Pas Colegiul Tehnic Transporturi 2009-2013 Final

Colegiul Tehnic de Transporturi Brasov, Str. Fundătura Hărmanului, nr. 12

Tel: 0268-335700; Tel. / Fax: 0268-334689, E-mail: [email protected] m

1

mailto:[email protected]



2




CUPRINSPartea a I-a 4

1.1 Misiunea şcolii……………………………………………………. 41.2 Scopul şcolii………………………………………………………. 41.3 Prezentarea şcolii………………………………………………….… 51.4 Dotarea şcolii…………………………………………………….… 81.5 Rezultatele şi evoluţia din anul şcolar 2008-2009............................... 91.6 Propuneri de ofertă şcolară pentru anul şcolar 2009-2010………… 101.7 Prioritati ale Învăţământului Profesional şi Tehnic ………………… 11

Partea a II -a2.1 Analiza mediului extern……………………………………................... 17

2.1.1 Demografia……………………………………………………… 17 2.1.2. Profilul economic judetean……………………………………… 20 2.1.3 Piata muncii..................................................................................... 22 2.1.4. Invatamantul profesional si tehnic din judet …………………… 262.2 Analiza mediului intern …………………………………………………… 47 2.2.1. Activitatea de predare-învăţare …………………………………… 47 2.2.2. Materiale si resurse didactice………………………………………. 49

2.2.3. Resurse umane…………………………………………………….……. 502.2.4. Resurse materiale……………………………………………………….. 522.2.5. Parteneriate şi colaborări……………………………………………….. 532.2.6. Autoevaluarea activitatii şcolii…………………………………………… 55

2.3. ANALIZA SWOT………………………………………………………….... 562.3.1. Puncte tari………………………………………………………………. 562.3.2. Puncte slabe…………………………………………………………….. 562.3.3. Oportunităţi……………………………………………………………… 572.3.4. Ameninţări………………………………………………………………. 57

3. MONITORIZAREA SI EVALUAREA IMPLEMENTARII PAS 58Partea a III -a PLANUL DE ACTIUNE A SCOLII

59

ANEXE………………………………………………………………………. 80

3




PARTEA A I-A

1.1 Misiunea şcolii

Şcoala noastră îşi propune să fie puntea de trecere de la universul copilăriei şi adolescenţei la pragmatismul integrării într-o comunitate prosperă, europeană şi mondială, formatorul tinerilor şi adulţilor independenţi şi liberi în gândire, adaptabili societăţii europene actuale şi viitoare, dornici de continua perfecţionare.

1.2 Scopul şcolii

Asigurarea unui învăţământ de calitate, axat pe formarea de competenţe generale şi specifice, pentru o cât mai uşoară integrare socială şi inserţie pe piaţa muncii aflată în proces de globalizare.

Asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi cei care doresc să îşi formeze/dezvolte aptitudini şi competenţe, indiferent de etnie, religie, sex sau alte prejudecăţi.

Un răspuns cât mai apropiat de cerinţele de formare formulate de comunitatea locală, de agenţii economici care doresc nu doar supravieţuirea într-o economie aflată în continuu progres ci şi dezvoltarea şi pătrunderea pe piaţa europeană şi mondială.

4




1.3 Prezentarea scolii

Colegiul Tehnic de Transporturi Brasov a luat naştere în luna septembrie 2009 prin unirea a două instituţii de învăţământ de tradiţie în tabloul educaţional brasovean: COLEGIUL TEHNIC FEROVIAR BRAŞOV şi GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL AUTO BRAŞOV. Se poate observa că s-a creat o instituţie care să răspundă nevoilor de calificare în toate domeniile de transport, având în vedere necesarul de servicii în domeniu şi existenţa unei infrastructuri bine dezvoltate şi păstrate şi a unei tradiţii puternice de multe decenii.

COLEGIUL TEHNIC FEROVIAR BRAŞOV funcţionează d i n anul 1920 sub denumirea Şcoala de ucenici de pe lângă atelierele Principale CFR Braşov.

În ceea ce priveşte şcoala feroviară braşoveană, putem preciza ca în anul 1921, la un an de la înfiinţarea Regionalei C.F. Brasov, se înfiinţa prima şcoală de ucenici de pe lângă Depoul C.F.R.Brasov, la initiativa directorului de atunci al Regionalei, ing. Dumitru Frâncu.Prima şcoală de ucenici realizată ca urmare a cererii tot mai mari de meseriaşi la calea ferată, a avut un destin obisnuit, deloc spectaculos. Primul an şcolar şi-a început cursurile în 1921, având doar o clasa cu un număr de 28 de elevi. In acel an directorul “şcoalei” era Ing. Dr L. Athanasiu, iar corpul didactic cu funcţia de baza la această şcoală era format din 7 profesori, un secretar şi un instructor muncitor.

Începutul şcolii de ucenici a fost modest în ceea ce priveşte dotarea materială. S-a desfăşurat însă o intensă activitate de procurare şi dotare a şcolii cu material didactic

5




intuitiv, laboratoare etc. În acest sens, un real şi consistent sprijin l-a constituit Regionala CFBrasov, direct interesată de buna pregătire a elevilor şi Ministerul Transporturilor.

Treptat, liceul se profilează pe numeroase clase, numărul catedrelor crescând sensibil. După o îndelungată activitate a şcolii profesionale, în anul 1972 s-au deschis porţile primei şcoli feroviare braşovene de un grad superior: Liceul mecanic nr. 4 şi, ulterior Liceul industrial nr.3. Numărul elevilor a crescut, a fost construit un nou corp de clădire.

În anul 1973 liceul îşi schimbă denumirea în « Grup Şcolar Industrial de Transporturi C.F. »In anul 1993, s-au realizat, alături de liceul industrial, clase de matematică-fizică. În anul 1995 şcoala este desemnată şcoală-pilot pentru familia ocupaţională “Transporturi”, în cadrul Programului European Phare-VET RO 9405, iar în anul 2006 devine “Colegiul Tehnic Feroviar”

Educaţia secolului al XX-lea şi al XXI-lea a început să se desfăşoare într-un cadru internaţional, nu naţional ca până acum. Şcoala a răspuns acestui deziderat realizând relaţii de parteneriat cu :-organizaţia ECHANGES, SOLIDARITE, TERRITOIRES , Paris- Franţa (1995)-liceul BERUFSBILDUNGSZENTRUM, Dormagen- Germania (1997)-liceele JULES RENARD, JEAN ROSTAND, Nevers- Franţa (1997)-elevii Grupului Şcolar Industrial de Transporturi Căi Ferate Braşov, reperezentând Braşovul şi România au participat la seminarul internaţional JEUNESSE POUR L ‘EUROPE, Bazois, Franţa, 1997.-elevii Colegiului Comercial şi pentru Informatică din Neuss – parteneriat cu genericul „Împreună pentru o Europă puternică” in anul 2008, parteneriat care continua si in anul 2009-2010.

In cadrul Programului Leonardo da Vinci, şcoala a organizat:- în anul 1998 un proiect de plasament pentru 15 elevi în Franţa, la Toulon cu tema : Stagiu de pregătire profesională în domeniul mecanic şi electrotehnic al elevilor, în vederea eurocalificării acestora; - în anul 1998 un proiect de schimb pentru 14 profesori în Grecia, la Thessaloniki cu tema : Analiza comparată a planurilor de învăţământ şi curriculum;- în anul 1999 un grup de 8 elevi ai şcolii, insoţiţi de profesori, au participat la un proiect de plasament în Portugalia, tema fiind :Utilizarea Multimedia şi Internet de către elevi;- în anul 2001 a avut loc proiectul de plasament pentru elevi in Italia cu tema : O şansă în plus.

Înfiinţat în anul 1961, GRUP SCOLAR INDUSTRIAL AUTO BRASOV a fost, multă vreme, singura care pregătea elevii în meserii din domeniul transporturi auto prin liceu, cursuri de zi şi seral, şcoală profesională, şcoală de maiştri, şcoală de ucenici, şcoală postliceală, cursuri de calificare de scurtă durată desfăşurate prin programe de reconversie profesională : mecanic auto, tinichigiu vopsitor auto, electrician auto, electromecanic auto, tehnician electrotehnist, tehnician în transporturi, tehnician transporturi interne şi internaţionale.

6




Şcoala devine pe rând “Şcoală profesională” (1961 – 1964); “Grup Şcolar Auto” (1964 – 1970); “Şcoală profesională” (1970 – 1974); “Liceul Industrial nr. 4” (1974 – 1990); “Grup Şcolar Industrial Auto” (1990 – 2009).

Programe naţionale şi internaţionale derulate în unitatea şcolară :Internaţionale- „FESTA INTERNATIONALE DELLA SCUOLA”, SAN NICANDRO GARGANICO- ITALIA (2006)- „PROIECTUL OECD – PISA”, Program internaţional OECD pentru Evaluarea elevilor în cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi evaluare în învăţământul Preuniversitar ( demarat în anul 2008)Naţionale- „Alcoolul nu te face mare”în colaborare cu MECT şi Inspectoratul General al Poliţiei- „ Promovarea unui comportament făra risc în rândul populaţiei în ceea ce priveşte tinerii cu vârste între 15-24 ani” coordonat de Centrul Educaţia 2000, BucureştiLocale-„ Informarea elevilor privind legislaţia penală în vigoare”, în colaborare cu Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov- „ Reducerea abandonului şcolar şi prevenirea delicvenţei juvenile” şi „ Educarea şi protecţia minorilor în vederea creşterii siguranţei acestora, a imprimării unui comportament civilizat şi respectului faţă de lege”, în colaborare cu Poliţia de Proximitate Braşov.- „ Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoli” şi „ Să ne apărăm sănătatea” în colaborare cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov şi Asociaţia „ Diaconia” Ajutor Internaţional-„ Alcoolul la volan ucide”, în colaborare cu Agenţia Naţională Antidrog – Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Braşov şi Poliţia Rutieră Braşov- „ Să pornim la drum în siguranţă”, în colaborare cu Agenţia Naţională Antidrog- Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Braşov şi Serviciul Poliţiei Rutiere- Biroul Siguranţei Circulaţiei Urban (martie – septembrie 2008)- „ Am dreptul să fiu informat”, în colaborare cu Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog BraşovProiecte trimise la ANPCDEFP- „ Pregătirea profesională în vederea obţinerii unei calificări la standarde europene”, în cadrul Programului Leonardo da Vinci ( 2009- în curs de aprobare)- „ SHARE YOURE –WORLD”, proiect de parteneriat şcolar în cadrul programului Comenius ( 2009- în curs de aprobare)- „ Dezvoltăm abilităţi,creăm oportunităţi – Practică pentru elevi în domeniul auto – parteneriat cu PEUGEOT România „ Trust Motors”

In anul 2009-2010, in urma fuziunii Colegiului Tehnic Feroviar cu Grupul Scolar

Industrial Auto Brasov scoala se va numi Colegiul Tehnic de Transporturi Brasov.

