patrologie curs

BBIOGRAFIILEIOGRAFIILE ŞIŞI ÎNVĂŢĂTURILEÎNVĂŢĂTURILE SFINŢILORSFINŢILOR P PĂRINŢIĂRINŢI, , ALEALE SCRIITORILORSCRIITORILOR BISERICEŞTIBISERICEŞTI ŞIŞI ALEALE SCRIITORILORSCRIITORILOR CREŞTINICREŞTINI

© Cătălin Popi 2006

11

UUNIVERSITATEANIVERSITATEA „1 D „1 DECEMBRIEECEMBRIE 1918” A 1918” ALBALBA I IULIAULIA

Facultatea de Teologie Ortodoxă din AlbaFacultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaIulia

Catedra de Patrologie şi Literatură PatristicăCatedra de Patrologie şi Literatură Patristică

BBIOGRAFIILEIOGRAFIILE ŞIŞI Î ÎNVĂŢĂTURILENVĂŢĂTURILE SSFINŢILORFINŢILOR P PĂRINŢIĂRINŢI, ,

ALEALE S SCRIITORILORCRIITORILOR BISERICEŞTIBISERICEŞTI ŞIŞI ALEALE SSCRIITORILORCRIITORILOR CREŞTINICREŞTINI

- - STUDIISTUDII DETALIATEDETALIATE - -

- suport de curs pentru anul 2, semestrul I -- suport de curs pentru anul 2, semestrul I -

AALBALBA I IULIAULIA


A.A. SCRIITORI ŞI PĂRINŢI AI BISERICII SCRIITORI ŞI PĂRINŢI AI BISERICII ORIGINARI DIN PALESTINA ŞI CIPRUORIGINARI DIN PALESTINA ŞI CIPRU

- Eusebiu de Cezareea- Eusebiu de Cezareea- Sfântul Chiril al Ierusalimului- Sfântul Chiril al Ierusalimului

- Epifaniu de Salamina- Epifaniu de Salamina

SSTUDIULTUDIUL 1 1

EUSEBIU, Episcop în CEZAREEA PALESTINEIEUSEBIU, Episcop în CEZAREEA PALESTINEI

1. D1. DATEATE BIOGRAFICEBIOGRAFICE:: - - EusebiuEusebiu este este cel mai important istoric al Bisericii din secolele primarecel mai important istoric al Bisericii din secolele primare, în acest, în acest sens fiind numit sens fiind numit „Herodot-ul creştin”„Herodot-ul creştin”..- el - el s-a născut în anul 265s-a născut în anul 265, provenind dintr-o , provenind dintr-o familie de origine greacă sau celfamilie de origine greacă sau cel puţin elenizatăpuţin elenizată, oraşul din care era originar nefiind cunoscut., oraşul din care era originar nefiind cunoscut.- Eusebiu se autodenumeşte - Eusebiu se autodenumeşte „al lui Pamfil” „al lui Pamfil” sau sau „palestinianul”„palestinianul”, iar pe Pamfil îl numeşte, iar pe Pamfil îl numeşte „stăpânul meu”„stăpânul meu”, indicaţie ce nu oferă în mod precis informaţii referitoare la locul naşterii, indicaţie ce nu oferă în mod precis informaţii referitoare la locul naşterii sale şi nici nu prezintă exact care era legătura sa cu venerabilul preot Pamfil,sale şi nici nu prezintă exact care era legătura sa cu venerabilul preot Pamfil, contemporanul şi maestrul său spiritual.contemporanul şi maestrul său spiritual.


22


- începând cu anul 296, - începând cu anul 296, Eusebiu lucrează alături de preotul PamfilEusebiu lucrează alături de preotul Pamfil, cercetând şi, cercetând şi îmbogăţind celebra bibliotecă a lui Origen din Cezareea Palestinei, pentru ca mai apoi săîmbogăţind celebra bibliotecă a lui Origen din Cezareea Palestinei, pentru ca mai apoi să fie alături de îndrumătorul său şi în prima perioadă în care acesta era în închisoare.fie alături de îndrumătorul său şi în prima perioadă în care acesta era în închisoare.- în continuare, Eusebiu va lucra împreună cu preotul Pamfil la elaborarea lucrării- în continuare, Eusebiu va lucra împreună cu preotul Pamfil la elaborarea lucrării „Apologia lui Origen”„Apologia lui Origen”, pe care Eusebiu o va încheia singur, după moartea preotului, pe care Eusebiu o va încheia singur, după moartea preotului Pamfil, care va muri ca martir, fiind decapitat la 11 (sau 16) februarie 310.Pamfil, care va muri ca martir, fiind decapitat la 11 (sau 16) februarie 310.- - în timpul persecuţiei imperiale din perioada anilor 303–310în timpul persecuţiei imperiale din perioada anilor 303–310, Eusebiu va călători, Eusebiu va călători în diferite părţi ale imperiului, pentru a scăpa cu viaţă, trecând prin Tir, Tebaida şi multeîn diferite părţi ale imperiului, pentru a scăpa cu viaţă, trecând prin Tir, Tebaida şi multe alte părţi, în această perioadă fiind deja preot.alte părţi, în această perioadă fiind deja preot.- în anul 313 este - în anul 313 este hirotonit episcop al Cezareeihirotonit episcop al Cezareei, pentru ca mai apoi, după anul 323,, pentru ca mai apoi, după anul 323, când Constantin cel Mare devine unic stăpânitor al imperiului, Eusebiu să joace un când Constantin cel Mare devine unic stăpânitor al imperiului, Eusebiu să joace un rolrol extrem de important în viaţa Bisericiiextrem de important în viaţa Bisericii, câştigând admiraţia împăratului., câştigând admiraţia împăratului.- - în ceea ce priveşte problema ariană, Eusebiu a avut o atitudine fluctuantăîn ceea ce priveşte problema ariană, Eusebiu a avut o atitudine fluctuantă,, asemănătoare cu aceea a împăratului Constantin, fiind partizanul unui arianism moderat,asemănătoare cu aceea a împăratului Constantin, fiind partizanul unui arianism moderat, antipatizând atitudinea ortodoxă intransigentă a Sfântului Atanasie cel Mare.antipatizând atitudinea ortodoxă intransigentă a Sfântului Atanasie cel Mare.- Eusebiu era - Eusebiu era împotriva utilizării formulei dogmatice împotriva utilizării formulei dogmatice „omoousios”„omoousios”, despre care, despre care credea că credea că favorizează doctrina sabelienilorfavorizează doctrina sabelienilor..- marele istoric al Bisericii - marele istoric al Bisericii va semna formula dogmatică a primului Sinod Ecumenicva semna formula dogmatică a primului Sinod Ecumenic (325)(325), pentru ca mai apoi să adreseze o scrisoare pastorală Bisericii din Cezareea, pe, pentru ca mai apoi să adreseze o scrisoare pastorală Bisericii din Cezareea, pe care el o păstorea, în care arăta că formula niceeană a fost inspirată de ideilecare el o păstorea, în care arăta că formula niceeană a fost inspirată de ideile împăratului, însă îşi exprima, de fapt, deschiderea faţă de doctrina ariană. împăratului, însă îşi exprima, de fapt, deschiderea faţă de doctrina ariană. - pentru a combate formula „omoousios”, Eusebiu al Cezareei - pentru a combate formula „omoousios”, Eusebiu al Cezareei va face cauză comunăva face cauză comună cu Eusebiu al Nicomidieicu Eusebiu al Nicomidiei, pentru ca mai apoi să participe la , pentru ca mai apoi să participe la Sinodul din AntiohiaSinodul din Antiohia (330)(330), să devină adversar al Sfântului Atanasie la , să devină adversar al Sfântului Atanasie la Sinodul din Tir (335)Sinodul din Tir (335) şi să joace un şi să joace un rol important în rol important în condamnarea lui Marcel al Ancyrei, la Sinodul din Constantinopolcondamnarea lui Marcel al Ancyrei, la Sinodul din Constantinopol (336)(336)..- tot - tot în anul 336în anul 336, Eusebiu primeşte îndatorirea de a rosti , Eusebiu primeşte îndatorirea de a rosti discursul de onoarediscursul de onoare cu cu ocazia împlinirii a treizeci de ani de domnie ai lui Constantin cel Mare. ocazia împlinirii a treizeci de ani de domnie ai lui Constantin cel Mare. - Eusebiu - Eusebiu trece la cele veşnice la scurt timp după moartea împăratuluitrece la cele veşnice la scurt timp după moartea împăratului ConstantinConstantin, în jurul anilor , în jurul anilor 339–340339–340, la vârsta de , la vârsta de aproximativ 80 de aniaproximativ 80 de ani..

2. O2. OPERAPERA TEOLOGICĂTEOLOGICĂ ŞIŞI ACTIVITATEAACTIVITATEA BISERICEASCĂBISERICEASCĂ:: 2. 1. P2. 1. PRELIMINARIIRELIMINARII::

- - opera scrisăopera scrisă a lui Eusebiu de Cezareea a lui Eusebiu de Cezareea este impresionantăeste impresionantă, cu toate că , cu toate că cea maicea mai parte a acesteia s-a pierdutparte a acesteia s-a pierdut..- opera lui Eusebiu este - opera lui Eusebiu este cunoscută după listele operelor sale incluse în cuprinsul acunoscută după listele operelor sale incluse în cuprinsul a trei cataloage bibliograficetrei cataloage bibliografice: :

- un - un catalog elaborat de Patriarhul Fotiecatalog elaborat de Patriarhul Fotie ( (BibliothecaBibliotheca, codicii 9-13, 27, 39, 118,, codicii 9-13, 27, 39, 118, 127);127);

- un - un catalog întocmit de Fericitul Ieronimcatalog întocmit de Fericitul Ieronim ( (De virris illustribusDe virris illustribus, 81);, 81);- un - un catalog al lui Ebed-Iisuscatalog al lui Ebed-Iisus (Assemant, (Assemant, Bibliotheca OrientalisBibliotheca Orientalis, III, 1, 18);, III, 1, 18);

- operele lui Eusebiu ne-au parvenit - operele lui Eusebiu ne-au parvenit fie în limba greacă, fie în traduceri latine,fie în limba greacă, fie în traduceri latine, siriace sau armenesiriace sau armene..

2. 2. O2. 2. OPERELEPERELE LUILUI E EUSEBIUUSEBIU ÎNÎN DOMENIULDOMENIUL CRITICIICRITICII BIBLICEBIBLICE::- în domeniul criticii biblice, Eusebiu - în domeniul criticii biblice, Eusebiu continuă tradiţia filologică a lui Origencontinuă tradiţia filologică a lui Origen..- în acest sens, - în acest sens, împreună cu preotul Pamfil, încearcă să reconstituie textul biblicîmpreună cu preotul Pamfil, încearcă să reconstituie textul biblic stabilit de Origenstabilit de Origen..- dacă nu a folosit în acest demers chiar - dacă nu a folosit în acest demers chiar HexaplaHexapla, atunci , atunci cu siguranţă a folositcu siguranţă a folosit TetraplaTetrapla lui Origenlui Origen..- împreună cu Pamfil, - împreună cu Pamfil, Eusebiu va înfiinţa un atelier filologic pentru copierea şiEusebiu va înfiinţa un atelier filologic pentru copierea şi reconstituirea manuscriselor lui Origen, în acest sens ei reconstituindreconstituirea manuscriselor lui Origen, în acest sens ei reconstituind manuscrisele Sfintei Scripturimanuscrisele Sfintei Scripturi..© Cătălin Popi 2006

33


- rezultat activităţii acestui atelier filologic se va constitui în cele - rezultat activităţii acestui atelier filologic se va constitui în cele 50 de Biblii şi 1050 de Biblii şi 10 Tabele sau Canoane de concordanţă, pe care le va pune la dispoziţiaTabele sau Canoane de concordanţă, pe care le va pune la dispoziţia împăratului Constantinîmpăratului Constantin..- tabelele de concordanţă reprezintă o lucrare ingenioasă în cadrul cărora, printr-o- tabelele de concordanţă reprezintă o lucrare ingenioasă în cadrul cărora, printr-o împărţire a celor patru evanghelii în pasaje scurte sau capitole şi prin trimiteri la acesteîmpărţire a celor patru evanghelii în pasaje scurte sau capitole şi prin trimiteri la aceste capitole, întocmea o capitole, întocmea o comparaţie generală a relatărilor evanghelicecomparaţie generală a relatărilor evanghelice, după cum, după cum relatează şi în relatează şi în scrisoarea de dedicaţie către Carpianscrisoarea de dedicaţie către Carpian..

2. 3. O2. 3. OPERELEPERELE LUILUI E EUSEBIUUSEBIU ÎNÎN DOMENIULDOMENIUL ISTORIEIISTORIEI ECLESIALEECLESIALE::

•• 2. 3. 1. 2. 3. 1. AACTELECTELE MARTIRILORMARTIRILOR::- - colecţia principală de lucrări în domeniul istoriei eclesialecolecţia principală de lucrări în domeniul istoriei eclesiale elaborate de Eusebiu elaborate de Eusebiu este reprezentată de „Actele martirilor” - este reprezentată de „Actele martirilor” - Sfântul Policarp, Pionius, Carp şi soţiiSfântul Policarp, Pionius, Carp şi soţii ApoloniuApoloniu, care s-a pierdut în timp., care s-a pierdut în timp.

•• 2. 3. 2. 2. 3. 2. VVIAŢAIAŢA LUILUI PAMFILPAMFIL::- - reprezintă o reprezintă o colecţie de trei cărţicolecţie de trei cărţi, care s-au pierdut în timp., care s-au pierdut în timp.

•• 2. 3. 3. 2. 3. 3. CCRONICARONICA::- - titlul integraltitlul integral al acestei lucrări era al acestei lucrări era „Canoane cronologice şi rezumatul istoriei„Canoane cronologice şi rezumatul istoriei universale a grecilor şi a barbarilor”universale a grecilor şi a barbarilor”..- lucrarea - lucrarea cuprindea două părţicuprindea două părţi, o parte introductivă, care prezenta o schemă a istoriei, o parte introductivă, care prezenta o schemă a istoriei popoarelor antice, popoarelor antice, păstrată doar într-o versiune armeană anterioară secolului 7păstrată doar într-o versiune armeană anterioară secolului 7,, iar partea a doua, principală, conţine iar partea a doua, principală, conţine tablouri cronologice paralele ale tuturortablouri cronologice paralele ale tuturor evenimentelor principale din istoria profană şi religioasăevenimentelor principale din istoria profană şi religioasă , începând de la Avraam , începând de la Avraam şi până în anul 302 d. Hr., precizând faptul că şi până în anul 302 d. Hr., precizând faptul că datele istorice pe care le oferă pot fidatele istorice pe care le oferă pot fi incerteincerte..

- - Fericitul IeronimFericitul Ieronim va traduce această va traduce această Cronică Cronică din greceşte în latinădin greceşte în latină, făcându-i, făcându-i numeroase adaosuri, iar ultima parte chiar a compus-o integral, prelungind perioadanumeroase adaosuri, iar ultima parte chiar a compus-o integral, prelungind perioada descrisă până în anul 378 d. Hr.descrisă până în anul 378 d. Hr.

•• 2. 3. 4. 2. 3. 4. IISTORIASTORIA BISERICEASCĂBISERICEASCĂ::- - Istoria bisericeascăIstoria bisericească reprezintă o reprezintă o lucrare monumentalălucrare monumentală, de o , de o valoare excepţionalăvaloare excepţională pentru cunoaşterea vieţii creştine din primele trei secolepentru cunoaşterea vieţii creştine din primele trei secole, fapt pentru care, fapt pentru care Eusebiu a primit supranumele de Eusebiu a primit supranumele de „Herodot-ul creştin”„Herodot-ul creştin” şi şi „Părintele istoriei bisericeşti”„Părintele istoriei bisericeşti”..- - Istoria bisericească Istoria bisericească este este lucrarea cea mai citită a lui Eusebiulucrarea cea mai citită a lui Eusebiu..- a fost elaborată după alcătuirea - a fost elaborată după alcătuirea CroniciCronicii, beneficiind de i, beneficiind de orientarea în istoriaorientarea în istoria universalăuniversală făcută de această lucrare anterioară. făcută de această lucrare anterioară.- în prefaţa - în prefaţa Istoriei bisericeştiIstoriei bisericeşti, Eusebiu indică liniile generale ale subiectului tratat,, Eusebiu indică liniile generale ale subiectului tratat, precum şi metoda de studiu utilizată.precum şi metoda de studiu utilizată.

- vorbind despre metoda utilizată, Eusebiu cere întâi de toate indulgenţă din- vorbind despre metoda utilizată, Eusebiu cere întâi de toate indulgenţă din partea cititorilor, precizând că el este partea cititorilor, precizând că el este primul care a întreprins unprimul care a întreprins un asemenea demersasemenea demers, folosind în această acţiune şi unele informaţii oferite de, folosind în această acţiune şi unele informaţii oferite de scriitorii anteriori, care oferă relatări parţiale referitoare la momentele cheiescriitorii anteriori, care oferă relatări parţiale referitoare la momentele cheie din istoria creştinismului.din istoria creştinismului.- autorul va selecta din aceste însemnări anterioare doar informaţiile utile- autorul va selecta din aceste însemnări anterioare doar informaţiile utile pentru studiul său.pentru studiul său.- Eusebiu afirmă faptul că în - Eusebiu afirmă faptul că în Cronică Cronică sunt cuprinse o serie de evenimente desunt cuprinse o serie de evenimente de ordin general, care sunt prezentate pe larg în cadrul Istoriei bisericeşti,ordin general, care sunt prezentate pe larg în cadrul Istoriei bisericeşti, lucrare despre care spune că este absolut necesară, întrucât nimeni nu mailucrare despre care spune că este absolut necesară, întrucât nimeni nu mai scrisese ceva asemănător până atunci.scrisese ceva asemănător până atunci.

- Eusebiu scrie - Eusebiu scrie Istoria bisericeascăIstoria bisericească cu ajutorul şi cu ajutorul şi prin intermediul istoriei literareprin intermediul istoriei literare, în, în acest sens el parcurgând sute de lucrări, adunând laolaltă o serie de texteacest sens el parcurgând sute de lucrări, adunând laolaltă o serie de texte indispensabile, care cuprind date şi fapte precise.indispensabile, care cuprind date şi fapte precise.


44


- în acest sens, este cât se poate de importantă - în acest sens, este cât se poate de importantă lista de episcopi ailista de episcopi ai BisericiiBisericii, care începe cu Sfinţii Apostoli şi se continuă până în vremea sa., care începe cu Sfinţii Apostoli şi se continuă până în vremea sa.

- - Istoria bisericeascăIstoria bisericească cuprinde cuprinde 10 cărţi sau capitole10 cărţi sau capitole, a căror structură arată astfel:, a căror structură arată astfel:- - CCARTEAARTEA 1 1::

- se remarcă printr-un - se remarcă printr-un caracter apologetic pregnantcaracter apologetic pregnant;;- - se vorbeşte despre Logosse vorbeşte despre Logos, despre , despre profeţiile referitoare laprofeţiile referitoare la venirea Domnuluivenirea Domnului, despre , despre arătările Sale înainte de a Se întrupaarătările Sale înainte de a Se întrupa,, fiind indicat şi fiind indicat şi motivul pentru care Domnul nu motivul pentru care Domnul nu s-a întrupat mai devremes-a întrupat mai devreme;;- este prezentată, apoi, o - este prezentată, apoi, o istorie a lui Iisus, pe baza Evangheliilor,istorie a lui Iisus, pe baza Evangheliilor, precum şi a informaţiilor oferite de Iosif Flaviusprecum şi a informaţiilor oferite de Iosif Flavius;;

- - CCARTEAARTEA 2 2::- cu această carte - cu această carte începeîncepe, în mod propriu-zis, , în mod propriu-zis, relatarea referitoarerelatarea referitoare la istoria Bisericiila istoria Bisericii, care începe cu , care începe cu prezentarea vieţii şi aprezentarea vieţii şi a activităţii Sfinţilor Apostoliactivităţii Sfinţilor Apostoli şi se încheie cu şi se încheie cu războiul evreiescrăzboiul evreiesc;;

- - CCĂRŢILEĂRŢILE 3, 4, 5, 6: 3, 4, 5, 6:- cuprind - cuprind istoria creştinismului de la Nero până la Deciuistoria creştinismului de la Nero până la Deciu;;- - o mare parte din cartea 6 este dedicată lui Origeno mare parte din cartea 6 este dedicată lui Origen;;

- - CCĂRŢILEĂRŢILE 7, 8: 7, 8:- relatează - relatează suferinţele prin care a trecut Biserica lui Hristossuferinţele prin care a trecut Biserica lui Hristos începând cu sfârşitul secolului 3 d. Hr. şi începutul secolului 4începând cu sfârşitul secolului 3 d. Hr. şi începutul secolului 4 d. Hr., până la Edictul lui Galeriu din anul 311d. Hr., până la Edictul lui Galeriu din anul 311;;

- - CCARTEAARTEA 9: 9:- prezintă - prezintă victoria lui Constantin cel Mare asupra lui Maxenţiu,victoria lui Constantin cel Mare asupra lui Maxenţiu, precum şi cea a lui Liciniu asupra lui Maximianprecum şi cea a lui Liciniu asupra lui Maximian;;

- - CCARTEAARTEA 10: 10:- descrie - descrie victoria lui Constantin cel Mare asupra lui Liciniuvictoria lui Constantin cel Mare asupra lui Liciniu;;

- după toate probabilităţile, - după toate probabilităţile, Istoria bisericeascăIstoria bisericească a avut mai multe redactăria avut mai multe redactări, poate, poate chiar chiar patru redactăripatru redactări..- cu excepţia textului grec, - cu excepţia textului grec, această lucrare este păstrată şi într-o versiune latinăaceastă lucrare este păstrată şi într-o versiune latină liberă elaborată de Rufinliberă elaborată de Rufin, care continuă opera până în anul 395, precum şi într-o, care continuă opera până în anul 395, precum şi într-o traducere armeană făcută după o altă traducere siriacă de la sfârşitul secolului 4.traducere armeană făcută după o altă traducere siriacă de la sfârşitul secolului 4.- - Istoria bisericeascăIstoria bisericească a lui Eusebiu are o a lui Eusebiu are o valoare deosebităvaloare deosebită, întrucât fără aportul ei nu, întrucât fără aportul ei nu am cunoaşte aproape nimic despre istoria primelor trei secole creştine.am cunoaşte aproape nimic despre istoria primelor trei secole creştine.- lucrarea se bazează pe - lucrarea se bazează pe izvoare sigureizvoare sigure, pe care, cel mai adesea, , pe care, cel mai adesea, autorul le indicăautorul le indică directdirect. . - Eusebiu - Eusebiu nu a fost suficient de bine informat în ceea ce priveşte dezvoltareanu a fost suficient de bine informat în ceea ce priveşte dezvoltarea creştinismului în Occidentcreştinismului în Occident, şi aceasta mai ales întrucât nu cunoştea destul de bine, şi aceasta mai ales întrucât nu cunoştea destul de bine limba latină. limba latină.

•• 2. 3. 5.2. 3. 5. VVIAŢAIAŢA LUILUI C CONSTANTINONSTANTIN CELCEL M MAREARE::- lucrarea - lucrarea Viaţa lui ConstantinViaţa lui Constantin, , în 5 cărţiîn 5 cărţi, nu este, de fapt, o biografie, ci , nu este, de fapt, o biografie, ci o laudă ao laudă a vieţii împăratuluivieţii împăratului, scrisă după moartea acestuia (337) , scrisă după moartea acestuia (337) pentru a arăta că acesta apentru a arăta că acesta a fost instrumentul atotputerniciei divinefost instrumentul atotputerniciei divine, prieten al lui Dumnezeu şi model pentru, prieten al lui Dumnezeu şi model pentru creştini (I, 3). creştini (I, 3). - - figura împăratuluilui Constantin e idealizatăfigura împăratuluilui Constantin e idealizată, evenimentele sunt transfigurate,, evenimentele sunt transfigurate, însă aceasta nu înseamnă că întreaga relatare este falsă. însă aceasta nu înseamnă că întreaga relatare este falsă. - cele - cele 16 documente16 documente ce ce stau la baza veridicităţii lucrăriistau la baza veridicităţii lucrării susţin în mare parte unele susţin în mare parte unele aspecte ale lucrării. aspecte ale lucrării.

