Paul Goma - Fragmente de Jurnal 2009

7/29/2019 Paul Goma - Fragmente de Jurnal 2009

1/9

Paul Goma

Fragmente de Jurnal

() APRILIE 2009

Joi 2 aprilie 2009

In buletinul sau din 24 aprilie 2008 Andrei Badin publicase textul meu: INMER - InstitutulNational pentru Falsificarea Memoriei. Abia astazi dau pesteComentarii la acest articol:

Mordechai spunea ....Excelent articol, Andrei. Goma e colosal. Ferm, nenduplecat, articulat fli argumentat.Publicat la 21:33:00 (25.04.2008)

rsi spunea ....Dar si antisemit psihopat. Daca e sa spunem adevarul, atunci sa-l spunem. Cu toate meritelemari lui din trecut..Publicat la 10:20:00 (28.04.2008) [sublinierea mea - din 2 aprilie 2009]

[Maslina Nordica.] spunea ....lui rsi, care spune ca Goma e antisemit si psihopat. E o minciuna. El spune adevarul. Intrebati-i pe bucovineni si basarabeni si va vor spune acelas lucru. Romania va fi un stat cum e in art.1al constitutiei, cand Paul Goma va fi liber in tara sa. Sa scrie tot cea ce stie, la fel ca siadversarii lui. Prea ne-am invatat cu procese in care e reprezentata numai o singura parte.Publicat la 13:09:11 (23.02.2009)

Iata roadele toxice ale anonimatului la indivizii scapati de sub teroarea cenzurii (nu doarcomuniste): nu doar libertatea de a se esprima de capul lui, dar si aceea (tot de libertatealui vorbesc) de a insulta, de a injuria, de a, de-a dreptul njura pe celalalt Dar si antisemit

psihopat, zice rsi, ascuns dupa gard, bagat, curajos ntr-un tufis - atentie la urzici! - astfelcombate el, Mititelul David antisemitismul presupusului Goliath.

Nici goi-ii nostri nu sunt mai breji - am mai scris despre iresponsabilitatea liberatilor prininternet, despre iluzia puterii capatata nemeritat, fiindca declinarea numelui ntr-un dialog lobliga pe bagatul-n-vorba la oarecare decenta, nsa, vai, nu si la un strop de civilitate, nsa

daca limbajul plavanului nostru national pute de la o postie a neinformare, a neinstruire, aprostcrescutismului nostru daco-balcanic, pe evreu l mirosi de la unsprezece postii, prinntunericul drag complotistului din nascare - nu mai vorbesc de mantia anonimatului,caracteristica rasei sale. i a ce pute el de trazneste? A suficienta - el crede ca, daca lmproasa pe celalalt (adica pe afurisitul de goi) cu insulte, calificative nesprijinite peargumente (ex: Esti antisemit, pentru ca ai zis despre mine, evreu trecut la mozaism, prinstramosii mei khazari, oarecum trci, deci oarecum nu prea semiti ca as fi mincinos, hot,tradator si mai ales prost - ba prost esti tu, valah mputit, fiindca crezi tot ce-ti spun eu) -gata, n acelasi pret este purtator de adevar, el are dreptate.Or o asemenea convingere - cu att mai deplorabila, cu ct el o crede fara a o cerceta, pentrusfntul motiv ca i apartine lui, de la stramosi - este semn indubitabil de prostie. Iar legenda

cu evreul inteligent-foc doar pentru ca este evreu - o legenda.M-am nfuriat din zori de zi (!), pentru ca aceasta replica mi este cunoscuta, ras-cunoscuta


2/9

si, aparent nu poti face nimic mpotriva ei - ce poti face mpotriva prostiei prostului care teataca prin rafale de cuvinte-fara-justificare, prin insulte (care, asta le este natura lor, deinsulte, nu cer motivatie)? Mai ales cnd prostul nu este unul, ci divizii, ca hoarda care s-anapustit asupra mea fiindca ndraznisem, ce scrilegiu!, sa afirm ca si evreii sunt cruzi, cretini,iar stolul de corbi ma atacasera (n haita alcatuita jumatate din evrei - n fine, autoprezentati

altfel - jumatate din ne-evrei mercenari, din aceia dobitoci, nici macar platiti, doarconditionati astfel nct sa creada ca daca participa la Corul Armatei Rosii de la Tel Aviv, vorfi tinuti minte si rasplatiti regeste cu burse, diplome, recomandari, mai ales cu vorbe-vorbede genul: Lasa-l sa intre fara bilet, ca e sluga de-a noastra);Astfel am pierdut procesul mpotriva holocaustologilor: justitia cea justa baseasca a decisca njuratorii mei nu erau deloc vinovati, fiindca ei, saracutii si exercitasera dreptul sfnt allibertatii de opinie: libertate de opinie refuzata mie, n schimb goi mercenari, putori care nicinu citisera textele incriminate aveau dreptul republican de a ma acuza, arata cu degetul ca

