Patek Philippe
1
26 CURIERUL ROMÂNESC Iulie - Septembrie 2003 __________________________________________________________________________________________________________ CEASUL CA BIJUTERIE {I OBIECT DE INVESTI}IE (I) de Silvia Constantinescu PATEK PHILIPPE Vizitele la ”Licita]iile de ceasuri de la Kaplans”, spuneam în num`rul trecut, mi-au deschis ochii asupra unui obiect, care pân` în urm` cu câ]iva ani, nu era pentru mine decât un ”obiect de m`surat timpul”, iar preten]ia mea era ca s` am un astfel de obiect de m`aurat timpul, care doar s` se armonize cu restul înbr`c`min]ii, încluzând aici [i podoable pe care le aveam pe mine. Interesul stârnit, am început s` citesc [i s` descoper o lumea deosebit de interesant`, dar [i costisitoare. În num`rul trecut m-am adresat lui Sakari Åkerman, directorul serviciilor pentru clien]i de la SWATCH GROUP - NORDIC, care mi-a prezentat în general, ceasurile care intr` în acest grup, [i care mi-a spunea, f`r` s` ezite, când l-am întrebat, care este dup` p`rerea lui, ceasul cel mai bun din lume? ”Patek Philippe a fost întotdeauna singura stea pe cer, c`tre care to]i [i-au îndreptat privirile, to]i au vrut [i încercat s` fie la fel de buni ca ”Patek Philippe”. De aceea m-am hot`rât s` încep aceast` prezentare de ceasuri ca obiect de investi]ie, dar [i ca bijuterie, cu ”Patek Philippe”. M-am adresat direct pre[edintelui firmei Patek Philippe, domnul Philippe Stern, cu câteva întreb`ri [i, în acela[i timp, [i lui Ola Berggren, din Stockholm, cel care are permisunea s` vând` ceasurile ”Patek Philippe” în Suedia, pentru a primi cât mai multe informa]ii despre aceast` marc` de orologii [i ceasuri de mân`. Din amândou` p`r]ile am primit materiale de informare. Câteva din informa]iile primite, pe scurt, vi le voi prezenta [i dumneavoastr`. Antoine Norbert de Patek [i Francois Czapek fondeaz`, la 1 mai 1839, compania ”Patek, Czapek&Cie”, Foto: © Patek Philippe. ISTORICUL COMPANIEI ” PATEK PHILIPPE”: Doi emigran]i polonezi în Elve]ia, Antoine Norbert de Patek, ofi]er, cu o mare pasiune pentru orologii [i art`, pasiune care-l va duce la comer]ul cu orologii [i Francois Czapek, un mare talent în arta ceasornic`riei, pun bazele companiei ”Patek, Czapek&Cie”, la 1 mai 1839. {ase ani mai târziu, Francois Czapek p`r`se[te compania. Jean-Adrien Philippe, fiul unui ceasornicar, n`scut în Fran]a, în 1815, care la numai 21 de ani, era deja cunoscut prin producerea de piese de schimb pentru ceasuri [i pentru ansamblarea a peste 150 partii de ceasuri pe an, în 1842, la numai 27 de ani, inventeaz` un mecanism care ajut` la întoarcerea [i reglarea cu mâna a orei, creind astfel primul ceas f`r` cheie. Aceast` inven]ie nu l-a îmbog`]it, dar a f`cut posibil` întâlnirea cu Antoine Norbert de Patek, 2 ani mai târziu, în 1844. Trei genera]ii: Pre[edintele Philippe Stern (la dreapte), tat`l Henri [i fiul, Thierry. Foto: © Patek Philippe. Prezentarea în sec]iune a lui Sky Moon Tourbillon arat` elocvent complexitatea [i m`iestria inginereasc` a acestei minun`]ii mecanice. Foto: © Patek Philippe. La 15 mai 1845 Antoine Norbert de Patek [i Jean- Adrien Philippe creiaz` compania ”Patek&Cie Patek Philippe”, companie care avea s` schimbe dezvoltarea artei ceasornic`riei în lume [i deja în 1845 avea s` contruiasc` primul ceas de buzunar cu repeti]ie. La marea Expozi]ia de la Crystal Palace, din Londra, din 1851, inven]iile acestuia aveau s` produc` o mare uimire asupra multor oameni, printre care [i asupra Reginei Victoria, Regina Marii Britanii [i a Irlandei, care se decide în favoarea unuia dintre