•• 2. 3. 6. 2. 3. 6. DDESPREESPRE M MARTIRIIARTIRII DINDIN P PALESTINAALESTINA::- lucrarea - lucrarea Despre martirii PalestineiDespre martirii Palestinei relatează relatează modul în care s-a desfăşuratmodul în care s-a desfăşurat persecuţia împotriva creştinilor, între anii 303-311, în Cezareea Palestineipersecuţia împotriva creştinilor, între anii 303-311, în Cezareea Palestinei, unde, unde autorul a fost autorul a fost martor ocularmartor ocular al acestora. al acestora. © Cătălin Popi 2006

55


- Eusebiu anexează această lucrare cărţii 8 din cuprinsul - Eusebiu anexează această lucrare cărţii 8 din cuprinsul Istoriei bisericeştiIstoriei bisericeşti..- cu excepţia acestei ediţii scurte, mai există o ediţie independentă, mai extinsă, în limba- cu excepţia acestei ediţii scurte, mai există o ediţie independentă, mai extinsă, în limba siriacă.siriacă.

2. 4. O2. 4. OPERELEPERELE LUILUI E EUSEBIUUSEBIU ÎNÎN DOMENIULDOMENIUL APOLOGETICOAPOLOGETICO--DOGMATICDOGMATIC::

•• 2. 4. 1. 2. 4. 1. AAPOLOGIAPOLOGIA LUILUI O ORIGENRIGEN::- - această lucrare a fost scrisă această lucrare a fost scrisă în colaborare cu Pamfilîn colaborare cu Pamfil..

•• 2. 4. 2. 2. 4. 2. CCONTRAONTRA LUILUI H HIEROCLEIEROCLE::- - lucrarea lucrarea Contra lui HieroclContra lui Hierocle reprezintă o e reprezintă o combatere viguroasă şi ironică a lucrăriicombatere viguroasă şi ironică a lucrării PhilalethesPhilalethes, compusă de , compusă de Hierocle, guvernatorul Bitiniei, în jurul anului 307Hierocle, guvernatorul Bitiniei, în jurul anului 307..

•• 2. 4. 3. 2. 4. 3. PPREGĂTIREAREGĂTIREA E EVANGHELICĂVANGHELICĂ::- lucrarea - lucrarea Pregătirea evanghelicăPregătirea evanghelică, , în 15 cărţiîn 15 cărţi, arată , arată superioritatea religiei iudaice şisuperioritatea religiei iudaice şi a celei creştine faţă de religiile păgânilora celei creştine faţă de religiile păgânilor, superioritate ce se manifestă sub toate, superioritate ce se manifestă sub toate raporturile. raporturile.

•• 2. 4. 4. 2. 4. 4. DDEMONSTRAŢIAEMONSTRAŢIA E EVANGHELICĂVANGHELICĂ::- lucrarea - lucrarea Demonstraţia evanghelicăDemonstraţia evanghelică, a fost scrisă în 20 de cărţi, din care nu s-au păstrat, a fost scrisă în 20 de cărţi, din care nu s-au păstrat decât ultimele 10. decât ultimele 10. - lucrarea e adresată iudeilor pentru a le arăta că profeţiile Vechiului Testament s-au- lucrarea e adresată iudeilor pentru a le arăta că profeţiile Vechiului Testament s-au realizat în creştinism, fapt pentru care acesta este superior iudaismului.realizat în creştinism, fapt pentru care acesta este superior iudaismului.

•• 2. 4. 5. 2. 4. 5. EEXTRASEXTRASE P PROFETICEROFETICE::- lucrarea face parte dintr-o - lucrarea face parte dintr-o Introducere generală elementară în creştinismIntroducere generală elementară în creştinism, fiind, fiind compusă din compusă din 10 cărţi10 cărţi. . - - nu s-au păstrat decât cărţile 6 - 9nu s-au păstrat decât cărţile 6 - 9. . - cel mai probabil, aceasta este opera pe care - cel mai probabil, aceasta este opera pe care FotieFotie o aminteşte sub numele de o aminteşte sub numele de PregătiriPregătiri bisericeştibisericeşti şi şi Demonstraţii bisericeştiDemonstraţii bisericeşti ( (BibliotecaBiblioteca, codicii 11-12)., codicii 11-12).

•• 2. 4. 6. 2. 4. 6. TTEOFANIAEOFANIA::- - TTeofaniaeofania, un , un tratat despre întruparetratat despre întrupare, a fost , a fost scris în cinci cărţiscris în cinci cărţi..- - primele trei cărţiprimele trei cărţi vorbesc vorbesc despre Dumnezeu, despre Logos, despre păcatuldespre Dumnezeu, despre Logos, despre păcatul originar şi despre mântuireoriginar şi despre mântuire, , a patraa patra reproduce reproduce demonstraţia profeţiilordemonstraţia profeţiilor mesianicemesianice, făcută de Eusebiu mai înainte, iar , făcută de Eusebiu mai înainte, iar a cinceaa cincea reproducând elemente din reproducând elemente din DemonstraţieDemonstraţie, , respinge afirmaţia că Iisus Hristos a fost un magicianrespinge afirmaţia că Iisus Hristos a fost un magician, iar , iar SfinţiiSfinţii Apostoli nişte înşelători ai poporuluiApostoli nişte înşelători ai poporului. . - lucrarea menţionată de Fotie (- lucrarea menţionată de Fotie (BibliotecaBiblioteca, codicele 13), sub numele de , codicele 13), sub numele de Dovedire şiDovedire şi apărareapărare, combătea, cel mai probabil, unele obiecţii păgâne., combătea, cel mai probabil, unele obiecţii păgâne.

•• 2. 4. 7. 2. 4. 7. CCONTRAONTRA LUILUI P PORFIRIUORFIRIU::- lucrarea - lucrarea Contra lui PorfiriuContra lui Porfiriu, , în 25 cărţiîn 25 cărţi, este , este menţionată de Fericitul Ieronimmenţionată de Fericitul Ieronim ( (DeDe viris illustribusviris illustribus, 81 )., 81 ).- din această lucrare - din această lucrare nu s-au păstrat decât câteva fragmentenu s-au păstrat decât câteva fragmente. .

•• 2. 4. 8. 2. 4. 8. DDESPREESPRE P POLIGAMIAOLIGAMIA Î ÎNGĂDUITĂNGĂDUITĂ V VECHILORECHILOR P PATRIARHIATRIARHI::- lucrarea - lucrarea Despre poligamia îngăduită vechilor patriarhiDespre poligamia îngăduită vechilor patriarhi, face o , face o paralelă întreparalelă între căsătoria Vechiului Testament şi cea a Noului Testamentcăsătoria Vechiului Testament şi cea a Noului Testament. .

•• 2. 4. 9. 2. 4. 9. DDESPREESPRE SĂRBĂTORIREASĂRBĂTORIREA P PAŞTELUIAŞTELUI LALA EVREIEVREI::- lucrarea - lucrarea Despre sărbătoarea Pastelui la evreiDespre sărbătoarea Pastelui la evrei, prezintă , prezintă Paştele ebraic ca fiind tip alPaştele ebraic ca fiind tip al jertfei euharisticejertfei euharistice. .

•• 2. 4. 10. 2. 4. 10. CCARACTERIZAREAARACTERIZAREA O OPEREIPEREI A APOLOGETICEPOLOGETICE::- operele apologetice ale lui Eusebiu reprezintă o - operele apologetice ale lui Eusebiu reprezintă o lectură întinsălectură întinsă, oferă , oferă informaţiiinformaţii largi şi reflectă o mare putere de analiză şi pătrunderelargi şi reflectă o mare putere de analiză şi pătrundere, care fac din Eusebiu de, care fac din Eusebiu de Cezareea Cezareea cel mai mare apologet creştin al secolului 4cel mai mare apologet creştin al secolului 4..


66


2. 5. O2. 5. OPERELEPERELE LUILUI E EUSEBIUUSEBIU ÎNÎN DOMENIULDOMENIUL DOGMATICDOGMATIC::

•• 2. 5. 1. 2. 5. 1. CCONTRAONTRA LUILUI M MARCELARCEL DEDE ANCIRAANCIRA::- - lucrarea lucrarea Contra lui Marcel de AnciraContra lui Marcel de Ancira, , scrisă în două cărţiscrisă în două cărţi, respinge , respinge atacurile luiatacurile lui Marcel contra arianismuluiMarcel contra arianismului şi arată erorile sale deja condamnate. şi arată erorile sale deja condamnate.

•• 2. 5. 2. 2. 5. 2. DDESPREESPRE T TEOLOGIAEOLOGIA B BISERICEASCĂISERICEASCĂ::- lucrarea - lucrarea Despre teologia bisericeascăDespre teologia bisericească, , scrisă în 3 cărţiscrisă în 3 cărţi, înfăţişează învăţătura lui, înfăţişează învăţătura lui Eusebiu de Cezareea Eusebiu de Cezareea despre Sfânta Treime, cu precădere referitoare la Logos, cadespre Sfânta Treime, cu precădere referitoare la Logos, ca Persoană deosebită de TatălPersoană deosebită de Tatăl..

2. 6. 2. 6. OOPERAPERA EXEGETICĂEXEGETICĂ SAUSAU DEDE A ARHEOLOGIERHEOLOGIE BIBLICĂBIBLICĂ::- în - în DOMENIULDOMENIUL ARHEOLOGIEIARHEOLOGIEI BIBLICEBIBLICE, Eusebiu a scris: , Eusebiu a scris:

OONOMASTICONULNOMASTICONUL::- reprezintă un - reprezintă un tratat despre denumirile locurilor menţionate întratat despre denumirile locurilor menţionate în Sfânta Scriptură, catalogate în ordine alfabetică,Sfânta Scriptură, catalogate în ordine alfabetică, fiindu-le fiindu-le ataşate o mică descriere;ataşate o mică descriere;- lucrarea a fost - lucrarea a fost tradusă şi completată de Fericitul Ieronimtradusă şi completată de Fericitul Ieronim;;- lucrarea făcea parte dintr-o - lucrarea făcea parte dintr-o operă mai extinsă referitoare asupraoperă mai extinsă referitoare asupra topografiei Palestinei şi a Ierusalimuluitopografiei Palestinei şi a Ierusalimului;;

- în - în DOMENIULDOMENIUL EXEGEZEIEXEGEZEI BIBLICEBIBLICE propriu-zise, Eusebiu a elaborat: propriu-zise, Eusebiu a elaborat:

CCOMENTARIIOMENTARII ERUDITEERUDITE LALA CEICEI 150 150 DEDE P PSALMISALMI::- sunt - sunt denumite astfel de către Fericitul Ieronimdenumite astfel de către Fericitul Ieronim ( (De virisDe viris

illustribusillustribus, 81);, 81);- textul a fost - textul a fost tradus din latineşte şi adaptat de Eusebiu detradus din latineşte şi adaptat de Eusebiu de

VercelliVercelli; ;

CCOMENTARIUOMENTARIU LALA I ISAIASAIA, , scrisă în 10 cărţiscrisă în 10 cărţi, în mare parte păstrate; , în mare parte păstrate;

CCOMENTARIUOMENTARIU LALA S SFÂNTULFÂNTUL L LUCAUCA; ;

NNEDUMERIRIEDUMERIRI ŞIŞI SOLUŢIISOLUŢII CUCU PRIVIREPRIVIRE LALA E EVANGHELIIVANGHELII, în legătură cu unele nepotriviri din, în legătură cu unele nepotriviri din istoria copilăriei şi a învierii Mântuitorului. istoria copilăriei şi a învierii Mântuitorului.

- în ceea ce priveşte - în ceea ce priveşte modul de interpretare biblicămodul de interpretare biblică, Eusebiu foloseşte , Eusebiu foloseşte interpretareainterpretarea alegorică în dependenţă de alegorică în dependenţă de OrigenOrigen..

2. 6. O2. 6. OMILIIMILII, D, DISCURSURIISCURSURI, S, SCRISORICRISORI::- - cel mai probabil, cel mai probabil, din cele 14 omilii latine publicate sub numele său, primeledin cele 14 omilii latine publicate sub numele său, primele două aparţin, de fapt, lui Eusebiu de Emessadouă aparţin, de fapt, lui Eusebiu de Emessa. . - dintre - dintre discursurile discursurile ţinute de Eusebiu, amintim:ţinute de Eusebiu, amintim:

- un - un discurs ţinut la sfinţirea unei biserici din Tirdiscurs ţinut la sfinţirea unei biserici din Tir;;- un - un discurs rostit la Constantinopol, în cinstea împăratuluidiscurs rostit la Constantinopol, în cinstea împăratului ConstantinConstantin cu ocazia aniversării a 30 de ani de domnie ai acestuia; cu ocazia aniversării a 30 de ani de domnie ai acestuia;- un - un discurs despre martiri, ţinut la Antiohiadiscurs despre martiri, ţinut la Antiohia; ; - - Cuvântul lui Constantin către adunarea SfinţilorCuvântul lui Constantin către adunarea Sfinţilor formează cartea a cincea a formează cartea a cincea a Vieţii lui ConstantinVieţii lui Constantin;;

- din - din vasta corespondenţăvasta corespondenţă a lui Eusebiu s-au păstrat următoarele a lui Eusebiu s-au păstrat următoarele ScrisoriScrisori: : - o - o scrisoare adresată scrisoare adresată lui Carpianlui Carpian şi care serveşte ca introducere la şi care serveşte ca introducere la Canoanele evangheliceCanoanele evanghelice;;- o - o scrisoare adresată scrisoare adresată lui Flacciluslui Flaccilus, care serveşte ca introducere la, care serveşte ca introducere la tratatul tratatul Despre teologia bisericească;Despre teologia bisericească;- S- Scrisoarea către Biserica din Cezareeacrisoarea către Biserica din Cezareea, scrisă după Sinodul de la Niceea, în, scrisă după Sinodul de la Niceea, în care care autorul explică rolul său la acest Sinod şi încearcă să arate căautorul explică rolul său la acest Sinod şi încearcă să arate că termenul „omoousios”, adăugat în formulă, înseamnă că Logosul atermenul „omoousios”, adăugat în formulă, înseamnă că Logosul a fost născut din fiinţa Tatălui şi este cu totul asemenea Acestuiafost născut din fiinţa Tatălui şi este cu totul asemenea Acestuia;;


77


- din - din scrisoarea scrisoarea către Constanţiacătre Constanţia, sora împăratului, s-au păstrat numai, sora împăratului, s-au păstrat numai fragmente, în această lucrare Eusebiu combătând cultul icoanelor.fragmente, în această lucrare Eusebiu combătând cultul icoanelor.

2. D2. DOCTRINAOCTRINA:: - - doctrinadoctrina lui Eusebiu lui Eusebiu este incertăeste incertă. . - autorul - autorul are meritul de a fi luptat împotriva sabelianismuluiare meritul de a fi luptat împotriva sabelianismului. . - - doctrina sa nu e întru totul ortodoxădoctrina sa nu e întru totul ortodoxă. . - datorită prieteniei sale cu arienii sau cu semi-arienii - datorită prieteniei sale cu arienii sau cu semi-arienii nu va accepta utilizareanu va accepta utilizarea termenuluitermenului „omoousios”„omoousios”. . - - doctrina sa trinitară este origenistădoctrina sa trinitară este origenistă. . - Eusebiu - Eusebiu susţine că Mântuitorul Iisus Hristos a devenit Dumnezeu de-abia dupăsusţine că Mântuitorul Iisus Hristos a devenit Dumnezeu de-abia după ÎntrupareÎntrupare. . - - Maica Domnului este Născătoare de DumnezeuMaica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, , Sfântul Duh fiind o creatură aSfântul Duh fiind o creatură a TatăluiTatălui. . - - Duhul Sfânt lucrează numai asupra sfinţilorDuhul Sfânt lucrează numai asupra sfinţilor. . - în ceea ce priveşte - în ceea ce priveşte Sfânta EuharistieSfânta Euharistie, Eusebiu susţine că , Eusebiu susţine că creştinii, fiiicreştinii, fiii Legământului celui nou, prăznuiesc Paştele în fiecare duminică, hrănindu-seLegământului celui nou, prăznuiesc Paştele în fiecare duminică, hrănindu-se tot timpul cu trupul Mântuitoruluitot timpul cu trupul Mântuitorului..- sub influenţa origenismului, Eusebiu - sub influenţa origenismului, Eusebiu respinge cultul icoanelorrespinge cultul icoanelor..

3. C3. CARACTERIZAREARACTERIZARE:: - - Eusebiu al Cezareei a fost un Eusebiu al Cezareei a fost un spirit universalspirit universal, tratând în lucrările , tratând în lucrările subiecte dinsubiecte din diferite discipline ştiinţificediferite discipline ştiinţifice: istorie, geografie, apologetică, dogmatică, exegeză sau: istorie, geografie, apologetică, dogmatică, exegeză sau elocinţă. elocinţă. - - erudit de primă mânăerudit de primă mână, Eusebiu este , Eusebiu este „Părintele istoriei bisericeşti”„Părintele istoriei bisericeşti”, atât datorită, atât datorită IstorieiIstoriei sale sale bisericeştibisericeşti, cât şi prin alte opere de istorie contemporană. , cât şi prin alte opere de istorie contemporană. - - metoda sa de lucru relevă un spirit critic deosebit pentru vremea sametoda sa de lucru relevă un spirit critic deosebit pentru vremea sa. . - autorul este - autorul este cel mai mare apologet creştin din secolul 4cel mai mare apologet creştin din secolul 4. . - Eusebiu nu a fost un scriitor ortodox propriu-zis, ci un - Eusebiu nu a fost un scriitor ortodox propriu-zis, ci un scriitor de curtescriitor de curte, stând , stând subsub influenţa origenismului şi a arianismuluiinfluenţa origenismului şi a arianismului. . - el nu e numai un istoric al Bisericii, ci şi un - el nu e numai un istoric al Bisericii, ci şi un istoric istoric al literaturii şi, în general, al literaturii şi, în general, al culturiial culturii bisericeştibisericeşti. . - operele lui Eusebiu reprezintă o - operele lui Eusebiu reprezintă o sursă primară de informaţiisursă primară de informaţii, el oferind unul dintre, el oferind unul dintre cele mai bogate tezaure de material pentru alcătuirea unei cele mai bogate tezaure de material pentru alcătuirea unei prime istorii a literaturiiprime istorii a literaturii bisericeştibisericeşti..

SSTUDIULTUDIUL 2 2

Sfântul CHIRIL, Episcopul IerusalimuluiSfântul CHIRIL, Episcopul Ierusalimului

1. D1. DATEATE BIOGRAFICEBIOGRAFICE:: - Sfântul Chiril al Ierusalimului se înrudeşte, din punct de vedere al concepţiei arianiste,- Sfântul Chiril al Ierusalimului se înrudeşte, din punct de vedere al concepţiei arianiste, cu Eusebiu al Cezareei.cu Eusebiu al Cezareei.- el - el s-a născut în Ierusalim sau în preajma acestui oraş între anii 313 - 315s-a născut în Ierusalim sau în preajma acestui oraş între anii 313 - 315..- Chiril - Chiril a fost monah şi a studiat în profunzime Sfânta Scriptură, fiind hirotonita fost monah şi a studiat în profunzime Sfânta Scriptură, fiind hirotonit preot în anul 343 de către episcopul Maxim al II-lea, căruia i-a urmat lapreot în anul 343 de către episcopul Maxim al II-lea, căruia i-a urmat la episcopat în anul 348episcopat în anul 348..


88


- se pare că - se pare că în anul 348 sau în 350 a rostit catehezele care i.au conferit mareaîn anul 348 sau în 350 a rostit catehezele care i.au conferit marea sa celebritatesa celebritate..- viaţa Sfântului Chril a fost plină de evenimente şi de zbucium.- viaţa Sfântului Chril a fost plină de evenimente şi de zbucium.- astfel, în anul 357, Sfântul Chiril a fost - astfel, în anul 357, Sfântul Chiril a fost depus din scaundepus din scaun de către un sinod arian de către un sinod arian prezidat de prezidat de Acaciu, mitropolitul Cezareei, care nu permitea ca Sfântul Chiril săAcaciu, mitropolitul Cezareei, care nu permitea ca Sfântul Chiril să manifeste o întâietate de onoare ca episcop al Ierusalimuluimanifeste o întâietate de onoare ca episcop al Ierusalimului, onoare recunoscută, onoare recunoscută de către canonul 7 al Sinodului I Ecumenic de la Niceea, din anul 325.de către canonul 7 al Sinodului I Ecumenic de la Niceea, din anul 325.- în anul 359, Sfântul Chiril îşi reocupă poziţia episcopală, însă în anul 360 este depus din- în anul 359, Sfântul Chiril îşi reocupă poziţia episcopală, însă în anul 360 este depus din nou, de data aceasta de către împărat.nou, de data aceasta de către împărat.- după o reîntoarcere pasageră în scaunul episcopal, în timpul domniei lui Valens pleacă- după o reîntoarcere pasageră în scaunul episcopal, în timpul domniei lui Valens pleacă din nou în exil, pentru ca mai apoi, restabilit definitiv în eparhia sa, să se ocupe de acumdin nou în exil, pentru ca mai apoi, restabilit definitiv în eparhia sa, să se ocupe de acum înainte de îndreptarea dezastrelor produse de către erezii.înainte de îndreptarea dezastrelor produse de către erezii.- Sfântul Chiril - Sfântul Chiril a luat parte la Sinodul II Ecumenic de la Constantinopol, din anula luat parte la Sinodul II Ecumenic de la Constantinopol, din anul 381381..- a adormit în Domnul la - a adormit în Domnul la 18 martie 386, în vârstă de 70 sau 73 de ani18 martie 386, în vârstă de 70 sau 73 de ani..

2. O2. OPERAPERA TEOLOGICĂTEOLOGICĂ:: 2. 1. 2. 1. CCATEHEZELEATEHEZELE::

- sunt alcătuite dintr-o - sunt alcătuite dintr-o ProtocatehezăProtocateheză şi şi 23 de cateheze propriu-zise23 de cateheze propriu-zise..- - Protocateheza Protocateheza prezintă prezintă actele premergătoare pentru primirea Sfântului Botezactele premergătoare pentru primirea Sfântului Botez..- în ceea ce priveşte - în ceea ce priveşte Catehezele propriu-ziseCatehezele propriu-zise, , primele 18 se adreseazăprimele 18 se adresează catehumenilorcatehumenilor, ele fiind susţinute în Postul Paştilor., ele fiind susţinute în Postul Paştilor.- tematic, Catehezele tratează următoarele - tematic, Catehezele tratează următoarele teme doctrinareteme doctrinare::

- - Catehezele 1 - 4Catehezele 1 - 4: : despre păcat, Pocăinţă, Botez şi credinţă;despre păcat, Pocăinţă, Botez şi credinţă;- - Catehezele 5 - 18Catehezele 5 - 18: : explică Simbolul apostolic;explică Simbolul apostolic;

- - Catehezele 19 - 23Catehezele 19 - 23, numite şi , numite şi mistagogicemistagogice, susţinute în noaptea Paştilor, tratează, susţinute în noaptea Paştilor, tratează despre despre Tainele sau Misterele pe care urmează să le primească cei luminaţi deTainele sau Misterele pe care urmează să le primească cei luminaţi de curândcurând;;

- - Catehezele 19 - 20Catehezele 19 - 20: : despre Botezdespre Botez;;- - Cateheza 21Cateheza 21: : despre Mirungeredespre Mirungere;;- - Cateheza 22Cateheza 22: : despre Euharistiedespre Euharistie;;- - Cateheza 23Cateheza 23: : despre Sfânta Liturghiedespre Sfânta Liturghie;;

- dintre lucrările Sfântului Chiril, mai amintim:- dintre lucrările Sfântului Chiril, mai amintim:2. 2. 2. 2. SSCRISOAREACRISOAREA CĂTRECĂTRE C CONSTANŢIUONSTANŢIU;;2. 3. 2. 3. OOMILIEMILIE ASUPRAASUPRA PARALITICULUIPARALITICULUI DEDE LALA V VITEZDAITEZDA;;

3. D3. DOCTRINAOCTRINA CREŞTINĂCREŞTINĂ:: - la fel ca şi Eusebiu al Cezareei, Sfântul Chiril al Ierusalimului - la fel ca şi Eusebiu al Cezareei, Sfântul Chiril al Ierusalimului nu este de acord cunu este de acord cu utilizarea termenului „omoousios”, întrucât acesta nu se regăseşte în Sfântautilizarea termenului „omoousios”, întrucât acesta nu se regăseşte în Sfânta Scriptură, precum şi pentru faptul că ar fi favorizat sabelianismulScriptură, precum şi pentru faptul că ar fi favorizat sabelianismul..- în ceea ce priveşte restul doctrinei, - în ceea ce priveşte restul doctrinei, Sfântul Chiril este complet ortodoxSfântul Chiril este complet ortodox..- el Îl consideră pe - el Îl consideră pe Mântuitorul Iisus Hristos Mântuitorul Iisus Hristos ca fiind ca fiind Dumnezeu adevărat,Dumnezeu adevărat, Dumnezeu din DumnezeuDumnezeu din Dumnezeu..- Sfântul Chiril lasă laoparte problemele de teologie savantă şi - Sfântul Chiril lasă laoparte problemele de teologie savantă şi le vorbeştele vorbeşte credincioşilor în mod simplu, directcredincioşilor în mod simplu, direct, despre:, despre:

- - Dumnezeu şi atributele SaleDumnezeu şi atributele Sale - - Cateheza IV, 4 - 5Cateheza IV, 4 - 5;;- - Iisus Hristos şi Întruparea SaIisus Hristos şi Întruparea Sa - - Cateheza IV, 7, 9, 11Cateheza IV, 7, 9, 11;;- - superioritatea lui Iisus Hristos asupra îngerilorsuperioritatea lui Iisus Hristos asupra îngerilor - - Catehezele VI, 6; VII, 8Catehezele VI, 6; VII, 8;;- - Naşterea şi dumnezeirea lui Iisus Hristos, măreţia şi generozitatea mântuiriiNaşterea şi dumnezeirea lui Iisus Hristos, măreţia şi generozitatea mântuirii - -

Cateheza XIII, 2, 6, 33Cateheza XIII, 2, 6, 33;;- - lucrarea Duhului Sfânt prin har şi prin Sfintele Taine, lucrare care se numeştelucrarea Duhului Sfânt prin har şi prin Sfintele Taine, lucrare care se numeşte

sfinţiresfinţire;;© Cătălin Popi 2006

99


- - învierea morţilorînvierea morţilor;;- - caracteristicile Bisericii universalecaracteristicile Bisericii universale;;

- Sfântul Chiril - Sfântul Chiril are în centrul doctrinei sale Sfânta Euharistieare în centrul doctrinei sale Sfânta Euharistie, , realitatea trupuluirealitatea trupului Mântuitorului fiind subliniată continuuMântuitorului fiind subliniată continuu..- - realitatea prefacerii euharisticerealitatea prefacerii euharistice este evidenţiată prin explicarea minunii din Cana este evidenţiată prin explicarea minunii din Cana Galileii.Galileii.- creştinii deţin comuniunea cu adevăratul Trup şi Sânge al lui Hristos în pofida- creştinii deţin comuniunea cu adevăratul Trup şi Sânge al lui Hristos în pofida permanenţei accidentelor: pâinea care se vede nu este pâine, chiar dacă este sensibilă lapermanenţei accidentelor: pâinea care se vede nu este pâine, chiar dacă este sensibilă la gust, ci este Trupul lui Hristos; vinul care se vede nu este vin, chiar dacă aşa pare la gust,gust, ci este Trupul lui Hristos; vinul care se vede nu este vin, chiar dacă aşa pare la gust, ci este Sângele lui Hristos - Cateheza XXII, 9.ci este Sângele lui Hristos - Cateheza XXII, 9.- în explicaţiile Sfântului Chril regăsim - în explicaţiile Sfântului Chril regăsim referiri la epicleză şi pomenirea morţilor înreferiri la epicleză şi pomenirea morţilor în cuprinsul Sfintei Liturghiicuprinsul Sfintei Liturghii..