pe ultimul dintre infami - ia sa-i mai numesc pe acestia din urma, sa nu fie uitati: I.B. Lefter,G. Andreescu, Carmen Musat, Marta Petreu, N. Manolescu, H. Grbea, Cistelecan, Pecican,Trifon, Laszlo (i-am uitat numele politologului colaborator la Ziua, cel care recunoscuse ca,

nainte de a ma trata de antisemit nu citise nimic de mine - Dan Pavel?), Buduca, imonca, I.Vianu- desi Vianu a trecut recent n categoria intelectualilor: Oisteanu, Shafir, M.D.Gheorghiu (si cei din Scoala de sociologie de la Paris, dirijata de nesfrsitul intelectualSerge Moscovici), Andrei Cornea, Al. Florian, Boris Marian, Ed. Reichman, Alain Paruit

Vineri 3 aprilie 2009

A venit la Paris, Rodica Dragan, transcriitoarea mea. n fine, ne-am cunoscut () Azi voincerca o lipirea a Capului cu restul Scrsurilor, vol. I. )

Smbata 4 aprilie 2009

Pentru ieri Xiti indica: vizite - 52, S. R. - 49, Jurnal - 25. Un fel de record(uri). Din 98 viziteRomnia: 86, Moldova: 3, se vede ca am intrat n uichendul alegerilor()Valerian Stan mi atrage atentia asupra blogului lui A. Badin unde apare: la-deutsche-welle-si-in-neuer-zuricher-zeitung-cum.html":

Cnd "cazul" ngroapa "cauza"Doi scriitori exilati, Milan Kundera si Paul Goma, revin n actualitate nu att sub incidentaoperei ct a unei atitudini morale, a unui derapaj ce risca sa umbreasca gloria lor literara.

Dupa ce se ocupa de Kundera, nesfrsitii si obiectistii jurnalisti de la Deutsche Welle RodicaBinder si Robert Schwartz l citeaza (sic dupa interesele lor etnice) pe Richard Wagne (dinNeue Zrchner Zeitung) astfel:

Un alibi, o scuza?Un alt disident est european, scriitorul Paul Goma, exilat si el la Paris, continundu-si

polemicile nfocate mpotriva elitelor romnesti si dupa prabusirea regimului Ceausescu, adevenit n pofida consecventelor sale convingeri anti-comuniste si a talentului sau literar, o

persona non grata si n apus dupa cteva regretabile accese de antisemitism. Ele par a ficompromis pna si cauza pentru care Goma a militat dintotdeauna, platindu-si convingerileanti-totalitariste n Romnia comunista, cu ani grei de nchisoare. Richard Wagner, scriitorul

german originar din Romnia, trece n revista n paginile cotidianului NEUE ZRCHERZEITUNG cteva din etapele cheie ale destinului excesiv al acestui autor. n 1977 el ia contact


3/9

cu scriitorul ceh Pavel Kohut, unul din semnatarii Chartei 77 de la Praga, ntrevede strategiapolitica ce se ascunde n spatele desantatului nationalism ceausist, emitnd cutre-muratoareasentinta potrivit careia Romnia se afla sub ocupatie romneasca. Devenit persona non gratadupa o scrisoare de protest, Goma paraseste Romnia n 1977, se stabileste la Paris. Polemica

pe care o dezlantuie mpotriva elitei intelectuale ramasa n tara ar putea fi sugereaza Wagner

ntr-un ton ntrebator: o razbunare, o sanctionare a oportunismului, relevnd ca totusi nu existanici o editura de renume care sa publice cartile fostului disident care a scris romane exemplarepentru Gulagul romnesc. Nici o revista de cultura nu-i publica polemicile, scriitorii l ignora,criticii l trec sub tacere. n schimb, acuzatiile de antisemitism la adresa lui Paul Gomadainuie. Or, scrie Wagner, aceasta este o problema est europeana, o carenta mostenita din

perioada razboiului rece cnd, din motive lesne de nteles, antisemitismul si nationalismul casimptome secundare ale anticomunismului, erau tolerate. Faptul ca pna astazi evreii suntconsiderati ca fiind implicati n comunism, are de-a face n ultima instanta cu groaza

provocata de propria disponibilitate de a colabora - crede scriitorul german si adauga:comunismul a fost importat cu forta, dar fara colaborarea autohtona nu ar fi putut sa dainuientr-att. Modul galagios, vehement cu care Goma a tematizat aceasta problema l-a mpins n

