Dorinta mea s-a funplinit; o dupi-amiazi de ploaie gi de

plictiseali, singurltatea, tdcerea, spa{iul desc}ris la infinitdinaintea mea, iarba, apa, ptrsdrile. Nicio scuzd, a$adar, pentrumintea gi mena mea, pentru acordul $i directa lor expiimare.

A{tern gri. peste gri ca pe nigte strilucitoare culori. N-amaltceva de frcut decat sd fiu prezent, precis, clar, constant. Si mA

lncrcd in combinatiile de cuvinte care imi vin in mintg, acum:piele, ras,.mAngiieri, timpane, vointi mascate, insistente, pane,

suflu, pulsafie, savoare? Haide, visetorule, muzicr.

La Roma intihirile au fost dificile; eschive, intirzieri, chipurinoi, viclenii noi. Iati un oral incremenit care tottqi se migce lirdlncetare, alunec4 scapi gi se reconltituie pe nesimtite. De data

aceasta, schimbarea era mai palpabild, poate un decalaj de culise,

Dumnezeu gtie de ce. Explozia gi reorganizarea Imperiului?Rutind. Asia, Orientul Apropiat? Nimic nou. Africa? Mai sigur.

Iarigi Afacerea? $i mai sigur. Chiar gi F#nard avea un aer

nelinigit. Ia te uite, un taner secretar hngi eL a$a dmdati, spre

aJ supraveghea? Prea de tot.

Am rdmas trei zile, dintre care doue b Gail, aproape de

ambasada. Ea se pregetea sA se intoarce h Paris. Ne-am vlzutprea pufin, ifi pehecea wemea aranjAnd, selectind, rupdnd,chsand, expediind. Era gi ea nervoasi. lntr-o astfel de stare

IO PHILIPPE SOLLERS

se mi$cA tot timpul, nu bea mai nimic, de-abia deschide gurasi-mi adreseze un cuvant. Seara, am lucrat la dosarele mele,

singut ln salonul incipdtor. Aga se face ci n-am dormit decito noapte la Vieille Maison, intr-una dintre camerele dinspresud. lmi place locul dsta, plimbarea dimineata dewemeprin gridini, pe sub pomi. Ceremonia avea loc ln francezi,convocare de cu sear6, protocol imuabil. Erarn lAngi FrCnard,

l-am vdzut uitandu-se spre ugi de mai multe ori. Gail - ,,Areun aer glacial" (e prea implicat). - ,Crezi?" - ,,A9a se zice.'

Pentru mine, de asemenea, era intoarcerea" dar intoarcerilenu sunt niciodati ceea ce ne imagintrm, sunt de fiecare datemai profunde, mai alunecoase, mai dure. Ca vdntul de nord:rareori sufld aici cu aga o for[i, mai ales ln acest anotimp. I-amsimtit suflarea din clipa sosirii pe aeroport, in cimp deschis,

pasarela se zgalFia, stewardesa l-a apucat repede de bral pe

feff, un pic $oveitoB ca lntotdeauna. Judith, deja concentrati,punea stdpenire pe spatiu cu un aer natural. Eram cu totiiinvaluili de valul de frig care mitura pista. Iegind, taxiul era

acolo, ca de obicei, la stinga. Noaptea se ivegte de peste tot.Cdmpia era verde gi intunecati.

Cu cdteva clipe inainte, in avion, bandu-gi sucul de mere,

|eff zimbea cuprins de fericire. Tot anul nu e pentru el decAt

o lurge pregitire in vederea acestui eveniment: si zburtrmacolo. Nu pomeneste niciodati numele locului, zice, pur fisimplu, acoro. .Mergern acoloi"