3. A3. APRECIERIPRECIERI FINALEFINALE:: - Sfântul Chiril al Ierusalimului a fost un - Sfântul Chiril al Ierusalimului a fost un ierarh iubit de către păstoriţii săiierarh iubit de către păstoriţii săi, însă a fost, însă a fost duşmănit mereu de către Acaciu, mitropolitul Cezareeiduşmănit mereu de către Acaciu, mitropolitul Cezareei, fapt care i-a adus o serie, fapt care i-a adus o serie de exilulri nemeritate, dintre care unele au fost foarte lungi. de exilulri nemeritate, dintre care unele au fost foarte lungi. - Sfântul Chiril este un - Sfântul Chiril este un teolog popularteolog popular, simplu, însă , simplu, însă ortodox în ceea ce priveşteortodox în ceea ce priveşte doctrina şi extrem de profund în gândiredoctrina şi extrem de profund în gândire..- astfel, - astfel, CatehezeleCatehezele sale expun sale expun întreaga învăţătură ortodoxăîntreaga învăţătură ortodoxă, în formule care durează, în formule care durează până astăzi, exlicarea Simbolului de credinţă oferită de el fiind foarte clară, precisă,până astăzi, exlicarea Simbolului de credinţă oferită de el fiind foarte clară, precisă, profund catehetică.profund catehetică.


1010


SSTUDIULTUDIUL 3 3

Sfântul EPIFANIU, Episcopul SalamineiSfântul EPIFANIU, Episcopul Salaminei

1. D1. DATEATE BIOGRAFICEBIOGRAFICE:: - - Sfântul Epifaniu Sfântul Epifaniu s-a născut în Palestinas-a născut în Palestina, nu departe de , nu departe de oraşul Eleutheropolisoraşul Eleutheropolis, , înîn jurul anului 315jurul anului 315, într-o familie evlavioasă şi înstărită., într-o familie evlavioasă şi înstărită.- după ce - după ce dobândeşte o anumită formaţie literarădobândeşte o anumită formaţie literară, este , este atras de către monahiiatras de către monahii contemporani ai Palestinei, mai ales de către Sfântul Ilarion cel Marecontemporani ai Palestinei, mai ales de către Sfântul Ilarion cel Mare..- Sfântul Epifaniu - Sfântul Epifaniu a călătorit în Egipta călătorit în Egipt, unde a cunoscut monahismul îndeaproape., unde a cunoscut monahismul îndeaproape.- deşi foarte tânăr, - deşi foarte tânăr, la numai 20 de ani, Sfântul Epifaniu poseda o bogatăla numai 20 de ani, Sfântul Epifaniu poseda o bogată experienţă monahală şi cunoştea cinci limbiexperienţă monahală şi cunoştea cinci limbi: greaca, latina, ebraica, copta şi: greaca, latina, ebraica, copta şi siriaca.siriaca.- Sfântul Epifaniu - Sfântul Epifaniu a întemeiat o mănăstire în localitatea în care s-a născuta întemeiat o mănăstire în localitatea în care s-a născut, pe care, pe care a condus-o cu multă pricepere timp de 30 de ania condus-o cu multă pricepere timp de 30 de ani..- - în anul 367 va fi ales episcop de Salaminaîn anul 367 va fi ales episcop de Salamina, oraş numit mai apoi Constanţa, , oraş numit mai apoi Constanţa, înîn insula Cipruinsula Cipru, unde , unde s-a distins prin sfinţenia vieţii, prin învăţătură şi mai aless-a distins prin sfinţenia vieţii, prin învăţătură şi mai ales prin râvna pe care o avea pentru Ortodoxieprin râvna pe care o avea pentru Ortodoxie..- Sfântul Epifaniu - Sfântul Epifaniu a avut reputaţia sfinţeniei încă din timpul vieţiia avut reputaţia sfinţeniei încă din timpul vieţii, ideea care i-a, ideea care i-a călăuzit viaţa fiind aceea a călăuzit viaţa fiind aceea a luptei înverşunate împotriva ereticilorluptei înverşunate împotriva ereticilor, lucru pe care l-a, lucru pe care l-a exemplificat în operele exemplificat în operele Ancoratul Ancoratul şi şi PanarionPanarion-ul.-ul.- Sfântul Epifaniu - Sfântul Epifaniu a luptat cu precădere împotriva lui a luptat cu precădere împotriva lui AAPOLINARIEPOLINARIE şi a lui şi a lui OORIGENRIGEN,, considerându-l pe Origen a fi părintele tuturor ereziilor.considerându-l pe Origen a fi părintele tuturor ereziilor.- din cauza acestei obsesii, - din cauza acestei obsesii, a intrat în conflict direct cu Ioan al Ierusalimului,a intrat în conflict direct cu Ioan al Ierusalimului, precum şi cu Sfântul Ioan Gură de Aurprecum şi cu Sfântul Ioan Gură de Aur..- astfel, influenţat de către episcopul Teofil al Alexandriei, Sfântul Epifaniu a plecat la- astfel, influenţat de către episcopul Teofil al Alexandriei, Sfântul Epifaniu a plecat la Constantinopol în anul 402, pentru a-l mustra pe Sfântul Ioan Gură de Aur, care eraConstantinopol în anul 402, pentru a-l mustra pe Sfântul Ioan Gură de Aur, care era catalogat ca fiind origenist.catalogat ca fiind origenist.- după ce va fi informat în mod corect asupra personalităţii Sfântului Ioan Gură de Aur,- după ce va fi informat în mod corect asupra personalităţii Sfântului Ioan Gură de Aur, Sfântul Epifaniu se va întoarce înspre cetatea sa, însă Sfântul Epifaniu se va întoarce înspre cetatea sa, însă va muriva muri pe drum, în corabia care îl pe drum, în corabia care îl transporta, transporta, la 14 mai 403, în vârstă de 88 de anila 14 mai 403, în vârstă de 88 de ani..

2. O2. OPERAPERA TEOLOGICĂTEOLOGICĂ::

2. 1. 2. 1. AAPRECIERIPRECIERI GENERALEGENERALE::- lucrările Sfântului Epifaniu se împart în:- lucrările Sfântului Epifaniu se împart în:

- lucrări - lucrări POLEMICEPOLEMICE,,- lucrări de - lucrări de ARHEOLOGIEARHEOLOGIE BIBLICĂBIBLICĂ;;- două - două SCRISORISCRISORI;;

2. 2.2. 2. OOPERELEPERELE P POLEMICEOLEMICE ALEALE S SFÂNTULUIFÂNTULUI E EPIFANIUPIFANIU::

•• 2. 2. 1. 2. 2. 1. AANCORATULNCORATUL::- - lucrarea a fost lucrarea a fost scrisă la cererea creştinilor din Pamfiliascrisă la cererea creştinilor din Pamfilia, care , care doreau să cunoascădoreau să cunoască în mod precis învăţătura despre Sfânta Treime şi cu precădere despre Duhulîn mod precis învăţătura despre Sfânta Treime şi cu precădere despre Duhul SfântSfânt..- Sfântul Epifaniu - Sfântul Epifaniu consideră această lucrare drept o ancoră menită să devină unconsideră această lucrare drept o ancoră menită să devină un punct de sprijin pentru creştinii care se zbăteau în valurile ereziilor ariene şipunct de sprijin pentru creştinii care se zbăteau în valurile ereziilor ariene şi macedonenemacedonene..- lucrarea este fundamentată pe Sfânta Scriptură şi pe Sfânta Tradiţie.- lucrarea este fundamentată pe Sfânta Scriptură şi pe Sfânta Tradiţie.- partea dogmatică a lucrării corespunde - partea dogmatică a lucrării corespunde Catehezelor Catehezelor Sfântului Chiril.Sfântului Chiril.


1111


•• 2. 2. 2. 2. 2. 2. PPANARIONULANARIONUL sau sau CUTIACUTIA CUCU DOCTORIIDOCTORII::- citată cu titlul - citată cu titlul EreziiErezii, reprezintă , reprezintă opera principală a Sfântului Epifaniu, fiindopera principală a Sfântului Epifaniu, fiind îndreptată împotriva a 80 de ereziiîndreptată împotriva a 80 de erezii, număr simbolic., număr simbolic.- autorul - autorul doreşte să îi vindece pe toţi cei muşcaţi de şarpele ereziilor şi să îidoreşte să îi vindece pe toţi cei muşcaţi de şarpele ereziilor şi să îi păstreze pe cei sănătoşipăstreze pe cei sănătoşi..

2. 3.2. 3. OOPERELEPERELE S SFÂNTULUIFÂNTULUI E EPIFANIUPIFANIU ÎNÎN DOMENIULDOMENIUL A ARHEOLOGIEIRHEOLOGIEI B BIBLICEIBLICE::

•• 2. 3. 1. 2. 3. 1. DDESPREESPRE MĂSURIMĂSURI ŞIŞI GREUTĂŢIGREUTĂŢI::- în această lucrare - în această lucrare tratează despre canonul cărţilor Vechiului Testamenttratează despre canonul cărţilor Vechiului Testament, , despredespre măsuri şi greutăţi utilizate în epoca biblicămăsuri şi greutăţi utilizate în epoca biblică, precum şi , precum şi despre interpretareadespre interpretarea cărţilor biblicecărţilor biblice..

2. 4.2. 4. CCORESPONDENŢAORESPONDENŢA S SFÂNTULUIFÂNTULUI E EPIFANIUPIFANIU::- corespondenţa Sfântului Epifaniu este - corespondenţa Sfântului Epifaniu este compusă din două scrisoricompusă din două scrisori::

•• 2. 4. 1. 2. 4. 1. SSCRISOARECRISOARE ADRESATĂADRESATĂ LUILUI I IOANOAN ALAL I IERUSALIMULUIERUSALIMULUI;;

•• 2. 4. 2. 2. 4. 2. SSCRISOARECRISOARE ADRESATĂADRESATĂ LUILUI IERONIMIERONIM;;

3. D3. DOCTRINAOCTRINA CREŞTINĂCREŞTINĂ:: 3. 1. 3. 1. AAPRECIERIPRECIERI GENERALEGENERALE::

- doctrina Sfântului Epifaniu este cea - doctrina Sfântului Epifaniu este cea tradiţionalătradiţională, fiind, fiind lipsită de speculaţie lipsită de speculaţie..3. 2. D3. 2. DOCTRINAOCTRINA DESPREDESPRE S SFÂNTAFÂNTA T TRADIŢIERADIŢIE::

- Sfântul Epifaniu consideră că - Sfântul Epifaniu consideră că Sfânta Tradiţie trebuie utilizatăSfânta Tradiţie trebuie utilizată, întrucât nu toate, întrucât nu toate informaţiile pot fi obţinute din Sfânta Scriptură, în sensul că informaţiile pot fi obţinute din Sfânta Scriptură, în sensul că Sfinţii Apostoli au lăsatSfinţii Apostoli au lăsat scris unele lucruri în Sfânta Scriptură, iar altele le-au lăsat în Tradiţiescris unele lucruri în Sfânta Scriptură, iar altele le-au lăsat în Tradiţie - - PanarionPanarion-ul 61, 6.-ul 61, 6.- Tradiţia - Tradiţia este păstrată de către Bisericăeste păstrată de către Biserică, în care credincioşii regăsesc adevărata, în care credincioşii regăsesc adevărata învăţătură.învăţătură.

3. 3. D3. 3. DOCTRINAOCTRINA DESPREDESPRE S SFÂNTAFÂNTA T TREIMEREIME::- Sfântul Epifaniu susţine că - Sfântul Epifaniu susţine că Tatăl este nenăscut, necreat, de neînţeles, pe cândTatăl este nenăscut, necreat, de neînţeles, pe când Fiul este născut, însă necreat şi neînţeles, Sfântul Duh fiind veşnic, nenăscut,Fiul este născut, însă necreat şi neînţeles, Sfântul Duh fiind veşnic, nenăscut, de aceeaşi fiinţă cu Tatăl şi cu Fiulde aceeaşi fiinţă cu Tatăl şi cu Fiul - - AncoratulAncoratul, 7., 7.- Sfântul Epifaniu afirmă că - Sfântul Epifaniu afirmă că Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt deofiinţă, trei Ipostase,Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt deofiinţă, trei Ipostase, o singură fiinţă, o singură Dumnezeireo singură fiinţă, o singură Dumnezeire..

3. 4. 3. 4. DDOCTRINAOCTRINA HRISTOLOGICĂHRISTOLOGICĂ::- în ceea ce priveşte hristologia, Sfântul Epifaniu învaţă că - în ceea ce priveşte hristologia, Sfântul Epifaniu învaţă că Întruparea Domnului nuÎntruparea Domnului nu este adevărată dacă aceasta nu s-a derulat în modul propriu umaneste adevărată dacă aceasta nu s-a derulat în modul propriu uman..- astfel, când se spune că - astfel, când se spune că HristosHristos a mâncat şi a băut, se afirmă că El a mâncat şi a băut, se afirmă că El a deţinut un trupa deţinut un trup adevărat, el deţinând întreaga iconomie a umanităţii, adică a luat trup şi sufletadevărat, el deţinând întreaga iconomie a umanităţii, adică a luat trup şi suflet şi toate câte sunt în omşi toate câte sunt în om - - AnocratulAnocratul, 33., 33.- - Logosul S-a întrupat nu din necesitate, ci în perfectă libertate de voinţă, prinLogosul S-a întrupat nu din necesitate, ci în perfectă libertate de voinţă, prin taina negrăită a Înţelepciunii Sale, luând toate asupra propriei Sale făpturi,taina negrăită a Înţelepciunii Sale, luând toate asupra propriei Sale făpturi, datorită nesfârşitei sale iubiri faţă de oamenidatorită nesfârşitei sale iubiri faţă de oameni..- Iisus - Iisus S-a întrupat pentru a osândi păcatul în trup, pentru a distruge pedeapsaS-a întrupat pentru a osândi păcatul în trup, pentru a distruge pedeapsa prin jertfa pe cruce, pentru a elimina stricăciunea din mormântprin jertfa pe cruce, pentru a elimina stricăciunea din mormânt..- despre - despre Sfânta FecioarăSfânta Fecioară spune că spune că este Născătoare de Dumnezeueste Născătoare de Dumnezeu şi că şi că are oare o feciorie continuăfeciorie continuă..

4. A4. APRECIERIPRECIERI FINALEFINALE:: - Sfântul Epifaniu este un - Sfântul Epifaniu este un scriitor cu merite de ordin enciclopedic şi istoricscriitor cu merite de ordin enciclopedic şi istoric, fiind, fiind puţin original, nu atât gânditor, cât puţin original, nu atât gânditor, cât eruditerudit..- el ne-a transmis - el ne-a transmis numeroase documente referitoare la istoria ideilor creştinenumeroase documente referitoare la istoria ideilor creştine..


1212


- el este iniţiatorul luptelor anti-origeniste, în care i-a angajat pe Fericitul Ieronim şi pe- el este iniţiatorul luptelor anti-origeniste, în care i-a angajat pe Fericitul Ieronim şi pe Rufin.Rufin.

B.B. SCRIITORI CAPADOCIENI şi ANTIOHIENI SCRIITORI CAPADOCIENI şi ANTIOHIENI- Sfântul Vasile cel Mare- Sfântul Vasile cel Mare

- Sfântul Grigorie de Nyssa- Sfântul Grigorie de Nyssa- Sfântul Grigorie de Nazianz- Sfântul Grigorie de Nazianz- Sfântul Ioan Gură de Aur- Sfântul Ioan Gură de Aur

SSTUDIULTUDIUL 1 1

SFÂNTUL VASILE CEL MARE, SFÂNTUL VASILE CEL MARE, Episcop în CezareeaEpiscop în Cezareea CapadocieiCapadociei

(330 - 379)(330 - 379)

1. D1. DATEATE BIOGRAFICEBIOGRAFICE:: - Sfântul Vasile cel Mare - Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în jurul anului 330, într-o familie evlavioasăs-a născut în jurul anului 330, într-o familie evlavioasă din Cezareea Capadocieidin Cezareea Capadociei. . - - mama sa se numea Emilia, iar tatăl său era retorul Vasilemama sa se numea Emilia, iar tatăl său era retorul Vasile. . - bunica sa după tată era - bunica sa după tată era Macrina cea BătrânăMacrina cea Bătrână, fostă , fostă ucenică a Sfântului Grigorieucenică a Sfântului Grigorie TaumaturgulTaumaturgul. . - Sfântul Vasile - Sfântul Vasile era unul din cei zece fraţiera unul din cei zece fraţi, dintre care , dintre care trei vor deveni episcopitrei vor deveni episcopi:: VVASILEASILE, , GGRIGORIERIGORIE DEDE N NYSSAYSSA şi şi PPETRUETRU DEDE S SEVASTAEVASTA - - cinci fraţi vor deveni monahicinci fraţi vor deveni monahi: cei trei: cei trei episcopi, alături de episcopi, alături de NNAUCRATIOSAUCRATIOS şi şi MMACRINAACRINA CEACEA T TÂNĂRĂÂNĂRĂ - - în familie vor fi în familie vor fi şase Sfinţişase Sfinţi: : SSFÂNTAFÂNTA MMACRINAACRINA CEACEA B BĂTRÂNĂĂTRÂNĂ, S, SFÂNTAFÂNTA E EMILIAMILIA, S, SFÂNTULFÂNTUL V VASILEASILE CELCEL M MAREARE, , SSFÂNTULFÂNTUL G GRIGORIERIGORIE DEDE N NYSSAYSSA, S, SFÂNTULFÂNTUL P PETRUETRU DEDE SSEVASTAEVASTA şişi S SFÂNTAFÂNTA M MACRINAACRINA CEACEA T TÂNĂRĂÂNĂRĂ..- Sfântul Vasile - Sfântul Vasile şi-a făcut educaţia întâi în familieşi-a făcut educaţia întâi în familie, cu tatăl său Vasile, cu sora, cu tatăl său Vasile, cu sora Macrina, iar Macrina, iar mai apoi în şcolile din Cezareea Capadociei, unde îl va cunoaşte pemai apoi în şcolile din Cezareea Capadociei, unde îl va cunoaşte pe Sfântul Grigorie TeologulSfântul Grigorie Teologul, întâi la Constantinopol, iar mai apoi la Atena., întâi la Constantinopol, iar mai apoi la Atena. - Sfântul Vasile - Sfântul Vasile a avut profesori pe vestiţii a avut profesori pe vestiţii LLIBANIUIBANIU, P, PROHERESIUROHERESIU şişi H HIMERIUIMERIU. . - va lega o - va lega o prietenie de excepţie cu prietenie de excepţie cu Sfântul Grigorie de NazianzSfântul Grigorie de Nazianz, viaţa lor, viaţa lor studenţească reprezentând un model pentru teologii dintotdeauna, întrucât ei cunoşteaustudenţească reprezentând un model pentru teologii dintotdeauna, întrucât ei cunoşteau doar două drumuri: cel al şcolii şi cel al Bisericii. doar două drumuri: cel al şcolii şi cel al Bisericii. - Sfântul Vasile - Sfântul Vasile s-a întors în patrie în jurul anului 355s-a întors în patrie în jurul anului 355. .