7




1.4 DOTAREA ŞCOLII

8

COLEGIUL TEHNIC

DE TRANSPORTURI

SĂLI DE CLASĂ

BIBLIOTECĂ ATELIERE ŞCOALĂ

CABINETE DE SPECIALITATE

CAMIOANE

CONDUCERE CATEGORIA “C”

AUTOTURISMECONDUCERE

CATEGORIA B

CABINETE INFORMATICĂ

LABORATOARE

SECRETARIATCONTABILITATE

CABINET DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE

PSIHIPEDAGOGICĂ

SALA DE SPORT




1.5 REZULTATELE SI EVOLUTIA DIN ANUL SCOLAR 2008-2009

În anul scolar 2008-2009 COLEGIUL TEHNIC FEROVIAR a funcţionat cu un total de 560 elevi distribuiti in 26 clase ( cu 6,45% mai multe decât in anul şcolar 2006-2007), repartizate în toate formele de învăţământ:

- liceu-curs de zi ( IX-XII) = 9 clase - liceu-curs seral ( XI-XIII = 3 clase - şcoala de arte si meserii, nivel I ( IX-X) = 3 clase - an de completare, XI = 3 clase- scoala postliceală , (I, II)= 2 clase - liceu ruta progresiva (XII-XIII)= 4 clase- liceu seral ruta progresiva (XII)= 1 clasa- liceu frecventa redusa (XI) = 1 clasa Situaţia absolvenţilor SAM din anul şcolar 2008-2009 este cuprinsă în

statisticile prezentate în anexa PAS NOTĂ: Este de remarcat faptul ca toţi absolvenţii claselor X SAM au dorit să continue studiile, fiind cuprinsi în nivelul II în anul scolar 2008-2009. de asemenea, multi dintre absolventii de liceu ruta directa sau ruta progresiva care nu au promovat examenul de bacalaureat au dorit sa continue studiile prin scoala postliceala.

In anul scolar 2008-2009 GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL AUTO a functionat cu un total de 28 clase cu 715 de elevi repartizati in toate formele de invatamant:

- liceu-curs de zi (IX – X) = 6 clase cu 163 elevi - liceu-curs de zi ( XI-XII) = 5 clase cu 112 elevi - liceu curs seral (XI-XII-XIII)= 3 clase cu 82 elevi- scoala de arte si meserii –nivel I ( IX-X)= 6 clase cu 156 elevi - an de completare XI = 3 clase cu 78 elevi - liceu ruta progresivă ( XII-XIII) – 5 clase cu 124 elevi Situatia absolventilor SAM din anul scolar 2008-2009 este cuprinsa in

statisticile prezentate in anexa PAS

CONCLUZII:Exista o dorinta crescuta a elevilor de a continua cursurile, ca singura forma de

imbunatatire a competentelor generale si specifice care sa le faciliteze accesul pe piata muncii, mai ales in conditiile crizei actuale cand numarul locurilor de munca este in scadere iar cerintele angajatorilor fata de angajati sunt tot mai mult axate pe competente specifice de nivel cat mai inalt. In acest sens ne orientam mult mai atent pe colaborarea cu acei agenti economici locali care san e ajute atat la formarea acestor competente cat si la elaborarea de programe CDL si la o evaluare finala a absolventilor fiecarui nivel. De asemenea, se va putea observa din anexe reducerea drastica a numarului de elevi in anii de inceput din cauza reducerii populatiei scolare.

1.6 PROPUNERI DE OFERTA SCOLARA PENTRU

9




ANUL SCOLAR 2009-2010Liceu zi şi seral, rută directă şi rută progresivă:

Domenii de pregătire:-mecanic-electronică şi automatizari-electromecanic-electric-media şi poligrafie Calificări propuse: 1. Tehnician în transporturi

2. Tehnician operator tehnică de calcul3. Tehnician operator procesare text/imagine4. Tehnician proiectant CAD5. Tehnician în instalaţii electrice6. Tehnician în telecomunicaţii7. Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii8. Tehnician electromecanic9. Tehnician electronist

Anul de completare:10. Mecanic auto11. Tinichigiu auto12. Electromecanic material rulant

Liceu frecveţă redusă:Real, profil ştiinte ale naturii

Postliceală:Domeniu de pregătire: Mecatronică şi informatică

13. Tehnician infrastructură reţele de telecomunicatiiŞcoala de maiştri:

14. Maistru electromecanic locomotive

NOTA: Nu se poate avansa la această dată un număr de clase pentru fiecare domeniu şi specializare la fiecare nivel pentru ca este un an şcolar în care strategiile educaţionale vor suporta modificări majore, fie din cauza metodologiei de aplicare a noii legislaţii în educaţie, fie din cauza reorientării propunerii de oferte educaţionale pe baza datelor statistice în permanentă modificare determinata de criza economică.

1.7 PRIORITATI ALE INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

10




Braşovul este cuprins în Regiunea de Dezvoltare 7-Centru. Şcoala noastră se prezintă ca un puternic centru de formare profesională şi intelectuală pentru adolescenţii, tinerii şi adulţii care doresc să activeze în domenii care vor cunoaşte permanent o dezvoltare şi necesitate în buna desfăşurare a activităţilor oricărei firme – transportul.

În aceste condiţii, prioritătile învăţământului profesional şi tehnic naţional, regional şi local se întrepătrund. Sintetizându-le, aceste priorităti se pot prezenta astfel (s-au folosit ca surse de documentare Planul Naţional de Dezvoltare, PRAI şi PLAI):

PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei IPT din regiune cu nevoile de calificare

Ţinta : Până in 2013 ponderea somerilor din grupa 15-24 ani în numărul total de şomeri înregistraţi în evidenţele AJOFM sa fie de max 15% (faţă de 18,5% la 31.12.2005).

Obiectiv 1: Identificarea nevoilor de calificare.

Ţinta 1.1. Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile privind nevoile de calificare

Rezultate măsurabile: Rapoarte periodice publicate privind evoluţia pieţei muncii (cel puţin anual,

începând cu 2007);

Actualizarea informaţiilor privind evoluţia pieţei muncii la nivelul judeţului;

Sondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor.

Obiectiv 2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare

Ţinta 2.1. Ajustarea structurii ofertei pe termen lung la nevoile de calificare (pe domenii de pregătire şi calificări)

Rezultate măsurabile: Se vor utiliza ca indicatori procentele orientative recomandate în PLAI si PRAI,

care se vor actualiza anual, cu particularităţile specifice judeţului Braşov; Planurile de şcolarizare anuale, avizate de CLD, în concordanţă cu PRAI şi PLAI ; Extinderea planificării prin PAS la toate şcolile din sistemul IPT şi actualizarea

anuală a acestora ; Colaborarea şcolilor din reteaua IPT din judeţ pentru planificarea ofertei pe baza

unei strategii comune pe termen lung.

Ţinta 2.1. Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare

Rezultate măsurabile: Indicatori de ieşire

11




- Rata de tranziţie după clasa a VIII-a: minim 98% la nivelul regional, începând cu anul şcolar 2007-2008

- Rata de tranziţie după clasa a X-a (la nivelul 3 ISCED): minim 92% începând cu anul şcolar 2007-2008; minim 95% până în 2013

- Rata de tranziţie de la nivelul 2 la nivelul 3 de calificare de minim 50% pe ansamblu, începând cu anul şcolar 2007-2008 (diferenţiat în funcţie de domeniul de pregătire, finalităţile pe fiecare nivel, specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă)

Indicatori de impact:

- Minim 50% dintre cei care nu continuă studiile se angajează în cel mult 6 luni de la absolvire, măsurat pe fiecare nivel de calificare, începând cu promoţiile de absolvenţi din 2006.

- Gradul de utilizare la locul de muncă a competenţelor dobândite de absolvenţi (indicator nedefinit în prezent) - măsurat prin satisfacţia angajatorilor în cel puţin 70% din cazurile investigate, incepand cu promotiile de absolventi din 2007-2008

Masuri / Acţiuni penru atingerea obiectivului :- Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională ;- Identificarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor şi adaptarea

curriculumului în dezvoltarea locală în parteneriat;- Măsuri metodice şi de colaborare interdisciplinară pentru consolidarea

pregătirii de baza şi a celei tehnice generale;- Integrarea unor elemente de competenţă pentru mediu, ca parte din

pregătirea tehnică generală, indiferent de specializare;- Colaborarea interdisciplinară în cadrul fiecărei şcoli şi între şcolile din

retea pentru promovarea inovării şi formarea competenţelor pentru noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare, antreprenoriat;

- Colaborarea între şcolile din reţea pentru calificări care presupun competenţe combinate (tehnice şi comerciale/economice, tehnice-artistice-ITetc.)

Obiectivul 3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT

Ţinta 3.1.: Implicarea activă a şcolilor TVET în programe de formare a adulţilor şi alte servicii în folosul comunităţii

Rezultate măsurabile: Cel puţin 50% din şcolile din reţeaua de ÎPT acreditate ca furnizori de formare

pentru adulţi până în 2010

Până în 2010, o medie de cel puţin 2 programe pentru adulţi derulate anual în medie de fiecare şcoală acreditată

Până în 2010, cel puţin 750 persoane adulte cuprinse anual în cursurile de formare pentru adulţi derulate de şcoli

Portofoliu diversificat de servicii promovat prin oferta şcolilor

Obiectivul 4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT

12




Ţinta 4.1.: Implementarea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPTRezultate măsurabile:

Procedurile de asigurare a calităţii implementate în toate şcolile din reţeaua de ÎPT pana in 2010

PRIORITATEA 2: Dezvoltarea serviciilor de informare şi consiliere profesională

Obiectiv 1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă.

Ţinta 1.1. Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi

consiliere.Rezultate măsurabile:

Reducerea, până în 2007, la max. 800 a numărului de elevi arondaţi/consilier

Realizarea unui număr mediu de minim 2 ore de consiliere specializată / elev, anual începând cu 2006-2007 pentru elevii din clasele terminale (VIII, X şi XI SAM, XII/XIII ciclul sup.al liceului)

Proiectarea şi implementarea unui calendar obligatoriu de activităţi de informare şi consiliere pentru :

- cl. a VIII-a: oferta de formare la nivel judeţean/regional

- clasa a X-a SAM, a XI-a anul de completare: alternative de angajare şi/sau de continuare a studiilor

Implicarea partenerilor sociali în acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră

Colaborarea şcolilor în reţea pentru elaborarea de materiale de promovare a carierei pe fiecare domeniu de pregătire

Sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere din regiune, adoptat şi implementat la nivel regional până în 2007

Informaţii de calitate accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră, oferta şi alternativele în cadrul sistemului de ÎPT

PRIORITATEA 3: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolilor din ÎPT

Obiectiv 1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Tinta 1.1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi)

13




Tinta 1.2. Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire

Rezultate măsurabile:

Până în 2013, toate şcolile TVET din regiune să corespundă normelor de siguranţă, igienă şi confort pentru elevi

Până în 2013, toate şcolile TVET din regiune să beneficieze cel puţin de dotarea prevăzută în standardele de dotare minim obligatorie

Până în 2013, cel puţin 75% din şcolile TVET din regiune dotate la nivelul standardelor moderne de pregătire profesională

PRIORITATEA 4: Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din ÎPT.

Obiectiv 1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPT

Tinta 1.1 Toţi profesorii din ÎPT participă anual la o formă de perfecţionare metodică şi de specialitate, începând cu anul şcolar 2007-2008.


Toţi profesorii cuprinşi anual cel puţin în activităţile metodice organizate la nivelul şcolii sau al reţelei şcolare

Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi, operaţionale în fiecare şcoală

Cel puţin 25% din profesori / an participanţi la un stagiu de formare organizat de instituţii abilitate

Programe operaţionale anuale de actualizare a cunoştinţelor din domeniul de specialitate, pentru toţi profesorii de specialitate şi maiştrii instructori, adoptate de fiecare şcoală sau reţea de şcoli dintr-un domeniu

Tinta 1.2. Facilitarea adaptărilor şi schimbărilor din sistem prin măsuri de sprijin pentru atenuarea impactului restrângerilor de activitate asupra profesorilor din ÎPT

Rezultate măsurabile: Set de măsuri pentru atenuarea impactului restrângerilor de activitate, operaţional

începând cu anul şcolar 2007-2008

PRIORITATEA 5: Dezvoltarea de parteneriate eficiente in IPT

14




Obiectiv 1: : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT.