"Cdnd o si ajungem acolo, o

si-mi cumperi maqinute?" E iarne, ploui, bate vantul, ninge,

ploui, e vdnt, ploue; traversem ore inchise, fdri iegire, el se

duce la gcoali, vine de la gcoal{, dar cu gdndul acolo. Uneori,in toiul noplii, me trezette, atingandu-mi ugor umdrul; aprindveioza gi-i vid luciul din privire: Acolo? Fdri zgomo! ca se

nu simti fudith din camera ei, il duc pdni in pituf, la capihrl

apartamentului, ii fredonez incetigor Ie teffips des ce ses,

un cod $tiut numai de noi doi, privighetorile cdnti, mierleleciripesc. Me |ine de mini, zambegte, se topegte tot. Uneori,wea se-i recit alte cdntecele, €u frumoasele avind nebunia lnminte gi indrigostilii soarelui in inime. Diminea1a deweme, va

trebui sd se amestece in migcarea corurrlsivtr a oragului. Noteledin timpul septemanii nu erau prea grozave, cu exceplia

matematicii la care ia de fiecare dati cate un,,foarte bine"bizar. Stdm unul ldngi altul in camera de zi, nu vorbim sau iivorbesc in goapta: eu care nu mA tem de suferinfele crude, nicidf, amintirea pe care o port ln suflet. Asta il face sd r6d6, ca

b amintire de acolo (Gail, cu buzele stranse, lnaintea plecerii

mele: ,,Ai acelagi numdr acolo?\.

Glumele ficute pe seama lui Fr6nard fac parte, bineinleles,din cligeele Serviciilor. Dacd o afacere se incurcS, lntArzie, batepasul pe loc, se face uitatd, se pierde ori nu-!i atinge scopul,

e vina lui. Dace promovdrile $i muter e a$teptate se lncurce,se rdstoarne, e tot vina lui. Pdni la urmd, daci lumea sau,

de-acum, ceea ce ii line locul, nu se migcd mai repede, ca obusoli care a luat-o razna, el e de vini. Dar cine ar avea chefsi accelereze trecerea timpului in zilele noastre? Frdnard este,

parce, venit anume sdJ complice sau s6-l face sd se i*-arteascicu incetinitorul. Fala lui rotundi, concentrati, evazive, e

terenul unei permanente renunliri. Dace s-ar precipita,

ar fi sfhrgitul unei lumi. Noul secretar, Marc, seaminl cumajoritatea incepetorilor A fi tdnir inseamni pentru el cheia

a tot ti toate, aviditatea gi brutalitatea imbinatd cu teama se

dispute in conduita sa, e deja bltran, la fel ca toli tinerii care

cred ci bitranetea existi. Manie pe termen scurt, inclederein cancanurile sexuale considelate revelalii ale esenfialului,uimire in fata celei mai marunte $i pretioase informa{ii, numai

lt

12 PHILIPPE SOLLERS

pentru ctr lgi imagineazi cA el e cel car€ a aflat-o cel dintai... Areun stil de a minli dur, direct, adicd de a atrage banii mai repede.

Ciznindu-se sd coincidi cu propriul nume, Fr6nard, in schimb,

a sfar$it prin a se confunda cu adeviratele arhive, cele care suntradiate, arse, tot la doi sau la cinci ani, ln funclie de combinaliaCifrului. Acestea nu mai existe oficial, dar sunt apesetoare ca

un cadavnr, ba chiar mai mult, in anumite privinle. Un mort,de acum lnainte, nu mai lnseamne mare lucru, vagd umfliturd,cu ni$te contururi nesigure, gterse, expiind prostul gust de a-gifi permis sA fie acolo, o mirunti inregistrare de date venite de

aiurea, la infinit supuse interpreterii. Odate ce urmele sigure

sunt $terse, nimic altceva nu le mai ia locul. l[ amintegti?

Cum si nu! Ce era? Drogul? Afacerile imobiliare? Aiutorulumanitar? Banca?

Marc:

- Atunci, Jean, o sd te intorci la Paris?

lmi zice imediat pe nume, cretinul Asta blond cu ochelari...

- Aga s-ar pirea.

- $i Gail?

Era reutecios... Ag fi wut s5-i vid so$a eluia ori protectorulsiu greoi, poate amica, cea care avea putere asupra lui... MiIlcea sd intrevid gocul viitorului... O rdsturnare cu puncte de

suspensie.., Rata dobAnzii in diagonali...