1313


- va profesa o perioadă retorica, însă este - va profesa o perioadă retorica, însă este câştigat pentru misiunea bisericească decâştigat pentru misiunea bisericească de către sora sa, Macrinacătre sora sa, Macrina. . - renunţă la lume şi - renunţă la lume şi intră în monahism, după ce este botezatintră în monahism, după ce este botezat. . - mai apoi, - mai apoi, face o primă împărţire a averii sale săracilorface o primă împărţire a averii sale săracilor. . - - călătoreşte îndelung pentru cunoaşterea monahismului în Siria, Palestina,călătoreşte îndelung pentru cunoaşterea monahismului în Siria, Palestina, Egipt şi Mesopotamia, după care se întoarce hotărât să organizeze viaţaEgipt şi Mesopotamia, după care se întoarce hotărât să organizeze viaţa monahală după criteriul obşteimonahală după criteriul obştei. . - în vederea îndeplinirii acestui scop, - în vederea îndeplinirii acestui scop, îl va chema pe îl va chema pe Sfântul Grigorie TeologulSfântul Grigorie Teologul la la mănăstirea înfiinţată de el în Pont, pe malul râului Iris, nu departe de satulmănăstirea înfiinţată de el în Pont, pe malul râului Iris, nu departe de satul AnnesiAnnesi. . - aici, Sfântul Vasile - aici, Sfântul Vasile îmbina munca manuală cu rugăciunea şi cu râvna pentruîmbina munca manuală cu rugăciunea şi cu râvna pentru acumularea intelectualăacumularea intelectuală. . - aici va scrie - aici va scrie lucrarealucrarea Regulile vieţii monahale (Regulile mari şi mici)Regulile vieţii monahale (Regulile mari şi mici) şi şi va puneva pune bazelebazele FilocalieiFilocaliei, împreună , împreună cu cu Sfântul GrigorieSfântul Grigorie..- î- în curând, Sfântul Vasile n curând, Sfântul Vasile este chemat de către episcopul Eusebiu şi hirotoniteste chemat de către episcopul Eusebiu şi hirotonit preot în anul 364preot în anul 364, spre a i se încredinţa pastoraţia episcopiei. , spre a i se încredinţa pastoraţia episcopiei. - după un conflict trecător cu episcopul, se va împaca cu acesta. - după un conflict trecător cu episcopul, se va împaca cu acesta. - - în anul 368, cu prilejul unei mari foamete, Sfântul Vasile va organiza în modîn anul 368, cu prilejul unei mari foamete, Sfântul Vasile va organiza în mod admirabil asistenţa socială şi va face o a doua împărţire a averii sale săraciloradmirabil asistenţa socială şi va face o a doua împărţire a averii sale săracilor. . - - în anul 370 este ales episcop-mitropolit al Cezareeiîn anul 370 este ales episcop-mitropolit al Cezareei, în pofida unei dârze opoziţii, în pofida unei dârze opoziţii din partea adversarilor.din partea adversarilor.- datorită atitudinii sale neînfricate contra arianismului şi a opoziţiei faţă de împăratul- datorită atitudinii sale neînfricate contra arianismului şi a opoziţiei faţă de împăratul Valens, dieceza i se va împărţi în două părţi.Valens, dieceza i se va împărţi în două părţi.- în interiorul eparhiei, Sfântul Vasile - în interiorul eparhiei, Sfântul Vasile se va impune printr-o uriaşă activitatese va impune printr-o uriaşă activitate dogmatică, pastorală şi socialădogmatică, pastorală şi socială. . - astfel, - astfel, nu se va lăsa înfrânt de arieninu se va lăsa înfrânt de arieni, în acest sens fiind cunoscută , în acest sens fiind cunoscută scena cuscena cu prefectul Modestus al lui Valensprefectul Modestus al lui Valens. . - Sfântul Vasile - Sfântul Vasile va înfiinţa instituţii de asistenţă socialăva înfiinţa instituţii de asistenţă socială: azil, ospătărie, casă pentru: azil, ospătărie, casă pentru reeducarea fetelor alunecate, spital (şi de leproşi), şcoli tehnice. reeducarea fetelor alunecate, spital (şi de leproşi), şcoli tehnice. - toate aceste aşezăminte erau cunoscute sub numele de - toate aceste aşezăminte erau cunoscute sub numele de VasiliadaVasiliada. . - Sfântul Vasile - Sfântul Vasile va lupta pentru alinarea suferinţelor celor mulţi, criticându-i peva lupta pentru alinarea suferinţelor celor mulţi, criticându-i pe bogaţibogaţi. . - nu a făcut deosebire între neamuri şi credinţele oamenilor. - nu a făcut deosebire între neamuri şi credinţele oamenilor. - a împodobit serviciul divin cu Sfânta sa Liturghie.- a împodobit serviciul divin cu Sfânta sa Liturghie.- în politica externă bisericească, Sfântul Vasile a încercat să împace Bisericile orientale,- în politica externă bisericească, Sfântul Vasile a încercat să împace Bisericile orientale, făcând apel la făcând apel la SfântulSfântul Atanasie şi la papa Damasus. Atanasie şi la papa Damasus. - de asemenea, - de asemenea, a încercat o împăcare între Orient şi Occidenta încercat o împăcare între Orient şi Occident, împărţite datorită, împărţite datorită schismei meletiene. schismei meletiene. - Sfântul Vasile a fost un - Sfântul Vasile a fost un mare animator în lupta contra arianismuluimare animator în lupta contra arianismului, dând lovituri, dând lovituri grele acestei erezii. grele acestei erezii. - Sfântul Vasile i-a ajutat pe tineri la studiu, a menţinut legătura cu profesorul său- Sfântul Vasile i-a ajutat pe tineri la studiu, a menţinut legătura cu profesorul său Libaniu. - a fost un mare preot, un liturghisitor desăvârşit, un mare pedagog, un mareLibaniu. - a fost un mare preot, un liturghisitor desăvârşit, un mare pedagog, un mare prieten, un mare organizator, un mare om de ştiinţă. prieten, un mare organizator, un mare om de ştiinţă. - Sfântul Vasile a fost supranumit „- Sfântul Vasile a fost supranumit „un roman printre greciun roman printre greci”. ”. - Sfântul Vasile cel Mare - Sfântul Vasile cel Mare va muri la l ianuarie 379va muri la l ianuarie 379, fiind plâns de toţi şi numit încă de, fiind plâns de toţi şi numit încă de atunci atunci „cel Mare”„cel Mare”..

2. O2. OPERAPERA TEOLOGICĂTEOLOGICĂ:: 2. 1. A2. 1. APRECIERIPRECIERI GENERALEGENERALE::

- Sfântul Vasile - Sfântul Vasile a scris foarte mult în timpul scurtei sale vieţia scris foarte mult în timpul scurtei sale vieţi. .


1414


- lucrările sale, care au o importanţă covârşitoare pentru credinţă, sunt în cea mai mare- lucrările sale, care au o importanţă covârşitoare pentru credinţă, sunt în cea mai mare parte parte normative pentru învăţătura ortodoxănormative pentru învăţătura ortodoxă. . - - scrierile sale se împart înscrierile sale se împart în: :

a. a. DOGMATICEDOGMATICE;;b. b. ASCETICEASCETICE;;c. c. OMILIIOMILII ŞIŞI CUVÂNTĂRICUVÂNTĂRI;;d. d. PEDAGOGICEPEDAGOGICE;;e. e. LITURGICELITURGICE;;f. f. CANONICECANONICE;;g. g. EPISTOLAREEPISTOLARE;;

2. 2. L2. 2. LUCRĂRIUCRĂRI DOGMATICE: DOGMATICE:2. 2. 1. 2. 2. 1. CCONTRAONTRA LUILUI E EUNOMIUUNOMIU::

- - Eunomiu era conducătorul anomeilorEunomiu era conducătorul anomeilor..- lucrare a fost - lucrare a fost scrisă în jurul anului 364scrisă în jurul anului 364, , împărţindu-se în trei cărţiîmpărţindu-se în trei cărţi, cărţile 4 şi 5, cărţile 4 şi 5 fiind neautentice şi ele aparţin, cel mai probabil, lui Didim. fiind neautentice şi ele aparţin, cel mai probabil, lui Didim.

- Eunomiu prezenta arianismul ca fiind un - Eunomiu prezenta arianismul ca fiind un raţionalism purraţionalism pur. . - el considera că - el considera că Fiinţa lui Dumnezeu rezidă în nenaşterea SaFiinţa lui Dumnezeu rezidă în nenaşterea Sa. . - totodată, el - totodată, el pretindea că Dumnezeu poate fi cunoscut în mod perfectpretindea că Dumnezeu poate fi cunoscut în mod perfect. .

- Sfântul Vasile arată - Sfântul Vasile arată în prima carteîn prima carte a lucrării sale a lucrării sale eroarea gnoseologică a luieroarea gnoseologică a lui EunomiuEunomiu. . - în cea de-- în cea de-a doua cartea doua carte se stabileşte se stabileşte dumnezeirea Fiului şi deofiinţialitatea Sa cudumnezeirea Fiului şi deofiinţialitatea Sa cu TatălTatăl, pentru ca , pentru ca în cea de-a treia carteîn cea de-a treia carte să se trateze să se trateze despre dumnezeirea Duhuluidespre dumnezeirea Duhului SfântSfânt. .

2. 2. 2. 2. 2. 2. DDESPREESPRE S SFÂNTULFÂNTUL D DUHUH::- este o - este o lucrare de o importanţă considerabilălucrare de o importanţă considerabilă, fiind , fiind dedicată lui Amfilohie dededicată lui Amfilohie de IconiumIconium..- Sfântul Vasile cel Mare - Sfântul Vasile cel Mare susţine puterea şi rolul Duhului Sfântsusţine puterea şi rolul Duhului Sfânt, Care, la fel ca şi Tatăl, Care, la fel ca şi Tatăl şi Fiul, şi Fiul, are dreptul la aceeaşi cinstire, întrucât este de aceeaşi fire cu Elare dreptul la aceeaşi cinstire, întrucât este de aceeaşi fire cu El. . - totuşi, Sfântul Vasile - totuşi, Sfântul Vasile a evitat aplicarea formulei „omoousios" şi pentru Duhula evitat aplicarea formulei „omoousios" şi pentru Duhul SfântSfânt..

2. 3. L2. 3. LUCRĂRIUCRĂRI ASCETICE: ASCETICE:2. 3. 1. 2. 3. 1. ÎÎNVĂŢĂTURINVĂŢĂTURI MORALEMORALE, R, REGULILEEGULILE MARIMARI, R, REGULILEEGULILE MICIMICI, D, DESPREESPRE JUDECATAJUDECATA LUILUI D DUMNEZEUUMNEZEU,, DDESPREESPRE CREDINŢĂCREDINŢĂ::

- - cele trei cuvântări care deschid scrierile ascetice nu sunt autenticecele trei cuvântări care deschid scrierile ascetice nu sunt autentice. . - de asemenea, - de asemenea, nu sunt autenticenu sunt autentice Penitenţialul monasticPenitenţialul monastic şi şi Constituţiile monahaleConstituţiile monahale. .

- - Învăţăturile moraleÎnvăţăturile morale cuprind cuprind 80 de arătări formate din texte biblice80 de arătări formate din texte biblice, precedate, precedate de un mic rezumat care le serveşte drept introducere şi comentariu. de un mic rezumat care le serveşte drept introducere şi comentariu. - sfaturile cuprinse în ele nu se referă în special la monahi, ci pe creştini în general- sfaturile cuprinse în ele nu se referă în special la monahi, ci pe creştini în general

şi pe preoţi. şi pe preoţi. - - Regulile mariRegulile mari cuprind cuprind 55 de numere55 de numere tratând despre tratând despre marile principii ale vieţiimarile principii ale vieţii monahale, pe baza Sfintei Scripturimonahale, pe baza Sfintei Scripturi, fiind , fiind scrise între anii 358 - 362scrise între anii 358 - 362. . - - Regulile miciRegulile mici cuprind cuprind 313 numere313 numere şi se prezintă şi se prezintă sub forma unor răspunsurisub forma unor răspunsuri scurtescurte la la anumite întrebări, sub formă de aplicaţiianumite întrebări, sub formă de aplicaţii. .

- - RegulileRegulile sunt, în parte, sunt, în parte, proprietatea spirituală a lui Eustaţiu de Sevastaproprietatea spirituală a lui Eustaţiu de Sevasta, care , care lele transmisese numai oraltransmisese numai oral. . - - ambele colecţiiambele colecţii de de ReguliReguli au suferit mai multe remanieri până la forma lorau suferit mai multe remanieri până la forma lor definitivădefinitivă, ele influenţând , ele influenţând Aşezămintele Aşezămintele Sfântului Ioan CasianSfântului Ioan Casian şi şi Regula SfântuluiRegula Sfântului Benedict de NursiaBenedict de Nursia..

2. 4. 2. 4. OMILII ŞI CUVÂNTĂRIOMILII ŞI CUVÂNTĂRI::


1515


2. 4. 1. 2. 4. 1. NNOUĂOUĂ O OMILIIMILII LALA H HEXAEMERONEXAEMERON::- lucrarea - lucrarea explică crearea lumii şi toate fenomenele legate de actul creaţiei peexplică crearea lumii şi toate fenomenele legate de actul creaţiei pe zile, interpretarea fiind literalăzile, interpretarea fiind literală. . - autorul - autorul pune la contribuţie toată ştiinţa Antichităţii şi a timpului său, înpune la contribuţie toată ştiinţa Antichităţii şi a timpului său, în domeniul naturii şi al filosofieidomeniul naturii şi al filosofiei. . - foloseşte cu pricepere această ştiinţă şi extrage întotdeauna - foloseşte cu pricepere această ştiinţă şi extrage întotdeauna concluzii solide şiconcluzii solide şi frumoasefrumoase pentru spiritualitatea creştină. pentru spiritualitatea creştină. - aceste - aceste Omilii Omilii au câştigat curând o au câştigat curând o mare autoritate mare autoritate şi au fost imitate în Apus de cătreşi au fost imitate în Apus de către Sfântul Sfântul AmbrozieAmbrozie. . - - Sfântul Vasile a tratat creaţia lumii până în ziua a cincea, fratele său Sfântul Vasile a tratat creaţia lumii până în ziua a cincea, fratele său GrigorieGrigorie de Nyssade Nyssa completând lucrarea prin opera completând lucrarea prin opera Despre facerea omuluiDespre facerea omului..- - OmiliileOmiliile vasiliene au fost vasiliene au fost rostite în timpul unui Post al Paşteluirostite în timpul unui Post al Paştelui. .

2. 4. 2. 2. 4. 2. TTREISPREZECEREISPREZECE OOMILIIMILII ASUPRAASUPRA P PSALMILORSALMILOR::- lucrarea - lucrarea tratează Psalmii 1, 7, 14, 28, 29, 32, 33, 44, 45, 48, 59, 61, 114,tratează Psalmii 1, 7, 14, 28, 29, 32, 33, 44, 45, 48, 59, 61, 114, verset cu verset şi cu aplicaţii pentru edificarea credincioşilorverset cu verset şi cu aplicaţii pentru edificarea credincioşilor. . - - prima omilieprima omilie reprezintă un reprezintă un studiu asupra psalmilor, în generalstudiu asupra psalmilor, în general. . - - Sfântul Ambrozie a imitat aceste omiliiSfântul Ambrozie a imitat aceste omilii..

2. 4. 3. 2. 4. 3. CCOMENTARIULOMENTARIUL LALA I ISAIASAIA::- - prezintă oprezintă o autenticitate discutabilă. autenticitate discutabilă.

2. 4. 4. 2. 4. 4. DDOUĂZECIŞIPATRUOUĂZECIŞIPATRU DEDE C CUVÂNTĂRIUVÂNTĂRI PEPE DIFERITEDIFERITE TEMETEME::- - DOGMATICEDOGMATICE: :

- - Despre credinţăDespre credinţă,, la textul „La început era Cuvântul"; la textul „La început era Cuvântul"; - Contra sabelienilor, a lui Arie şi a eunomienilor;- Contra sabelienilor, a lui Arie şi a eunomienilor;

- Dumnezeu nu este autor al răului- Dumnezeu nu este autor al răului;;- - MORALEMORALE: :

- - Contra bogaţilor, la textul din Luca 16, 18;Contra bogaţilor, la textul din Luca 16, 18;-- Cu ocazia secetei Cu ocazia secetei;;-- Contra beţiei Contra beţiei;;-- Despre invidie Despre invidie;;

- - PEDAGOGICEPEDAGOGICE: : - - Către tineriCătre tineri: :

- - din operele scriitorilor clasici profani se poate extrage folosdin operele scriitorilor clasici profani se poate extrage folos după modul în care albina culege nectarul din flori.după modul în care albina culege nectarul din flori.

- - PANEGIRICEPANEGIRICE: : - - La martirii: Sfânta Iulita, Sfântul GordiusLa martirii: Sfânta Iulita, Sfântul Gordius;;- - La Cei 40 de martiri din SevastaLa Cei 40 de martiri din Sevasta;;- - La Sfântul MarnantLa Sfântul Marnant;;

2. 5. 2. 5. LUCRĂRILUCRĂRI LITURGICE ŞI CANONICE LITURGICE ŞI CANONICE::1. 1. LiturghiaLiturghia; ; 2. 2. ScrisorileScrisorile 188, 199, 217, numite şi 188, 199, 217, numite şi Scrisori canoniceScrisori canonice::

- aceste scrisori au trecut în domeniul dreptului bisericesc. - aceste scrisori au trecut în domeniul dreptului bisericesc.

2. 6. 2. 6. CORESPONDENŢA:CORESPONDENŢA:- colecţia de scrisori a Sfântului Vasile cuprinde - colecţia de scrisori a Sfântului Vasile cuprinde 365 de numere, datând din toate365 de numere, datând din toate perioadele vieţii luiperioadele vieţii lui. . - - corespondenţa sa cu Libaniu corespondenţa sa cu Libaniu trebuie socotită ca trebuie socotită ca apocrifăapocrifă - - Scrisorile 333 - 359Scrisorile 333 - 359..- tot - tot apocrife trebuie considerate şi scrisorile către Iulian Apostatulapocrife trebuie considerate şi scrisorile către Iulian Apostatul - - ScrisorileScrisorile 39, 40, 41, 36039, 40, 41, 360 - şi - şi chiar şi cele către Apolinariechiar şi cele către Apolinarie. . - - Scrisoarea a 8-aScrisoarea a 8-a îi îi aparţine lui Evagrie Ponticulaparţine lui Evagrie Ponticul. . - scrisorile vasiliene au - scrisorile vasiliene au cuprins variat şi interesantcuprins variat şi interesant. . - unele scrisori sunt de - unele scrisori sunt de natură dogmaticănatură dogmatică, precum cele de la numerele 233, 234 şi 235,, precum cele de la numerele 233, 234 şi 235, adresate lui Amfilohie de Iconium şi care sunt o completare a cărţilor contra lui Eunomiu.adresate lui Amfilohie de Iconium şi care sunt o completare a cărţilor contra lui Eunomiu.© Cătălin Popi 2006

1616


- alte scrisori sunt de - alte scrisori sunt de natură misionarănatură misionară, , monahalămonahală sau sau ocazionalăocazională. . - - de o importanţă deosebită sunt scrisorile adresate Bisericilor din Apus înde o importanţă deosebită sunt scrisorile adresate Bisericilor din Apus în legătură cu schisma din Antiohialegătură cu schisma din Antiohia. . - corespondenţa Sfântului Vasile reprezintă - corespondenţa Sfântului Vasile reprezintă opera sa cea mai elegantă sub raportulopera sa cea mai elegantă sub raportul stilului şi al fineţii spirituluistilului şi al fineţii spiritului..

3. D3. DOCTRINAOCTRINA CREDINŢEICREDINŢEI:: 3. 1. 3. 1. DDOCTRINAOCTRINA REFERITOAREREFERITOARE LALA C CUNOAŞTEREAUNOAŞTEREA NATURALĂNATURALĂ AA LUILUI D DUMNEZEUUMNEZEU::

- Sfântul Vasile dezvoltă o - Sfântul Vasile dezvoltă o teorie frumoasă şi interesantă referitoare lateorie frumoasă şi interesantă referitoare la cunoaşterea lui Dumnezeu, teorie îndreptată împotriva lui Eunomiucunoaşterea lui Dumnezeu, teorie îndreptată împotriva lui Eunomiu. . - ereziarhul susţinea că fiinţa lui Dumnezeu este nenaşterea şi că noi ştiind ce este- ereziarhul susţinea că fiinţa lui Dumnezeu este nenaşterea şi că noi ştiind ce este aceasta, ştim implicit ce este Dumnezeu. aceasta, ştim implicit ce este Dumnezeu. - Sfântul Vasile precizează faptul că - Sfântul Vasile precizează faptul că Dumnezeu nu poate fi cunoscut decât dinDumnezeu nu poate fi cunoscut decât din lucrările Sale şi aceasta pe calea minţiilucrările Sale şi aceasta pe calea minţii. . - prin aceste lucrări - prin aceste lucrări cunoaştem numai puterea, nu şi fiinţa lui Dumnezeucunoaştem numai puterea, nu şi fiinţa lui Dumnezeu. . - cu ajutorul conceptelor sau noţiunilor, - cu ajutorul conceptelor sau noţiunilor, Îl deducem pe Dumnezeu din operele SaleÎl deducem pe Dumnezeu din operele Sale. . - aceste concepte exprimă - aceste concepte exprimă atributele sau însuşirile lui Dumnezeuatributele sau însuşirile lui Dumnezeu. . - conceptele sunt subiective, dar ele nu sunt vorbe goale, cum pretindea Eunomiu, ci- conceptele sunt subiective, dar ele nu sunt vorbe goale, cum pretindea Eunomiu, ci corespund la ceva real în Dumnezeu. corespund la ceva real în Dumnezeu. - dacă Dumnezeu ar putea fi înţeles, El ar fi mărginit. - dacă Dumnezeu ar putea fi înţeles, El ar fi mărginit. - - nenaşterea e o însuşire negativă şi nu poate să exprime fiinţa întreagă saunenaşterea e o însuşire negativă şi nu poate să exprime fiinţa întreagă sau parţială a lui Dumnezeuparţială a lui Dumnezeu..

3. 2. 3. 2. DDOCTRINAOCTRINA REFERITOAREREFERITOARE LALA S SFÂNTAFÂNTA T TREIMEREIME::- Sfântul Vasile cel Mare - Sfântul Vasile cel Mare aduce o precizare preţioasă referitoare la folosireaaduce o precizare preţioasă referitoare la folosirea termenilor care exprimau în vremea sa fiinţa lui Dumnezeu şi persoaneletermenilor care exprimau în vremea sa fiinţa lui Dumnezeu şi persoanele Sfintei TreimiSfintei Treimi. . - termenii - termenii „fiinţă”„fiinţă” şi şi „ipostas”„ipostas” se întrebuinţau în mod confuzse întrebuinţau în mod confuz. . - Sfântul Vasile - Sfântul Vasile este primul care utilizează numai formulaeste primul care utilizează numai formula „o singură fiinţă, trei„o singură fiinţă, trei ipostase"ipostase"..- prin - prin „ipostas”„ipostas”, el , el înţelege o fiinţă de sine stătătoare caracterizată prin însuşiriînţelege o fiinţă de sine stătătoare caracterizată prin însuşiri proprii, în sensul de individ sau persoanăproprii, în sensul de individ sau persoană..- Sfântul Vasile - Sfântul Vasile atribuie Tatălui paternitatea, Fiului filiaţia şi Duhului Sfântatribuie Tatălui paternitatea, Fiului filiaţia şi Duhului Sfânt sfinţenia, susţinând dumnezeirea şi deofiinţialitatea Duhului Sfânt cu celelaltesfinţenia, susţinând dumnezeirea şi deofiinţialitatea Duhului Sfânt cu celelalte Persoane ale Sfintei TreimiPersoane ale Sfintei Treimi, însă , însă nu a utilizat niciodată pentru Duhul Sfântnu a utilizat niciodată pentru Duhul Sfânt expresii de genulexpresii de genul „Dumnezeu” „Dumnezeu” sau sau „deofiinţă cu Tatăl”„deofiinţă cu Tatăl”..

4. A4. APRECIERIPRECIERI FINALEFINALE:: -- Sfântul Vasile cel Mare a fost un Sfântul Vasile cel Mare a fost un mare păstor al Bisericiimare păstor al Bisericii, atât ca preot, cât şi ca, atât ca preot, cât şi ca mitropolit al Cezareei Capadociei. mitropolit al Cezareei Capadociei. - el a fost un - el a fost un scriitor de culme al celei de-a doua perioade patristicescriitor de culme al celei de-a doua perioade patristice. . - - operele sale numeroase, cuprinse în patru volume în cadrul ediţiei Migneoperele sale numeroase, cuprinse în patru volume în cadrul ediţiei Migne,, dense, scurte ca întindere, dar pline de o rară bogăţie de probleme şi idei, suntdense, scurte ca întindere, dar pline de o rară bogăţie de probleme şi idei, sunt folositoare pentru dogmatică, morală, monahism, lucrări sociale şi cultfolositoare pentru dogmatică, morală, monahism, lucrări sociale şi cult. . - Sfântul Vasile - Sfântul Vasile este primul dintreeste primul dintre „Cei trei mari dascăli ai lumii creştine şi ierarhi"„Cei trei mari dascăli ai lumii creştine şi ierarhi". . - el - el a aprofundat problema cunoaşterii lui Dumnezeu, a Sfintei Treimi, aa aprofundat problema cunoaşterii lui Dumnezeu, a Sfintei Treimi, a Duhului Sfânt şi a Sfintelor TaineDuhului Sfânt şi a Sfintelor Taine. . - materialul său documentar şi metoda sa sunt de o - materialul său documentar şi metoda sa sunt de o mare acrivie pentru vremea samare acrivie pentru vremea sa. . - a fost un - a fost un mare misionar în interiorul eparhiei salemare misionar în interiorul eparhiei sale, precum şi la marginile, precum şi la marginile imperiului, interesându-se şi de creştinii din părţile noastre. imperiului, interesându-se şi de creştinii din părţile noastre. - el a fost - el a fost unul din cei mai mari pedagogi ai vremii saleunul din cei mai mari pedagogi ai vremii sale, recomandând în mod, recomandând în mod stăruitor însuşirea culturii profane în anumite condiţii. stăruitor însuşirea culturii profane în anumite condiţii. © Cătălin Popi 2006

1717


- el este cel care a alcătuit - el este cel care a alcătuit Regulile monahaleRegulile monahale în forma lor clasică, în forma lor clasică, ReguliReguli pe care pe care monahismul din Răsărit le foloseşte şi astăzi. monahismul din Răsărit le foloseşte şi astăzi. - Sfântul Vasile a fost un - Sfântul Vasile a fost un organizator desăvârşit al cultului bisericescorganizator desăvârşit al cultului bisericesc. . - de la el ne-au rămas - de la el ne-au rămas Liturghia Liturghia care-i poartă numele, frumoasele care-i poartă numele, frumoasele Rugăciuni dinRugăciuni din Rânduiala Sfintei ÎmpărtăşaniiRânduiala Sfintei Împărtăşanii şi şi MolitveleMolitvele ce se citesc în ziua numelui lui. ce se citesc în ziua numelui lui. - Sfântul Vasile cel Mare - Sfântul Vasile cel Mare este prăznuit la l şi 30 ianuarieeste prăznuit la l şi 30 ianuarie..