Tinta 1.1. Creşterea reprezentativităţii partenerilor sociali în Consiliile de administraţie ale şcolilor

Tinta 1.2. Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii sociali


Cel puţin câte 1 partener social pentru fiecare dintre domeniile principale de pregătire, reprezentat în Consiliul de administraţie din fiecare şcoală din ÎPT

Reţele de colaborare funcţionale pe lângă fiecare şcoală, care reflectă diversitatea mediului economic (diverse clase de mărime, domenii şi tipuri de activităţi producătoare de bunuri şi servicii) şi demonstrează implicare efectivă a partenerilor în toate activităţile cheie (identificarea cererii şi planificarea ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală, instruirea practică, examenele finale de evaluare, orientarea carierei, formarea profesorilor, educaţia la cerere, etc.)

Locuri de practică şi condiţii de pregătire în întreprinderi asigurate pentru toţi elevii, în conformitate cu Standardele de pregătire profesională şi cerinţele învăţării centrate pe elev

PRIORITAEA 6: Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie

Obiectiv 1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar.

Tinta 1.1. Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantaje.

Tinta 1.2. Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar timpuriu

Grupuri ţintă prioritare:- elevii din rural şi zone mai izolate (cu accent pe calitatea serviciilor, varietatea opţiunilor accesibile)- minorităţi etnice (dreptul la diversitate specifică, depăşirea barierele sociale, varietatea opţiunilor)

- elevii cu nevoi speciale (dificultăţile specifice de acces şi integrare)Rezultate măsurabile:

Şcolile ÎPT din rural beneficiază de condiţii de învăţare comparabile cu cele din urban

Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi specifice de acces şi de sprijin pentru continuarea studiilor în cadrul ÎPT

Abandon şcolar la ŞAM, maxim 2 % până în 2013

Asigurarea ratelor de tranziţie menţionate la ţinta 1.2.2

15




Plan de masuri pentru integrarea elevilor cu cerinte educationale speciale (CES) implementat prin PAS in toate scolile din IPT, incepand cu anul scolar 2007-2008

CONCLUZII: Atât la nivel naţional cât şi la nivel regional şi local, se acordă o importanţă deosebită învăţământului profesional şi tehnic, ca sursă de forţă de muncă inalt calificată, în concordanţă cu nevoile şi cerinţele pieţei muncii în continuă schimbare, care să asigure dezvoltarea economico-socială locală şi împlinirea aspiraţiilor individuale.

PARTEA A 2-A: ANALIZA NEVOILOR

2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

16




2.1.1. DEMOGRAFIA2.1.1.1 Evoluţia demografică

La 1 iulie 2007, Regiunea Centru număra 2.523.904 locuitori (11,7 % din populaţia României) – v. tab. 2.1

2.1.1.2 Structura pe grupe de vârstă

Fig.Grupele de vârstă 0-14 şi 15-19 ani au o pondere mai mare în rural faţă de urban, datorită unei rate superioare de natalitate. În schimb, toate grupele de vârstă între 20 şi 64 de ani

Tab.2.1Populaţia stabilă la 1 iulie 2007Total

(nr. pers.)Femei

%Bărbaţi

%Urban

%Rural

%România 21537563 51,3 48,7 55,1 44,9R. Centru 2523904 51,0 49,0 59,6 40,4Alba 376086 50,6 49,4 58,3 41,7Braşov 593928 51,4 48,6 74,2 25,8Covasna 223364 50,7 49,3 50,1 49,9Harghita 325611 50,5 49,5 44,1 55,9Mureş 581759 51,1 48,9 52,5 47,5Sibiu 423156 51,4 48,6 67,3 32,7

17

Datele statistice privind evoluţia populaţiei după 1990 indică un declin demografic general, mai accentuat pentru grupele de vârstă tinere. În schimb a crescut numărul şi ponderea populaţiei vârstnice

Structura populaţiei pe grupe de vârstă, la 1 iulie 2007

15,5 14,9 14,0 16,6 16,4 16,1 15,87,2 7,1 7,2 7,3 7,1 7,0 7,47,8 7,3 8,3 7,6 7,8 7,3 8,28,5 7,9 9,2 8,6 8,6 8,1 8,7

47,2 47,6 48,7 46,4 46,3 46,4 47,0

13,9 15,2 12,7 13,5 13,9 15,2 12,8

0%

20%

40%

60%

80%

100%

RegiuneaCentru

Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani peste 65 ani

14,2

8,28,69,0

47,5

12,5

12,58,18,99,4

49,5

11,7

19,4

8,57,58,1

41,6

14,9

0%

20%

40%

60%

80%

100%

TOTAL URBAN RURAL

Structura populaţiei pe vârste şi medii rezidenţiale - jud. BRAŞOV, la 1 iulie 2005 -

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani peste 65 ani




au ponderi mai mici în mediul rural faţă de urban ceea ce pare să indice tendinţa tinerilor de a părăsi ruralul – v. fig. 2.3.Ponderea mai mare a vârsticilor comparativ cu mediul urban evidenţiază o îmbătrânire demografică mai accentuată în rural.

2.1.1.3.Migrarea populatiei:

Nu poate fi ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate

2.1.1.4.Proiecţii demografice la orizontul anului 2025

Datele extrase din prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru perioada 2003-2025 indică (într-o variantă medie) o reducere a populaţiei judeţului Braşov faţă de 2005 cu 44,8 mii locuitori până în 2025 (- 7,5%), respectiv cu 7,8 mii loc. până în 2013 (-1,3%) - v. tabelul 2.5PLAI 2009

2005 ANUAR

2010 2013 2015 2020 20252013-2005(proiecţie)

2025-2005 (proiecţie)

% %

România 21623,8 21226,3 20696,6 20026,4 19243,4 -2.371,3 -11,0

0-14 ani 3372,7 3152,9 3024,6 2798,7 2511,8 -920,7 -26,8

15-64 ani 15059,7 14990,2 14606,0 13956,6 13384,0 -1.649,4 -11,0

65 + 3191,4 3083,2 3066,0 3271,1 3347,6 198,8 6,3

Regiune 2530,5 2509,5 2479,9 2460,6 2391,7 2305,3 -58,5 -2,3 -233,1 -9,2

0-14 ani 397,4 377,8 371,0 366,6 337,1 299,0 -33,8 -8,3 -105,8 -26,1

15-64 ani 1787,0 1787,4 1760,3 1742,4 1667,7 1600,2 -29,8 -1,7 -189,9 -10,6

65 + 346,1 344,3 348,6 351,6 386,9 406,1 5,1 1,5 62,6 18,2Braşov 595,2 593,1 588,1 584,8 570,6 551,1 -7,8 -1,3% -44,8 -7,5%0-14 84,7 82,4 82,5 82,5 76,1 66,2 -4,4 -5,1% -20,7 -23,8%15-64 436,2 436,8 429,3 424,4 402,3 383,7 -6,4 -1,5% -52,0 -11,9%65 si peste 74,3 73,9 76,3 77,9 92,2 101,2 3,0 4,1% 27,9 38,1%

Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară din judeţul BRAŞOV

Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară jud. BRAŞOV

Grupe de vârstă 2005 2015 2025

2015-2005 2025-2005Abs. % Abs. %

3 - 24 ani 167259 127106 118485 -40153 -24,0% -48774 -29,2%

3 - 6 ani 21581 22636 17282 1055 4,9% -4299 -19,9%

7-10 ani 21028 23491 19921 2463 11,7% -1107 -5,3%

11-14 ani 24983 22287 22246 -2696 -10,8% -2737 -11,0%

15 - 18 ani 38890 21896 23763 -16994 -43,7% -15127 -38,9%

19 -24 ani60777

36796 35273 -23981 -39,5% -25504 -42,0%

18

Sursa: Studiul ADR Centru "Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolara şi şcolara din regiunea Centru în perioada 2005-2025", realizat pe baza prognozei INS




Se estimează reduceri semnificative la nivel judeţean ale populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară (3-24 ani), în toate grupele de vârstă analizate cu excepţia grupelor 3-6 ani şi 7-10 ani (pentru care se estimează creşteri în perioada 2005-2015, cu 4,9%, respectiv cu 11,7%)

Proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025) o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va conduce la o nevoie crescândă de formare continuă - oportunitate în atenţia şcolilor interesate de compensarea pierderilor de populaţie şcolară!)

CONCLUZII: Datele statistice furnizate de INS evidenţiază o scădere semnificativă a populaţiei

în perioada dintre ultimele două recensăminte (1992 şi 2002), tendinţă care continuă şi în prezent (v. perioada 2002-2006) în toate judeţele regiunii cu excepţia jud. Braşov unde după 2002 se observă o uşoară creştere (PRAI 2009-pag 48)

Judetul are un grad relativ ridicat de urbanizare (74,2%), cel mai ridicat din regiunea Centru.

Declin demografic general, mai accentuat pentru grupele de vârstă tinere. (cel mai ridicat din Regiunea 7 Centru)

Braşovul are ponderi mici pentru grupa de vârstă 0-14 ani (14%) Se prefigurează o scădere a populaţiei judeţului chiar mai mare decît cea

prognozată în varianta medie pe ansamblul populaţiei şi pentru grupa de vârstă 0-14 ani. (conf. Anuarului statistic 2006)

Cresterea grupei de varsta 7-10 ani in perioada 2005-2015 cu aproape 12%, ceea ce ar fi o oportunitate pentru invatamantul postgimnazial in perioada 2015-2020, insa reducerea populatiei de peste 14 ani este de cca.43,7% in 2015 fata de 2005.

Recomandari PLAI : Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli, care

împreună să realizeze: o ofertă cuprinzătoare şi diversificată eliminarea paralelismelor nejustificate colaborare pentru acoperire teritorială optimă diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi)

Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi

Existenţa unor zone din judeţ locuite în proporţii semnificative de minoritaţi, implică nevoia unor măsuri cu privire la:

Educaţie multiculturală Soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor (având în vedere dificultăţile de constituire a claselor pentru minorităţile cu număr mic de elevi dintr-o zonă) Programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate (conf. recensământului din 2002, persoanele declarate de origine rromă reprezintă cca. 3,1% din populaţia judeţului).

19




2.1.2.PROFILUL ECONOMIC JUDETEAN

2.1.2.1.Analiza dinamicii economice

În judeţul Braşov, în 2006, din punct de vedere al personalului anagajat în unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

Personalul din unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale. Jud. BRAŞOV - anul 2006

Sector de activitate Nr. pers. %Energie electrică şi termică, gaze şi apă 4456 2,7%Transport, depozitare şi comunicaţii 14813 9,0%

Datele statistice pentru perioada 2000-2007 evidenţiază la nivel regional dinamica crescătoare a numărului de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) şi a numărului de angajaţi în IMM, în paralel cu reducerile de personal în cadrul întreprinderilor mari (v. datele din PRAI pentru Regiunea Centru, cap.3.1.32 si PLAI pag 12).

Cele mai representative domenii de activitate pentru IMM sunt, printre altele si transporturile(v. datele din PRAI pentru Regiunea Centru, cap.3.1.3).

Conform prognozei realizate de Comisia Naţională de Prognoză, scăderea VAB în 2009 va afecta toate sectoarele de activitate, cu excepţia construcţiilor. Cea mai mare scădere a VAB la nivel naţional se profilează în industrie (-10% în 2009 şi -3% în 2010), o relansare a creşterii activităţilor industriale fiind prognozată după 2011(ceea ce ar putea sa fie o oportunitate pentru transporturi)

Evoluţia prognozată a VAB – România- modificări procentuale faţă de anul anterior, % -

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013TOTAL ECONOMIE 6,8 7,2 -3,7 0,2 2,4 3,7 4,5Industrie 5,3 1,3 -10 -3 1 3,1 4,2Agricultura, silvicultura, piscicultura, exploatare forestiera

-16,5 21,4 -2,9 0,8 2,8 3,8 4,9

Construcţii 33,6 26,1 2,6 4 6 7 8Total servicii, din care: 7,3 5,1 -2,2 0,7 2,2 3,1 3,7

Comerţ, hoteluri si restaurante, transport si comunicaţii

10,5 6,6 -2,5 1 2,2 3,1 3,6

Financiar-bancar si asigurări, servicii pentru întreprinderi

6,8 3,6 -3 0 1,6 2,7 3,2

Alte servicii 2,2 4 -0,8 0,5 2,6 3,6 4,1

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, “Proiecţia principalilor indicatori economici pentru perioada 2009-2013” – Prognoza de primăvară 2009 (28 apr. 2009)

Ca urmare a integrării României în UE, firmele din judeţ se vor confrunta cu o

presiune concurenţială sporită. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor

conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri

(“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi

20




alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi

auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi

reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

De interes pentru oferta TVET din regiune este şi dezvoltarea viitoare1 a unor

parcuri industriale, prevăzută în toate judeţele regiunii, dintre care în judeţul

Braşov:

Parcurile industriale din Braşov: Metrom, Carfil, Roman Parcul Industrial BREM Company Zărneşti, societate mixtă cu

participarea Asociaţiei Micilor Industriaşi din Italia, SC TOHAN SA şi Consiliul Local Zărneşti.

Parcul industrial Prejmer (jud. Braşov), investiţie spaniolă care anunţă crearea în următorii ani a unui număr important de noi locuri de muncă - în principal în industria metalului şi prelucrărilor mecanice, dar şi în serviciile asociate.

Parcul industrial „Euro-Land” Vlădeni Poziţia strategică a regiunii Centru (graniţe comune cu 6 din cele 7 regiuni) şi a

judeţului a condus la o infrastructură diversificată de drumuri şi căi ferate, în cadrul căreia se intersectează axe rutiere importante pentru legăturile pe direcţiile N-V şi S-E, iar pentru transporturile feroviare, regiunea reprezintă o adevărată placă turnantă pentru întreagă ţara (nodurile de calea ferată Braşov, Teiuş, Sibiu). De asemenea regiunea dispune de două aeroporturi (Sibiu şi Târgu Mureş), iar pentru viitor este prevăzută realizarea unui aeoroport la Braşov (Ghimbav). Schimbările tehnologice în domeniu, vor antrena modificări în profilul unor calificări (ex. competenţele IT pentru sistemele de transfer integrat de date, voce şi imagine).

2.1.2.2Concluzii din analiza mediului economic Implicaţii pentru ÎPT

Diversitatea activităţilor economice

Serviciile: Activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii: în 2005 ocupă locul 3 în cadrul serviciilor (după comerţ şi tranzactii imobiliare), ca pondere în PIB şi VBA şi în totalul investiţiilor brute la nivel judeţean. Dezvoltarea industriei şi comerţului implică şi nevoi în creştere de calificări pentru transporturi şi logistică în cadrul altor sectoare economice (PLAI pag.18)

Cresteri preconizate in industrie, constructii si alte domenii – vor determina prin ricoseu şi dezvoltarea în continuare a transporturilor ceea ce va implica şi necesitatea forţei de muncă calificate în domeniu (conducatori auro, mecanici auto, electricieni auto, în domeniul tansportului feroviar).

1

21




Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii

Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă.

Se desprind două direcţii de acţiune la nivel local:- Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională - Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)

Dezvoltarea IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin

- Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide- Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu

competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.)

- Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi

Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:

- Creşterea nivelului de calificare- Importanţa competenţelor cheie- Limbile străine- Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate,

design, marketing, tehnici de vânzare- Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe

combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc.

- Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile

Parteneriatul şcoală-agenţi economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să reflecte:

- diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.) şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii

2.1.3 PIATA MUNCII

2.1.3.1. Analiza dinamicii forţei de munca

Şomajul ridicat al tinerilor (15-24 ani) la nivel regional: mai mare decât la nivel naţional (24,7%, faţă de 20,1%), mai ales în mediul rural (26,4% la nivel regional , faţă de 16,3% la nivel naţional)

Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie. Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut. Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este dublă decât la nivel naţional

22




În structura pe sexe a ocupării, se constată la nivel regional un nivel de pregătire ceva mai ridicat în cazul femeilor decât al bărbaţilor, în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional .

Şomajul înregistrat

Evoluţia ratei şomajului înregistrat

2

4

6

8

10

12

14

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 *)

%

Regiunea CENTRU BRASOV

Sursa: INS, Balanţa Forţei de Muncă - la sfârşitul anilor. *) NOTĂ: ratele de şomaj pentru 2008 sunt provizorii

Deşi se poate observa că Braşovul a avut în anii trecuti o rata a somajului mai mică decât a Regiunii 7 Centru, pentru anul 2009 s-a inregistrat o crestere la peste 10%, din cauza crizei economice.

Repartizarea indicatorilor în ceea ce priveste repartizarea somerilor pe grupe de vârsta:

Se poate observa o rata crescuta a somajului in randul tinerilor, nivel crescut in anul 2009

Comparativ cu structura ocupării la nivel naţional şi regional în 2007 (v. tab.4.5PLAI 2009), judeţul Braşov se detaşează prin cele mai mari ponderi ale populaţiei ocupate în servicii şi în construcţii. În schimb în judeţul Braşov agricultura are cea mai mică pondere în populaţia ocupată dintre judeţele regiunii

ROMÂNIA R. CENTRU Jud. BRAŞOV

Agricultură şi silvicultură 28,3 23,5 13,2

23

Structura şomajului înregistrat, pe grupe de vârstă

- Jud. BRAŞOV la 31 dec. 2007 -

peste 55

ani9,2%

50-55 ani

18,3%

Sub 25 ani

14,1%25-29 ani

7,1%

30-39 ani

21,6%

40-49 ani

29,6%




Industrie, din care: 22,4 28,1 27,6Servicii, din care: 42,5 42,5 50,3 - Transport, depozitare, comunicatii 5,5 5,4 6,0 - Altele 2,8 2,7 3,3

TOTAL 100,0 100,0 100,0

Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Tabelul de mai jos este un extras din anexa 5-PLAI 2009 si cuprinde somajul total/somaj absolventi / locuri de munca vacante / tintele min-max si medii pentru perioada 2009-2010

Domeniul de pregatire relevant pt. ÎPT

2008 2008 2008 min-max Ţinta medie

2008 2008 2008 % %

Agricultură Total 81 15 12 3-6% 4.5%

Chimie industrială Total 230 4 79 0-2% 1.0%Comerţ Total 503 46 932 6-10% 8.0%Construcţii instalaţii şi lucr. publice Total 243 15 663

6-10% 8.0%Economic Total 331 61 302 7-11% 9.0%Electric Total 240 24 266 4-7% 5.5%Electromecanică Total 194 42 100 2-3% 2.5%Electronică automatizări Total 301 212 94 5-8% 6.5%Estetica şi igiena corpului omenesc Total 21 4 42

1-3% 2.0%Fabricarea prod. din lemn Total 173 17 77

3-5% 4.0%Industrie alimentară Total 77 16 47 4-5% 4.5%

Industrie textilă şi pielărie Total 426 19 87

4-6% 5.0%Materiale de construcţii Total 31 3 16 0-1% 0.5%Mecanică Total 2291 102 1706 20-25% 22.5%Protecţia mediului Total 68 56 1 1-3% 2.0%Silvicultură Total 46 4 67 1-3% 2.0%Tehnici poligrafice Total 19 5 28 0-2% 1.0%Turism şi alimentaţie Total 192 39 252 8-12% 10.0%Producţie media 0-2% 1.0%Total general

5467 68

4

4771

99.5

%

Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic

Profilul dominant la nivel judeţean al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel judeţean în 2007 şi 2008): mecanică, comerţ, construcţii, economic, turism şi alimentaţie, electric, electromecanică, electronică

24




automatizări, industrie textilă şi pielărie, fabricarea produselor din lemn, industrie alimentară, silvicultură,.

Exista un uşor excedent de posturi vacante pentru conducători auto în judet însă nu de natura a influenta major acest domeniu de activitate

Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu, la orizontul anului 2013

Considerând că structura ofertei ar rămâne constantă ca ponderi alocate pe activităţile din economie, s-a calculat o proiecţie a balanţei cerere-ofertă, după cum urmează2:

Excedent de forţă de muncă în agricultură şi în industrie Deficit de forţă de muncă în: construcţii, comerţ, sectorul transporturi,

depozitare, comunicaţi şi în hoteluri şi restaurante

2.1.3.2. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

Învăţământul profesional şi liceal tehnologic (PLAI 2009 pag33)o Profilul dominant la nivel judeţean al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de

următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel judeţean în 2007 şi 2008): mecanică, comerţ, construcţii, economic, turism şi alimentaţie, electric, electromecanică, electronică automatizări, industrie textilă şi pielărie, fabricarea produselor din lemn, industrie alimentară, silvicultură,.

o Domeniul mecanic, caracterizat printr-un excedent cronic de şomeri, pare să

înregistreze în ultimii ani analizaţi o creştere a numărului de locuri vacante în

paralel cu o descreştere relativă a numărului de şomeri.

IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT

Rata şomajului în creştere în prezent, peste media la nivel naţional, şomajul ridicat în rândul tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva

învăţării pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în

special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri),

2 NOTĂ: proiecţia ofertei nu ia în considerare migrarea internă şi externă, şi nici schimbările în structura de calificări ale cohortelor de absolvenţi care vor intra pe piaţa muncii în următorii ani.

25




oferă şcolilor oportunitatea unei implicări active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe

pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor

dobândite pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex.

programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta pe termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru: Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate

nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS) Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi

nevoile de calificare rezultate din prognoză Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor,

calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii).

2.1.4. INVATAMANTUL PROFESIONAL SI TEHNIC DIN JUDET

2.1.4.1. Contextul de politic pentru educaţie şi formare profesională

Orizontul de timp în care se încadreaza actualul plan de acţiune trebuie să se supună procesului de integrare europeană. Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legatură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE. Pricipalele repere care definesc aceste politici sunt : Tratatul de la Amsterdam (1997) -introduce acţiuni coordonate în cadrul politicilor de ocupare, Procesul Luxemburg -adoptarea unei Strategii Comune de Ocupare cu cei 4 piloni (care se regăsesc începând cu 2002 Planul National de Ocupare al României) I-Capacitate de ocupare a forţei de muncă, II-Antreprenoriat, III-Adaptare şi IV – Şanse egale ; Consiliul European de la Lisabona (martie 2000)- stabileste noile competente de bază pentru toti (derinderi din domeniul tehnologiei informatice, limbile strine, cultura tehnologica, spiritul antreprenorial, competentele sociale) ; Consiliul European de la Feira (2001) – strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul stimulării învăţării permanente ; Procesul Barcelorna (2002) – implementează un program de lucru detaliat pe baza celor 3 obiective strategice pentru sistemele educaţionale şi de formare (1-îmbunătatirea calitătii şi eficienţei sistemelor educationale si de formare profesionala ; 2-facilitarea accesului tuturor in sistemele educationale si de formare profesionala ; 3-transparenta sistemelor europene de educatie si formare) ; Procesul Copenhaga (noiembrie 2002) – se adopta « Declaratia de la Copenhaga » structurata in 4 teme prioritare : intarirea dimensiunii europene in educatie si formare profesionala, cresterea transparentei sistemelor de educatie si de formare profesionala, recunoasterea competentelor si calificarilor, asigurarea calitatii in

26




educatie si formare profesionala ; Comunicatul de la Maastricht (decembrie 2004) – elaborarea unui Cadru European al Calificarilor flexibil si deschis, bazat pe achizitiile procesului de invatare, care sa devina o referinta comuna in sprijinul facilitarii recunoasterii si trensferabilitatii calificarilor. Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks ”) Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul UE (5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE (ţinte pentru 2010): rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10% cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior procentul tinerilor de 15 ani cu competenţe scăzute de citire/lectură să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000 în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani) numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaj între sexe în aceste domenii.