Minciunile lui FrCnard irni lipseau. Mai mult decat atat,imi lipsea arta pseudodemonstratiei sale pasionate, sincere,privindu-te drept ln ochi, vorbind cu o vehemenji surdi,adeseori nici mdcar pentru pl6cere, pentru exerci{iul fun4iunii,din principiu, in jurul axei. Existi, oare, o transcenden1d a

minciunii? Bineinfeles ce existi. E chiar legea noastrd, a celorcare lucrdm in umbrd, noi ingine umbre sacrificate pe altaruladevirului de moment 9i al falsificirii anulate de momente;

afacerile gi diplomalia obligi. Frdnard fusese cdndva amic cu

Graham Green, care a dispirut, luAnd doui sau trei sertare

cu el. Ca si relulm una dintre formulirile acestui scriitorprolix, inegal, dar profesionist al atacurilor: ,,Orice roman care

se bazeazd pe viata unui seryiciu secret, oricare ar fi acesta,

trebuie si compo e, obligatoriu, o mare parte de fantezie,

cici o descriere realistl ar fi aproape o incdlcare a unei clauze a

legii secretelor de Stat... In ciuda acestui lucru, dupl spusele luiHans Christian Andersen, autor avizat, al cirui domeniu este

tot fantezia: ,,Istoriile imaginare iti trag substanta din realitate':

Ateste cuvinte, aparent naive, figureazd drep avertisment al

irnuia dintre romanele sale pentru care n-a trebuit s5 aleagi laintamplarc acest motto demn de Conrad: ,,Stiu un singur lucru,

ainnoda o legeture inseamni a-!i pecedui pierzania. Germenele

coruptiei iti intri in suflet". Apropg cartea e dedicati suroriisale. Nu-mi place genul acesta de scrieri (cu atat mai pulin cele

ale imitatorilor sdi care vor se-ti influen{eze publicul, lisindu-lsi creadd ci se afli in spatelejocului de cirli), dar un pasaj, cum

e cel de fa!i, mi impresioneaze totugi gi iatd de ce: ,Cineva suna.

De mult timp se a$tepta la asta; totu$i, ezita sI se ducA la ugd,

avAnd impresia cd ar fi cedat unui optimism absurd... A sunat

a doua oari, apoi a treia oar5; nu mai incipea vorbe, trebuia

se deschidd. Se indrepti spre u$4, cu pistolul in buzunar, dar

de-acum arma nu valora mai mult decdt o lSbuli de iepure:

imposibil sd scapi de pe o insuli tregend cdteva focuri".

Md gAndeam la asta, curildndu-mi la&a de iepure. Deasu-

pra biroului lui FrCnard ar fi trebuit sd putem citi: ,Ce este

adevirul?", scris cu litere de-o gchioape, fluorescente. lntr-unastfel de loc, inscrip{ia n-ar fi lipsitn de savoare. Pentru mo-ment nu sunt ve$ti, ceea ce ar putea se insemne mai ales vettiproaste. La noi, nimic nu vine neacoperit, iar daci ceva se

descoperi inseamnd ci lovitura a trecut $i cA ne aflem de mult

14 PHILIPPE SOLLERS

timp intr-una dintre fazele urmitoare. Sa afteptam, poate are

weo veste succesorul lui Fr€nard. Alt stil? Acelagi.

In camera mea,la Roma, a treia zi, cu fereastra deschisd, am

petrecut o ori, gol, a$ezat intr-un fotoliu, in plin soare. Ceva

mai jos, turiqtii nivileau in piali, ii vedeam precipitandu-se

sl intre, indreptindu-se spre Pietd, mereu diafan6, gratioasA,

aeriane. Stet€au acolo fascinali, femei, bdrbafi, copii, tineri,

bdtrani, albi, negri, galbeni, din nord, din sud, din est, din

vest. O fo4d li atrage din sculptura de marmuri, trecind prinsticlA, aducAndule aminte de soarta lor lipsitd de noimi. Apoi

incep str rdteceasc, aidoma unor somnambuli prin marea

alcatuire arhitecturald a mormintelor emfatice, acolo unde se

celebreazi, in fiecare zi, la orice ori,lupta pierdutd cu moartea.

Vin, defileazi, revin... DacA ar $ti... Dar nu, cei care trec pe

acolo nu gtiu.

Ce este adevirul?

- Glumili.

- Ba nu.

- Nu vi s a spus niciodat5 ce nu-i din lumea asta?

DaL totuti?