SSTUDIULTUDIUL 2 2

SFÂNTUL GRIGORIE, SFÂNTUL GRIGORIE, Episcopul Nyssei Episcopul Nyssei (335; 394 - 395)(335; 394 - 395)

1. D1. DATEATE BIOGRAFICEBIOGRAFICE:: - Sfântul Grigorie de Nyssa - Sfântul Grigorie de Nyssa s-a născut în jurul anului 335, în Cezareea Capadocieis-a născut în jurul anului 335, în Cezareea Capadociei,, fiind fiind fratele mai mic al fratele mai mic al Sfântului Vasile cel MareSfântului Vasile cel Mare. . - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie a primit educaţia şi instrucţia elementară în familie, îndeosebia primit educaţia şi instrucţia elementară în familie, îndeosebi de la sora sa Macrina şi de la fratele său Vasilede la sora sa Macrina şi de la fratele său Vasile, pe care îl stima în chip deosebit, pe care îl stima în chip deosebit numindu-1 numindu-1 „tatăl şi învăţătorul său”(„tatăl şi învăţătorul său”(Scrisoarea 13) şi pe care îl compara cu Moise, cuScrisoarea 13) şi pe care îl compara cu Moise, cu Samuel, cu Ilie, cu Ioan Botezătorul şi cu Sfântul Pavel. Samuel, cu Ilie, cu Ioan Botezătorul şi cu Sfântul Pavel. - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie şi-a completat cultura prin legătura sa cu Libaniu şi cu alţişi-a completat cultura prin legătura sa cu Libaniu şi cu alţi oameni de seamă ai timpuluioameni de seamă ai timpului. . - datorită atmosferei din familie, Sfântul Grigorie - datorită atmosferei din familie, Sfântul Grigorie a îndrăgit Biserica şi a ajuns chiara îndrăgit Biserica şi a ajuns chiar până la rangul de citeţpână la rangul de citeţ în ierarhia inferioară. în ierarhia inferioară. - pentru motive pe care nu le cunoaştem bine, el - pentru motive pe care nu le cunoaştem bine, el s-a depărtat de Biserică, a devenits-a depărtat de Biserică, a devenit profesor de retorică şi s-a căsătoritprofesor de retorică şi s-a căsătorit. . - a profesat o perioadă retorica, - a profesat o perioadă retorica, însă în urma morţii soţiei sale Teosebiaînsă în urma morţii soţiei sale Teosebia, , „cu„cu adevărat sfântă şi cu adevărat soţie de preot” adevărat sfântă şi cu adevărat soţie de preot” şi în urma îndemnurilor fratelui său şi în urma îndemnurilor fratelui său VasileVasile şi a prietenului său şi a prietenului său Grigorie de NazianzGrigorie de Nazianz, s-a retras în mânăstirea întemeiată de, s-a retras în mânăstirea întemeiată de fratele său, Sfântul fratele său, Sfântul VasileVasile, pe malul râului Iris, în Pont, unde a stat aproximativ, pe malul râului Iris, în Pont, unde a stat aproximativ 10 ani10 ani, până în anul 371, când , până în anul 371, când Sfântul Vasile l-a ales episcop de NyssaSfântul Vasile l-a ales episcop de Nyssa, o mică, o mică localitate în partea extrem răsăriteană a Capadociei. localitate în partea extrem răsăriteană a Capadociei. - ca episcop, Sfântul Grigorie - ca episcop, Sfântul Grigorie nu a mulţumit exigenţele administrative şi misiunilenu a mulţumit exigenţele administrative şi misiunile de politică bisericească ale fratelui săude politică bisericească ale fratelui său. . - totuşi, dacă Sfântul Grigorie de Nyssa făcea figură de diplomat mediocru, în schimb - totuşi, dacă Sfântul Grigorie de Nyssa făcea figură de diplomat mediocru, în schimb eraera foarte învăţat şi dovedea o credinţă profundăfoarte învăţat şi dovedea o credinţă profundă. . - pentru a scăpa de el, arienii i-au înscenat vina de a fi delapidat o serie de bunuri- pentru a scăpa de el, arienii i-au înscenat vina de a fi delapidat o serie de bunuri bisericeşti. bisericeşti. - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie va fi condamnat de arieni într-un sinod local la Nyssa, unde ava fi condamnat de arieni într-un sinod local la Nyssa, unde a fost depus din treaptă, în anul 376fost depus din treaptă, în anul 376. . - dacă nu ar fi fugit, ar fi fost arestat. - dacă nu ar fi fugit, ar fi fost arestat. - după moartea lui Valens (9 august 378), - după moartea lui Valens (9 august 378), Sfântul Grigorie se reîntoarce şi esteSfântul Grigorie se reîntoarce şi este primit triumfalprimit triumfal. . - după moartea Sfântului - după moartea Sfântului VasileVasile, Sfântul Grigorie se prezintă ca unul din apărătorii cei, Sfântul Grigorie se prezintă ca unul din apărătorii cei mai autorizaţi ai Ortodoxiei în Asia Mică. mai autorizaţi ai Ortodoxiei în Asia Mică. - - Sinodul de la Antiohia din anul 379 îi încredinţează misiunea de inspectorSinodul de la Antiohia din anul 379 îi încredinţează misiunea de inspector bisericesc în Pont, Palestina şi Arabiabisericesc în Pont, Palestina şi Arabia, în acest timp el fiind ales , în acest timp el fiind ales mitropolit demitropolit de Sevasta, în ArmeniaSevasta, în Armenia, unde a fost reţinut, după cum precizează, câteva luni, ca „într-o, unde a fost reţinut, după cum precizează, câteva luni, ca „într-o captivitate babilonică”. captivitate babilonică”. - talentul său oratoric şi ştiinţa sa teologică au fost apreciate la modul superlativ în- talentul său oratoric şi ştiinţa sa teologică au fost apreciate la modul superlativ în cadrul Sinodului II ecumenic (381), unde el cadrul Sinodului II ecumenic (381), unde el a fost proclamata fost proclamat „stâlp al Ortodoxiei"„stâlp al Ortodoxiei". .


1818


- renumele de care se bucura ca orator a făcut ca Sfântul Grigorie să fie chemat să- renumele de care se bucura ca orator a făcut ca Sfântul Grigorie să fie chemat să rostească numeroase necrologuri, precum cel susţinut la moartea prinţesei Pulheria şi arostească numeroase necrologuri, precum cel susţinut la moartea prinţesei Pulheria şi a împărătesei Flaccilla. împărătesei Flaccilla. - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie a luat parte şi la un Sinod de la Constantinopol, în anul 394a luat parte şi la un Sinod de la Constantinopol, în anul 394,, pentru ca după această dată să nu se mai cunoască nimic despre viaţa sa.pentru ca după această dată să nu se mai cunoască nimic despre viaţa sa.- probabil, - probabil, a murit în anul 394 sau 395a murit în anul 394 sau 395. . - Sfântul Grigorie de Nyssa a deţinut într-un grad mai mic calităţile de administrator ale- Sfântul Grigorie de Nyssa a deţinut într-un grad mai mic calităţile de administrator ale Sfântului VasileSfântului Vasile, fiind un , fiind un orator mai puţin elegant decât orator mai puţin elegant decât Sfântul Grigorie deSfântul Grigorie de NazianzNazianz, însă îi egalează pe amândoi în teologie şi îi depăşeşte prin puterea sa de, însă îi egalează pe amândoi în teologie şi îi depăşeşte prin puterea sa de speculaţie.speculaţie.


2. 1. 2. 1. LLUCRĂRIUCRĂRI ŞIŞI OMILIIOMILII EXEGETICEEXEGETICE: : • 2. 1. 1. 2. 1. 1. DDESPREESPRE CREAREACREAREA OMULUIOMULUI..

- - lucrarea a fostlucrarea a fost scrisă în anul 379, puţin după moartea scrisă în anul 379, puţin după moartea Sfântului VasileSfântului Vasile, fiind, fiind dedicată fratelui său mai mic, Petru de Sevastadedicată fratelui său mai mic, Petru de Sevasta. . - această lucrare - această lucrare completează completează OmiliileOmiliile Sfântului VasileSfântului Vasile la Hexaemeronla Hexaemeron, care s-au oprit, care s-au oprit la ziua a cincea a creaţiei. la ziua a cincea a creaţiei. - - lumea a fost făcută pentru om, care este regele eilumea a fost făcută pentru om, care este regele ei. . - slăbiciunea aparentă a omului a făcut posibilă dezvoltarea civilizaţiei. - slăbiciunea aparentă a omului a făcut posibilă dezvoltarea civilizaţiei. - omul este chipul lui Dumnezeu, chipul fiind netrupesc, pe când sufletul rezidă în trup. - omul este chipul lui Dumnezeu, chipul fiind netrupesc, pe când sufletul rezidă în trup. - partea conducătoare a sufletului, adică mintea, nu sălăşluieşte într-o parte specială a- partea conducătoare a sufletului, adică mintea, nu sălăşluieşte într-o parte specială a trupului. trupului. - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie explică alegoric crearea sexelorexplică alegoric crearea sexelor, , combate concepţia origenistăcombate concepţia origenistă despre preexistenţa sufletelor, însă reţine ideea de apocatastază şi dedespre preexistenţa sufletelor, însă reţine ideea de apocatastază şi de mântuire generalământuire generală. . - - materia, la fel ca şi răul, sunt umbremateria, la fel ca şi răul, sunt umbre, acestea vor dispărea. , acestea vor dispărea. - - combate metempsihozacombate metempsihoza. . - trupul şi sufletul îşi au începutul simultan şi se dezvoltă paralel. - trupul şi sufletul îşi au începutul simultan şi se dezvoltă paralel. - sfârşitul tratatului se ocupă cu - sfârşitul tratatului se ocupă cu descrierea amănunţită a structurii corpuluidescrierea amănunţită a structurii corpului..

• 2. 1. 2. 2. 1. 2. CCUVÂNTUVÂNT APOLOGETICAPOLOGETIC LALA HEXAIMERONHEXAIMERON::-- lucrarea este lucrarea este adresată fratelui său Petruadresată fratelui său Petru, fiind , fiind menită să răspundă la unelemenită să răspundă la unele nedumeriri şi criticinedumeriri şi critici pe care le treziseră pe care le treziseră Omiliile la HexaemeronOmiliile la Hexaemeron ale ale Sfântului VasileSfântului Vasile. . - - ideea de creaţie se poate armoniza cu aceea de evoluţieideea de creaţie se poate armoniza cu aceea de evoluţie. . - puterea şi ştiinţa întrebuinţate de Dumnezeu pentru crearea fiecărei părţi a totului sunt- puterea şi ştiinţa întrebuinţate de Dumnezeu pentru crearea fiecărei părţi a totului sunt urmate de o înlănţuire necesară potrivit unei anumite ordini. urmate de o înlănţuire necesară potrivit unei anumite ordini. - ceea ce raţiunea explică logic, Moise a exprimat istoric. - ceea ce raţiunea explică logic, Moise a exprimat istoric. - - toate lucrurile existau potenţial în primul impuls creator al lui Dumnezeu, catoate lucrurile existau potenţial în primul impuls creator al lui Dumnezeu, ca o putere seminală aruncată pentru crearea lumii, dar, în act, lucrurileo putere seminală aruncată pentru crearea lumii, dar, în act, lucrurile individuale nu existau încăindividuale nu existau încă. . - creaţia a avut loc simultan, - creaţia a avut loc simultan, natura fiind într-o continuă mişcare şi transformarenatura fiind într-o continuă mişcare şi transformare. . - elementele au deosebiri şi corespondenţe care uşurează trecerea de la unul la altul.- elementele au deosebiri şi corespondenţe care uşurează trecerea de la unul la altul.

• 2. 1. 3. 2. 1. 3. DDESPREESPRE VIAŢAVIAŢA LUILUI M MOISEOISE::-- lucrarea a fost lucrarea a fost scrisă spre sfârşitul vieţiiscrisă spre sfârşitul vieţii şi are ca subtitlu cuvintele: şi are ca subtitlu cuvintele: DespreDespre desăvârşirea cea după virtutedesăvârşirea cea după virtute, fiind , fiind adresată unui tânăr pe nume Cezaradresată unui tânăr pe nume Cezar, care-i, care-i ceruse un model de viaţă perfectă. ceruse un model de viaţă perfectă. - în începutul lucrării, autorul îi spune adresantului faptul că îi este greu să ofere un- în începutul lucrării, autorul îi spune adresantului faptul că îi este greu să ofere un răspuns la o asemenea problemă, întrucât răspuns la o asemenea problemă, întrucât virtutea este într-un continuu progresvirtutea este într-un continuu progres. . - cu toate acestea, deşi desăvârşirea în sine este inaccesibilă, totuşi poate fi enunţată o- cu toate acestea, deşi desăvârşirea în sine este inaccesibilă, totuşi poate fi enunţată o idee despre ea, cercetând viaţa aleasă a oamenilor îmbunătăţiţi, dintre care cel dintâiidee despre ea, cercetând viaţa aleasă a oamenilor îmbunătăţiţi, dintre care cel dintâi este Moise. este Moise.


1919


- - MoiseMoise, pe muntele Sinai, , pe muntele Sinai, simbolizează râvna sufletului omenesc după unirea cusimbolizează râvna sufletului omenesc după unirea cu DumnezeuDumnezeu. . - este expusă viaţa lui Moise, după care se meditează mistic faptele din cadrul acestei- este expusă viaţa lui Moise, după care se meditează mistic faptele din cadrul acestei vieţi. vieţi.

• 2. 1. 4. 2. 1. 4. DDESPREESPRE PITONISĂPITONISĂ::- lucrarea reprezintă- lucrarea reprezintă un un scurt tratat de demonologiescurt tratat de demonologie. . - comentând pasajul din I Regi 28, 12-18, autorul, spre deosebire de - comentând pasajul din I Regi 28, 12-18, autorul, spre deosebire de OrigenOrigen, însă de, însă de acord cu acord cu Metodiu de OlimpMetodiu de Olimp şi cu Eustaţiu de Antiohia, afirmă că şi cu Eustaţiu de Antiohia, afirmă că umbra care i s-aumbra care i s-a arătat lui Saul nu a fost sufletul lui Samuil, ci un demon supus vrăjitoarei dinarătat lui Saul nu a fost sufletul lui Samuil, ci un demon supus vrăjitoarei din Endor.Endor.

• 2. 1. 5. 2. 1. 5. LLAA TITLURILETITLURILE P PSALMILORSALMILOR::- reprezintă- reprezintă o o introducere la studiul Psalmilorintroducere la studiul Psalmilor, fiind în esenţă un , fiind în esenţă un tratat detratat de desăvârşiredesăvârşire, vorbind despre , vorbind despre înălţarea spirituală a sufletului prin virtuteînălţarea spirituală a sufletului prin virtute..

• 2. 1. 6.2. 1. 6. L LAA P PSALMULSALMUL VI VI::-- acest comentariu acest comentariu completează lucrarea precedentăcompletează lucrarea precedentă, tratând teme precum, tratând teme precum purificarea şi ascensiunea spirituală.purificarea şi ascensiunea spirituală.

• 2. 1. 7. 2. 1. 7. TTÂLCUIREÂLCUIRE EXACTĂEXACTĂ LALA E ECLESIASTULCLESIASTUL LUILUI S SOLOMONOLOMON::- în opt omilii, oferă o - în opt omilii, oferă o interpretare morală a Eclesiastuluiinterpretare morală a Eclesiastului. . - scopul cărţii este înălţarea mistică. - scopul cărţii este înălţarea mistică.

• 2. 1. 8. 2. 1. 8. TTÂLCUIREÂLCUIRE EXACTĂEXACTĂ LALA C CÂNTAREAÂNTAREA C CÂNTĂRILORÂNTĂRILOR::- scrisă - scrisă în 15 omilii, lucrarea în 15 omilii, lucrarea interpretează cuprinsul Cântării Cântărilorinterpretează cuprinsul Cântării Cântărilor, în sensul, în sensul nunţii mistice a sufletului cu Dumnezeu. nunţii mistice a sufletului cu Dumnezeu.

- - autorul a lăsat următoarele serii de omilii la Noul Testament: autorul a lăsat următoarele serii de omilii la Noul Testament: • 2. 1. 9.2. 1. 9. D DESPREESPRE R RUGĂCIUNEAUGĂCIUNEA DOMNEASCĂDOMNEASCĂ::

- lucrarea este - lucrarea este scrisă în cinci omiliiscrisă în cinci omilii, dintre care prima tratează despre rugăciune în, dintre care prima tratează despre rugăciune în general, iar celelalte oferă tâlcuirea ortodoxă clasică.general, iar celelalte oferă tâlcuirea ortodoxă clasică.

• 2. 1. 10.2. 1. 10. LLAA FERICIRIFERICIRI::-- lucrarea este lucrarea este scrisă în opt omiliiscrisă în opt omilii, care tratează, în general, , care tratează, în general, despre înălţareadespre înălţarea sufletului către Dumnezeusufletului către Dumnezeu. . - lucrările exegetice ale Sfântului Grigorie de Nyssa au o importanţă deosebită pentru- lucrările exegetice ale Sfântului Grigorie de Nyssa au o importanţă deosebită pentru doctrina sa teologico-mistică şi filosofică, stând sub influenţa neoplatonică şi se servescdoctrina sa teologico-mistică şi filosofică, stând sub influenţa neoplatonică şi se servesc în general de metoda alegorică.în general de metoda alegorică.

2. 2. L2. 2. LUCRĂRIUCRĂRI DOGMATICODOGMATICO--POLEMICEPOLEMICE:: OOPEREPERE POLEMICEPOLEMICE: :

2. 2. 2. 1.2. 1. CCONTRAONTRA LUILUI E EUNOMIUUNOMIU::- scrisă - scrisă în 12 cărţi, sau 13 cărţi, dacă este să împărţim cartea a 12-a în două secţiuni. în 12 cărţi, sau 13 cărţi, dacă este să împărţim cartea a 12-a în două secţiuni. - autorul - autorul combate aici, în primul rând, una din operele cele mai de seamă ale luicombate aici, în primul rând, una din operele cele mai de seamă ale lui Eunomiu contra Eunomiu contra Sfântului VasileSfântului Vasile, intitulată , intitulată Apologia apologieiApologia apologiei, în trei cărţi., în trei cărţi.

• 2. 2. 2. 2. 2. 2. EEXPUNEREXPUNERE DEDE CREDINŢĂCREDINŢĂ AA EREZIARHULUIEREZIARHULUI::- - lucrarea a fost lucrarea a fost prezentată împăratului Teodosie în anul 383prezentată împăratului Teodosie în anul 383. . - - Apologia apologieiApologia apologiei, pe care Sfântul Grigorie o combate, poate fi reconstituită aproape în, pe care Sfântul Grigorie o combate, poate fi reconstituită aproape în întregime din opera gregoriană. întregime din opera gregoriană. - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie combate cu măiestrie erezia eunomianăcombate cu măiestrie erezia eunomiană, deşi nu prezintă, deşi nu prezintă întotdeauna cu claritate obiecţiile adversarului, propriile sale replici nefiind ireproşabilîntotdeauna cu claritate obiecţiile adversarului, propriile sale replici nefiind ireproşabil organizate.organizate.

• 2. 2. 2. 3. 2. 3. CCONTRAONTRA LUILUI A APOLINARIEPOLINARIE::- - combate tratatul lui Apolinariecombate tratatul lui Apolinarie, intitulat , intitulat Demonstraţia întrupării divine dupăDemonstraţia întrupării divine după asemănarea omuluiasemănarea omului. . - este - este cea mai importantă dintre toate scrierile antiapolinariste păstratecea mai importantă dintre toate scrierile antiapolinariste păstrate,, cuprinzând 59 de capitole. cuprinzând 59 de capitole.


2020


- autorul - autorul rezumă fidel opera lui Apolinarie şi combate hristologia apolinaristă înrezumă fidel opera lui Apolinarie şi combate hristologia apolinaristă în linii mari, dar şi în detaliulinii mari, dar şi în detaliu. .

• 2. 2. 2. 4. 2. 4. TTRATATULRATATUL C CONTRAONTRA LUILUI A APOLINARIEPOLINARIE::- - e o e o lucrare de adâncime şi de autoritatelucrare de adâncime şi de autoritate în teologia Capadocienilor; în teologia Capadocienilor;

• 2. 2. 2. 5. 2. 5. CCONTRAONTRA LUILUI A APOLINARIEPOLINARIE, , CĂTRECĂTRE T TEOFILEOFIL ALAL A ALEXANDRIEILEXANDRIEI::- - scris înaintea tratatului precedent, scris înaintea tratatului precedent, semnalează patriarhului din Alexandriasemnalează patriarhului din Alexandria primejdia apolinarismuluiprimejdia apolinarismului şi cere condamnarea acestuia. şi cere condamnarea acestuia.

• 2. 2. 2. 6.2. 6. D DESPREESPRE S SFF. D. DUHUH::- - scrisă scrisă împotriva macedonienilor şi a pnevmatomahilorîmpotriva macedonienilor şi a pnevmatomahilor, cuprinde 25 capitole., cuprinde 25 capitole.

OOPEREPERE DOGMATICEDOGMATICE: : 2. 2. 2. 1.2. 1. MMARELEARELE C CUVÂNTUVÂNT C CATEHETICATEHETIC::

- reprezintă - reprezintă cea mai importantă şi mai sistematică operă dogmatică a Sfântuluicea mai importantă şi mai sistematică operă dogmatică a Sfântului Grigorie de NyssaGrigorie de Nyssa, fiind scrisă, probabil, , fiind scrisă, probabil, în jurul anului 385în jurul anului 385 şi şi cuprinde 40 capitolecuprinde 40 capitole,, cu excepţia introducerii.cu excepţia introducerii.- lucrarea a fost - lucrarea a fost adresată învăţătorilor creştini însărcinaţi cu instruireaadresată învăţătorilor creştini însărcinaţi cu instruirea catehumenilorcatehumenilor. . - - IntroducereaIntroducerea tratează despre tratează despre metoda pe care trebuie s-o folosească dascălulmetoda pe care trebuie s-o folosească dascălul. . - - Cuprinsul lucrării Cuprinsul lucrării are are trei părţitrei părţi: :

- - prima prima - cap. 1 - 4 - - cap. 1 - 4 - despre Dumnezeu şi Sfânta Treimedespre Dumnezeu şi Sfânta Treime; ; - - a douaa doua - cap. 5 - 32 - - cap. 5 - 32 - despre păcat, despre întrupare despre păcat, despre întrupare şi şi mântuirea prin Hristosmântuirea prin Hristos; ; - - a treiaa treia - cap. 33 - 37 - - cap. 33 - 37 - despre Botez şi Euharistiedespre Botez şi Euharistie; ;

- cap. 38 - 40 - - cap. 38 - 40 - despre roadele credinţeidespre roadele credinţei;;- în cursul expunerii, - în cursul expunerii, autorul îi combate pe arieni, apolinarişti, manihei, iudei şiautorul îi combate pe arieni, apolinarişti, manihei, iudei şi păgânipăgâni. . - tratatul Sfântului Grigore este substanţial, dens, plin de tot ceea ce cugetarea elenistă- tratatul Sfântului Grigore este substanţial, dens, plin de tot ceea ce cugetarea elenistă şi creştină au creat mai solid şi mai rezistent, uneori original, dar adesea sub influenţăşi creştină au creat mai solid şi mai rezistent, uneori original, dar adesea sub influenţă platonică, origenistă, atanasiană sau chiar sub influenţa platonică, origenistă, atanasiană sau chiar sub influenţa Sfântului Metodiu de OlimpSfântului Metodiu de Olimp..- lucrarea reprezintă o - lucrarea reprezintă o punte dogmatică între tratatul lui punte dogmatică între tratatul lui OrigenOrigen, , Peri ArhonPeri Arhon,, şişi acela al lui Ioan Damaschinacela al lui Ioan Damaschin, , DogmaticaDogmatica..

2. 2. 2. 2. 2. 2. CCUVÂNTUVÂNT DESPREDESPRE SUFLETSUFLET ŞIŞI DESPREDESPRE ÎNVIEREÎNVIERE sau sau MMACRINIAACRINIA::- tratat - tratat consacrat surorii sale, Macrinaconsacrat surorii sale, Macrina, şi scris probabil , şi scris probabil în jurul anului 380în jurul anului 380,, reprezintă o reprezintă o imitaţie parţial reuşită a celebrului dialog platonicimitaţie parţial reuşită a celebrului dialog platonic PhaidonPhaidon, care, care relatează ultimele idei ale lui Socrate despre moarte. relatează ultimele idei ale lui Socrate despre moarte. - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie pune pe seama surorii sale Macrina ideile sale despre origineapune pe seama surorii sale Macrina ideile sale despre originea omului, despre suflet, despre moarte, despre învierea morţilor şiomului, despre suflet, despre moarte, despre învierea morţilor şi apocastastazăapocastastază;.;.