conditia de persona non grata, furnizndu-le astfel chiar fostilor sai adversari cele mai buneargumente mpotriva propriei sale persoane dndu-le si prilejul de a denigra rezistenta sa

politica anti-comunista.De ce a devenit Paul Goma o figura tragica?Richard Wagner ofera n ncheierea textului sau un posibil raspuns: n masura n carerespingnd acuzatiile de antisemitism el i ataca concomitent pe asa numitii Holocaustologi,Goma strneste noi valuri de confuzii, n care cauza a disparut demult, deasupranemairamnnd dect cazul Goma despre care se vorbeste. Ceea ce totusi romancierul, n

pofida tuturor pacatelor sale, nu a meritat, crede scriitorul german.Autor: Rodica Binder Editor: Robert Schwartz

Ramne sa verific conformitatea rezumatului celor doi paznici la portita dinspre gradina aDoicewelelui - ceea ce ar nsemna sa pierd timpul cu niste falsificatori notorii de texte, deadevar;() Ar ramne sa verific conformitatea textului original scris de Richard Wagner cuvarianta holocaustizata de Binder-Schwartz - dar am eu timp de asemenea cacaturi?Adevarat: nu am argumente pentru a pretinde ca Wagner nsusi a scris ntomnai, vorba

NeaNicului, cu ce a aparut n ziarul helvet. Dar nu am nici un sfert dintr-un argument nfavoarea autorelui. Din informatiile mele ar fi pentru prima oara cnd un svab din eroicaActiune banateana (dar numai n nemteste, numai ntru apararea nemtilor - din Banat, sentelege) ndrazneste sa-mi scrie numele ntr-un context nu-ntru-totul- critic - cu exceptia lui

Totok, nsa acesta a ncaput n Pitestiul berlinez tocmai pentru ca o vreme prea-scrisese-favorabil despre mine, asa ca n scurt timp a ajuns sa ma scuipe, sa ma trateze de antisemit -rasplata fiind cooptarea n Comisia lui Wiesel, cea n care zace si n momentul de fata.Dar pornisem sa vorbesc de atitudinea bravilor svabi (din Banat) fata de mine. Cel care, vornu vor vitejii nemti, a publicat n Nemta lor, nca din 1971 o carte, Ostinato - n care erascrisa negru pe alb, de un autor ne-neamt, tragedia, sub comunisti a nemtilor din Romnia(sasi, svabi). A pomenit careva dintre ei - sa zicem: dupa ce au emigrat (sau: repatriat) vreunrnd, n presa la care aveau acces despre aceasta premiera: un ne-neamt scriind despresuferintele nemtilor? Att n Ostinato, ct si n Usa (Die Tr), editata n 1972? n afara desasul Dieter Schlesak s-a gasit vreun neamt care sa se exprime despre aceste carti, scoase nGermania, n germana? Orict de rau ne vorbesc cei din Grupul vabilor ajunsi n Germania

pe noi romnii, ar face bine sa se uite n oglinda si sa marturiseasca: nemtii de ei au o morala -exprimata prin pozitia coloanei vertebrale (culcata) - o atitudine plecata, ntinsa pres sub


4/9

picioarele unei banuite Puteri - binenteles: Teroarea comunista - cu nimic mai breaza dect atiganilor de romni. Cu nimic. Ct despre o eventuala solida- ritate cu concetatenii lor,romni, Doamne fereste! Sa-si riste un neamt minoritar n Romnia situatia, lund aparareacuiva care nu e nici neamt, nici macar sas - ci romn? Admitem ca, atta vreme ct nuiesisera din Iadul Romnesc, nesfrsitii viteji de la Timisoara, desi scriitori, nu suflasera,

nici nu respirasera vreo silaba de solidarizare cu alti scriitori interzisi, persecutati (de pildaeu - chiar daca publicasem carti la Suhrkamp - si daca exact din aceasta pricina?, fiindcariscasem sa trimit manuscrise si articole critice pe cnd domiciliam n Romnia, ceea cesvabii nostri nu facusera - de frica, nu doar romneasca, ci profund nemteasca? - n schimberau gelosi ca un ne-neamt o facuse, fara Ausweiss de la tovarasii securisti timisorezi).Daca ma nsel, daca nu este prima oara cnd un svab ma pomeneste (n afara de Totok,holocaustologul emerit) - abia astept sa-mi cer iertare pentru vorba proasta.()Luni 6 aprilie 2009