- Ascultl, Clement, avem altceva de flcut, nu crezi?

feff e cufundat in ceea ce el nume$te istorii misterioase.

Imi povestette intr-o maniere pulin confuzi. La inceput era

un bdielel bolnav, aruncat printre fiare feroce. Se numea cdnd

Archibald, cAnd Thomas. O poveste trist5, foarte trist5, dar

palpitanti !i, in 6ne, comicS. Bliefelul, infdfurat intr-o mantie

lunge, albastrA, e urmerit tot timpul de un animal cu blanineagri, urs sau balaur. DupA mdte peripelii, sfa$egte prin a

a)unge pAni la stele, unde speri si o intalneasca pe mama lui.

Povestirea se petrece sub mirul inflorit. Este locul dis-

cursurilor indirecte li al pove$tilor. lnAuntru, foarte ineuntrul

acelui amh, existe un acolo rezervat numai noud. ludith nu

Secretul 15

vine niciodati sub mirul inflorit' E timp frumos' Jeffigi scoate

din valijoara lui albestruie cirtile Pe care le-a citi'lc I'buf' La

po^.", t" chAteau fort' La terre et le ciel' Le bord de ls mer

S*t ,rrult de invapt de aici De exemplu' afldm ci mirul

are miezul alb, ci un slmbure de mer e o simenle' ce merul

infloreqte primivara. Aflnm cn lnmdii' portocalii' mandarinii'

arborii de gr€Pfrut du coroana rotundtr 9i fructele lor se

numesc citrice. ln fugd, putem sl revedem imaginea exactl

a urmitoarelor fructe: fragi' zmeur6' afine' mure' coaceze'

agrige. Merele se imPart $i ele in mere boskooP' granny-smith'

Jn"d", st"rkit g, reinette li golden' Jeff le gtie pe toate' el me

invali 9i pe mine (cinstit vorbind' uitasem de grepfrut' de

boskoop, de starking 9i de afine) lmi vine mai greu sl le zic pe

nume decdt'si spun: gaina ste Pe oua ca si le lini de caldr gdina

cloceste; puigorii se formeaze in geoace Sau ce: la inceput puii

de "rocodil

sunt mici cat o qopdrld' Sau ca: Pettii dePun mii

de oui, crustaceele la fel, precum Purdtoarele de cochilii 9i

reptilele. $tiu li eu ci Pemantul se invarte' dar nu pot sPune

asta cu atdta simplitate' nopgle urmeazi zilelor' clci Pimantul

s€ rote$te in iurul axei sale, li ce' rand pe rind' in lirile in care

nu se vede soarele, e noaPte. Pentru EYul Mediu' cunogtinlele

mele sunt fIrA indoiala solide, dar nu ating esenlialul De

exemplu: seniolul otgarizeazd serbetori 9i petreceri' animate

de jongleri gi de saltimbanci' Din ce se compunea o armuri?

Cascd inchisi, vizierd, umeraqe, cuiras[' cubilidres' minuqi'

cizme inalte pdni la golduri, jambiere (at naibii sd fiu' daci

imi aminteam catuli de PuFn de cu'itidres) Ce este oceanul?

E vedit, dace doriti, dar evidenla e mai Pulin limPede ca asta:

oceanul este o suprafaii imensi de api care crelte 9i se retrage

in ritmul mareelor. Crabul e ceva care sare in ochi' dar nu prin

natura sa exacti: oricare ar fi forma 9i mirimea sa' crabul are

intotdeauna zece Picioruge' Dar numele? Tesala' coristl' turta'

16 PHILIPPE SOLLERS

galathee, murex, portelan, bucci& trompeti piroasA, bernice,bigorr:, con, gibaln! A9 fi putut se gdsesc o frazd la fel deelegante ca asta: corpul lor se incolicegte induntrul cochiliei,la fel ca ruda lor pementeane, melcul? Nu, nici prin cap numi-a trecut sA zic,,rude pementean6". $i mai departe: cel maiadesea, steaua de mare are cinci brale suple gi fragile, dotate cusute de ventuze? Nu gtiam. Oricum, in dimineala asta am ficutprogrese: Jeffimi stringe mina.