2. 2. 2. 3. 2. 3. CCONTRAONTRA DESTINULUIDESTINULUI::- reprezintă o - reprezintă o reproducerea a unei discuţii avute cu un filosof păgân lareproducerea a unei discuţii avute cu un filosof păgân la ConstantinopolConstantinopol. . - acest filosof, pe care Grigorie voia să-l convingă să treacă de la păgânism la creştinism,- acest filosof, pe care Grigorie voia să-l convingă să treacă de la păgânism la creştinism, susţinea că totul este supus destinului şi că dacă el este destinat să ajungă creştin, vasusţinea că totul este supus destinului şi că dacă el este destinat să ajungă creştin, va ajunge chiar fără voia creştinilor, întrucât împotriva destinului nu se poate face nimic. ajunge chiar fără voia creştinilor, întrucât împotriva destinului nu se poate face nimic. - Sfântul Grigorie întreabă dacă destinul nu este Dumnezeu, la care filosoful răspunde- Sfântul Grigorie întreabă dacă destinul nu este Dumnezeu, la care filosoful răspunde ironic şi negativ. ironic şi negativ.

2. 2. 2. 4. 2. 4. DDESPREESPRE COPIIICOPIII CARECARE MORMOR DEDE TIMPURIUTIMPURIU::- - lucrare lucrare adresată lui Hierinadresată lui Hierin, încearcă să justifice Providenţa faţă de moartea timpurie, încearcă să justifice Providenţa faţă de moartea timpurie a atâtor fiinţe omeneşti.a atâtor fiinţe omeneşti.

2. 2. 2. 5. 2. 5. DDESPREESPRE S SFÂNTAFÂNTA T TREIMEREIME ŞIŞI CCONTRAONTRA PNEVMATOMAHILORPNEVMATOMAHILOR CĂCĂ S SFÂNTULFÂNTUL D DUHUH EE D DUMNEZEUUMNEZEU::- lucrarea este - lucrarea este dedicată lui Eustaţiudedicată lui Eustaţiu..

2. 2. 2. 6. 2. 6. DDESPREESPRE DEOSEBIREADEOSEBIREA DINTREDINTRE ESENŢĂESENŢĂ ŞIŞI IPOSTASĂIPOSTASĂ::© Cătălin Popi 2006

2121


- lucrarea este - lucrarea este dedicată fratelui său, episcopul Petrudedicată fratelui său, episcopul Petru, episcopul de Sevasta., episcopul de Sevasta.2. 2. 2. 7. 2. 7. DDESPREESPRE SUFLETSUFLET::

- lucrarea îi este - lucrarea îi este dedicată lui Taţiandedicată lui Taţian, autenticitatea cărţii nefiind sigură., autenticitatea cărţii nefiind sigură.2. 2. 2. 8. 2. 8. CCĂĂ NUNU SUNTSUNT TREITREI D DUMNEZEIUMNEZEI::

- lucrare - lucrare dedicată lui Ablabiudedicată lui Ablabiu, încearcă să demonstreze faptul că , încearcă să demonstreze faptul că cele trei Persoanecele trei Persoane ale dumnezeirii nu sunt trei dumnezei, ci Unulale dumnezeirii nu sunt trei dumnezei, ci Unul. . - a numi pe Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt trei dumnezei sau a nu da mărturie despre- a numi pe Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt trei dumnezei sau a nu da mărturie despre dumnezeirea Fiului şi a Duhului Sfânt, este un act nelegiuit şi totodată absurd.dumnezeirea Fiului şi a Duhului Sfânt, este un act nelegiuit şi totodată absurd.

2. 2. 2. 9. 2. 9. DDESPREESPRE CREDINŢĂCREDINŢĂ::- lucrarea îi este - lucrarea îi este dedicată lui Simpliciudedicată lui Simpliciu şi tratează despre cele trei Persoane ale Sfintei şi tratează despre cele trei Persoane ale Sfintei Treimi, îndeosebi despre Fiul şi Duhul Sfânt şi raportul acestora cu Tatăl, Duhul Sfânt fiindTreimi, îndeosebi despre Fiul şi Duhul Sfânt şi raportul acestora cu Tatăl, Duhul Sfânt fiind Dumnezeu.Dumnezeu.

2. 2. 10. 2. 2. 10. CCONTRAONTRA GRECILORGRECILOR::- - prezintăprezintă, fără ajutorul Sfintei Scripturi,, fără ajutorul Sfintei Scripturi, noţiunile de persoană, esenţă şi ipostas noţiunile de persoană, esenţă şi ipostas,, pe care le aplică Persoanelor Sfintei Treimi.pe care le aplică Persoanelor Sfintei Treimi.

2. 2. 2. 11. 2. 11. CCUVÂNTUVÂNT DESPREDESPRE DUMNEZEIREADUMNEZEIREA F FIULUIIULUI ŞIŞI S SFÂNTULUIFÂNTULUI D DUHUH::- acest cuvânt a fost - acest cuvânt a fost susţinut la Constantinopol, în anul 383susţinut la Constantinopol, în anul 383, prin care , prin care îi combateîi combate pe anomeipe anomei, pe care îi compară cu epicureicii., pe care îi compară cu epicureicii.

2. 3. 2. 3. OOPEREPERE ASCETICEASCETICE::• 2. 3. 1.2. 3. 1. DDESPREESPRE FECIORIEFECIORIE::

- lucrare a fost - lucrare a fost scrisă înainte de episcopat, în jurul anului 370scrisă înainte de episcopat, în jurul anului 370. . - fecioria face din suflet mireasa lui Hristos, pe care Acesta o cheamă spre o desăvârşire- fecioria face din suflet mireasa lui Hristos, pe care Acesta o cheamă spre o desăvârşire din ce în ce mai mare. din ce în ce mai mare. - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie citează citează ca ca modele de fecioriemodele de feciorie pe Mariam, sora lui Moise, pe Fecioara pe Mariam, sora lui Moise, pe Fecioara Maria, pe Iisus Hristos, pe Sfântul Apostol Pavel şi pe toţi aceia care, ca şi el, au vrut săMaria, pe Iisus Hristos, pe Sfântul Apostol Pavel şi pe toţi aceia care, ca şi el, au vrut să fie răstigniţi împreună cu Hristos.fie răstigniţi împreună cu Hristos.

• 2. 3. 2. 2. 3. 2. VVIAŢAIAŢA S SFINTEIFINTEI M MACRINAACRINA::- a- această biografie, scrisă cu talent şi căldură, ceastă biografie, scrisă cu talent şi căldură, arată cum se practica asceza în Pont,arată cum se practica asceza în Pont, în secolul IVîn secolul IV. . - - Macrina cea TânărăMacrina cea Tânără, nepoată a Macrinei celei Bătrâne, a jucat un rol extrem de, nepoată a Macrinei celei Bătrâne, a jucat un rol extrem de important în educaţia şi orientarea tuturor fraţilor ei, de la important în educaţia şi orientarea tuturor fraţilor ei, de la Sfântul Vasile cel MareSfântul Vasile cel Mare până la până la Sfântul Petru de Sevasta. Sfântul Petru de Sevasta. - ea i-a determinat, prin învăţătura creştină şi prin aleasa ei viaţă personală, pe fraţii ei,- ea i-a determinat, prin învăţătura creştină şi prin aleasa ei viaţă personală, pe fraţii ei, la îmbrăţişarea vieţii ascetice şi a râvnei după desăvârşire. la îmbrăţişarea vieţii ascetice şi a râvnei după desăvârşire.

- patru lucrări scurte tratează cu precădere - patru lucrări scurte tratează cu precădere problema desăvârşiriiproblema desăvârşirii: : • 2. 3. 3. 2. 3. 3. CCĂTREĂTRE H HARMONIOSARMONIOS, , DESPREDESPRE SENSULSENSUL NUMELUINUMELUI DEDE CREŞTINCREŞTIN; ; • 2. 3. 4.2. 3. 4. CCĂTREĂTRE MONAHULMONAHUL O OLIMPLIMP, , DESPREDESPRE DESĂVÂRŞIREDESĂVÂRŞIRE ŞIŞI CUMCUM TREBUIETREBUIE SĂSĂ FIEFIE CREŞTINULCREŞTINUL;;• 2. 3. 5. 2. 3. 5. DDESPREESPRE ŢINTAŢINTA CEACEA DUPĂDUPĂ D DUMNEZEUUMNEZEU ŞIŞI DESPREDESPRE ASCEZAASCEZA CEACEA ADEVĂRATĂADEVĂRATĂ; ; • 22. 3. 6. . 3. 6. CCĂTREĂTRE CEICEI MÂHNIŢIMÂHNIŢI DEDE PEDEPSPEDEPSEE;;

2. 4. C2. 4. CUVÂNTĂRIUVÂNTĂRI MORALEMORALE::• 2. 4. 1. 2. 4. 1. CCONTRAONTRA CELORCELOR CECE AMÂNĂAMÂNĂ B BOTEZULOTEZUL;; • 2. 4. 2.2. 4. 2. CCONTRAONTRA CĂMĂTARILORCĂMĂTARILOR; ; • 2. 4. 3.2. 4. 3. DDESPREESPRE IUBIREAIUBIREA DEDE SĂRACISĂRACI ŞIŞI DESPREDESPRE BINEFACEREBINEFACERE; ; • 2. 4. 4.2. 4. 4. LLAA CUVÂNTULCUVÂNTUL ,,C ,,CINEINE FACEFACE DESFRÂNAREDESFRÂNARE PĂCĂTUIEŞTEPĂCĂTUIEŞTE FAŢĂFAŢĂ DEDE PROPRIULPROPRIUL SĂUSĂU TRUPTRUP””; ; • 2. 4. 5.2. 4. 5. CCĂTREĂTRE CEICEI ÎNDURERAŢIÎNDURERAŢI PENTRUPENTRU CEICEI CECE SS--AUAU MUTATMUTAT DINDIN ACEASTĂACEASTĂ VIAŢĂVIAŢĂ ÎNÎN IADIAD; ;

- dintre - dintre PREDICILEPREDICILE LALA SĂRBĂTORILESĂRBĂTORILE ÎMPĂRĂTEŞTIÎMPĂRĂTEŞTI amintim: amintim:• 2. 4. 6. 2. 4. 6. LLAA B BOTEZULOTEZUL D DOMNULUIOMNULUI; ; • 2. 4. 7.2. 4. 7. C CINCIINCI PREDICIPREDICI LLAA P PAŞTEAŞTE - - se pare că a doua şi a cincea nu sunt autenticese pare că a doua şi a cincea nu sunt autentice; ;


2222


• 2. 4. 8. 2. 4. 8. LLAA ÎNĂLŢAREAÎNĂLŢAREA LUILUI H HRISTOSRISTOS; ; • 2. 4. 9.2. 4. 9. CCUVÂNTUVÂNT LALA S SFÂNTULFÂNTUL D DUHUH ( (sau lasau la R RUSALIIUSALII); );

- dintre - dintre PANEGIRICEPANEGIRICE, amintim: , amintim: 2. 4. 10. 2. 4. 10. LLAA S SFÂNTULFÂNTUL Ş ŞTEFANTEFAN ÎNTÂIULÎNTÂIUL MUCENICMUCENIC; ;

• 2. 4. 11.2. 4. 11. LLAA MARELEMARELE MUCENICMUCENIC T TEODOREODOR; ; • 2. 4. 12.2. 4. 12. LLAA S SFINŢIIFINŢII PATRUZECIPATRUZECI DEDE MUCENICIMUCENICI, , DOUĂDOUĂ CUVÂNTĂRICUVÂNTĂRI; ; • 2. 4. 13.2. 4. 13. LLAA PATRUZECIPATRUZECI DEDE MUCENICIMUCENICI; ;

- dintre - dintre NECROLOGURINECROLOGURI, amintim: , amintim: • 2. 4. 14. 2. 4. 14. CCUVÂNTUVÂNT FUNEBRUFUNEBRU LALA M MARELEARELE V VASILEASILE, , PROPRIULPROPRIUL SĂUSĂU FRATEFRATE; ; • 2. 4. 15.2. 4. 15. LLAUDAAUDA S SFF. P. PĂRINTELUIĂRINTELUI NOSTRUNOSTRU E EFREMFREM; ; • 2. 4. 16.2. 4. 16. CCUVÂNTUVÂNT FUNEBRUFUNEBRU LALA M MARELEARELE M MELETIEELETIE, , EPISCOPULEPISCOPUL A ANTIOHIEINTIOHIEI; ; • 2. 4. 17.2. 4. 17. CCUVÂNTUVÂNT LALA MOARTEAMOARTEA P PULHERIEIULHERIEI; 5) ; 5) CCUVÂNTUVÂNT FUNEBRUFUNEBRU LALA MOARTEAMOARTEA ÎMPĂRĂTESEIÎMPĂRĂTESEI

FFLACCILLALACCILLA; ; • 2. 4. 18.2. 4. 18. LLAA VIAŢAVIAŢA S SFF. G. GRIGORIERIGORIE, , FĂCĂTORULFĂCĂTORUL DEDE MINUNIMINUNI..

2. 5. 2. 5. SSCRISORILECRISORILE: : - - în număr de 26 în ediţia Migneîn număr de 26 în ediţia Migne, plus o scrisoare canonică, dar , plus o scrisoare canonică, dar 30 la număr în30 la număr în ediţia G. Pasquali din 1925ediţia G. Pasquali din 1925, au un , au un caracter în mare parte personalcaracter în mare parte personal..

3. D3. DOCTRINAOCTRINA CREDINŢEICREDINŢEI: :

33. 1. A. 1. ASPECTESPECTE PRELIMINAREPRELIMINARE: : - Sfântul- Sfântul Grigorie de Nyssa Grigorie de Nyssa a fost numita fost numit „capul care cugetă"„capul care cugetă", alături de , alături de SfântulSfântul Vasile cel Mare,Vasile cel Mare, supranumit supranumit „braţul care lucrează"„braţul care lucrează" şi şi Sfântul Grigorie de NazianzSfântul Grigorie de Nazianz, în, în sensul că episcopul de Nyssa a fost sensul că episcopul de Nyssa a fost mintea cea mai speculativă şi mai sistematicămintea cea mai speculativă şi mai sistematică în ansamblul Părinţi capadocieniîn ansamblul Părinţi capadocieni. . - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie a utilizat foarte mult filosofiaa utilizat foarte mult filosofia, utilizând la maxim datele raţiunii. , utilizând la maxim datele raţiunii. - sunt prezentate - sunt prezentate toate elementele credinţei, care pot suporta argumentetoate elementele credinţei, care pot suporta argumente raţionale sau judecăţi de valoareraţionale sau judecăţi de valoare. . - ar fi o greşeală să se susţină faptul că Sfântul Grigorie ar fi un raţionalist pur,- ar fi o greşeală să se susţină faptul că Sfântul Grigorie ar fi un raţionalist pur, raţionalismul său fiind, de fapt, o încercare de a justifica şi de a sistematiza, înraţionalismul său fiind, de fapt, o încercare de a justifica şi de a sistematiza, în măsura posibilului, datele revelaţiei prin acelea ale ştiinţei şi filosofieimăsura posibilului, datele revelaţiei prin acelea ale ştiinţei şi filosofiei..- - baza teologiei Sfântului Grigorie este Sfânta Scripturăbaza teologiei Sfântului Grigorie este Sfânta Scriptură, pe care el o interpretează, pe care el o interpretează cel mai adesea alegoric, îndeosebi în lucrările sale mistice şi de edificare duhovnicească.cel mai adesea alegoric, îndeosebi în lucrările sale mistice şi de edificare duhovnicească.

33. 2. D. 2. DOCTRINAOCTRINA REFERITOAREREFERITOARE LALA TTEOGNOSIEEOGNOSIE SAUSAU CUNOAŞTEREACUNOAŞTEREA LUILUI D DUMNEZEUUMNEZEU: : - - teognosiateognosia sau cunoaşterea lui Dumnezeu reprezintă sau cunoaşterea lui Dumnezeu reprezintă una din problemele cele maiuna din problemele cele mai dezbătute de Sfântul Grigorie în operele sale, cunoaşterea lui Dumnezeu fiinddezbătute de Sfântul Grigorie în operele sale, cunoaşterea lui Dumnezeu fiind scopul vieţii noastrescopul vieţii noastre. . - - cunoaşterea lui Dumnezeu este raţională şi naturală, pe măsura ridicăriicunoaşterea lui Dumnezeu este raţională şi naturală, pe măsura ridicării treptate de la elementele firii celei mari şi de la elementele firii umane până latreptate de la elementele firii celei mari şi de la elementele firii umane până la hotarul dintre sensibil şi suprasensibilhotarul dintre sensibil şi suprasensibil. . - însă - însă cunoaşterea raţională sau naturală este continuată de cunoaştereacunoaşterea raţională sau naturală este continuată de cunoaşterea misticămistică, adică , adică prin credinţăprin credinţă, pe baza Revelaţiei Sfintei Scripturi, tălmăcită de Tradiţia, pe baza Revelaţiei Sfintei Scripturi, tălmăcită de Tradiţia patristică. patristică. - - cei înaintaţi pe calea desăvârşirii se unesc cu Dumnezeu prin contemplaţiecei înaintaţi pe calea desăvârşirii se unesc cu Dumnezeu prin contemplaţie,, adică prin privirea nemijlocită a lui Dumnezeu.adică prin privirea nemijlocită a lui Dumnezeu.

33. 3. D. 3. DOCTRINAOCTRINA REFERITOAREREFERITOARE LALA SSFÂNTAFÂNTA T TREIMEREIME: : - - esenţa esenţa ((ousiaousia) ) divină nu este împărţită în trei esenţe, conform celor treidivină nu este împărţită în trei esenţe, conform celor trei PersoanePersoane. .


2323


- conform cunoscutei teorii platonice a universaliilor, - conform cunoscutei teorii platonice a universaliilor, deosebirea Persoanelor divinedeosebirea Persoanelor divine constă numai în relaţiile lorconstă numai în relaţiile lor..- - lucrarea lui Dumnezeu în exterior este comună celor trei Persoanelucrarea lui Dumnezeu în exterior este comună celor trei Persoane. . - persoanele umane nu au o existenţă continuă din una şi aceeaşi persoană, ci unele din- persoanele umane nu au o existenţă continuă din una şi aceeaşi persoană, ci unele din aceasta, altele din cealaltă, iar cauzele se prezintă în multe şi elemente diferite faţă deaceasta, altele din cealaltă, iar cauzele se prezintă în multe şi elemente diferite faţă de cele cauzate. cele cauzate. - în cadrul Sfintei Treimi, însă, lucrurile nu stau aşa. - în cadrul Sfintei Treimi, însă, lucrurile nu stau aşa. - astfel, - astfel, din Una şi aceeaşi Persoană a Tatălui, Fiul Se naşte şi Duhul Sfântdin Una şi aceeaşi Persoană a Tatălui, Fiul Se naşte şi Duhul Sfânt purcede, fapt pentru care se spune că unicul Dumnezeu este, la propriu,purcede, fapt pentru care se spune că unicul Dumnezeu este, la propriu, singura cauză a celor cauzaţi de El, întrucât El coexistă cu Elsingura cauză a celor cauzaţi de El, întrucât El coexistă cu El. . - - Persoanele Dumnezeirii nu se separă unele de altele nici prin timp, nici prinPersoanele Dumnezeirii nu se separă unele de altele nici prin timp, nici prin loc, nici prin voinţă, nici prin ocupaţie, nici prin lucrare, nici prin afecţiune, niciloc, nici prin voinţă, nici prin ocupaţie, nici prin lucrare, nici prin afecţiune, nici prin nimic din cele ce se iau în considerare la oameniprin nimic din cele ce se iau în considerare la oameni. . - - deosebiriledeosebirile, dacă poate fi vorba de aşa ceva între Persoanele treimice, , dacă poate fi vorba de aşa ceva între Persoanele treimice, nu ţin seamanu ţin seama de natură sau fiinţă, ci de relaţiede natură sau fiinţă, ci de relaţie. . - astfel, - astfel, Tatăl este Tată şi nu Fiu, Fiul este Fiu şi nu Tată, iar Duhul Sfânt nu eTatăl este Tată şi nu Fiu, Fiul este Fiu şi nu Tată, iar Duhul Sfânt nu e nici Tată, nici Fiunici Tată, nici Fiu, fapt petnru care nu se poate spune că cele trei Persoane sunt trei, fapt petnru care nu se poate spune că cele trei Persoane sunt trei dumnezei.dumnezei.- prin urmare, - prin urmare, Tatăl este cauzaTatăl este cauza, , FiulFiul este este „Cel din cauză"„Cel din cauză", iar , iar Duhul SfântDuhul Sfânt este „Cel ce este „Cel ce vine din Cel din cauză”.vine din Cel din cauză”.- cele trei Persoane - cele trei Persoane au în comun dumnezeireaau în comun dumnezeirea. . - Fiul şi Duhul Sfânt au în comun faptul că - Fiul şi Duhul Sfânt au în comun faptul că amândoi sunt din Tatălamândoi sunt din Tatăl. . - - Fiul este cauzat de Tatăl prin naştere, iar Duhul Sfânt este cauzat prinFiul este cauzat de Tatăl prin naştere, iar Duhul Sfânt este cauzat prin purcederepurcedere. . - Dumnezeu a creat lumea prin Raţiune-Logos, care este un Ipostas personal şi înzestrat- Dumnezeu a creat lumea prin Raţiune-Logos, care este un Ipostas personal şi înzestrat cu voinţă. cu voinţă. - Logosul este instrument al creaţiei şi Creator. - Logosul este instrument al creaţiei şi Creator. - fiinţele create sunt de două categorii: - fiinţele create sunt de două categorii: pur spiritualepur spirituale (îngerii) şi (îngerii) şi trupeşti trupeşti (oamenii). (oamenii). - fiinţele spirituale se pot înmulţi. - fiinţele spirituale se pot înmulţi. - - materia reprezintă o concentrare de însuşiri, omul reprezentând pisculmateria reprezintă o concentrare de însuşiri, omul reprezentând piscul creaţieicreaţiei. . - - sufletul creşte odată cu trupul, ca urmare a păcatului originarsufletul creşte odată cu trupul, ca urmare a păcatului originar..

33. 4. D. 4. DOCTRINAOCTRINA HHRISTOLOGICĂRISTOLOGICĂ: : - în general, - în general, hristologia Sfântului Grigorie este hristologia Sfântului Grigorie este ortodoxăortodoxă. . - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie dezvoltă doctrina hristologiei îndeosebi în lucrareadezvoltă doctrina hristologiei îndeosebi în lucrarea ArtirrheticosArtirrheticos,, contra lui Apolinarie, contra lui Apolinarie, şi apoi în lucrarea şi apoi în lucrarea Contra lui EunomiuContra lui Eunomiu (cartea V), precum (cartea V), precum şi înşi în alte opere mai scurtealte opere mai scurte. . - - Hristos a deţinut firea umană integrală, adică trupul real şi sufletul raţionalHristos a deţinut firea umană integrală, adică trupul real şi sufletul raţional, şi, şi a avut firea divină completă. a avut firea divină completă. - cele două firi sunt strâns unite între ele, alcătuind o singură Persoană. - cele două firi sunt strâns unite între ele, alcătuind o singură Persoană. - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie dezvoltă pe larg teoria comunicării însuşirilordezvoltă pe larg teoria comunicării însuşirilor. . - Fecioara Maria este numită „Născătoare de Dumnezeu”. - Fecioara Maria este numită „Născătoare de Dumnezeu”.

33. 5. D. 5. DOCTRINAOCTRINA SSOTERIOLOGICĂOTERIOLOGICĂ: : - Sfântul - Sfântul Grigorie Grigorie operează cu teoria drepturilor demonuluioperează cu teoria drepturilor demonului. . - prin păcat, - prin păcat, oamenii au devenit proprietatea demonuluioamenii au devenit proprietatea demonului, căruia nimeni nu îi putea, căruia nimeni nu îi putea smulge prin violenţă, fiindcă erau stăpâniţi de el în chip legal. smulge prin violenţă, fiindcă erau stăpâniţi de el în chip legal. - Mântuitorul a scăpat omenirea de sub stăpânirea diavolului prin acea că acestuia i s-a- Mântuitorul a scăpat omenirea de sub stăpânirea diavolului prin acea că acestuia i s-a oferit mai mult decât avea dreptul. oferit mai mult decât avea dreptul. - Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat, pentru ca vrăjmaşul să nu se sperie ca în cazul când- Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat, pentru ca vrăjmaşul să nu se sperie ca în cazul când Dumnezeu i S-ar fi prezentat neacoperit şi să aibă dorinţa să-şi ia prada. Dumnezeu i S-ar fi prezentat neacoperit şi să aibă dorinţa să-şi ia prada.