In saptamna din urma nu m-am mai ocupat de soarta lumii: si bolnav si naucit m-am ocupat

de mine si de soarta mea, a cartilor mele si a celor care ajuta sa capete o forma ct de ctconvenabila: Flori Balanescu si Rodica Dragan - venita de la Marsilia la Paris, ca sa voteze -degeaba: tot comunistii au cstigat la Chisinau, bestiile.. Flori este extrem de activa, a scriscteva articole bune si foarte bune, probabil scriindu-le mai uita de necazuri. () Azi amscanerizat Sentinta n procesul pierdut cu holocaustologii Radu Ioanid, Manolescu, I. Vianu,Carmen Musat si ceilalti necititori ai cartilor mele - incriminatele. () Filip are sa mi-o

prelucreze,ca sa o pot reproduce n Jurnal. ()

Marti 7 aprilie 2009

Revolutie n Basarabia. Acesta este cuvntul care spune adevarul : revolutie.Basarabenii mei Aveam dreptate cnd scriam ca, spre deosebire de regateni (nu am altcuvnt pentru a-i desemna pe ne-basarabeni, ne-bucovineni) facusera revolutie nca din 1988-89, cnd pornisera la lupta pentru limba - cea pe care manolestii de toate extractiile o

batjocoreau; apoi desprinderea de Monstrul rusesc; tricolorul ca memorie si mndrie; iar acum- dupa 20 ani, tot ei, bietii, strivitii, rusificatii, chinuitii, obijduitii, desconsiderati si de ne-romni, dar, mai dureros: de fratii nostri, romni s-au revoltat - au dat foc la puscarie si la casade nebuni.Ce facusera romnasii nostri n 1989? Paaai Revolutie, ce sa faca, saracii. Rezultatulrevolutiei-la-romni se constata azi, dupa 20 ani de libertate: neantul valah.Iata, mi vine n minte un singur exemplu de deosebire (ca de la cer la pamnt) ntre modul n

care vedeau regatenii rivolutia lor cacacioasa, n 1989 si in urmatorii ani - si modul cum autratat acelasi subiect : basarabenii: dupa 1989 au tratat memoria neamului nostru ctivajurnalisti oportun re-orientati, ca Hossu-Longin prin Memorialul Durerii (asa, cu lipsuri),ctiva scriitori descoperitori ai jurnalismului brucaniot-ianosist (Adamesteanu, Palade si alteharnice gospodine), ori poeti dati la ntors : Blandiana, cea care, facnd ea si lucruri-bune -dupa attea rele - a pus sechestru pe memorie (vorbesc de anume documente, ca cele despreEscadrila Alba) si nu permite, ma-ntelegi, sa profite altii de ce a adunat dnsa, ma rogfrumos. Numai ca n inima rivulutiei-de-la-89, n Bucurestiul: Spaima-Parisului (cum aveamsa constatam, cu o luna mai trziu cnd ne-au venit la Paris revolutionarii lui peste, sa-si

povesteasca ispravile - ca Dinescu, Pippidi, S. Marculescu, Sorescu si alti viteji - tot nu fusesemnat de o sete, as spune: metafizica, de adevar ntru memorie: bucurestiotii si povesteau

suferintele lor cumplite provocate de salamul de soia, de frig, de frica (de cenzura! - la carefrantujii au fost extrem de compatisanti), dar, vai, nca nu ajunsesera pna la pagina aceea -


5/9

esentiala - la care au ajuns deunazi elevii si studentii din Balti, cei care, manifestnd pestrazile orasului, i-au acuzat pe parinti, pe bunici ca le-au ascuns adevarul despre ocupatiasovietica, despre propriile suferinte: deportari, executii sumare, provocare de foamete n1946-1947, nct oamenii nostri au murit ca mustele ori au ajuns sa se mannce ntre ei.

Nu, nu: regatenii, spre deosebire de amartii de basarabeni - nu i-au acuzat, n public, pe

parinti, ca au consimtit (nu toti, dar aceia au platit cu viata) la martirizare, au colaborat cudusmanul - iar n situatie de razboi aceasta se numeste: tradare - ca i-au nvatat sa taca, sa nuspuna adevarul, sa-si vaza de carte, sa-si faca o cariera, la o adica sa prasca - ce conteaza omica nota informativa? - nu sa ajunga la Canal, Gherla, Pitesti, ca altii

Miercuri 8 aprilie 2009

Se putea ca aceasta bucurie nebuna-nebuna-nebuna sa dureze la noi mai mult de 24 ore? Nu,nu a venit apa si a luat-o - ca podul din cnticelul pentru copii, a venit America! Ea ne-a dat

peste mni, peste picioare, peste gura.Pentru a cta oara il citez pe bietul tata:

Americanii sunt niste rusi cu mai multe stele pe drapel - iar asta o spune un biet nvatatordintr-un catun din Basarabia care, nici n detinur la rusi, nici n Armata Rosie, bagat cu de-asila, nici n prizonierat, la romni, n 1943, in lagarul de la Slobozia Ialomita nu intlnise

picior de american - dar i asteptase si el, ca tot biet-romnul, sa vina, sa ne scape de rusi