Cdnd ajungem acolo, adic^ aici, limpile sunt aprinse lngridine, inspirem mireasma sirati a ierburilor, zidurile igi ara-tA albul strilucitor. De cum intru, imi regesesc imediat ce4 e,

discurile, casetele, se arul secret, Telefonez pentru a-mi face

cunoscutd venirea. E zece seara, o cini scurtd, vdntul uscatsufli in rafale, ]udith gi Jeffse duc la culcare, eu merg in biroulmeu, sunt orele mele.

Ultimul raport confidenfial al lui Fr6nard e clasic: nuinceteazA sA spune printre rdnduri cd ar fi putut destlinui maimulte. A descoperi ce anume nu-i decdt un joc de copii, dacd

ai informalia de bazd. Ve$nic aceaste notile urgenti, de acumzece ani, atat de jenante, atat de compromitdtoare... De undevenea informatia Ia r.remea aceea? Ah, iati! Ei nu $tiu $i nicinu sunt gata s-o gtie... So{ia lui? Firegte, ancheta o privea $ipe Judith, sdraca, ea $tia ceteva amdnunte gratie tirii sale debagtini, dar nu fi acliunea insegi, impreiuririle, ziua, locul,ora, actorii. Cu cat afacerea pare a fi enormd gi adevirati, cuatet are putine tanse de a fi crezutd gi cu atat antreneaza oapatie bizari, o incetineali minerah, in vreme ce o istorioardridicoli, asta da, provoaci o adeziune entuziasti. Oricum,vorba cardinalului de Retz (lui Fr€nard i-ar fi pldcut se meaudi citindu-l): ,,Existi puncte inexplicabile in orice afacere,

inexplicabile chiar in momentele in care se produce". Sau inci

t7

una: ,Ceea ce va apdrea ca un fapt extraordinar, secole de-a

rAndul in viitor, era cdndva lipsit de importanld... Ce am vizutin incurcdturile noastre mi-a explicat, mai mu.lt decat o dati,ceea ce n-am putut se-mi imaginez inainte prin mijlocirea

oriciror istorii. Gisim aici fapte atat de opuse unele altora,

incat sunt de necrezut, dar experienla m-a {ecut si inleleg

cA ceea ce este de neirezut nu este neapirat fals". Oricum ar

6, dacd comentariile se fac azi cel mai adesea pe marginea

escrocheriilor gi a imposturii, a spdlirii de bani sau a traficuluide toi felul, se menlioneazd foarte rar (citelte niciodata) inex-

.ficabilul sau incredibilul, cu alte cuvinte, pur li simplu adeyi-rul care a trecut neobservat. Era adeverat, dar nimeni nu a

linut seami de asta. De ce? Pentru ci era adevi.rat. Un adevirpur, neatins de acel lals care l-ar fi licut credibil. Nota rnea

e sigur undel'a, dositb in memoria unora (gi sigur in cea a

lui Frdnard), o mici alcituire de cuvinte clare, imposibil de

ristelmicit, date, semnate, confirmate. Am copia ln fa1d. Nuare nimic de-a face cu ceea ce se precizeazi in raport: ,,Unele

elemente, greu de incriminat, ne-au parvenit ince din luna

februarie, Unul anume venea chiar din circuitul nostru intern.

Dar nu pirea si fie delerminant, poate din gregeaH". Poaf€: iate

numele meu, in incheiere... Clement. Jean Clement-Peut-Etre.

Md cuprinde mila fird si weau, probabilitatea necunoscutidil greqeali este marca mea, in cea mai mare misuri. Atunci,

spuneti-mi pur gi si mplu Peut-Etrc 9i lotul va fi bine in cea maibund dintre lumile posibile disp6rute. Jeff vrea tot timpul sb

afle dace Jean-Baptiste Clement, autorul cintecului le femps

des cerises, este cumva un membru al familiei. I-am spus

frumos ci nu, dar nu me crede decat pejumdtate. ,,Era bunicultiu?" ,,Nu.' ,,Strebunicul tdu?",,Nu'. EI nu se lasi, se uiti la

mine neincrezitor, de parci ii ascund ceva, Mi se pare totufi ce

e mulfumit pentru ce avem aceea$i iniliald., maici-sa, el gi eu: