cum fac saracii.A~a cum banutii adunati sfiqesc prin a deveni monede deaur ~i argint, tot a~a clipele de mici placeri ajung sa consti-tuie 0 avere convenabila. Sa nu ne vaitam de greutatilenoa5rtre ;sa ne ginidim, mai cUrll1ld,ca ele ne due la pl~cerile

5 W.ollaston, Religion of nature delineated, 1722. Ebauche dela religion nature lIe, tradusa din- engleza. La Hay, 1765. Sectiu-nea a U':"a.De la flicite. Nota p. 110: "Trebuie ne

In acest amestec intra sanatatea ; nu 0 rugaciune pentrusuportarea bolilor, ci precautii pentru a Ie preintimpina.Nici 0 avere cinstita~, daca ar fi posibil. Toate avantajelemateriale ale civilizatiei: caci Inca nu s-a ajuns la confort,dar se Incepea sa se puna un pret mai marepe comoditatilevietii.

Retete prozaice.\ AJceea a marchizului !d'Ar.gens: "Ade-varata fericire consta In trei lucruri: 1. sa n-ai nimic cri-minal sa-ti repro~ezi; 2. sa ~tii ~a devii fericit In stareaIn care cerul ne-a plasat, ~i In care sIntern obliga~i sa r::i-minem; 3. sa te bucuri de 0 sanatate perfecta". Aceea aDoamnei du Chatelet: "Pentru a fi fericit trebuie sa te eli-_berezl de prejudecati, sa fii vi'l,tuos, 'sa ai gusturi ~i pasiu~i,sa poti avea iluzii, caci datoram cea mai mare parte .a pla-cerilor noastre iluziei, ~i nenorocit e acela care 0 plel~de...Trebuie sa Incepi prin a-ti spune raspicat tie-Insuti ca n-aialtceva mai bun de fa1cut ;In I

umnezeu, asupra prop'riei mele naturi, asupra oriEini~ lumii,asupra sflqitului ei, ratiunea m~a est~ tulburata, ~l toa;:e.sectele ma lasa in

Filosofii au crezut mai intii ca natura semnifica buna-tate; dupa ce au mai reflectat au incetat 's~ mai creadaacest lucru.

De ,ce exista atlta suferinta pe pamint? De ,ce atltea ne-dl1eptati ~i atiteacrime? Daca exi,sta un Dumeezeu pI in ?cintelepciune ~i de bunwtate, de ce a tolerait rauI~ ~e ce I-ada'! na~tere ? De Ia loy, de Ia Adam poate, aceasta mtrebarcse iuai lase ca tre eer. .

Dorinta de a trece de la planul religios !a planul pu~'filosofic a prins contur inca din 1702. Daca lu?rarea ltli.Wi:J\liam King. De Origine Mali, a repurtat atl~U'~.l:uc5~s ~Ia tulburat, e pentru ca traduce a mai ferm opmll mca neclare ~i dispersate; e pentru ca i~i interzicea sa. vorbeas~~in numele 'cre$tinismului, de-$'i autorul ei erav t;5l:UJIunui ?~Istatorni'cii apara tor,i ai acestuia. lntr-o IaJtlna IU'ca scolaiStlca,greoi, cu forra, episcopui anglican, fadnd aipel Iav intdigen ta citilllorilor sai ~i nu Ia credin~a Io~,. dovced~a ca I?umne~eu n-ar fi fost nvci ,at:otJpu't:erauc,mCl nemalpomemt ell'bun da,ca n-ar fi toierat rauI. Caci raui nu e decit 0 privadune, nu e dedt absenta, privatiune $i ~bsenta can'sintconditia insa~i a existenteii fiintdor create. Dm mamenwl:in ,oare Dumnezeu, sub 'mpul'slJ!1 bunaitatii sale, hotarlse Silcr,ee21e,nu putea sa cree~e pe'llfeqiunea, ci doar imperfeotiunea care eiSte cel putin superioara ne'a'l1tlrlui.

Totu~i Bayle, citind analiza c.aqii lui King fa5uta ddomnul Bernard, aduna indoieli. Se poa;te spune ca Dumnezeu acreat lumea pentru gloria sa? se poatev spu.ne. ('!:raui era ell ,;ide'va,rat neeesar? Nu sint oare doua pnnClpllear~-~i contesta stapinirea IUl11ii, cd aI, binelui, eel al .ralllui} Dar chiar aceas'ta ipo,teza, se po ate liJea oare sustm' r

Ce sistemsa aJdopti [iltr-o astfel ,de 6neurdttura? OriginearauIui este obgeura, mai greu de gasit ea izvoarele Nilului ;"ea este peste puterea de inte1egere a ratiunii noastre",

Continuind sa reflecteze, ~i angajindeu acela~i domn Ber-d v d' . . A A d 1 1v f ...it-nar noua ' !'S!Cutle,aJull>gieIn cunni a 0 a' 'ta orma a

ac.eleea~i probleme. Acea,sta natura cu care se incepe sa nise impuie capu!, aceasta natura despre care ni se afirma caeste inteleapta ~i buna, ar merita sa fie examinata putin maiindeaproape. Sa ni se spuna deci, pe de 0 parte, "ce estede fapt un lucru care emana din natura"; ~i pe de alta,"daca, pemru a ~ti ca un lucl1u este bun, e de ajuns sa ~tiica natura ni-l face cunoscur". Ni s-a povest~t ca copiii tre-buie sa-~i respecte tatii, pentru ca a~a e dat de la natura:or, "nu exista cuv:int de ,care ne servim intr-un mod maivag decit cuvintul Natura; d intra in tot soiul de discursuri,clud iiltr-un sens, oind intr-altul, $i nimeni nu ad era 'la 0idee precis a". Gum sa deosebe~ti la tineri ce este natural deceea ce este dobiudi,t ?

Dar mai aIers conselCinra nu e deloc silgura, asta vinedin Natura, deci asta e. bun ~i drept. Vedem in genul umanmulte lucruri fcaNe rde, de~i nu ne putem indoi ca elenu sint puracreatie a naturii. Nu' e .nimic mai neoesar pen-tru .doiblndirea ifiiteiepciunii dedt sa nu urmeze n~ciodatainstigatiile na:1Jurii in marerie de razbunare ~i orgoliu ~i de[ipsa de pudicitate. N-a trebuit oare ca legile divine ~i umanesa infriueze natura? Si ce-ar fi devenit, in caz contrar, ge- ,nul uman ? Natura este 0 stare de boala 1

De fapt, cum sa rnvingi rezi,sventa c'elei mai inltime fiin'\ea noastre ~i ,sa negievidenta insa~i ; 'sa minimalizezi eroarearazbo~ielor ~i a masac;relor,sa-i faci pe b'olnavi ,sacrea,da casufera mai purin decit i~i inchipuie, ~i pe marne ca n-audreptate sa-~i pllnga copiii mOTti in leagalll ? De aceea, pen-tru .a trece de Ia 0 duritate cre~tina la 0 seninatate rationala,Shaftesbury a i:ntervenilt Iarindul lui.

Am vazut, la local potriv,it, cum indulcise tragi'cul vietii ;cum aduse?'e divinul la uman; ~i cum scri,sese: Nature has

1 Reponse aux questions d'un provincial, I, cap. LXXIV !Iiurm, ; ibid" cap. XCV l?i mm.

. no malice. Am vazut cum! in~r-un, mic numar ?e

Raul era mai putin raspindit, insa mai profund; raulera inteligibil : in acest sell'S,un argument apropiat, insa nuintru towI asemanator, era oferirt contemp0'fan,vlor pent'fua aqiona in aceea~i direqie: '111arelelant al fiintelor, caregrada universul ~i imiplica ideea permanentei legitime ~i avalorii logice' a ceea 'ce exista. Filosofia ,devenea poezie inEseu despre om de Pope; ea devenea emotie. Nesabuit eacela care nu vede ca dintre toa:te lumile posibile Intelep-ciunea infinita a preferat-o pe cea mai buna! Ca ai locultau in acest mare hnrt al fiin~elor, car,e Iporne~te din neantpentru a ajunge la Dumnezeu! Intrebi de ce acesta nu }e-afacllt mai mare: intreaba-te, mai curin1d,de ce nu te-a facutmai mic. .';)tiica e~i limitat, ca nu poti observa deoit 0 parteminima din imensitatea lucrurilor, ~i pretinzi sa judeci Drep-tatea! Daca ai obtine insu~iri mai delicate, ele ar contribuipoate la nefericirea ,ta. Taci ; accepta ; in plmul implacabilcare este transpunerea ordinci voite de catre natura, oriceschimbare ar distruge armonia generala ~i ar duce la haos.El cherna cititorul la umilinta carese potri,ve~te conditieisale: ii propunea un credo; ar fi vrut sa graveze, in adin-cuI inimii sale, legea credintei sale:

All N alture is but Art, unknown to thee ;AililChance, din~etron, which mou callist not see;All discord, harmony not understood;All partial evil, universal Good;And, 'spite 0. Pride, in erring Reason's spite,One truth is dlear ; wootJever i,s, ~s right. ':'

Dorim fericirea ~i nimie nu es,tJema,i legitim; dar sapricepem bine ca aceasta fericire treb~~e sa fie s~ciala,. nuindividuala, ~i de a~a naJtura, indt sufenna noastra parn~u-lara poate'intra ai,ci ca 0 doza de otorava intr-un remedm.

* N-atura-ntreaga' este 'anta, necunoscutii ti~ : . . .$ansa deplina, un drum pe care nu e~ti 1~ stare sa-l dlbUl ;Toata nein:elegerea, 0 am'lonie neinteleasa;Tot raul partial e un bun univensal;. ..Si durerea mindriei sta-n gre~eala ratlUlln,U,~ adevar este limpede; {)ricare air ii, tat drept ramine.

.';)iapoi,' sa construim alceasta feri

ga-tie pasionata, In care intreg de,stinul omului se a-fla In joc :0, Dumnezeu al bunataJii, 0 Dumnezeu al dreptatii, dece-aiales 0 lume ve~nic framintata, ve~nic vinovata ?

Pentru ca supunindu-se sfatului propriei sale Intelepciuni,aoest Dumnezeu n-'a putut sa aleaga deolt lumea care se in-peparta cel mai putin de perfeqiune; pentru ca a luat-o pecea mai demna, pentru a 0 transforma din virtualitate inexistenta.

Tema este reluata, mereu aceea~i: Durn.nezeu a creat, inmod logi,c, un lung 1ant de fiinte, care merge de la el In,neant printr-o serie de trepte; noi facem parte dintr-un an-samblu imens, dlruia 'S1intemincapabili ~a-iseSlizam propor-tiile ~i armonia. I-a a~ezat, foarte a-proape de el, pe lngeri ;putin mai jos, pe o,ameni, Ingeri ~i animale, apartinind deo-potriva eternitatii ~i neantului. Oamenilor Ie-a dat 0 con-~i:iinta 'corporala ~i 0 Icon~tiinta moral a ; oamenilor Ie-a datdoua forte, dragO'stea, fata deei ln~i~i ~i dragostea pentruaproapele lor, care ii mQna, amlndoua, sa-~icaute fericirea.Towl fiind organizaJt pentru bine, raul a veni:t datorita fae-tului ca Dumnezeu a las,at creaturilor libertate : ,de unde ca-derea ingerilor prea dornici de perfeqiune; de unde pacatul[ui Adam ~i caderea sa ; de unde slaba noastra rezistenta ~igre~e!ile noastre. Insa fericiti sint Cl!ceiacare, prin Implinire,datoriei, ram1n In planul divin !

Am ajuns la, unul din rarde momente ale istoriei ideilor1n care pare sa se realizezee un acord, Inainte ca elementehsale sa se de$lfaoca~i sa-~i reia libertatea, combamndu-se. fillsofia s-a 1l1Jgrijitsa ga.seasca e)Oplicatia plauzibila a unei enigme dureroase ; ~i crede ca a reu~it. Pieti~tii 0 aproba. Morali~tii 1i multumesc pentru ca a 'lini~tit virtutea. Poetii, nemaifolosind negrul dedt prin contrast, abuz,eaza de roz ~i db[eu; imnurille de recuno~tinta iau locul accentelor melallcolice pe care Matthew Prior Ie atribuise lui Solomon p 11tru a exprima mizeria omuhIi, na,scut pentru a pHnge, pen 11 IIa tmdi ~i pentru a muri :

Born to Il,ament, to labour, and to die., .

Conservatori, bine donati, Tories prin temperament, princredinta, prin tradi,tie, vin 1n ajurtJOT3: via-~a nu e atlt derea, la urma 'urmelor; trebuie sa existe .sara:oi, lucratori, va-leti; altfel, ierarhia ar fi bulversata, gentlemenii n-ar maifi serviti, ~i lenea ar aduce licenta, penuria, devastarile.Acestei complicitati generale, care une~te pentru un timpindivizii ~i natiunile, 1i 1ipse~te 1nc~ un qIvlnt; iata-l, esteoptimi'smu:l.

Creat de catre docrrina, el a a-parut pentru prima datain Memoriile din Trevoux, din februarie 1737 Dictionaruldin Tn~voux I-a acceptat 1n 1752, iar Diqionar~l Academieifranceze', zece ani mai tlrziu. Iasa la aceasta din urma data,Aca'demia din Berlin 11 sanqioneaza deja, prin.tr-unul dinacele concursuri care jucau un rol mare 1n vi-ata intdectualaa. epocii. In 1753, 1ntr-adevar, ea propusese urmatorul 'su-blect, pentru anul 1755 : "Se cere analiza ,silstemului lui Popecontinut 1n propozitia: Totul e bine. Este vo.rba: 1. de adetermina adev~ra:tul sens al acestei p~opozitii, conformipotezei au torului ei; 2. de a 0 compara cu '9istemul opti-mismului, sau al alegerii celui mai bun, pentru a mar:ca exactrap?rturile $i de0gebirile; 3. 1n sfiqit, de a indica ratiunileconsIderate cde mai adecvate pentru stabilirea sau distru-gerea sis.temului." Academia din Berlin voia, ,se vede acestlucru, sa dea fiecamia ce i se cuvine, Iui Leibni2J ceea ce 'ise cuveni~e llUiLeibniz, lui Pope ceea ce-i apaf1inea lui Pope.Premiul a fo~ docemat 1ui Ado.lf FJ:-.iedrichvan Rheinard 3,a d.irui dil$ertatie a fost apoi tradusa ~i publi'cata In ger-ma,na.4 - 1755 era anul -cutremumlui din Lisabona.

In ace! an, natura nu pmdusese doar ciuma sau taifunpentru .a nu respecta prin abatere 1egi:le'bunatatii sale con~stante; ea z.gudui,se so!ul. Lisabona, ora~' ferme-cator cu 0

3 Soame Jenyns, Esq. A Free Inquiry into the Nature andOrigin of Evil, 1757. . I

4 .Herrn AdoU Friedrich RhEdnards, Vergleichung des Lehr-oebaudes des Herrn Pope von der Vollkommenheit der Welt,mit dem System des Herrn von Leibniz, nebst einer Unter-Ruchung der Lehre der besten Welt. LeipZJ.ig, 1757. Abhandlungt'on der Lehre der besten Welt, aus dem franzosischen Wism2757. ' ,

pozitie pitoreasdi, ora~ a dirui populatie era prin traditieamabila ~i bllnda; ora~ pfO'sper, al carui port era al treilea

fiecare episod al povestitii 0 facea maJi neeesara. Acestecrime, de neln~eles pentru ra~iunea noastra, nusint la fel~i in ordinea universaUi ; de vor fi fertile ~i vor spori sumabinelui. Caci bogata~ul va fi mai atent, avarul mai grijuliueu oaspe~ii sai; 0 avere imensa era aseunsa ,sub casa incen-diata; tinarul nepol ~i-ar fi ucis mat:u~a. Astfel ace'ste releaparente -au ra~iunea lor de a fi in cea mai buna dintrelumile posibile.... Zadig nu e pe deplin satisfacut de

fost ~l m necut; ~i tOt a~a va fi ,~i in vii,tor, pentru caeretii au mincat intordeauna porumbeii atunci dnd i-au ga-sit, ~i in mod asemanator ii vor minca intotdeauna. InsatowI este pentru a fi mai bine in cea mai buna dintre Iumi.

Prin aceasta car~catura este ridioulizat optimismul. "Ceeste optimi'smul, spunea Cacambo - Vai! ,spune Candid,este nebunia de a sustine ca totul e bine clnd totul e rau."- "Exista totu~i ~i ceva bun, spunea Candid - Se poate,ras,punde Martin, ifi'sa eu nu ~tiu." - ~i acea;sra interoga-tie: "Dad a~ci e cea mai buna dintre Iumile posibile, cesint celelalte?" La sflqit, dnd Voltaire este obosit de ma-ni,pularea sforilor care-i mi~ca personajele, ~i dnd Ie. adunaintr-o elipita, la feI de u~or cum Ie rasfirase, trupa se aflareunita intr-o ferma. Candid nu e in apele ,sale; fwmoasaCunegonda e neagra la fata, cu ~itul sfrijit, ochii rida,ri,bratele ro~ii ~i scorojite; Pangltoss este un mizerabil plin debubulite, cu ochii pierduti, cu virful nasului julit, eu guraintr-o parte, cu dintii negri, chinuit de 0 ruse violenta ~iscuipind un dime la fie,care efort. A~a i-a fa'cut viata. Eiafla in s,fir~it marele secret, care Ie va permite sa-~i pe-treaca in pace resrul zilelor lor mizerabiIe: i~i .vor 'cuitivagradina. Nu e un deznodamint exped:iat; el comporta 0idee 'de resemnare necesara, un ape! la m~nca,care qe fe-J1e~tede trei mari rele, plicti'seaIa, vi,ciul ~i mizeria; iaraceasta gra,dina este simbolul limitarilor noastre. DOlT e oareposibil sa-ti cultivi gradina fara a fi s1Jinjenit de vecini,mingiiat sau chinuit de vinwri, batut de ploi; fara a prividincolo de ograda, fara a contempla orizontul, fara a-ti ri-dica privireaspre' 'stele? Remediul ralspunde perfect unuianumit a'spect al gull'dirii empirice. Insa nu e dedt osi-tuatie extrema; manrurisireaunei infr.ingeri; un mod de ate chi'f/ci,'pe!l1Jtrua da ma:i putina priza ra,ului tri'lllI11rfatior:acceptare' a unei lumi incomprehensibile, pe care ratiuneasufi'cienta !lU mai ajunge s-o expl~ce.

Incepind cu Candid, procesul este' judecat ~i cauza estcpierduta.. v v v. v

Asta nu inseamna ca optlmlsmul a ,d~sparut dmtr-o data:o doctrina continua sa traiasca mult timp, chiar ~i aruncidnd este ranita.

Major-itatea contemporanilor insa nu mai pronuutau cu-vintul declt cu un sud,s ironic, ba ,chiar pe un ton de pro-test ~i de ranahiuna. Secretarul Doamnei d'Epinay explica,iutr-oscrisoare din 11 noiembrie 1771, ca marchiza era su-feri:nda ~i ca, el i~i lua liberta tea de a da ve~ti despre ea;~i adauga: "Totul e bine, se spune, acea,sta axioma e cuatlt mai frumoa,sa cu clt nu mai pricep nimic, absolut nimiedin ea in acest moment, - Towl e bine, iar eu spun; astanu-i bine". 11otu~iDoamna d'Bpinay insal~i,V'orbind desprehemoptiziile domnului de Mora, explica abatelui Galiani cael fa,cea.parte din cla-sa 'CelOTcare trebuie sa moara tineri,"intr-atit este de fals ca totul e bine" (6 iunie 1772); iarla findul sau, glumetul abate vorbea despre cea mai bunadiIlltre ware lumile imposibile.

Aliantele se des.faceau. ApoIogi~tii. ii puneau pe cre~tiniin garda contra determinismului pe care-l discemeau inTotul e bine; materiali~tii gindeau intr-un aIt plan; naturai,gnora categoria binelui ~i a raului ; tot ceea ce exisra, exi,stain mod necesar; Dumll'ezeu n-a creat loc pentru imperfec-tiune pentru ca nu exista ni'ci creatie, nici Dumnezeu; le-gile eteme doreau conservarea 'speciilor, nimic mai mult,iar suferinta indivizilor n-ave,a nici un sell'Spenrru ele. Rasapasionataor, care 'se pregatea sa succeada rasea fi'losofiior,cerea sa fie la,sata sa-~i cinte melancolia ~i sa se delectezecu chinul ei. Scepticii reveneau la atitudinea lor primara;

D'ou vi,ent Ie mal? Eh! plus .je l'examine,Et moin's je vois queHe e,st son oriJgine.6*

~i-apoi oa,menii continuau sa sufere, pur si simplu. Celcare-~i vazuse amanta murind, ~i care cuno~cuse fericireacu ea, chiar daca nu 0 fericire deplina, i~i blestema solitu-dinea : "Atunci oind, sleit de munca sau de lume, ceea ce

6* De runcle vine raul ? Ei! Cu clot il nnaIlizezOu atit mai putin observoare-i este 'originea.Vers sur l'inexistence de Dieu, composes par Frederic II

quelques annees avant sa mort. (Oeuvres, Editi'a din 1848, To-fiul )CIV).

m1 se intim~la adesea, ma ga'sesc fata In fata cu mine, ~iizolat cum SIllt in aoceasta cea mai buna lume dintre lumileposibile, singuratatea ma Ingroze~te ~i ma In~heata, semancu un Om care ar avea in fata un lung de~er1Jde par,curs ;~i la capatul acesnui de~ert, prapastia distrugerii, fara a sperasa intllnea:sca acolo vreo fiinta care sa se intr~steze vazln-du-l cazlnd In acea:sta prapastie, ~i care sa-~i aminteasca deel dupa ce va fi cazut" 7,

Pe masura ce Inainta, secolul lasa In unma lui ceea ceIndragise. Mari ambitii novatoafel denuntau compromisulpe care-l reprezenta pentru ele optimismul. Kant evolua Inmodul cel mai semnificativ. Cr,ezuse mai Inuli ca totul erapentru a fi cel mai bine In cea mai buna dintre lumile po-sibile. Cutremurele de pamJ:nt n(l-i schimbasera parerea, EleIi apareau ca 0 consecinta logica a conditiilor vietii noastrepe pamJ:nt; ~i ca un rau din care se putea na~te un bine:caci la urma urmei, 100cuitoriidin Toeplitz, ale CarOl' izvoarede ape curative s-au Inmul~it, ar avea motive Isa intonezeun Te Dettm, In timp ce locuitorii Lisabonei oJ:nta dntecefunebre, Inca In 1759, In Eseu pe tema dtorva consideratiiasupra optimismuZui, aduce un argument vigufOls In spriji-nul lui Leibniz. 'l~i va schimba Insa parerea; va dezavua,mai tJ:rziu, chiar s,crieriIe din aceasta per~oada a vietii, salle,cerlnd sa nu se tina ,seama de de; va procla:ma In fineiil'Succesul tuturnr tentatiiV'e'1orfiIosofice In TeodilCeea8,

Totu~i, nu el avea 'sa marcheze, ca In teoriacunoa~terii,marea ruptura. Citind poemul despre dezastrul ,din Lisa-

7 D'Alember.t ciHre F.rederic al II-lea, 27 februarie 1777.8 1756: Von der Ursachen der Erdschutterung bei Gelegen

heit des UngWcks, welches die Westliche Lander, vOl!' Eur01)11gegen das Ende vorigen Jahres betroffen hat. - Geschlchte unitNaturbeschreibung der merkwilrdigsten VorfaZZe des Erdbeben.~.welches an dem Ende des 1775 sten Jahres einen grossen Th 1/der Erde erschilttert hat. - Fortgezetze Betrachtung der seit 1'1nig:m Zeit wahrgenommenen Erdserchiltte,ungen.

1759: Versuch einiger Betrachtungen ilber den Optimism11,1791: Ueber das Mislingen aZZer philosophischen Versu 'h,

in der Theodicee.1793: Die Religion innerhalb der Grenzen der blossen VI'I

nunft.

bo?~, ]ean-Ja:sques fusese r~nit In credinta sa profunda cupnVlre la bunatatea naturala a. o~ului, ~i luase pana pentru. a-i raspunde .pe larg auto I I'dru Ul. ntr-o scnsoare atata dinb8 august 17,5~, el Infati~a tulbur'area provocadi de schim-

area de 0P1ill~ a ,lu~ Voltaire: "Omule, ai rabdare, Imispune.~u Pope. ~1Lelbm~, r~l~le tale Slntun efect necesar al~al;rl1 r~a~e ~1 al conStltutle1 acestui univers. Fiinta eterna$1 mer