Daca Revolutia romana a fost primul eveniment de acest fel difuzat in direct, la televizor,evenimentele din Moldova s-au constituit in prima revolta propagata prin "Twitter", o retea desocializare gratuita de pe internet. Cu ajutorul sau, tinerii au suplinit absenta comunicariioficiale. Intr-o interventie televizata, Voronin a acuzat ca manifestantii actioneaza dupa un

plan prestabilit si "vor varsare de sange"

Romnia libera, in dialogul cu Vlad Filat, presedintele Partidului Liberal Democrat (PLD),ntreaba:

Cum va explicati ca rezolutia Senatului american, atat de critica la adresa autoritatilor de laChisinau, a venit numai pe data de 1 aprilie, cand campania electorala era, practic, incheiata?(subl. mea).

Ce raspunde V.F. nu conteaza, se observa de la o posta ca pret de un sfert de ora se si visase-vazuse factor politic, deci a ncercat sa sa mpace capra cu varza, turcul cu pistolul, focul cuapa - si nu a raspuns la ntrebare (Tu sa fii ala, Gicule, ce-ai fi zis? Ca americanii sunt

informati de ce se petrece la Chisinau de antena marelui analist telaviviot Vlad Socor (siasta mi-a fost prieten, arza-l-ar tradarile!), de puii lui Avigdor - ministrul de externe alIsraelului).Disperati, umiliti, nsngerati, basarabenii se ntreaba n lacrimi:De ce nu scot o vorba Occidentalii?Dupa ce unii - ca germanii, ca italienii, ca francezii - le-au scos, zicem:Mai bine taceau, cum au tacut de la 23 august 1939, cnd nemtii si rusii au incheiat PactulHitler-Stalin (cine foloseste: Pactul Robentropp-Molotov este, fie un bou, fie un falsificatorde adevar).Sigur, nu ne-ar prinde rau o vorba buna de la Occidentali.Dar de ce nu se aud vorbele-bune de la orientalii nostri consngeni - cu oarecare exceptii, dar

si acelea abia cnd casa Basarabiei arde? Sa miste romnasii nostri, sa se esprime; vorbabasestilor de toate gradele? Ce,-es copil?, vorba lui Caragiale.


6/9

Dar n afara de basarabeni niciun romn nu stie istorie, ba o ignora cnd adevarul eicontravine intereselor lui, de ardelean, de banatean, de oltean, de dobrogean, de Sa-lamintesc pe marele Romn Coposu, atunci cnd se rostise (n ultimele zile ale lui 1989) ca celcare nu-i voia pe basarabeni si pe bucovineni n Romnia lui de ardelean egoist si fara orizontmoral - dar nici politic, dupa cum s-a dovedit prin pretenia cu sogoru-sau, Magureanu ; sa mai

zic ceva de basarabeanul Constantinescu, cer-si zicea basarabean pentru ca se nascuse laTighina (dar si Nikolsky si Rautu si Tismaneanu erau basarabeni!); ce sa mai zic de vitelulfara cap Razvan Ungureanu - de asta a fost pus de Basescu sef al serviciilor secrete! -,intelectualul cu light rumanian, concurat doar de vaca Zoe, /de care nimeni n-are nevoie/, curomnofonii ei de istoric, cica.

Nu sunt sigur ca nu rostesc un neadevar cnd zic - dar zic: n viata mea n-am auzit vorbe maiproaste, ca cele rostite n zilele astea, de conducatorii nostri, care de care mai securist,oricum cununita o detine Boc, cel mai dobiBoc dintre toti ardelenii cunoscuti - si slavadomnului, majoritatea lor este alcatuita din trogloditi mioritici: Manolescu, Buzura, nu mairasariti dect legendarii Lancranjan, Dopu-Balan, Fratii Luca- cel care s-a rostit ca el, nu seamesteca n treburile tarilor (aici nu mai sunt sigur; terti sau terte?, vitelul!). Constat cu

tristete: n primii ani dupa 1989, tineri scriitori ca Cistelecan, Moraru, Podoaba intinsesera,peste Prut, daca nu un pod; atunci o punte culturala, nsa de la Dictatul Comisiei Wiesel, nunumai ca au tacut ca niste viteji, dar m-au holocaustizat cu voiosie (cel mai virulent fiindCistelecan - senior).In aceasta lume vaduva de normalitate, semnalez (de pe un Forum, probabil al Romnieilibere sub titlul Generatia Twitter a urmatoarei bagari de seama:

Eufrosin: Revolutie, dar pentru ce? Marti, 07 Aprilie 2009 23:26 E clar ca Basarabia trebuiesa scape de comunisti, dar nu e asta intreaga solutie si nici macar problema: Mai important eca odata ce guvernul Voronin cade, sa se dea atentie ca ceea ce s-a intamplat in Romania in'89, sa nu se repete la Chisinau. Nu de o noua generatie de "lupi tineri", aliniati, antrenati sisponsorizati de CIA, are Basarabia nevoie, ci de nationalisti adevarati, a caror independenta safie de nechestionat. Doar astfel putem indeplini adevaratele teluri ale unei revolutii Romane,atat de jalnic deturnata la Bucuresti: 1. Aducerea in fruntea tarii a unor oameni necumparati 2.Unirea cu tara 3. Iesirea de sub cizma Americano-Rusa a tarii. E imperativ ca ei sa inte-leagaca nu UE-Nato-SUA ne vor fi salvarea, caci chiar ei tin Romania sclava, ci numai si numai unset de patrioti adevarati, al caror unic interes sa fie cel al tarii. Cu acestea in minte, fratii nostritrebuie sa dea prioritate ocuparii radioului si televiziunii, caci de acolo i se spune poporului cesa gandeasca. Imaginati-va cum ar fi fost Romania astazi, daca in loc de Iliescu si-al sau FSN,adevaratii revolutionari ar fi detinut controlul televiziunii si implicit, al guvernului. Sa nurepetam greselile trecutului.

n acest timp fierbinte cu ce se ocupa conducatorii nostri? (ntrebare repetata).Sub titlul Coalitia 322 se reface:

S-au intetit atacurile liderului PSD, Mircea Geoana, la adresa presedintelui Traian Basescu sia familiei acestuia. seful social-democratilor a anuntat chiar constituirea unei noi coalitii incazul inlaturarii de la presedintia tarii a lui Basescu. Acuzele lui Geoana i-au infuriat pe sefiidemocrat-liberali si ameninta sa arunce in aer coalitia PDL-PSD. La doar o zi dupa ce a cerutDNA sa se autosesizeze cu privire la terenul obtinut de Mircea Basescu si la apartamentulcumparat de una dintre fiicele sefului statului, Ioana Basescu,

Nostima - daca nu ar fi tragica - legenda fotografiei prezentndu-i pe Geoana, Basescu, Boc:


7/9

Geoana si-ar dori (subl mea, P.G.) o alianta cu PNL daca ar cstiga alegerile prezidentiale

Ei, da: securistii din tata-n fiu, ca sa nu se observe ca sunt inculti, neinstruiti, neamuri-proastesi imagineaza ca este mai trendy sa folosesca as dori n loc de: vreau sau mai nde-licat: doresc

Acest as dori (care ne vine din romantele Ioanei Radu - nsa nu am aflat cine este autorultextului) se tine de mna cu ca si folosit de vulgarul romnache cnd ar dori el sa sa seexprime ca la televiziunea Voiculescu, fost, o luna, patron al prietenului meu, poetul DorinTudoran - prin Dan Diaconescu (m-am nselat - da de unde!, doar i-am confundat), n loc - de

pilda: Magureanu, ca securist notoriu, el, nevrnd sa-l demaste pe Magureanu, sogorulCoposului, o da prin aratura: Magureanu, ca si organ, imaginndu-si ca astfel a evitat ocacofonie.. l asigur; nu a evitat nici o cacofonie, n schimb a comis o securifonie.

Joi 9 aprilie 2009

Nimic imbucurator. Basarabia va fi - pentru a cta oara? - ngropata n tacerea ucigasa.

In Ziua de ieri George Damian (cu care am avut un conflict - aplanat, cred eu) scrie:

()Uniunea Europeana s-a trezit brusc la granita estica cu o problema majora. Oficialii de laBruxelles sunt complet nepregatiti, in ciuda tuturor avertismentelor transmise de la Bucuresti.Reprezentantul Uniunii Europene la Chisinau, Kal man Mizsei, nu a reusit mare lucru si nicinu l-a interesat sa faca ceva. Populatia Republicii Moldova stie ca vrea in Uniunea Europeana- insa in proportie de 20% se bazeaza pe sprijinul Rusiei pentru aderare! (subl. mea, P.G.)Cam acesta ar fi rezultatul activitatii lui Kalman Mizsei in ceea ce priveste informarea

basarabenilor asupra Uniunii Europene. Este drept ca in jur de 40% dintre basarabeni spera caRomania ii va conduce spre Uniunea Europeana. Acest procent, alaturi de faptul ca ieri

protestatarii au arborat drapelele Romaniei si Uniunii Europene deasupra presedintiei luiVoronin arata clar in ce directie isi doresc basarabenii sa mearga.