primele ceasuri f`r` cheie. Dotat cu spirt de ini]iativ`, Patek avea s` r`spândeasc` aceast` inven]ie revolu]ionar`, foarte repede în Europa, în USA, America Latin` [i apoi în China. Cu ocazia Expozi]iei Interna]ionale de la Paris din 1867, compania Patek Philippe prezint` din nou inven]ii în arta ceasornic`riiei care uimesc. Antoine Norbert de Patek moare în 1877, iar Jean- Adrien Philippe î[i asum` singur p`strarea filozofiei companiei. În 1889 Patek Philippe ob]ine patentul pentru aplicarea unui mecanism cu calendar perpetual. Jean-Adrien Philippe moare în ianuarie 1891, iar compania este preluat` de fiul acestuia, Joseph-Emile. La 1 februarie 1901, compania î[i schimb` numele în ”Ancienne Manufacture d´Horologerie Patek Philippe & Cie, S.A.” Compania necontenit introduce inova]ii uimitoare în arta ceasornic`riei. Deja în 1909 este lansat ”Duc de Regia”, un unic ceas de buzunar, cu melodia de la Westminster, care batea ora [i sfertul de or`; în 1916 se realizeaz` primul ceas de mân` de dam`, cu repeti]ie de 5 minute; în 1922 primul ceas de Inven]ie brevetat` la Geneva în 1850, cu num`rul 4.536: ceas pandatif, de tipul ”découvert”, sus]inut pe o bro[e asortat`. El a fost oferit Reginei Victoria, cu ocazia Expozi]iei de la Londra, La Crystal Palace, la 18 august 1851. Foto: © Patek Philippe. mân` cronograf cu secundar separat; 1925 primul ceas de mân` cu un calendar perpetual; 1927 ceasul de buzunar astronomic ”Pacard”. Criza economic` din 1929 face ca, Adrien Philippe, devenint co-fondator prin bunicul s`u, s` vând` compania fra]ilor Chales [i Jean Stern proprietarii fabricii ”Fabrique de Cadrans Stern Frères”. Compania continu` s` produc` ceasuri din ce înce mai complicate, producând între 1927-33, cel mai complicat ceas din lume, pentru Henry Graves Jr, un bancher american.
description
ceasul
Transcript of Patek Philippe
-
26 CURIERUL ROMNESC Iulie - Septembrie 2003__________________________________________________________________________________________________________
CEASUL CA BIJUTERIE {I OBIECT DE INVESTI}IE (I)de Silvia Constantinescu
PATEK PHILIPPEVizitele la Licita]iile de ceasuri de la Kaplans, spuneamn num`rul trecut, mi-au deschis ochii asupra unui obiect,care pn` n urm` cu c]iva ani, nu era pentru mine dectun obiect de m`surat timpul, iar preten]ia mea era ca s`am un astfel de obiect de m`aurat timpul, care doar s` searmonize cu restul nbr`c`min]ii, ncluznd aici [ipodoable pe care le aveam pe mine. Interesul strnit, amnceput s` citesc [i s` descoper o lumea deosebit deinteresant`, dar [i costisitoare. n num`rul trecut m-amadresat lui Sakari kerman, directorul serviciilor pentruclien]i de la SWATCH GROUP - NORDIC, care mi-aprezentat n general, ceasurile care intr` n acest grup, [icare mi-a spunea, f`r` s` ezite, cnd l-am ntrebat, care estedup` p`rerea lui, ceasul cel mai bun din lume? PatekPhilippe a fost ntotdeauna singura stea pe cer, c`tre careto]i [i-au ndreptat privirile, to]i au vrut [i ncercat s` fie lafel de buni ca Patek Philippe. De aceea m-am hot`rt s`ncep aceast` prezentare de ceasuri ca obiect de investi]ie,dar [i ca bijuterie, cu Patek Philippe. M-am adresat directpre[edintelui firmei Patek Philippe, domnul PhilippeStern, cu cteva ntreb`ri [i, n acela[i timp, [i lui OlaBerggren, din Stockholm, cel care are permisunea s` vnd`ceasurile Patek Philippe n Suedia, pentru a primi ct maimulte informa]ii despre aceast` marc` de orologii [i ceasuride mn`. Din amndou` p`r]ile am primit materiale deinformare. Cteva din informa]iile primite, pe scurt, vi levoi prezenta [i dumneavoastr`.
Antoine Norbert de Patek [i Francois Czapek
fondeaz`, la 1 mai 1839, companiaPatek, Czapek&Cie,Foto: Patek Philippe.
ISTORICUL COMPANIEI PATEK PHILIPPE:Doi emigran]i polonezi n Elve]ia, Antoine Norbertde Patek, ofi]er, cu o mare pasiune pentru orologii [iart`, pasiune care-l va duce la comer]ul cu orologii[i Francois Czapek, un mare talent n artaceasornic`riei, pun bazele companiei Patek,Czapek&Cie, la 1 mai 1839. {ase ani mai trziu,Francois Czapek p`r`se[te compania.Jean-Adrien Philippe, fiul unui ceasornicar, n`scutn Fran]a, n 1815, care la numai 21 de ani, era dejacunoscut prin producerea de piese de schimb pentruceasuri [i pentru ansamblarea a peste 150 partii deceasuri pe an, n 1842, la numai 27 de ani,inventeaz` un mecanism care ajut` la ntoarcerea [ireglarea cu mna a orei, creind astfel primul ceasf`r` cheie. Aceast` inven]ie nu l-a mbog`]it, dar af`cut posibil` ntlnirea cu Antoine Norbert dePatek, 2 ani mai trziu, n 1844.
Trei genera]ii: Pre[edintele Philippe Stern (ladreapte), tat`l Henri [i fiul, Thierry.
Foto: Patek Philippe.
Prezentarea n sec]iune a lui Sky Moon Tourbillonarat` elocvent complexitatea [i m`iestria
inginereasc` a acestei minun`]ii mecanice.Foto: Patek Philippe.
La 15 mai 1845 Antoine Norbert de Patek [i Jean-Adrien Philippe creiaz` compania Patek&Cie PatekPhilippe, companie care avea s` schimbedezvoltarea artei ceasornic`riei n lume [i deja n1845 avea s` contruiasc` primul ceas de buzunar curepeti]ie. La marea Expozi]ia de la Crystal Palace,din Londra, din 1851, inven]iile acestuia aveau s`produc` o mare uimire asupra multor oameni,printre care [i asupra Reginei Victoria, Regina Marii
Britanii [i a Irlandei, care se decide n favoareaunuia dintre primele ceasuri f`r` cheie.Dotat cu spirt de ini]iativ`, Patek avea s`r`spndeasc` aceast` inven]ie revolu]ionar`, foarterepede n Europa, n USA, America Latin` [i apoi nChina. Cu ocazia Expozi]iei Interna]ionale de laParis din 1867, compania Patek Philippe prezint` dinnou inven]ii n arta ceasornic`riiei care uimesc.Antoine Norbert de Patek moare n 1877, iar Jean-Adrien Philippe [i asum` singur p`strarea filozofieicompaniei. n 1889 Patek Philippe ob]ine patentulpentru aplicarea unui mecanism cu calendarperpetual. Jean-Adrien Philippe moare n ianuarie1891, iar compania este preluat` de fiul acestuia,Joseph-Emile. La 1 februarie 1901, compania [ischimb` numele n Ancienne ManufacturedHorologerie Patek Philippe & Cie, S.A. Companianecontenit introduce inova]ii uimitoare n artaceasornic`riei. Deja n 1909 este lansat Duc deRegia, un unic ceas de buzunar, cu melodia de laWestminster, care batea ora [i sfertul de or`; n1916 se realizeaz` primul ceas de mn` de dam`,cu repeti]ie de 5 minute; n 1922 primul ceas de
Inven]ie brevetat` la Geneva n 1850, cu num`rul4.536: ceas pandatif, de tipul dcouvert, sus]inut
pe o bro[e asortat`. El a fost oferit Reginei Victoria,cu ocazia Expozi]iei de la Londra, La Crystal
Palace, la 18 august 1851.Foto: Patek Philippe.
mn` cronograf cu secundar separat; 1925 primulceas de mn` cu un calendar perpetual; 1927 ceasulde buzunar astronomic Pacard.Criza economic` din 1929 face ca, Adrien Philippe,devenint co-fondator prin bunicul s`u, s` vnd`compania fra]ilor Chales [i Jean Stern proprietariifabricii Fabrique de Cadrans Stern Frres.Compania continu` s` produc` ceasuri din ce ncemai complicate, producnd ntre 1927-33, cel maicomplicat ceas din lume, pentru Henry Graves Jr, unbancher american.