2424


- - teoria aceasta a drepturilor demonului în cadrul mântuirii, teorie schiţată deteoria aceasta a drepturilor demonului în cadrul mântuirii, teorie schiţată de OrigenOrigen şi reluată de şi reluată de Sfântul VasileSfântul Vasile şi de către Sfântul Grigorie de Nyssa, a fost şi de către Sfântul Grigorie de Nyssa, a fost combătută de combătută de Sfântul Grigorie de NazianzSfântul Grigorie de Nazianz şi de întreaga Ortodoxie ulterioară şi de întreaga Ortodoxie ulterioară..

33. 6. D. 6. DOCTRINAOCTRINA AANTROPOLOGICĂNTROPOLOGICĂ: : - Sfântul - Sfântul Grigorie de Nyssa Grigorie de Nyssa este creatorul propriu-zis, în sens ştiinţific, aleste creatorul propriu-zis, în sens ştiinţific, al antropologiei creştineantropologiei creştine. . - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie afirmă că Hristos întrupat reprezintă întreaga umanitateafirmă că Hristos întrupat reprezintă întreaga umanitate. . - - primul om creat exprimă omul în general, pur spiritual, fără sexprimul om creat exprimă omul în general, pur spiritual, fără sex. . - - omul asexuat este chipul şi asemănarea lui Dumnezeuomul asexuat este chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, care n-are sex, după, care n-are sex, după cuvântul Apostolului că cuvântul Apostolului că „în Hristos Iisus nu e nici parte bărbătească, nici parte„în Hristos Iisus nu e nici parte bărbătească, nici parte femeiascăfemeiască” (Galateni 3, 28). ” (Galateni 3, 28). - însă, ulterior, - însă, ulterior, Dumnezeu l-a împărţit pe om în bărbat şi femeie, ceea ce nu maiDumnezeu l-a împărţit pe om în bărbat şi femeie, ceea ce nu mai reprezintă chipul lui Dumnezeureprezintă chipul lui Dumnezeu..- prin urmare, - prin urmare, crearea omului are un aspect dublu sub raportul firiicrearea omului are un aspect dublu sub raportul firii: această fire: această fire are o parte care trebuie să se asemene cu Dumnezeu şi o parte care diferenţiază sexele,are o parte care trebuie să se asemene cu Dumnezeu şi o parte care diferenţiază sexele, omul fiind elementul mediator între firea divină şi netrupească şi între viaţaomul fiind elementul mediator între firea divină şi netrupească şi între viaţa iraţională şi animalăiraţională şi animală. . - - omul are în el din ambele firiomul are în el din ambele firi: din cea divină puterea raţiunii şi a inteligenţei, care: din cea divină puterea raţiunii şi a inteligenţei, care nu admite deosebirea în sex masculin şi feminin, iar din firea neraţională are alcătuireanu admite deosebirea în sex masculin şi feminin, iar din firea neraţională are alcătuirea trupului şi forma deosebită a sexelor. trupului şi forma deosebită a sexelor. - omul - omul este înzestrat cu liberul arbitrueste înzestrat cu liberul arbitru, pentru ca din proprie iniţiativă şi hotărâre să, pentru ca din proprie iniţiativă şi hotărâre să aleagă bunurile sale. aleagă bunurile sale. - această libertate poate să îl îndemne pe om să aleagă chiar răul. - această libertate poate să îl îndemne pe om să aleagă chiar răul. - - posibilitatea păcatului a stat în calitatea de creatură a omului şi în libertateaposibilitatea păcatului a stat în calitatea de creatură a omului şi în libertatea duhurilor createduhurilor create. . - deşi omul se putea înmulţi şi în starea sa pur spirituală, asemenea îngerilor, adică în- deşi omul se putea înmulţi şi în starea sa pur spirituală, asemenea îngerilor, adică în afara căsătoriei, totuşi el a ajuns să se înmulţească sexual, după căderea în păcat. afara căsătoriei, totuşi el a ajuns să se înmulţească sexual, după căderea în păcat. - structura trupească a omului este de o rară frumuseţe. - structura trupească a omului este de o rară frumuseţe. - poziţia verticală a trupului, aşezarea membrelor inferioare şi superioare, poziţia capului- poziţia verticală a trupului, aşezarea membrelor inferioare şi superioare, poziţia capului şi a organelor sale, locul şi funcţia limbii, toate arată situaţia excepţională pe care o areşi a organelor sale, locul şi funcţia limbii, toate arată situaţia excepţională pe care o are omul în univers. omul în univers. - - asemănarea cu Dumnezeu înseamnă împlinirea voinţei Acestuia printr-o viaţăasemănarea cu Dumnezeu înseamnă împlinirea voinţei Acestuia printr-o viaţă curatăcurată. . - - urmarea fundamentală a păcatului a fost moarteaurmarea fundamentală a păcatului a fost moartea. . - prin lupta împotriva morţii, au luat naştere artele şi ştiinţele. - prin lupta împotriva morţii, au luat naştere artele şi ştiinţele. - - sufletul este simplu şi nemuritorsufletul este simplu şi nemuritor. . - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie oscilează uneori, cu privire la originea sufletului, întreoscilează uneori, cu privire la originea sufletului, între creaţionism şi traducianismcreaţionism şi traducianism. . - - sufletul este spiritual, nu material, puterea de cugetare neconstând însufletul este spiritual, nu material, puterea de cugetare neconstând în materiematerie. . - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie respinge trihotomismul platonicrespinge trihotomismul platonic. . - sufletul este cel care supravieţuieşte trupului.- sufletul este cel care supravieţuieşte trupului.

33. 7. D. 7. DOCTRINAOCTRINA REFERITOAREREFERITOARE LALA A APOCATASTAZĂPOCATASTAZĂ: : - - deşi Sf. Grigorie respinge ideile lui Origen cu privire la eternitatea materiei şi adeşi Sf. Grigorie respinge ideile lui Origen cu privire la eternitatea materiei şi a preexistentei sufletului, totuşi el preexistentei sufletului, totuşi el este de acord cu teoria marelui alexandrineste de acord cu teoria marelui alexandrin referitoare la apocatastazăreferitoare la apocatastază. . - - apocatastazaapocatastaza reprezintă teoria conform căreia, reprezintă teoria conform căreia, la sfârşitul lumii, totul se vala sfârşitul lumii, totul se va purifica treptat printr-un foc curăţitor şi lumea va reveni la forma dintâipurifica treptat printr-un foc curăţitor şi lumea va reveni la forma dintâi. . - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie tratează despre apocatastasä în următoarele lucrăritratează despre apocatastasä în următoarele lucrări: :

- - Despre facerea omului;Despre facerea omului;- - Despre feciorie;Despre feciorie;- - Marele Cuvânt Catehetic;Marele Cuvânt Catehetic;


2525


- - Despre suflet şi înviereDespre suflet şi înviere;;- - tratamentul purificării se face proporţional cu păcatul pătruns în fiecaretratamentul purificării se face proporţional cu păcatul pătruns în fiecare, iar, iar tratamentul constă în tratamentul constă în purificarea sufletului de răutatepurificarea sufletului de răutate, lucru ce nu se face fără, lucru ce nu se face fără durere durere - acest tratament se aplică tuturor făpturilor, deci şi diavolului, autorul pierzării noastre.- acest tratament se aplică tuturor făpturilor, deci şi diavolului, autorul pierzării noastre.- - starea de apocatastază reprezintă o stare de fericire, de dumnezeire, străinăstarea de apocatastază reprezintă o stare de fericire, de dumnezeire, străină de orice mâhnirede orice mâhnire- cei purificaţi de răutate vor fi într-o - cei purificaţi de răutate vor fi într-o stare de virtute divinăstare de virtute divină, generată de firea divină,, generată de firea divină, pentru ca astfel Dumnezeu să fie totul în toate.pentru ca astfel Dumnezeu să fie totul în toate.

4. A4. APRECIERIPRECIERI FINALEFINALE: : - Sfântul - Sfântul Grigorie de Nyssa este Grigorie de Nyssa este unul dintre Părinţii cei mai de seamă ai Bisericiiunul dintre Părinţii cei mai de seamă ai Bisericii creştinecreştine, atât prin mulţimea operelor, cât şi prin numărul şi varietatea problemelor, atât prin mulţimea operelor, cât şi prin numărul şi varietatea problemelor tratate, el având meritul de a fi sistematizat elementele teologiei de până la el şi de a fitratate, el având meritul de a fi sistematizat elementele teologiei de până la el şi de a fi dat formule sau demonstraţii filosofice unora din adevărurile de credinţă. dat formule sau demonstraţii filosofice unora din adevărurile de credinţă. - totodată, el - totodată, el are meritul de a fi lăsat Bisericii un tratat sistematic de doctrinăare meritul de a fi lăsat Bisericii un tratat sistematic de doctrină,, Marele Cuvânt CateheticMarele Cuvânt Catehetic, după modelul tratatului lui , după modelul tratatului lui OrigenOrigen, , Peri ArhonPeri Arhon. . - Sfântul Grigorie are o - Sfântul Grigorie are o cugetare strânsă, logică, bine informată, adâncă şi bogatăcugetare strânsă, logică, bine informată, adâncă şi bogată în concluziiîn concluzii. . - Sfântul Grigorie este cel mai mare cugetător mistic creştin al sec. IV. - Sfântul Grigorie este cel mai mare cugetător mistic creştin al sec. IV. - - mistica sa este influenţată de neoplatonismmistica sa este influenţată de neoplatonism, de la care împrumută nu numai idei, de la care împrumută nu numai idei şi cadre generale, ci chiar şi aparatul tehnic. şi cadre generale, ci chiar şi aparatul tehnic. - - mistica gregoriană este influenţată de către mistica lui Filon, a lui mistica gregoriană este influenţată de către mistica lui Filon, a lui ClementClement AlexandrinulAlexandrinul şi a lui şi a lui OrigenOrigen. . - limba scrierilor sale este, în general, încărcată, datorită influenţei sofistice. - limba scrierilor sale este, în general, încărcată, datorită influenţei sofistice. - Biserica noastră îl prăznuieşte pe Sfântul Grigorie de Nyssa la 10 ianuarie.- Biserica noastră îl prăznuieşte pe Sfântul Grigorie de Nyssa la 10 ianuarie.

SSTUDIULTUDIUL 3 3

SFÂNTUL GRIGORIE, SFÂNTUL GRIGORIE, Episcop deEpiscop de NAZIANZ NAZIANZ ((c. 329-330 - c. 389-390c. 329-330 - c. 389-390))

1. D1. DATEATE BIOGRAFICEBIOGRAFICE:: - Sfântul Grigorie de Nazianz - Sfântul Grigorie de Nazianz s-a născuts-a născut Arianz, aproape de Nazianz, în jurul anului Arianz, aproape de Nazianz, în jurul anului 329-330, ca fiu al episcopului Grigorie329-330, ca fiu al episcopului Grigorie, numit „cel bătrân”, fost , numit „cel bătrân”, fost adept al secteiadept al sectei HYPSISTARIENILORHYPSISTARIENILOR. . - - mama sa, Nona, o creştină ferventă şi de o rară energie, contribuie în modmama sa, Nona, o creştină ferventă şi de o rară energie, contribuie în mod fundamental la convertirea soţului, în anul 325, după care îl primeşte pe fiulfundamental la convertirea soţului, în anul 325, după care îl primeşte pe fiul Grigorie în urma unor calde rugăciuni către DumnezeuGrigorie în urma unor calde rugăciuni către Dumnezeu. . - ea - ea va avea o mare influenţă asupra formării sufleteşti a fiului eiva avea o mare influenţă asupra formării sufleteşti a fiului ei, aşa cum au, aşa cum au avut Emilia şi Macrina cea Tânără, asupra Sfântului Vasile. avut Emilia şi Macrina cea Tânără, asupra Sfântului Vasile. - Grigorie - Grigorie a avut un frate, Cezar, medic învăţat, şi o soră, Gorgoniaa avut un frate, Cezar, medic învăţat, şi o soră, Gorgonia. .


2626


- Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie primeşte pregătirea elementară în casa părinţilor săiprimeşte pregătirea elementară în casa părinţilor săi, după care, după care face studii în Cezareea Capadocieiface studii în Cezareea Capadociei, unde îl va cunoaşte pe viitorul său prieten,, unde îl va cunoaşte pe viitorul său prieten, Sfântul VasileSfântul Vasile, iar , iar mai apoi la Cezareea Palestineimai apoi la Cezareea Palestinei, bogată prin biblioteca şi amintirile, bogată prin biblioteca şi amintirile lui lui OrigenOrigen, , apoi la Alexandriaapoi la Alexandria şi şi în final la Atenaîn final la Atena „cea de aur”„cea de aur”. . - în Atena îi - în Atena îi va avea ca profesori pe va avea ca profesori pe HHIMERIUIMERIU şi şi PPROHERESIUROHERESIU. . - viaţa sa de student, prietenia trainică pe care o încheagă aici pentru totdeauna cu- viaţa sa de student, prietenia trainică pe care o încheagă aici pentru totdeauna cu Sfântul VasileSfântul Vasile, succesele la studii, renumele lui şi al prietenului sunt povestite amănunţit, succesele la studii, renumele lui şi al prietenului sunt povestite amănunţit în în operele sale autobiograficeoperele sale autobiografice: : Despre viaţa meaDespre viaţa mea şi şi Necrolog la moartea Necrolog la moartea SfântuluiSfântului VasileVasile. . - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie stă în Atena aproximativ 8 - 9 anistă în Atena aproximativ 8 - 9 ani, , până în anul 358 sau 359până în anul 358 sau 359,, după care se întoarce în patrie, unde este botezat. după care se întoarce în patrie, unde este botezat. - cel mai probabil, - cel mai probabil, după Botez este chemat de după Botez este chemat de Sfântul VasileSfântul Vasile la mănăstirea la mănăstirea înfiinţată de acesta pe malul Irisului, în Pont, unde lucrează, împreună cuînfiinţată de acesta pe malul Irisului, în Pont, unde lucrează, împreună cu prietenul său, la alcătuirea primeiprietenul său, la alcătuirea primei FilocaliiFilocalii. . - Grigorie este - Grigorie este plin de dorul de a se face monahplin de dorul de a se face monah, însă tatăl său şi credincioşii din, însă tatăl său şi credincioşii din Nazianz îl cheamă pentru a colabora cu bătrânul episcop. Nazianz îl cheamă pentru a colabora cu bătrânul episcop. - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie este hirotonit preot, împotriva voinţei sale, probabil laeste hirotonit preot, împotriva voinţei sale, probabil la Crăciunul anului 361Crăciunul anului 361. . - în urma acestui „act tiranic”, Sfântul Grigorie - în urma acestui „act tiranic”, Sfântul Grigorie fuge în Pontfuge în Pont, la , la Sfântul VasileSfântul Vasile, de unde, de unde revine după stăruinţele tatălui său, la Pastele anului următorrevine după stăruinţele tatălui său, la Pastele anului următor, cu acest prilej, cu acest prilej rostind o rostind o celebră cuvântarecelebră cuvântare, intitulată , intitulată Despre fugăDespre fugă, în care justifică plecarea sa,, în care justifică plecarea sa, datorită nepregătirii sale pentru o Taină atât de mare, precum Preoţia. datorită nepregătirii sale pentru o Taină atât de mare, precum Preoţia. - în acest moment, - în acest moment, este de acord să îl ajute pe tatăl său în pastoraţieeste de acord să îl ajute pe tatăl său în pastoraţie. . - - în anul 371,în anul 371, este hirotonit episcop de Sasimaeste hirotonit episcop de Sasima de către de către Sfântul VasileSfântul Vasile, pentru a-i, pentru a-i rezista lui Antim de Tiana. rezista lui Antim de Tiana. - Sfântul Grigorie nu s-a dus la Sasima, probabil niciodată, atât pentru că o asemenea- Sfântul Grigorie nu s-a dus la Sasima, probabil niciodată, atât pentru că o asemenea misiune 1-ar fi stingherit în dorurile sale după viaţa contemplativă, cât şi pentru cămisiune 1-ar fi stingherit în dorurile sale după viaţa contemplativă, cât şi pentru că localitatea Sasima i se părea insuportabilă. localitatea Sasima i se părea insuportabilă. - Sfântul Grigorie vorbeşte şi despre a doua violenţă pe care i-a făcut-o - Sfântul Grigorie vorbeşte şi despre a doua violenţă pe care i-a făcut-o Sfântul VasileSfântul Vasile şi şi tatăl său, bătrânul Grigorie.tatăl său, bătrânul Grigorie.- în anul 374, după moartea tatălui său şi a mamei sale, Sfântul Grigorie se retrage în- în anul 374, după moartea tatălui său şi a mamei sale, Sfântul Grigorie se retrage în mănăstirea Sfintei Teclamănăstirea Sfintei Tecla, la Seleucia, în Isauria. , la Seleucia, în Isauria. - la insistenţele unei delegaţii de ortodocşi venite de la Constantinopol, în anul 378, după- la insistenţele unei delegaţii de ortodocşi venite de la Constantinopol, în anul 378, după moartea împăratului Valens, şi la îndemnul moartea împăratului Valens, şi la îndemnul Sfântului VasileSfântului Vasile, , Sfântul Grigorie pleacă înSfântul Grigorie pleacă în anul 379 la Constantinopolanul 379 la Constantinopol, spre a regrupa şi reface Biserica Ortodoxă de acolo. , spre a regrupa şi reface Biserica Ortodoxă de acolo. - el - el deschide o capelă în casa unei rude, unde oficia şi rostea minunatele saledeschide o capelă în casa unei rude, unde oficia şi rostea minunatele sale predicipredici. . - viaţa sa exemplară şi talentul său oratoric deosebit vor grupa în jurul său întreaga elită- viaţa sa exemplară şi talentul său oratoric deosebit vor grupa în jurul său întreaga elită intelectuală a capitalei.intelectuală a capitalei.- în această capelă, numită în mod simbolic - în această capelă, numită în mod simbolic „Învierea”„Învierea”, Sfântul Grigorie a rostit , Sfântul Grigorie a rostit Cele CinciCele Cinci Cuvântări TeologiceCuvântări Teologice, care i-au adus, mai târziu, supranumele de , care i-au adus, mai târziu, supranumele de Teologul.Teologul. - - reuşita sa misionară împotriva arienilor - anomei creşteareuşita sa misionară împotriva arienilor - anomei creştea, însă bunătatea sa, însă bunătatea sa sufletească i-a adus şi neplăceri, precum aceea provocată de sufletească i-a adus şi neplăceri, precum aceea provocată de încercarea nereuşită aîncercarea nereuşită a lui Maxim Cinicul de a uzurpa, prin viclenie şi complot, scaunul episcopal allui Maxim Cinicul de a uzurpa, prin viclenie şi complot, scaunul episcopal al CapitaleiCapitalei. . - munca sa, virtuţile sale de monah cu viaţă severă, precum şi succesele sale misionare- munca sa, virtuţile sale de monah cu viaţă severă, precum şi succesele sale misionare împotriva ereticilor au dus la împotriva ereticilor au dus la instalarea sa oficială ca episcop al cetăţii de cătreinstalarea sa oficială ca episcop al cetăţii de către însuşi împăratul Teodosie, la 27 noiembrie 380însuşi împăratul Teodosie, la 27 noiembrie 380. . - - Sinodul II ecumenicSinodul II ecumenic, care se deschide în mai 381, la Constantinopol, , care se deschide în mai 381, la Constantinopol, confirmăconfirmă alegerea Sfântului Grigorie ca episcop de Constantinopol, el fiind instalat dealegerea Sfântului Grigorie ca episcop de Constantinopol, el fiind instalat de către Meletie al Antiohieicătre Meletie al Antiohiei. .


2727


- după moartea lui Meletie, care survine între timp, - după moartea lui Meletie, care survine între timp, Sfântul Grigorie este chemat laSfântul Grigorie este chemat la preşedinţia sinoduluipreşedinţia sinodului, probabil datorită prestigiului său crescând sau în conformitate, probabil datorită prestigiului său crescând sau în conformitate cu Canonul 3 al acestui sinod, care prevedea primatul de onoare al episcopului decu Canonul 3 al acestui sinod, care prevedea primatul de onoare al episcopului de Constantinopol. Constantinopol. - sosirea episcopilor egipteni şi macedoneni întârziaţi a pus - sosirea episcopilor egipteni şi macedoneni întârziaţi a pus problema canonicităţiiproblema canonicităţii alegerii Sfântului Grigorie, reprosându-i-se faptul că era deja deja episcop dealegerii Sfântului Grigorie, reprosându-i-se faptul că era deja deja episcop de SasimSasima, fapt pentru care a, fapt pentru care Sfântul Grigorie şi-a dat demisiaSfântul Grigorie şi-a dat demisia şi, după o şi, după o cuvântare decuvântare de rămas bunrămas bun către Biserica din Constantinopol, a plecat, în iunie 381, în Capadocia. către Biserica din Constantinopol, a plecat, în iunie 381, în Capadocia. - Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie a venit la Nazianza venit la Nazianz, unde a condus o perioadă de timp problemele, unde a condus o perioadă de timp problemele episcopiei, al cărei scaun era încă vacant. episcopiei, al cărei scaun era încă vacant. - după ce, - după ce, în anul 383, îl hirotoneşte aici ca episcop pe Eulaliusîn anul 383, îl hirotoneşte aici ca episcop pe Eulalius, o rudă de-a sa,, o rudă de-a sa, Sfântul Grigorie Sfântul Grigorie se retrage la locul său natal, în Arianz, unde îşi petrece ultimiise retrage la locul său natal, în Arianz, unde îşi petrece ultimii ani din viaţă în rugăciune, studiu şi creare de poeziiani din viaţă în rugăciune, studiu şi creare de poezii. . - cel mai probabil, - cel mai probabil, moare în jurul anului 389 sau 390, în vârstă de aproximativ 60moare în jurul anului 389 sau 390, în vârstă de aproximativ 60 de anide ani..


2. 1. A2. 1. APRECIERIPRECIERI GENERALEGENERALE::- - operaopera Sfântului Grigorie de Nazianz sau Teologul Sfântului Grigorie de Nazianz sau Teologul este întinsă, bogată şi variatăeste întinsă, bogată şi variată, ea, ea fiind cuprinsă în patru volume în colecţia Migne, între codicii 35 - 38, fiind cuprinsă în patru volume în colecţia Migne, între codicii 35 - 38, fiind scrisă înfiind scrisă în proză şi versuriproză şi versuri. . - opera gregoriană se împarte în:- opera gregoriană se împarte în:

- - CCUVÂNTĂRIUVÂNTĂRI;;- P- POEMEOEME;;- S- SCRISORICRISORI;;

2. 2. C2. 2. CUVÂNTĂRILEUVÂNTĂRILE SAUSAU D DISCURSURILEISCURSURILE::::- - în număr de 45, aceste cuvântări se întind, în mod cronologic, între anii 362 şiîn număr de 45, aceste cuvântări se întind, în mod cronologic, între anii 362 şi 383383. . - dintre aceste cuvântări, - dintre aceste cuvântări, una singură poate fi socotită una singură poate fi socotită EXEGETICĂEXEGETICĂ, cea de-a 37-a la, cea de-a 37-a la Matei 19, 1-12, Matei 19, 1-12, Despre căsătorie şi feciorieDespre căsătorie şi feciorie, cu toate că autorul nostru era un exeget de, cu toate că autorul nostru era un exeget de autoritate, precum şi autoritate, precum şi o singură cuvântare o singură cuvântare MORALĂMORALĂ, cea de-a 14-a, , cea de-a 14-a, Despre dragosteaDespre dragostea faţă de săracifaţă de săraci. . - majoritatea cuvântărilor au caracter dogmatic, liturgic şi ocazional, fapt pentru care- majoritatea cuvântărilor au caracter dogmatic, liturgic şi ocazional, fapt pentru care pot fi împărţite astfelpot fi împărţite astfel::

- Cuvântări - Cuvântări DOGMATICEDOGMATICE; ; - Cuvântări - Cuvântări LALA SĂRBĂTORISĂRBĂTORI MARIMARI; ; - - NNECROLOGURIECROLOGURI; ; - Panegirice - Panegirice ÎNÎN CINSTEACINSTEA SFINŢILORSFINŢILOR; ; - Cuvântări - Cuvântări OCAZIONALEOCAZIONALE;;

CCUVÂNTĂRIUVÂNTĂRILELE DOGMATICEDOGMATICE: : • 2. 2. 1. 2. 2. 1. CCINCIINCI CUVÂNTĂRICUVÂNTĂRI TEOLOGICETEOLOGICE::

- - desemnate de autor însuşi cu numele de desemnate de autor însuşi cu numele de Cuvinte teologiceCuvinte teologice, au fost , au fost rostite în anulrostite în anul 380380, , la Constantinopolla Constantinopol, în , în Capela ÎnvieriiCapela Învierii, fiind , fiind îndreptate împotriva arienilorîndreptate împotriva arienilor. . - - Cuvântarea ICuvântarea I tratează despre tratează despre condiţiile necesare studiului teologieicondiţiile necesare studiului teologiei. .

- vorbirea despre Dumnezeu nu poate fi făcută de oricine, în faţa oricui şi tratând- vorbirea despre Dumnezeu nu poate fi făcută de oricine, în faţa oricui şi tratând despre orice. despre orice.

- teologia cere o înaltă puritate morală şi duhovnicească. - teologia cere o înaltă puritate morală şi duhovnicească. - învăţătura despre Dumnezeu, Sfânta Treime, Întrupare, mântuire, Sfintele Taine,- învăţătura despre Dumnezeu, Sfânta Treime, Întrupare, mântuire, Sfintele Taine, este considerată dogmă, fapt pentru care asupra ei nu se poate filosofa. este considerată dogmă, fapt pentru care asupra ei nu se poate filosofa.


2828


- însă referitor la învăţătura despre lume sau lumi, despre materie, despre suflet,- însă referitor la învăţătura despre lume sau lumi, despre materie, despre suflet, despre firile intelectuale superioare şi inferioare, despre înviere, despre judecată,despre firile intelectuale superioare şi inferioare, despre înviere, despre judecată, despre răsplată, despre patimile lui Hristos, se poate filozofa. despre răsplată, despre patimile lui Hristos, se poate filozofa. - discutarea unor asemenea probleme reprezintă un lucru util. - discutarea unor asemenea probleme reprezintă un lucru util.

- - Cuvântarea a II-aCuvântarea a II-a::- - vorbeşte despre Dumnezeu în Sinevorbeşte despre Dumnezeu în Sine: despre existenţa, firea şi atributele Lui. : despre existenţa, firea şi atributele Lui. - Dumnezeu nu poate fi cunoscut pe cale raţională - idee lansată împotriva lui- Dumnezeu nu poate fi cunoscut pe cale raţională - idee lansată împotriva lui

Eunomiu. Eunomiu. - despre Dumnezeu se poate şti sigur numai faptul că El există, însă ceea ce este El- despre Dumnezeu se poate şti sigur numai faptul că El există, însă ceea ce este El în Sine nu poate fi cunoscut. în Sine nu poate fi cunoscut. - existenţa lui Dumnezeu se dovedeşte cel mai bine prin făpturile lumii văzute.- existenţa lui Dumnezeu se dovedeşte cel mai bine prin făpturile lumii văzute.

- - Cuvântările III şi IVCuvântările III şi IV..- - tratează despre Fiultratează despre Fiul, despre deofiinţialitatea Sa cu Tatăl şi combate obiecţiile şi, despre deofiinţialitatea Sa cu Tatăl şi combate obiecţiile şi textele biblice opuse de arieni. textele biblice opuse de arieni.

- Cuvântarea V:- Cuvântarea V:- - vorbeşte despre Duhul Sfântvorbeşte despre Duhul Sfânt, Care este cea de-a treia Persoană a Dumnezeirii,, Care este cea de-a treia Persoană a Dumnezeirii, existând nu prin naştere, ci prin purcedere.existând nu prin naştere, ci prin purcedere.

• 2. 2. 2. 2. 2. 2. DDOUĂOUĂ C CUVÂNTĂRIUVÂNTĂRI::- - tratează tratează despre calităţile teologuluidespre calităţile teologului, ridicându-se împotriva maniei orientalilor de a, ridicându-se împotriva maniei orientalilor de a teologhisi. teologhisi.

• 2. 2. 2. 2. 3. 3. DDESPREESPRE MODERAŢIAMODERAŢIA ÎNÎN DISCUŢIIDISCUŢII;;• 2. 2. 4. 2. 2. 4. DDESPREESPRE D DUMNEZEUUMNEZEU NUNU POATEPOATE DISCUTADISCUTA ORICINEORICINE ŞIŞI ÎNÎN ORICEORICE MOMENTMOMENT;;• 2. 2. 5. 2. 2. 5. CCUVÂNTĂRIUVÂNTĂRI LALA SĂRBĂTORISĂRBĂTORI MARIMARI: :

- - la Naşterea Domnului, la Botezul Domnului, la Învierea Domnului şi la Rusalii.la Naşterea Domnului, la Botezul Domnului, la Învierea Domnului şi la Rusalii.-- aceste cuvântări, pline de idei teologice, sunt de o rară înălţime religioasă şi literară. aceste cuvântări, pline de idei teologice, sunt de o rară înălţime religioasă şi literară.

CCUVÂNTĂRILEUVÂNTĂRILE PPANEGIRICEANEGIRICE: : - aceste cuvântări au fost - aceste cuvântări au fost susţinute în cinstea sfinţilorsusţinute în cinstea sfinţilor: :

- în cinstea Macabeilor;- în cinstea Macabeilor;- în cinstea lui Ciprian de Antiohia, pe care Sfântul Grigorie îl confundă cu Sfântul- în cinstea lui Ciprian de Antiohia, pe care Sfântul Grigorie îl confundă cu Sfântul

Ciprian de Cartagina; Ciprian de Cartagina; - în cinstea Sfântului Atanasie;- în cinstea Sfântului Atanasie;

CCUVÂNTĂRILEUVÂNTĂRILE NNECROLOGURIECROLOGURI: : - acetse cuvântări sunt - acetse cuvântări sunt în număr de patruîn număr de patru: :

- la moartea fratelui său Cezar;- la moartea fratelui său Cezar;- la moartea surorei sale Gorgonia;- la moartea surorei sale Gorgonia;- la moartea tatălui său;- la moartea tatălui său;- la moartea - la moartea Sfântului VasileSfântului Vasile. .

- Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie este creatorul acestui gen literar în literatura patristicăeste creatorul acestui gen literar în literatura patristică,, modelele sale fiind modelele sale fiind laudele-encomialaudele-encomia din literatura păgână. din literatura păgână.

DDOUĂOUĂ C CUVÂNTĂRIUVÂNTĂRI INVECTIVEINVECTIVE DEDE Î ÎNFIERARENFIERARE;;

CCUVÂNTĂRIUVÂNTĂRI ÎMPOTRIVAÎMPOTRIVA LUILUI I IULIANULIAN A APOSTATULPOSTATUL::- aceste cuvântări au fost - aceste cuvântări au fost scrise în anul 363, după moartea lui Iulian Apostatul,scrise în anul 363, după moartea lui Iulian Apostatul, însă nu au mai fost rostiteînsă nu au mai fost rostite. . - unice în genul lor, cuvântările - unice în genul lor, cuvântările apără superioritatea creştinismului faţă deapără superioritatea creştinismului faţă de păgânism şi critică sever unele măsuri odioase luate de împăratul apostatpăgânism şi critică sever unele măsuri odioase luate de împăratul apostat..

CCUVÂNTĂRIUVÂNTĂRI LALA OCAZIIOCAZII PERSONALEPERSONALE::- dintre aceste cuvântări, merită a fi menţionate următoarele:- dintre aceste cuvântări, merită a fi menţionate următoarele:


2929


• 2. 2. 6. 2. 2. 6. CCUVÂNTUVÂNT DEDE APĂRAREAPĂRARE PENTRUPENTRU FUGAFUGA SASA ÎNÎN P PONTONT sausau DDESPREESPRE FUGĂFUGĂ::-- cuvântarea a fost cuvântarea a fost rostită cu prilejul întoarcerii sale din Pontrostită cu prilejul întoarcerii sale din Pont, după ce fusese, după ce fusese hirotonit preot şi fugise de această cinste. hirotonit preot şi fugise de această cinste. - cel mai probabil, - cel mai probabil, rostirea ei a avut loc la Paştele anului 362rostirea ei a avut loc la Paştele anului 362. . - cuvântarea reprezintă un - cuvântarea reprezintă un adevărat tratat despre preoţieadevărat tratat despre preoţie, în care se arată, în care se arată răspunderea, maiestatea, dar şi caracterul înfricoşător al acestei zguduitoare Taine şirăspunderea, maiestatea, dar şi caracterul înfricoşător al acestei zguduitoare Taine şi misiuni.misiuni.

• 2. 2. 7. 2. 2. 7. CCUVÂNTĂRILEUVÂNTĂRILE 9, 10 9, 10 ŞIŞI 11 11::- aceste cuvântări- aceste cuvântări au fost au fost susţinute în legătură cu alegerea sa ca episcop, în anulsusţinute în legătură cu alegerea sa ca episcop, în anul 371371..

• 2. 2. 8. 2. 2. 8. CCUVÂNTAREAUVÂNTAREA 36 36::- a fost- a fost rostită în Constantinopol, la puţin după încercarea neizbutită a luirostită în Constantinopol, la puţin după încercarea neizbutită a lui Maxim Cinicul şi după instalarea sa ca patriarh de către împăratul TeodosieMaxim Cinicul şi după instalarea sa ca patriarh de către împăratul Teodosie..

• 2. 2. 9. 2. 2. 9. CCUVÂNTAREAUVÂNTAREA 42 42::- reprezintă- reprezintă predica de despărţire de credincioşii săi, după demisia din postul depredica de despărţire de credincioşii săi, după demisia din postul de arhiepiscop al Constantinopoluluiarhiepiscop al Constantinopolului, fiind rostită în faţa celor 150 de episcopi prezenţi, fiind rostită în faţa celor 150 de episcopi prezenţi la Sinodul II ecumenic şi în tuturor credincioşilor săi.la Sinodul II ecumenic şi în tuturor credincioşilor săi.

2. 3. O2. 3. OPERAPERA POETICĂPOETICĂ::- - opera poeticăopera poetică a Sfântului Grigorie este a Sfântului Grigorie este întinsă şi variatăîntinsă şi variată, fiind , fiind elaborată înelaborată în singurătatea de la Arianzsingurătatea de la Arianz, între anii 383 şi 389-390. , între anii 383 şi 389-390. - scopul poeziei gregoriene este multiplu: de a extrage întărire şi învăţătură pentru sine- scopul poeziei gregoriene este multiplu: de a extrage întărire şi învăţătură pentru sine şi pentru alţii din viaţa trăită, de a-i desfăta pe tinerii creştini, servindu-le dogmele prinşi pentru alţii din viaţa trăită, de a-i desfăta pe tinerii creştini, servindu-le dogmele prin dulceaţa artei, de a-i combate pe eretici, îndeosebi pe apolinarişti, care se foloseau dedulceaţa artei, de a-i combate pe eretici, îndeosebi pe apolinarişti, care se foloseau de poezie în propaganda lor, de a demonstreze în faţa păgânismului faptul că şi creştiniipoezie în propaganda lor, de a demonstreze în faţa păgânismului faptul că şi creştinii mânuiesc arta poetică.mânuiesc arta poetică.- - Sfântul Grigorie a elaborat 507 poeziiSfântul Grigorie a elaborat 507 poezii, cu un total de aproximativ , cu un total de aproximativ 18.000 versuri18.000 versuri,, împărţite de maurini în două cărţi: împărţite de maurini în două cărţi:

1. 1. PPOEMEOEME TEOLOGICETEOLOGICE în două secţiuni: în două secţiuni:- - DOGMATICEDOGMATICE;;- - MORALEMORALE;;

2. 2. Poeme Poeme ISTORICEISTORICE în două secţiuni: în două secţiuni: - - DESPREDESPRE SINESINE;;- - DESPREDESPRE ALŢIIALŢII;;

- p- poemele teologice laudă cel mai adesea puterea, slava şi bunătatea divină, însă maioemele teologice laudă cel mai adesea puterea, slava şi bunătatea divină, însă mai ales Sfânta Treime. ales Sfânta Treime. - cele mai reuşite, sub raportul formei, sunt poemele istorice, din care cele- cele mai reuşite, sub raportul formei, sunt poemele istorice, din care cele autobiografice au un veritabil parfum liric, cel mai adesea cu o notă profund elegiacă. autobiografice au un veritabil parfum liric, cel mai adesea cu o notă profund elegiacă. - elementele autobiografice au o deosebită importanţă pentru reconstituirea vieţii- elementele autobiografice au o deosebită importanţă pentru reconstituirea vieţii poetului şi a fizionomiei unora din capitolele de seamă ale culturii şi moralei timpului. poetului şi a fizionomiei unora din capitolele de seamă ale culturii şi moralei timpului.

2. 4. S2. 4. SCRISORILECRISORILE::- - foarte importante prin forma şi arta lor;.foarte importante prin forma şi arta lor;.- - în număr de 245în număr de 245, scrisorile sunt aproape din aceeaşi epocă cu poeziile cu excepţia, scrisorile sunt aproape din aceeaşi epocă cu poeziile cu excepţia scrisorilor 51-54, care au fost scrise în jurul anului 365.scrisorilor 51-54, care au fost scrise în jurul anului 365.- unele dintre acerte scrisori posedă un - unele dintre acerte scrisori posedă un caracter dogmaticcaracter dogmatic, cum sunt scirsorile, cum sunt scirsorile adresate preotului Cledoniu şi lui Nectarie, toate aceste scrisori fiind îndreptate împotrivaadresate preotului Cledoniu şi lui Nectarie, toate aceste scrisori fiind îndreptate împotriva apolinarismului. apolinarismului. - Scrisoarea adresată lui Nicobul prezintă - Scrisoarea adresată lui Nicobul prezintă teoria artei epistolareteoria artei epistolare, pe baza acestor, pe baza acestor principiilor conciziei, clarităţii şi graţiei.principiilor conciziei, clarităţii şi graţiei.

2. 4. T2. 4. TESTAMENTULESTAMENTUL: :


3030


- t- testamentul estamentul Sfântului Grigorie, Sfântului Grigorie, elaborat în anul 381, la Constantinopolelaborat în anul 381, la Constantinopol, exprimă, exprimă dorinţa autorului de a lăsa întrega sa avere Bisericii din Nazianz, spre a fi întrebuinţată îndorinţa autorului de a lăsa întrega sa avere Bisericii din Nazianz, spre a fi întrebuinţată în folosul săracilor.folosul săracilor.

3. D3. DOCTRINAOCTRINA C CREŞTINĂREŞTINĂ:: 3. 1. A3. 1. APRECIERIPRECIERI GENERALEGENERALE::

- d- doctrina octrina Sfântului Grigorie are o Sfântului Grigorie are o importanţă deosebităimportanţă deosebită, atât prin precizia şi claritatea, atât prin precizia şi claritatea formulelor, cât şi prin progresul ei faţă de aceea a contemporanilor.formulelor, cât şi prin progresul ei faţă de aceea a contemporanilor.

3. 2. 3. 2. CCONCEPŢIAONCEPŢIA DESPREDESPRE TEOGNOSIETEOGNOSIE::- Sfântul- Sfântul Grigorie prezintă o Grigorie prezintă o interesantă interesantă teorie a cunoaşterii lui Dumnezeuteorie a cunoaşterii lui Dumnezeu care, încare, în liniile ei mari, nu se deosebeşte de a celorlalţi Capadocieni. liniile ei mari, nu se deosebeşte de a celorlalţi Capadocieni. - Legea naturală şi privirea noastră asupra lumii ne arată că - Legea naturală şi privirea noastră asupra lumii ne arată că există Dumnezeu, Cauzăexistă Dumnezeu, Cauză creatoare şi susţinătoare a lucrurilorcreatoare şi susţinătoare a lucrurilor. . - existenţa şi ordinea lumii nu pot fi produsul întâmplării, ci opera lui Dumnezeu. - existenţa şi ordinea lumii nu pot fi produsul întâmplării, ci opera lui Dumnezeu. - raţiunea cea de la Dumnezeu înnăscută nouă tuturor, prima lege în noi, ne duce de la- raţiunea cea de la Dumnezeu înnăscută nouă tuturor, prima lege în noi, ne duce de la cele văzute la Dumnezeu.cele văzute la Dumnezeu.- nimeni nu ştie ce este Dumnezeu în firea şi în fiinţa Sa. - nimeni nu ştie ce este Dumnezeu în firea şi în fiinţa Sa. - vom şti aceasta atunci când elementul divin din noi, mintea şi raţiunea noastră, se va- vom şti aceasta atunci când elementul divin din noi, mintea şi raţiunea noastră, se va uni elementului înrudit, când chipul se va ridica la arhetip.uni elementului înrudit, când chipul se va ridica la arhetip.

3. 3. C3. 3. CONCEPŢIAONCEPŢIA REFERITOAREREFERITOARE LALA S SFÂNTAFÂNTA T TREIMEREIME::- Sfântul - Sfântul Grigorie este Grigorie este clasic şi normativ în ceea ce priveşte adevărurileclasic şi normativ în ceea ce priveşte adevărurile referitoare la referitoare la Sfânta TreimeSfânta Treime şi la Întruparea Domnului şi la Întruparea Domnului. . - Sfântul Grigorie de Nazianz - Sfântul Grigorie de Nazianz este Teologul prin excelenţă al Sfintei Treimieste Teologul prin excelenţă al Sfintei Treimi, , elel stabilindstabilind, cel dintâi, în mod definitiv, , cel dintâi, în mod definitiv, raporturile dintre Persoanele Sfintei Treimi şiraporturile dintre Persoanele Sfintei Treimi şi specificul fiecăreia dintre Elespecificul fiecăreia dintre Ele. . - Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt - Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt au comune fiinţa, necrearea şi dumnezeireaau comune fiinţa, necrearea şi dumnezeirea; ; Fiul şiFiul şi Duhul Sfânt au comun faptul că sunt din Tatăl, iar Tatăl are specificDuhul Sfânt au comun faptul că sunt din Tatăl, iar Tatăl are specific nenaşterea; Fiul are ca specific naşterea, iar Duhul Sfânt are ca specificnenaşterea; Fiul are ca specific naşterea, iar Duhul Sfânt are ca specific purcedereapurcederea..

3. 4. C3. 4. CONCEPŢIAONCEPŢIA HRISTOLOGICĂHRISTOLOGICĂ::- - în în hristologiehristologie, Sfântul Grigorie , Sfântul Grigorie susţine unitatea Persoanei lui Hristossusţine unitatea Persoanei lui Hristos, Care S-a golit, Care S-a golit pe Sine de ceea ce era şi a luat ceea ce nu era, însă El nu a devenit doi, ci a ţinut să fiepe Sine de ceea ce era şi a luat ceea ce nu era, însă El nu a devenit doi, ci a ţinut să fie Unul din doi. Unul din doi. - cele două firi, divină şi umană ale Mântuitorului, sunt unite nu după har, aşa cum- cele două firi, divină şi umană ale Mântuitorului, sunt unite nu după har, aşa cum susţineau cei ce interpretau greşit adevărul Întrupării Domnului, ci după esenţă.susţineau cei ce interpretau greşit adevărul Întrupării Domnului, ci după esenţă.- ca o consecinţă a acestui fapt, - ca o consecinţă a acestui fapt, Sfânta Fecioară Maria este Născătoare deSfânta Fecioară Maria este Născătoare de DumnezeuDumnezeu..

3. 5. C3. 5. CONCEPŢIAONCEPŢIA SOTERIOLOGICĂSOTERIOLOGICĂ::- î- în n soteriologiesoteriologie, Sfântul Grigorie de Nazianz , Sfântul Grigorie de Nazianz îmbrăţişează teoria satisfacţieiîmbrăţişează teoria satisfacţiei, potrivit, potrivit căreia Hristos S-a făcut pentru noi păcatul însuşi şi blestemul însuşi.căreia Hristos S-a făcut pentru noi păcatul însuşi şi blestemul însuşi.- - deosebirile sociale provin din păcatdeosebirile sociale provin din păcat. . - păcatul face că unii oameni sunt liberi, alţii robi, unii bogaţi, alţii săraci, însă la început- păcatul face că unii oameni sunt liberi, alţii robi, unii bogaţi, alţii săraci, însă la început toţi oamenii au fost liberi şi egali. toţi oamenii au fost liberi şi egali. - dragostea de aproapele restabileşte starea naturală.- dragostea de aproapele restabileşte starea naturală.- Sfântul Grigorie de Nazianz - Sfântul Grigorie de Nazianz enumera şase feluri de Botezenumera şase feluri de Botez: :

1. 1. ALAL LUILUI M MOISEOISE SAUSAU CELCEL DINDIN APĂAPĂ; ; 2. 2. ALAL LUILUI I IOANOAN SAUSAU ALAL POCĂINŢEIPOCĂINŢEI; ; 3. 3. ALAL LUILUI I IISUSISUS SAUSAU ALAL D DUHULUIUHULUI; ; 4. 4. ALAL MARTIRIULUIMARTIRIULUI SAUSAU ALAL SÂNGELUISÂNGELUI; ; 5. 5. ALAL LACRIMILORLACRIMILOR 6. 6. ALAL FOCULUIFOCULUI, , ÎNÎN VIAŢAVIAŢA CEALALTĂCEALALTĂ


3131


- Sfântul Grigorie - Sfântul Grigorie compară Pocăinţa cu Botezul lacrimilorcompară Pocăinţa cu Botezul lacrimilor, fiind , fiind adeptuladeptul realismului euharisticrealismului euharistic..- - Sfântul Grigorie este un Sfântul Grigorie este un mare susţinător al culturii clasice şi al culturii înmare susţinător al culturii clasice şi al culturii în generalgeneral, aşa cum o arată în toate lucrările sale, îndeosebi în , aşa cum o arată în toate lucrările sale, îndeosebi în Cuvântările împotriva luiCuvântările împotriva lui Iulian ApostatulIulian Apostatul, în piesele autobiografice şi în multe din scrisorile sale., în piesele autobiografice şi în multe din scrisorile sale.

4. A4. APRECIERIPRECIERI F FINALEINALE:: - - Sfântul Grigorie de Nazianz este un Sfântul Grigorie de Nazianz este un scriitor de primă mână al perioadei a II-ascriitor de primă mână al perioadei a II-a patristice şi al secolului IVpatristice şi al secolului IV. . - uneori, el afectează stilul şcolilor retorice ale timpului, dar adesea păstrează o- uneori, el afectează stilul şcolilor retorice ale timpului, dar adesea păstrează o originalitate aleasă în procesul de compoziţie literară şi în stil, afirmând că o ideeoriginalitate aleasă în procesul de compoziţie literară şi în stil, afirmând că o idee inexpresivă este asemenea unui paralitic.inexpresivă este asemenea unui paralitic.- Sfântul- Sfântul Grigorie a scris în toate genurile literare ale timpului, în proză şi în versuri, el Grigorie a scris în toate genurile literare ale timpului, în proză şi în versuri, el creând genurile literare ale autobiografiei şi necrologului. creând genurile literare ale autobiografiei şi necrologului. - pentru necrolog, el s-a inspirat, parţial, din genul literar păgân al - pentru necrolog, el s-a inspirat, parţial, din genul literar păgân al encomionuluiencomionului. . - el e creatorul propriu-zis al poeziei creştine în amploarea şi măreţia ei clasică.- el e creatorul propriu-zis al poeziei creştine în amploarea şi măreţia ei clasică.- Sfântul- Sfântul Grigorie este unul din cei mai mari teologi ai secolului IV, într-un anumit sens Grigorie este unul din cei mai mari teologi ai secolului IV, într-un anumit sens fiind cel mai mare teolog al acestui secol, el fiind teologul consacrat al Sfintei Treimi înfiind cel mai mare teolog al acestui secol, el fiind teologul consacrat al Sfintei Treimi în Răsărit, fapt pentru care Sinoadele III şi IV ecumenice 1-au supranumit Răsărit, fapt pentru care Sinoadele III şi IV ecumenice 1-au supranumit cel Marecel Mare şi şi TeologulTeologul..- în cugetarea sa teologică, Sfântul Grigorie se serveşte de metoda suplă a îmbinării- în cugetarea sa teologică, Sfântul Grigorie se serveşte de metoda suplă a îmbinării elementelor Revelaţiei şi Tradiţiei cu idei şi demonstraţii filosofice, în speţă platonice şielementelor Revelaţiei şi Tradiţiei cu idei şi demonstraţii filosofice, în speţă platonice şi neoplatonice, deşi în principiu, detestă sistemele filosofice. neoplatonice, deşi în principiu, detestă sistemele filosofice. - cugetarea sa nu este o filozofie abstractă, ci o frământare profundă care se foloseşte de- cugetarea sa nu este o filozofie abstractă, ci o frământare profundă care se foloseşte de toate mijloacele accesibile credinţei şi raţiunii umane.toate mijloacele accesibile credinţei şi raţiunii umane.- Sfântul Grigorie a fost - Sfântul Grigorie a fost unul dintre cei mai mari predicatori şi oratori ai secolului IV. unul dintre cei mai mari predicatori şi oratori ai secolului IV.


3232

patrologie curs

Documents

Transcript of patrologie curs