Forumul la acest articol: llit, agramat, n care o gramada de imbecili isi prezinta parerealor urlnd, neascultnd ce spun altii, nici macar autorul articolului.Din Forumul Ziua de azi, citez interventia semnata de Alex. Pandrea la articolul lui Cr.Unteanu:

2009-04-08 21:29:05 In ce stadiu se afla romanismul in Basarabia?Basarabia joaca iar un rol important pentru nationaliemul romanesc.Rana dictatului Molotov-

Ribentrop va esista atata timp cat Basarabia nu va reveni la patria mama, atata timp catbasarabenii nu vor fi convinsi ca Romania este patria lor, asa cum au inteles cu 90 ani in urmaTransilvania.Ce se mai stie de nationalismul romanesc in BasarabiaExista nationalism romnesc n Basarabia? Desigur. Si nca foarte mult. De ce? Fiindca existasi mai mult rasism rusesc amestecat si cu internationalism comunist. Si nca si mai multmesianism ortodox rusesc. Vladimir Voronin spunea zilele acestea ca nu va admite rusofobiein R.M.. Si foarte bine va face... Dar romnofobie (Voronin nsusi a denumit, si de multe ori,tricolorul "steag fascist", poporul romn "popor de tigani", iar Romnia "stat imperialist")?Dar rasism? Dar apartheid? Dar mesianism?Cum se manifesta nationalismul romnesc din Basarabia? Prin cultura. Cum se manifesta

rasismul rusesc (mai ales cel comunist) n Basarabia? Prin ura. Cum se manifesta apartheiduln Basarabia? Prin umilirea economica, sanitara, educationala a bastinasilor de etnie romna,


8/9

care locuiesc majoritar n zona rurala.El se mai manifesta, dupa 27 august 1991, si prin faptul ca nenumarate fundatii rusestideschid locuri de munca bine platite numai pentru rusofoni ("rabota dlea ruskoiazcinih"), darmai ales prin intoxicarea informationala.La Chisinau se editeaza zilnic principalele ziare rusesti de la Moscova cu pagini locale, apar si

o multime de ziare si reviste locale rusesti, iar posturile de radio "Russkoie radio", "RadioSanson", "Avto radio", "Hit FM", "Retro FM", "Serebreannii dojdi", "Radio na semi holmah"si multe altele nu au nici un fel de concurenta n Basarabia din cauza frecventelor bune, adotarii tehnice exceptionale si a salariilor mari pe care le primesc jurnalistii.Chiar sa vrei sa scapi de televiziunile ruse, multe cu studiouri chisinaune (n care si montezareportajele si jurnalistii de la Bucuresti), nu poti. Sunt bine dotate, au reporteri, analisti,realizatori si formatori de opinie profesionali, transmit fluxuri foarte bune de stiri, inclusivreportaje on-line din cele mai instabile puncte ale Pamntului. Si, desigur, multe filme, dar nutitrate, ci dublate. Omul, animal media, ce sa faca? Consuma ce e mai bun si mai pe degeaba.Consuma, asadar, si multa romnofobie ruseasca, injectata direct n subconstient.Dar cum se manifesta mesianismul ortodox rusesc? Raspunsul l gasim ntr-un citat dintr-un

articol aparut zilele astea la Chisinau n media promoscovita : "...sub o forma de confederatielibera a tarilor ortodoxe (din care ar face parte si o Romnie rentregita!) n frunte cu tarulRusiei...". Paranteza cu "Romnia ntregita", la care trebuie sa adaugam sintagmele "teritoriulMoldovei" si "mitropolitul Romniei", folosite recent de Alexei al II-lea ntr-un interviu,antifiletismul (adica lupta contra bisericilor ortodoxe etnice), ct si insistenta cu care estemediatizat termenul "Moldova" de catre polit-tehnologii rusi, arata ca scenariul "confederatieilibere de tari ortodoxe n frunte cu tarul Rusiei", desi e vechi, e pus anume acum pe rol. Nutrebuie sa ne mire, asadar, insistenta cu care ideologii lui Vladimir Voronin (Mark Tcaciuc,Victor Stepaniuc, Oleg Reidman) propaga idea Moldovei Mari, a Moldovei Istorice care nuapartine Romniei, a "dependentei totale a economiei moldovenesti de piata rusa" (nu doar decea energetica) si a dominatiei nfumurate, ignorante, violente a moldovenismului prorusescasupra romnismului proocidental.Daca tinem cont de faptul ca actualmente n Basarabia, cu 3,5 milioane de vorbitori de limbaromna, nu se vinde nici un ziar romnesc, nici o revista (macar culturala) romneasca, ca nuexista nici un magazin de carte romnesc (iar cea ruseasca ajunge pentru 10 milioane deoameni) sau de CD romnesc, cum se apara saracul romn din Basarabia contra acestei invaziinaucitoare de gazeta, carte, revista, radio, televiziune, CD rusesc ? Se apara si el cum poate.Se apara singur. Se apara cu firea lui romneasca. Se apara cu traditia lui romneasca, cu hora,cu doina, cu arhitectura "casniciei lui sedentare" (A. Russo), cu Stefan cel Mare, cu Eminescusi cu "Tatal nostru". Se apara cu limba lui cea romna. Ce i mai ramne sa faca ?Taranii romni vorbesc la Piata Centrala din Chisinau cu "domnule", "doamna", n timp ce

rusii (si ucrainenii, evreii, gagauzii, bulgarii, adica rusofonii) folosesc n adresare termeniiridicoli, umilitori ai epocii sovietice "mujcina", "jenscina","devusca".Romnul spune: "Nu Va suparati, doamna, ct costa ceapa?". Rusul "Po ciom luk?"Dar cel mai important criteriu al "nationalismului romnesc" din Basarabia este faptul caabsolut toti romnii vorbesc perfect limba rusa, iar rusii, practic toti, desi traiesc n Basarabiade zeci de ani, nu vor sa nvete nici macar "buna ziua". Si ei, rusii, marea majoritate veniti nBasarabia dupa 1945 pe roluri de comisari, ofiteri NKVD si functionari de toate nivelele,reprezinta doar 6 la suta n structura demografica a Basarabiei, primesc cele mai mari pensii siau dreptul la cea mai solida protectie sociala.Si mai interesant este faptul ca si rusii de la Moscova (n special politrucii din massmedia,

chiar si cei democrati) din 1989 ncoace nu au mai vorbit de bine romnii din Basarabia.Numai de rau. Daca e sa ne luam dupa massmedia rusa, apoi romnii sunt cel mai napoiat


9/9

popor de pe Pamnt. Tonul discursului oficial si neoficial rusesc este att de urt, nct presade la Chisinau s-a ntrebat de nenumarate ori: "De ce urasc rusii att de tare poporul romn?"Recent, pna si un site prorusesc din Basarabia a pus (cu bataie lunga) ntrebarea cu privire la"romnofobia ruseasca". Ar fi bine sa-si puna aceasta ntrebare si generalii din politicaromneasca.

Pe 21 martie 2006 massmedia rusa (www.kreml.org) a lansat un nou proiect pentru Basarabia- "Novaia Moldova". Acest proiect scoate completamente Basarabia din contextul ei europeansi romnesc, asa de parca ar fi vorba de o enclava rusa din sud-estul Europei, orienteazadevenirea Republicii Moldova spre ndepartarea de UE si NATO (Romnia nici nu este

pomenita) si spre dependenta totala a Basarabiei de piata energetica rusa si ofertele de pe piatamuncii din Rusia.Este un necrutator proiect rasist, ndreptat contra etniei majoritare din R.M. (de 80%),mpotriva pacii si stabilitatii europene. Fiindca, cum am aratat si n alta parte, zona de contacta Europei cu "pusta rusa" si Orientul nca multa vreme va destabiliza situatia social-politica nEuropa daca nu se va stabiliza hotarul ei de sud-est, care acum trece tocmai prin Basarabia cearomneasca.

Acest hotar (practic o jumatate din distanta dintre Marea Baltica si cea Neagra) are doar osingura sansa pentru a fi bine ntarit: reunificarea neconditionata a Basarabiei cu Romnia n

baza votului Sfatului Tarii din 27 martie 1918, a Tratatului de la Paris din 28 octombrie, 1920si a votului Senatului SUA din 28 iunie 1991. O fi, asadar, nationalist poporul romn dinBasarabia, dar atta timp ct anume acest popor sta pe linia nti a hotarului civilizatieieuropene, nationalismul lui este, de facto, manifestare culturala europeana, bun simteuropean, reduta ntarita europeana. Iar daca Europa nu vede acest lucru, n ce se transformaBasarabia? n lacrima de snge a Romniei.

Nota: Azi este Vineri 10 aprilie. Presedintele nostru (al vostru!) pe nume Basescu va luacuvntul despre Basarabia ncepnd de saptamna viitoare.De ce nu de la anul, ca nu dau Tatarii!; ca n-au intrat zilele-n sac..Cacaciosii! Fricosii! Lasii! Fratii nostri sngereaza de o eternitate sub ciomagul rusesc, insaBasestii romni (!) nu au timp derostit cteva cuvinte - romnest
http://www.kreml.org/http://www.kreml.org/

Paul Goma - Fragmente de Jurnal 2009

Documents

Transcript of Paul Goma - Fragmente de Jurnal 2009