Prioritatile strategiei de dezvoltare a invatamantului romanesc pana in 2010 sunt : Realizarea echitatii in educatie Asigurarea educatiei de baza pentru toti cetatenii ; formarea competentelor

cheie Fundamentarea actului educational pe baza nevoilor de dezvoltare

personala si profesionala a elevilor, din perspectiva dezvoltarii durabile si a asigurarii coeziunii economice si sociale

Deschiderea sistemului educational si de formare profesionala catre societate, catre mediul social, economic si cultural

Asigurarea complementaritatii educatiei formale, nonformale si informale ; invatarea permanenta ca dimensiune majora a politicii educationale

Cresterea calitatii proceselor de predare-invatare, precum si a serviciilor educationale

2.1.4.2.Educaţia şi formarea profesională în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii - priorităţi ale UE pentru 2008-2010 (PLAI 2009-pag.39)

1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale

Scop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor

27




Premise: - Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării;- Mecanisme operaţionale de asigurare a calităţii;

- Implementarea instrumentelor europene se realizează coerentMăsuri:

1.1. Elaborarea Instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications Framework – EQF) şi Sistemul European de Credite în Educaţie şi Formare Profesională (European Credit System for Vocational Education and Training - ECVET)

1.2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente (prin experimentare)

2. Îmbunătăţirea calităţii şi a atractivităţii educaţiei şi formării profesionale Scop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în vederea realizării următoarelor 2 obiective:o Promovarea simultană a echităţii, competitivităţii şi inovării (dublul rol al

educaţiei: social şi economic);o Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare

schimbării unui loc de muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale.

Măsuri:2.1 Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:

2.1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut sau nu au nicio calificare;

2.1.2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET;

2.1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;2.1.4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregii vieţi.

2.2 Măsuri la nivelul sistemului VET2.2.1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET 2.2.2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din

VET în învăţământul superior 2.2.3. Promovarea participării active în ENQA - VET (European Network on

Quality Assurance in Vocational Education and Training – Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în VET)

2.2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori, consilieri

2.2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor

3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii Scop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii şi implicarea partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţiiMăsuri:

3.1 Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi a competenţelor

28




Se are în vedere Recomandarea din decembrie 2008 privind „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă” care vizează formularea unui răspuns la deficitul de forţă de muncă pe termen scurt şi prognoza de competenţe pe termen mediu (atât cantitativă cât şi calitativă), urmărind, prioritar, nevoile IMM-urilor. Acestea se vor realiza prin:- dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă la nivel european în

perspectiva 2020;- crearea centrelor de monitorizare sectorială care vor identifica nevoile de

calificări, ocupaţii şi locuri de muncă la nivel regional, naţional şi european3.2 Corelarea VET cu piaţa muncii include:

- implicarea partenerilor sociali în elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor VET;

- consolidarea colaborării dintre asociaţiile profesionale şi ale partenerilor sociali şi mediul de afaceri, în particular prin proiecte de colaborare dintre reprezentanții sistemelor de educaţie şi ai partenerilor sociali;

- eficientizarea mecanismelor, inclusiv cele financiare, specifice formării adulţilor, cu precădere la locul de muncă şi în IMM (Planul de acţiune privind educaţia şi formarea adulţilor adoptat de Consiliul european, mai 2008);

- dezvoltarea şi implementarea validării şi recunoaşterii rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal.

3.3 Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială, după cum urmează:- implementarea recomandărilor grupului de lucru european pentru mobilitate;- transferul şi recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite pe perioada

mobilităţilor în contextul utilizării EQF şi ECVET;- realizarea parteneriatelor de lungă durată între organizatorii de formare

profesională şi organizatorii de practică.

3.4 Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi integrare profesională prin:- încurajarea formării profesionale continue a adulţilor prin învăţământ

superior;- implementarea validării rezultatelor învăţării informale şi nonformale în

învăţământul superior;- dezvoltarea programelor de studiu orientate spre asigurarea angajabilităţii

absolvenţilor învăţământului superior;- implementarea concluziilor cartei realizată de EUA transmisă miniştrilor

educaţiei.

4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi a cooperării în VET Scop: Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior Măsuri:

4.1 Îmbunătăţirea cooperării europene în VET 4.2 Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga

29




4.3 Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga4.4 Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi

organizaţiile internaţionale

Concluzii : Asumarea contributiei IPT la obiectivul strategic al UE pentru 2010 (Lisabona) presupune :

Promovarea la toate nivelurile de educatie si formare a noilor competente de baza Promovarea prioritara a calificarilor/competentelor care contribuie la economia

bazata pe cunoastere Promovarea competitivitatii fortei de munca prin cresterea calitatii pregatirii si a

nivelului de calificare

2.1.4.3 Contextul naţional

Priorităţile strategiei de dezvoltare a învăţământului până în anul 2010 : 1. Realizarea echităţii în educaţie;2. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor cheie;3. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi

profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;

4. Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi cultural;

5. Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;

6. Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.

Asistenţa UE pentru reforma învăţământului profesional şi tehnicSistemul ÎPT din România se află într-un proces de reformă continuă, care a fost iniţiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. A urmat programul de modernizare a ÎPT înfiinţat prin programele multianuale PHARE componenta TVET atât pentru infrastructura şcolară cât şi pentru dezvoltarea instituţională. 7 şcoli din judeţul Braşov au fost cuprinse în programul Phare 2001-2003.

Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei si învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă si inclusivă a 1.650.000 de persoane.Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:- promovarea educaţiei si formării iniţiale şi continue de calitate, - promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii;- facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung;- dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile si incluzive;- promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;- îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;- facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.Alte Programe operaţionale care au relevanţă pentru educaţie şi formare profesională:

30




- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia Informaţiei şi Comunicării” pentru sectoarele privat şi public permite susţinerea unităţilor şcolare pentru construirea de reţele broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee.- Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, permite reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea/ echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională continuă.- program stopat din cauza crizei economice in anul 2009

2.1.4.4. Contextul demografic si populatia scolara

Acest indicator este pe larg prezentat la pag.17-18 in PLAI 2009. Se pot sublinia cateva concluzii, care stau la baza fundamentarii ofertei educationale a scolii in perioada 2007-2013 :

Efectivele populatiei din grupa 15-18 ani (care includ elevii de liceu/scoala de arte si meserii) prezinta o scădere prognozată de 43,7% la nivelul judeţului Braşov pentru perioada 2005-2015Ponderea fetelor este mai mare in invatamantul liceal (54,2%) dar mult mai mica in invatamentul profesional (36,1%)

Concluzii : Planificarea ofertei si a resurselor IPT trebuie facuta ţinând cont de implicatiile

severe ale scaderii demografice, indeosebi a populatiei scolare, in paralel cu fenomenul de imbatranire

2.1.4.5 . Indicatori de intrare

Cheltuieli publice pe elev. Cheltuielile/elev la şcoala de arte şi meserii sunt sensibil mai mici decât cele pentru liceu (luate împreună cele teoretice, vocaţionale şi tehnologice) şi chiar faţă de învăţământul gimnazial Această situaţie este în legătură directă cu ponderea redusă în cadrul indicatorului a cheltuielilor (având ca sursa principală bugetele locale) pentru investiţii în echipamente şi materiale de instruire (în mod necesar mai mari la şcoala de arte şi meserii), în condiţiile unei subfinanţări cronice a învăţământului. Indicatorul poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev, presând în direcţia măsurilor de concentrare a resurselor în şcoli viabile.

Numarul de elevi raportat la numarul de norme didacticeNr.elevi / cadru didactic (norme didactice) Sursa: ISJ, din situaţia statistică la început de an şcolar (SSIAS).Din analiza evoluţiei indicatorului în perioada analizată, se deduce pe ansamblul judeţului o îmbunătăţire

An şcolarNivel

învăţământRegiune Jud. BRAŞOV

2002/2003

înv. profesional 14,06 15,70liceu 13,51 15,64

2003/2004


2004/2005


2005/2006

Inv.profesional 13,15 12,10liceu 13,52 13,56

2006/2007

înv. profesional 12.88 11.04liceu 14.13 22.49

2007/2008

înv. profesional 12.99 13.14liceu 12.23 13.88

2008/2009 înv. profesional 11,54 14.12

liceu 12,87 14.58

31




în anul şcolar 2008/2009 faţă de anii anteriori a numărului de elevi raportat la numărul de norme didactice în învăţământ profesional (14,12) şi în învăţământul liceal (14,58).

Concluzii : Se impune : Cresterea resurselor alocate dotarii si infrastructurii IPT, in particular la SAM Se remarca nevoia diversificarii surselor de finantare, prin identificarea si

atragerea de resurse suplimentare, extrabugetare Raportul nr.elevi/norme didactice poate deveni critic din perspectiva

declinului demografic si a introducerii finantarii/elev ; apare ca presanta adoptarea unor masuri de optimizare a ofertei si a gestionarii resurselor, inclusiv prin colaborarea in cadrul unor retele de scoli si/sau constituirea de consortii de scoli.

Ponderea populaţiei ocupate din sectorul educaţie. (anexa 6 PLAI 2009) Gradul de acoperire cu cadre didactice calificate, in judetul Brasov, în

anul şcolar 2008/2009 a fost de 86,36% în cazul profesorilor de discipline tehnologice şi de 85,03% în cazul maiştrilor instructori (valori care plasează judeţul Braşov pe ultimele locuri în cadrul regiunii la acest indicator în 2008/2009). Se constată dificultăţi în acoperirea cu titulari a unui număr relativ mare de norme raportat la numărul de posturi existente, în special (50,45% profesori, 55,84% maiştri titulari) . Gradul de acoperire cu titulari este şi mai redus în rural

Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor. Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem se recomandă ca măsură de fond anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificareConcluzii : Se impun masuri care sa vizeze dezvoltarea profesionala a personalului didactic din IPT directionate spre :

Competente metodice Actualizarea competentelor de specialitate, cu accent pe noile tehnologii si

schimbarile organizationale din mediul economic Pentru domeniile cu risc mare de reducere a populatiei scolare se

recomanda cadrelor didactice obtinerea unei a doua calificari, fiind mai usoara redistribuirea lor pe spacialitati cerute in formarea elevilor / adultilor in competente cheie/generale/de specialitate

Resurse materiale si conditii de invatare. Informaţiile colectate în cadrul acţiunii de monitorizare a PLAI 2008-2013 evidenţiază următoarele aspecte privind condiţiile de învăţare:

Condiţii de siguranţă, igienă şi confort pentru elevi:

32




Din cele 33 de şcoli cu clase în ÎPT monitorizate la nivel judeţean: - numai 22 şcoli (66,7%) au obţinut autorizaţie sanitară de funcţionare în 2008/2009. - numai 22 şcoli (78,8%) au realizat evaluarea riscului la locul de muncă în şcoală în 2008/2009-amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi: numi 19 şcoli au rampe de acces (57,6%) şi numai 11 şcoli (33,3%) au grupuri sanitare adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi

Asigurarea cel puţin a dotării minime necesare : 78,6% din şcolile cu clase în ÎPT monitorizate la nivel judeţean au cel puţin dotarea minimală asigurată pt. toate atelierele şi laboratoarele, iar 9,1% parţial. Dotare la nivelul standardelor moderne de pregătire profesională: Din cele 33 de

şcoli cu clase în ÎPT monitorizate la nivel judeţean: doar 21,2% declară că au o dotare la nivelul standardelor moderne de pregătire profesională, iar 18,2% pentru o parte din ateliere şi laboratoare. Cca. 51,5% din şcoli au fost cuprinse în programe de investiţii în ultimii 5 ani (din fonduri Phare sau guvernamentale).

Dotarea laboratoarelor de informatică s-a îmbunătăţit substanţial în ultimii ani Ritmul noilor achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare este încă relativ scăzut

deşi în ultimul an au crescut simţitor. Se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru publicaţii de specialitate. Un număr relativ mic de şcoli din ÎPT din judeţ au beneficiat de programul privind înfiinţarea unor Centre de Documentare şi Informare

Concluzii :

Este nevoie de continuarea investiţiilor pentru modernizarea infrastructurii si pentru asigurarea dotărilor moderne şi a echipamentelor necesare unui învăţământ eficient, centrat pe elev.

Se simte nevoia completării cu PC a dotării tuturor laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate (pentru dezvoltarea activităţilor de predare-învăţare asistate de calculator).

Este importantă extinderea programului privind înfiinţarea unor Centre de Documentare şi Informare pentru şcolile care nu au amenajat un asemenea cabinet.

2.1.4.6. Indicatori de proces

Descentralizare funcţională în ÎPT. Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală. Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie. Aceste structuri sunt

o La nivel regional: Consorţiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare Regională

o La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene

33




o La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare, organizate potrivit legii învăţământului

o La nivel naţional: Comitetele sectorialePrincipalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele:

Comitetele sectoriale (la nivel naţional): validarea Standarde de Pregătire Profesională

Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI)

CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare

Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de Acţiune a Şcolii (PAS)

În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea, respeciv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS). Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:

- slaba legătură şi controlul redus între nivelul regional de planificare şi nivelul decizional în învăţământ (inspectoratele şcolare judeţene şi şcolile, autorităţile locale)

- finanţarea învăţământului preponderent centrată pe activităţile curente / pe termen scurt şi foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung

- antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT

- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii

Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum în dezvoltare locală (CDL) care vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi). Din păcate în practică se constată o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL

Un aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului de ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de absolvire, care conform metodologiilor în vigoare implică obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare. Rezultatele absolvenţilor la aceste examene (cu procent de reuşită apropiat de 100%) oferă motive de îndoială cu privire la efectivitatea participării agenţilor economici în cadrul acestora.

Concluzii :

34




consolidarea structurilor consultative din IPT si cresterea rolului partenerilor sociali in planificarea ofertei si antrenarea sporita a acestora in procesele decizionale

sustinerea efortului pentru introducerea unui sistem de asigurare a calitatii promovarea retelelor de colaborare intre scoli (din zona sau uE) adoptarea planificarii prin PAS corelat cu PLAI si PRAI pentru toate scolile

Asigurarea calitatii in IPT . Nevoia unor mecanisme de asigurare a calitatii serviciilor de educatie si formare profesionala care sa garanteze aplicarea riguroasa a standardelor de pregatire si satisfacerea benficiarilor a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea OU nr.75/12.07.2005 privind asigurarea calitatii educatiei. Activitatile in acest sens sunt coordonate de doua agentii nou infiintate –ARACIP (pentru invatamant preuniversitar), respectiv ARACIS (pentru invatamant universitar). Incepand cu anul scolar 2006-2007 introducerea sistemul de asigurare a calitatii s-a generalizat Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii Beneficiile acestui demers sunt:

Un set de indicatori standard (benchmarkt)-faciliteaza decidenilor comparatii in cadrul sistemului si compatibilizarea intre cerere si oferta

Cresterea transparentei catre beneficiar Implicarea partenerilor sociali in planificarea ofertei si a strategiilor de

imbunatatire Servicii de orientare si consiliere. Optiunile elevilor . Lipsa unor indicatori

standard definiţi creează dificultăţi de interpretare, evidente şi în analiza de faţă, motiv pentru care, indicatorii centralizaţi şi calculaţi mai jos pe baza datelor oferite de Centrele Judeţene de Asistenţă Psihopedagogică (CJAPP) nu sunt pe deplin comparabili între judeţele din regiune. Totuşi, o analiză corelată a acestora permite identificarea principalelor probleme :

Gradul de acoperire a serviciilor de orientare si consiliere este insuficient

Nu se poate vorbi de mecanism sistematic de orientare si consiliere in sprijinul unei decizii corect informate in alegerea carierei/a traseului de pregatire

Concluzii : Necesitatea unor masuri vizand cresterea gradului de

acoperire si a calitatii serviciilor de orientare si consiliere, cu privire la numarul de ore de consiliere/elev, numarul de elevi testati aptitudinal si consiliati pentru o decizie informata privind cariera

Adoptarea unui sistem unitar de raportare si a unui indicator calitativ de evaluare a calitatii serviciilor de orientare si consiliere

2.1.4.7. Indicatori de iesire pentru perioada 2003-2008

35




Rata de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională În perioada 2002/2003-2007/2008 rata netă de cuprindere în învăţământul

obligatoriu a cunoscut o evoluţie fluctuantă. S-a înregistrat o scădere a ratei nete de cuprindere în învăţământul primar. Rata netă de cuprindere în clasele IX-X (15-16 ani) ) a scăzut cu tendinţă de revenire în ultimul an analizat, iar în învăţământul secundar superior (17-18 ani) a avut o evoluţie oscilantă, înregistrând o scădere în 2007/2008 faţă de anul anterior - v. mai josValorile din 2007-2008 plasează judeţul Braşov peste media regională dar sub cea naţională în cazul ratei nete de cuprindere în clasele IX-X (15-16 ani) şi peste media naţională şi regională în învăţământul secundar superior (17-18 ani) – v. Anexa 6 PLAI 2009-2013

Evoluţia ratei nete de cuprindere în învăţământ - Jud. BRAŞOV -

93,2

83,9

83,2

69,8

55,9

69,8

94,4

82,8

81,5

65

52,6

66,2

93

80,9

81,1

68,3

55,4

67,9

94

83,7

81,6

65,3

53,7 65

,2

93,2

83,7

81,2

62,3

60,3 66

,3

88,7

83 81,2

66,4

55,1 65

,2

0

20

40

60

80

100

Inv. primar 7-10 ani

Înv.gimnazial11-14 ani

Înv.obligatoriu 7 - 16 ani

Clasele IX-X 15-16 ani

Secundar sup.clasele XI-XII

17-18 ani

15-18 ani

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008

Comparând ratele de cuprindere pe niveluri de educaţie se constată că cele mai mari pierderi se înregistrează în gimnaziu şi mai ales după clasa a VIII-a.

Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)

Gradul de cuprindere în învăţământ reprezintă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de învăţământ, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă.

36




Rata de cuprindere după clasa a VIII-a, calculată pe baza datelor oferite de

inspectoratele şcolare din judeţele Alba, Braşov, Mureş şi Sibiu. Valorile pentru acest indicator în anul şcolar 2004-2005 variază între 93,55 % (Sibiu) şi 96,67 (Mureş).

Rata de participare după clasa a VIII-aJudeţul

An şcolar Absol-venţi cl. VIII

Total elevi cuprinşi după cl.VIII-a

Din care în ÎPTRata

totală de particip.

după cl.VIII

(%)

Rata de participare în ÎPT

(%)

Rata de participare în liceu tehnologi

c(%)

Rata de participare

şc.prof./ ucenici/SA

M(%)

Total ÎPT

liceu tehnologic

şc.profes./ ucenici/SAM

Alba

2002-2003 5520 4866 2906 1415 1491 88,15 52,64 25,63 27,01

2003-2004 5348 5080 3169 1196 1973 94,99 59,26 22,36 36,89

2004-2005 5241 4934 3066 1154 1912 94,14 58,50 22,02 36,48Braşov

2002-2003 8219 5671 2865 2806

2003-2004 7924 7852 5124 2561 2563 99,09 64,66 32,32 32,34

2004-2005 8307 7931 5255 2426 2829 95,47 63,26 29,20 34,06

Mureş

2002-2003 7114 6792 4020 1627 2393 95,47 56,51 22,87 33,64

2003-2004 7166 6894 4254 1698 2556 96,20 59,36 23,70 35,67

2004-2005 7154 6916 4438 1713 2725 96,67 62,04 23,94 38,09

Sibiu

2002-2003 5976 5969 3994 1619 2375 99,88 66,83 27,09 39,74

2003-2004 5912 5753 4210 1540 2403 97,31 71,21 26,05 40,65

2004-2005 5719 5350 3874 1588 2286 93,55 67,74 27,77 39,97

Concluzii :

în perioada 2002/2003 – 2007/2008 la nivelul judeţului se observă o tendinţă de scădere a gradului de cuprindere în toate gruple de vârstă cu excepţia grupei 19-23 ani

Conform datelor statistice (INS) pentru anul şcolar 2007/2008, valorile pentru gradul de cuprindere în educaţie în judeţul Braşov se situează peste cele calculate la nivel naţional şi regional în grupele de vârstă 15-18 şi 19-23 ani, fiind însă mai mici decât media naţională şi regională în grupele 3-6, 7-10 şi 11-14 ani (v. Anexa 6f-2).

Se constată pe ansamblul regiunii o rată mare de cuprindere în ÎPT, în mod deosebit la ŞAM. Valorile din 2005-2006 plaseaza judetul Brasov peste media

37

Evoluţia gradului de cuprindere în învăţământ - Jud. BRAŞOV -

74,8

75,8

96,3

93,9

80

47,9

74,6 80

,1

98,3

92,7

77,4

49,1

75,6

78,9

97,4

90,7

79

54,3

79,2

76,8

97,9

92,2

77,4

67,3

83

77,9

96,6

91,2

76,5

80,392

,3

76,6

95

89,4

76,6

109,

4

0

20

40

60

80

100

120

Total 3-23 ani 3 - 6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani 19-23 ani

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008




regionala dar sub cea nationala in cazul ratei nete de cuprindere in clasele IX-X si peste media nationala si regionala in invatamantul secundar superior (17-18 ani)

Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED . Conform datelor INS, în perioada 2003/2004 - 2006/2007, la nivelul judeţului se constată o tendinţă îngrijorătoare de creştere a abandonului în învăţământul liceal şi mai ales în cel profesional - detaliat în Anexa 6h PLAI 2009-2013Extinderea învăţământului obligatoriu la 10 clase începând cu 2003-2004 pare să fi influenţat negativ rata abandonului, în majoritatea cazurilor. In schimb se constata o crestere a abandonului la liceu, fie din motive legate de nivelul de trai, fie din cauza migratiei externe a familiilor.

Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED . Se constata, in perioada 2000-2005, o crestere a ratelor de absolvire a liceului si a invatamantului profesional si o scadere in cazul invatamantului postliceal si de maistri. În anul şcolar 2006/2007, judeţul Braşov înregistrează rate de absolvire mai mici decât la nivel naţional şi regional atât în cazul liceului (52,8%, faţă de 53,9% la nivel regional şi 53,5% la nivel naţional, cât şi în cazul şcolii de arte şi meserii (21,9% faţă de 22,7% la nivel naţional şi 22,6% la nivel regional) şi al anului de completare (16,3% faţă de 16,6% la nivel naţional şi 19,1% la nivel regional) - vezi anexa 6i.PLAI 2009-2013 din experienta se constata in perioada 2007-2009 o mai mare atractivitata a scolilor postliceale si de maistri, aceste cursuri fiind bugetate in aceasta perioada. Şi în cazul acestui indicator, datele INS detaliate pe medii de rezidenţă par să să se bazeze pe locaţia şcolilor (nu pe mediul de provenienţă al elevilor).Concluzii : necesitatea cresterii gradului de cuprindere in invatamantul secundar superior necesitatea revenirii la scolile de arte si meserii ale caror absolventi sa continue studiile prin scoli postliceale

Rata de succes. Ratele de succes la examenele finale de certificare a competenţelor profesionale se apropie de (sau chiar ating) 100% în majoritatea cazurilor (conf. datelor statistice ale ISJ). Această constatare este mai degrabă de natură să pună sub semnul întrebării corectitudinea şi relevanţa evaluărilor finale. Reconsiderarea evaluărilor finale în raport cu standarde de evaluare bazate pe achiziţii reale în termeni de competenţe este de maximă importanţă pentru asigurarea unei certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare.

Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie ISCED . Planificarea în ÎPT şi tehnic va avea în vederea stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare, care să ţină cont de politicile educaţionale, finalităţile în plan ocupaţional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire, dar şi

38

Rata abandonului in invatamantul liceal si profesional - judetul Brasov

1,62,5 2,8

3,9

6,67,2

10,8

8,9

0

2

4

6

8

10

12

2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

%

Liceu Inv.profesional




de specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă. Din datele ISJ din ultimii ani, rata de tranziţie la clasa a IX-a se plasează între un maxim de 96,8% în anul şcolar 2005-2006 şi un minim de 89,5% în anul şcolar 2008/2009, rezultând un procent între 3 şi 10% de elevi care nu-şi continuă studiile după clasa a VIII-a în anul şcolar următor - v. Anexa 21 PLAI 2009-2013. Realizarea indicatorilor propuşi privind tranziţia la următorul nivel de educaţie presupune ca intrările pe traseele de formare să fie planificate în funcţie de finalităţile (ieşirile) vizate după fiecare nivel de calificare şi este condiţionată de măsuri coordonate la nivelul reţelei şcolareConcluzii : Masuri combinate pentru asigurarea accesului la educatie, serviciile de orientare si consiliere etc. Adoptarea unor tinte pentru rata de tranzitie dupa clasa a X-a, de minim 95%

Rata de parasire timpurie a sistemului de educatie. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel regional a avut o evoluţie descrescătoare în ultimii ani, ajungând în 2007 la 16% (faţă de 18,8% la nivel naţional). În ciuda tendinţei descrescătoare din ultimii ani şi a apropierii de media UE-27 (15,3% în 2006), valoarea indicatorului la nivel regional (16% în 2007) este încă departe de ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10% până în 2010 - v. tab.de mai jos şi Anexa 17 PLAI 2009-2013.

Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional- tineri 18-24 ani (%)

România Regiunea Centru2002 2003 2004 2005 2006 2007 2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 22,9 22,7 23,4 20,8 19,3 18,8 18,2 20,9 19,6 18,3 16,6 16,0

Masculin 23,7 23,9 24,9 21,6 19,6 19,0 18,2 21,7 20,5 19,6 17,5 16,4Feminin 22,1 21,5 21,8 19,9 19,0 18,5 18,3 20,1 18,6 16,9 15,6 15,6Urban 10,3 9,8 11,5 9,6 8,7 9,1 8,6 9,4 8,7 8,0 7,3 8,2Rural 40,7 41,4 40,6 38,0 36,1 34,1 33,8 41,5 38,8 36,0 32,2 29,3

Concluzii : Monitorizarea atenta a abandonului scolar Eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului scolar, indeosebi la SAM (mai ales in mediul rural, comunitati dezavantajate) si la clasele a IX-a liceu din acest an scolar.Rata de absolvire a competentelor cheie. Analizând procentul elevilor cu competenţe de lectură scăzute conform datelor furnizate de OCDE (PISA) se constată o creştere a acestuia de la 41,3% în anul 2000 la 53,5% în anul 2006( creştere de 12,2%) faţă de UE-27unde se înregistrează o creştere de la 21,3% la 24,1( creştere de 2,8%). Procentul băieţilor cu competenţe de lectură scăzute e mai mare cu 20% faţă de cel al fetelor.( v. anexa 18)Având în vedere definiţia alfabetizării la citire/lectură în termenii abilităţilor elevilor de a înţelege, de a utiliza şi de a reflecta asupra textului scris pentru a-şi atinge propriile scopuri( de cunoaştere, de studiu, etc.) procentele precizate anterior pentru anul 2006 sunt mai mult decât îngrijorătoare.Competentele cheie ar trebui urmarite si validate explicit ca achizitii fundamentale ale programelor de pregatire.Concluzii : Se impune un efort sporit din partea scolilor avand in vedere

39




Invatarea centrată pe elev, urmarirea si incurajarea progresului individual Programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de invătare Facilitarea unor trasee individualizate de formare etc

Rata analfabetismului. In conformitate cu datele recensamantului din 2002, rata analfabetismului in judeţul Brasov (1,35%) este cea mai scazuta din regiune (2,05%) si mault mai mic decat cel la nivel naţional (2,62%), majoritatea fiind din rândul unor categorii defavorizate (rromi).

Rata de participare in formarea continua a populatiei adulte (25- 64 ani). Indicatorul nu este disponibil la nivel naţional sau regional. In 2006 (conf. Eurostat) acest indicator se situa in jurul valorii de 1,3%, la o distanta uriasa fata de nivelul european (9,6-11,1%), sau faţă de ţinta europeană pentru anul 2010 (12,5%).

2.1.4.8. Indicatori de impact

Impactul sistemului IPT asupra ratei somajului. O analiză pe larg al acestui indicator a fost facută pe larg la pag.25-26 in prezentul PAS. Incepând cu anul şcolar 2006-2007 s-au elaborat indicatori unitari de monitorizare a insertiei profesionale a absolventilor (scoli, AJOFM la nivelul regiunii) pe baza metodologiei pilotate in cadrul programului Phare TVET 2004. Şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT, este ridicat(v.cap 4 PLAI 2009-2013). In judeţul Braşov, ponderea absolvenţilor şomeri cu nivel de pregătire profesional şi liceal tehnologic din numărul total de şomeri cu acest nivel de pregătire a variat în perioada 2003-2008 între un minim de 4,1% (în 2003 şi 2006) şi un maxim de 12,5% (în 2008), ceea ce pare rezonabil dacă avem în vedere că se situează sub ponderea şomerilor din grupa de vârstă 15-24 ani din totalul şomerilor înregistraţi (14,1% în 2007)

Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie. Având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni) care afectează circa 60% din absolvenţii înregistraţi în şomaj la nivel regional, se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii. Rezultatele anchetei in intreprinderi realizate in martie 2006 de Asistenta tehnica a programului phare TVET 2004, in colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană si Regională (CURS) arata ca 85,3% dintre firmele din judetul Brasov au angajat in 2005 cca.34,4% dintre absolventi(fata de 10,5% la nivel regional), cele mai interesate domenii (in functie de specializarile oferite de scoala noastra) fiind: industria prelucratoare (36,4%), transporturi si depozitare posta si telecomunicatii (37,5%). Dincolo de limitele de reprezentatitivitate a eşantionului, aceste rezultate par să sugereze o competitivitate mai ridicată a absolvenţilor din judeţul Braşov comparativ cu celelalte judeţe din regiune

40




Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor

Concluzii : Se recomandă : Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a insertiei profesionale a

absolventilor prin: Colaborarea interministerială pentru compatibilizarea

bazelor de date din somaj cu noile trasee si finalităţi ale sistemului de educatie si formare profesionala

Sondaje periodice in rândul absolvenţilor/angajatorilor vizand insertia profesionala, gradul de utilizare a competentelor (sondaje proprii efectuate de scoli/de retele scolare)

Implicarea IPT in programe de masuri active de ocupare, cu proritate in sprijinul tinerilor care dupa 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii

2.1.4.9. Oferta scolilor din IPT din judetul Brasov

Evolutia planurilor de scolarizare .

Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT în judeţul Braşov, sunt prezentate în Anexa 7. Se constată o scăderea generală a populaţiei şcolare care s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT. Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de planificare în ÎPT pe baza PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire. Cu privire la structura pe domenii a elevilor înscrişi în clasa a IX-a (planul de şcolarizare realizat), în perioada 2002-2008 se remarcă o creştere a ponderii în domeniile cu dinamică pozitivă pe piaţa muncii. Comparând evoluţia cifrelor planificate cu numărul efectiv de înscrieri pe domenii la ŞAM în perioada 2003-2006, se constată la nivel judeţean dificultăţi frecvente în realizarea ponderii planificate în unele domenii cerute de piaţa muncii (ex. construcţii, agricultură) – v.Anexa 7 PLAI 2009-2013. Sistemul de repartizare computerizat şi fluctuaţiile conjuncturale îngreunează desprinderea unor concluzii ferme din această analiză. Se recomandă, în paralel cu planificarea judicioasă a ofertei, măsuri sistematice de orientare şi consiliere a elevilor de gimnaziu cu privire la finalităţile posibile, oportunităţile de angajare şi/sau de continuare a studiilor, pe fiecare traseu de pregătire.

Analizând structura planurilor de şcolarizare pe profile, se constată o creştere a ponderii elevilor înscrişi la profilul servicii.

41




Analiza ofertei curente – formarea profesională iniţială (anul şcolar 2008/2009)

Structura planului de şcolarizare realizat la clasa a IX-a, 2008/2009, jud. Braşov

Liceu tehnologic

34,8%

Liceu teoretic + vocaţional

46,1%

ŞAM19,1%

În anul şcolar 2008-2009, ÎPT în jud. Braşov are o pondere de cca. 54% din totalul elevilor înscrişi în clasa a IX-a (34,8% liceu tehnologic şi doar 19,1% ŞAM).(Sursa: ISJ)Din cifra de şcolarizare propusă prin planul de şcolarizare pentru 2008/2009 (clasa a IX-a), cumulat la nivel judeţean, ÎPT are o pondere de cca. 60,7% (21,34% liceu tehnologic şi 39,33% ŞAM).O ferta la clasa a IX-a filiera tehnologică pe domenii

Planul de şcolarizare la clasa a IX-a ŞAM 2008/2009 (zi) se apropie de ţintele stabilite prin PLAI anterior, în cadrul limitelor prevăzute pentru fiecare domeniu, cu următoarele excepţii: Ponderi mai mici decât limitele inferioare planificate s-au înregistrat în domeniile electronică automatizări, electromecanică, electric, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, agricultură. S-a înregistrat în schimb o depăşire în cazul domeniului turism şi alimentaţie.

Domeniu de pregătire conf. HG 866/2008

Plan şcolarizare realizat cl. IX

ŞAM 2008/20009

Ţinta PLAI anterior pt. 2013 (niv.1 şi 2)

Nr. elevi %Min.-max

(%)Medie

(%)

mecanică 266 28,7% 23-26% 25,5%electromecanică 23 2,5% 4,5-5,5% 5%electric 28 3,0% 5-6% 5,5%tehnici poligrafice 0,0% 0-1% 0,5producţie media

TOTAL 926 100,0 100,0%

Sursa: ISJ

Oferta liceului tehnologic pe profile

42




Structura pe profile a planului de şcolarizare la liceul tehnologic, 2007/2008 este aliniată la ţintele stabilite prin PLAI (v. tab. mai jos şi Anexa 9 – structura planurilor de şcolarizare comparativ cu PLAI)

Structura pe profile la liceul tehnogic

Plan şcolarizare realizat cl. IX Liceu tehnologic

2008/2009 Ţinta PRAI anterior

pt. 2013Nr. elevi %

-tehnic 886 52,4 53,0%-servicii 562 33,2 32,0%-resurse naturale şi protecţia mediului 243 14,4 15,0%

TOTAL 1691 100,0 100,0

2.1.4.10. Alte aspecte si concluzii privind oferta de pregatire prin IPT

Accesul la educatie Dificultăţile identificate sunt legate de : Calitatea servicilor educaţionale in mediul rural, pentru asigurarea

egalităţii accesului la educaţie si formare profesionala in condiţii de calitate

Mobilitatea redusă a elevilor din mediul rural, datorată situatiei sociale precare

Situatia unor minoritati etnice care, din cauza numarului redus de elevi, nu pot constitui pe plan local un numar semnificativ de clase in limba respectiva, limitandu-se numarul de opţiuni ale acestora

Dificultati specifice de acces ale unor categorii dezavantajate (elevi cu deficiente, din zone izolate etc.)

Se recomandă măsuri adecvate de răspuns la nevoile identificate. Presupune identificarea alternativelor şi adoptarea deciziilor optime pentru cuprinderea elevilor, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni). După caz, alternativele avute în vedere pot fi: investiţii în infrastructura şcolilor din rural şi/sau facilitarea mobilităţii elevilor (transport/internat, burse), etc

Necorelari de oferta la nivel de retea scolara . Din analiza planurilor de şcolarizare se constată că de multe ori, şcolile îşi planifică oferta în mod izolat, făcând abstracţie de celelalte şcoli, în detrimentul unei necesare viziuni de ansamblu asupra cererii şi ofertei de pregătire la nivel de reţea. Consecinţele se regăsesc în:

existenţa unor paralelisme nejustificate - calificări care se repetă în şcoli din zone teritorial apropiate sau chiar in aceeaşi localitate. Acest fapt, desi in descrestere, îngustează numărul de opţiuni pe care le are elevul în zonă.

nevoi de calificare neacoperite sau insuficient reprezentate în ofertă la nivelul reţelei

utilizarea ineficientă a resurselor materiale şi umane (cu impact în calitatea serviciilor)

dificultăţi în formarea unor clase pentru asigurarea continuării studiilor la nivelul următor de calificare.

43




2.1.4.11.Proiectul planului de şcolarizare 2009/2010. Ţinte pentru 2013 pe domenii de pregătire (cumulat pentru nivelurile 2 şi 3)

Având în vedere incertitudinile actuale în contextul crizei economice, se recomandă monitorizarea în continuare a evolutiilor lunare ale indicatorilor pieţei muncii (şomaj - locuri de muncă). De asemenea se recomandă actualizarea prognozelor INCSMPS privind cererea şi oferta de locuri de muncă pe termen mediu. Structura planului de şcolarizare pentru 2009/2010 comparativ cu ţintele pentru 2013 este prezentată în tab de mai jos:

Domeniu de pregătire

Plan şcolarizare cl. IX 2009/2010

Ţinta PLAI pe domenii pt. 2013 Nivelurile 2+3

Nr. clase

Nr. elevi

% Min.-max. (%)

Ţinta medie (%)

agricultură 3 84 2,8% 3-6% 4,5%silvicultură 2 56 1,9% 1-3% 2,0%ind. alimentară 5 140 4,7% 4-5% 4,5%protecţia mediului 4 112 3,8% 1-3% 2,0%comerţ 1 28 0,9% 7-10% 8,5%economic 13 364 12,3% 7-11% 9,0%turism şi alimentaţie 15 420 14,2% 8-12% 10,0%estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0,0% 1-3% 2,0%construcţii, instalaţii şi lucrări publice 4 112 3,8% 6-10% 8,0%mecanică 32 896 30,2% 20-25% 22,5%electric 8 224 7,5% 4-7% 5,5%electromecanică 1 28 0,9% 2-3% 2,5%electronică automatizări 10 280 9,4% 5-8% 6,5%chimie industriala 1 28 0,9% 0-2% 1,0%materiale de construcţii 0 0 0,0% 0-1% 0,5%fabric.prod.din lemn 3 84 2,8% 3-5% 4,0%industrie textilă şi pielărie 4 112 3,8% 4-6% 5,0%tehnici poligrafice 0,0% 0-2% 1,0%Producţie media 0,0% 0-2% 1,0%

TOTAL 106 2968 100,0% 100,0%

Se poate observa o usoara tendinta crescatoare in domeniile de pregatire subliniate.

2.1.4.12. Oferta scolilor din IPT pentru formarea adultilor

În 2008, şcolile din judeţul Braşov au derulat 12 programe de formare profesională pentru adulţi pentru un număr de 278 persoane. În ciuda progresului realizat, lectura registrului furnizorilor acreditaţi pentru formarea adulţilor oferă prilejul constatării că numărul şcolilor şi programelor pentru care au obţinut autorizarea reprezintă încă o minoritate, comparativ cu furnizorii privaţi, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun şcolile.

Şcoli autorizate de CNFPA ca furnizori de formare pentru adulţi Judeţul Nr. şcoli

din ÎPTNr. şcoli autorizate

CNFPA% şcoli autorizate

CNFPANr. programe

autorizateNr. programe

autoriz.ate derulateNr. pers.

formate în 2008Jud. BRAŞOV 34 6 18% 22 12 278

În programele de „a doua şansă”, adresate celor care au împlinit 18 ani fără să fi absolvit învăţământul obligatoriu, sunt implicate la nivel judeţean, dar nici un grup şcolar. În aceste condiţii, doar două dintre programele de a doua şansă derulate de şcolile

44




din judeţ în 2006/2007 (în şcoli generale!!!) oferă profesionalizare. Având în vedere obiectivul ca pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare numărul programelor derulate cu profesionalizare este încă redus, şcolile din ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A doua şansă”, adresate prioritar grupurilor ţintă dezavantajate.

2.1.4.13. Retele scolare

Şcolile din programul Phare TVET 2001-2003 au fost incluse în reţele de colaborare coordonate de centrele de resurse. La rândul lor, şcolile din programul Phare TVET 2001-2003 asistă şcolile Phare 2004-2006 şi coordonează reţele de interasistenţă cu celelalte şcolii din judeţ. Este necesară consolidarea reţelelor de interasistenţă, fiind esenţială asumarea de către toate şcolile Phare TVET a unui rol activ în acest sens.S-au conturat şi inţiative de formare a unor reţele pe domenii de pregătire şi/sau tematice la nivel judeţean urmând ca ulterior să fie extinse cu ramificaţii la nivel regional. Obiectivele acestor reţele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bune practici, consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din program, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu cerinţe educative speciale (CES), dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile, coordonare în planificarea ofertei, etc. În continuare este necesară concretizarea inţiativelor asumate pentru dezvoltarea acestor reţele

2.1.4.14. Parteneriatul cu intreprinderile

Un parteneriat activ si eficient reprezinta o condiţie obligatorie pentru un IPT de calitate, orientat către nevoile beneficiarilor. Acesta se bazează, indeosebi, pe practica elevilor, evaluare si validarea competentelor dobandite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea curriculumului in dezvoltare locala (CDL), contactul profesorilor cu schimbarile tehnologice etc.

In multe cazuri aceste parteneriate se rezumă la desfaşurarea orelor de instruire practică a elevilor, in funcţie de managementul şcolilor, de interesul agenţilor economici sau de condiţiile locale. Este recomandabil să se realizeze o mai bună monitorizare a parteneriatelor, evalurea acestor parteneriate, pe baza hărtii parteneriatului actualizată anual , atat la nivelul fiecarei scoli (prin PAS) cat si la nivelul retelei scolare din judet.

Doar 50% din totalul şcolilor ÎPT din judeţ au agenţi economici reprezentaţi în CA, 72% din şcoli au mai multe domenii de pregătire, dar numai 13% dintre acestea au mai mult de un domeniu reprezentat de agenţi economici în CA. Gradul de cuprindere al elevilor în convenţii de practică la nivel judeţean (total, pe cele 3 niveluri de calificare) = 36%. Cca. 36% dintre şcoli nu asigură cuprinderea în practică pentru toţi elevii nici măcar la nivelul 2 de calificare. Doar 53,1% dintre şcolile ÎPT au parteneriate cu agenţii economici pentru activităţi de orientare şi consiliere, 9,4% pentru formarea adulţilor, 12,5% au parteneriate pentru formarea cadrelor didactice şi 71,9% pentru CDL

2.1.4.15. Principalele concluzii din analiza IPT judetean

45




Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltarii resurselor umane, sprijinita de investitii corespunzatoare in capitatlul uman

Ajustarea ofertei in raport cu nevoile de calificare pe termen lung, asigurarea accesului la educaţie si formare profesionala, optimizarea resurselor

Nevoia si oportunitatea unei strategii de diversificare a grupurilor ţinta si a ofertei de servicii (formarea adultilor, servicii in folosul comunitătii, contacte cu intreprinderile si alte organizatii pentru studiu, cercetari si consultatnta)

Crearea si aplicarea unor proceduri coerente de investigare a nevoilor de calificare la nivel local, care să furnizeze informaţiile necesare – credibile, de calitate, periodic actualizate si accesibile şcolilor si beneficiarilor sistemului de educaţie si formare profesionala

Corelarea bazelor de date din şomaj cu noile finalităţi obţinute prin sistemul de educaţie si formare profesională si cu viitorul cadru naţional al calificărilor

Raţionalizarea reţelei şcolare si optimizarea resurselor Creşterea gradului de acoperire si a calităţii serviciilor de orientare si consiliere Măsuri specifice pentru accesul la educaţie, creşterea gradului de cuprindere si

reducerea a abandonului şcolar Programe de reabilitare si modernizare a infrastructurii şcolilor Măsuri privind dezvoltarea profesională a cadrelor didactice Creşterea repezentativităţii partenerilor sociali in mecanismele decizionale,

dezvoltarea, diversificarea si eficientizarea relaţiilor de parteneriat in cadrul unor reţele funcţionale de colaborare institutională sistematică

Creşterea numărului de elevi cuprinşi în convenţii de practică la agenţii economici Creşterea implicării partenerilor sociali în activităţi de orientare profesională a

elevilor Dezvoltarea de parteneriate cu agenţii economici pentru actualizarea

competenţelor de specialitate ale profesorilor şi maiştrilor instructori ÎPT Dezvoltarea de parteneriate cu agenţii economici pentru formarea adulţilor Utilizarea oportunităţilor de finanţare a stagiilor de pregătire practică ( POSDRU

– DMI 2.1)

46




2.2 ANALIZA MEDIULUI INTERN

2.2.1. Activitatea de predare-invatare

Colegiul Tehnic de Transporturi Brasov ofera pregatire absolventilor de gimnaziu din toate cartierele si din localitati invecinate - scolarizatii sunt cuprinsi in anexa foaie de lucru 1.edu

Colegiul a luat nastere prin Ordinul nr. 5217/23.09.2009.al MEdCI, motiv pentru care analiza interna a anilor scolari precedenti se face separat pentru fiecare institutie reunite sub noua titulatura: Colegiul Tehnic Feroviar Brasov si Grup Scolar Industrial Auto Brasov.

NOTA: Este o abordare noua a ISJ Brasov cu privire la optimizarea cheltuielilor pe elev, a utilizarii judicioase a spatiilor de invatamant si de reducere a paralelismului in oferta educationala din invatamantul brasovean. Este o reorientare a ofertei scolii, pornind de la meseriile traditionale spre noile cerinte ale pietei muncii si strategiile de dezvoltare a municipiului si judetului Brasov.

Prin diversificarea ofertei noastre scolare se pune problema unei pregatiri practice de calitate pentru formarea de competente noi. In domeniile ofertate,exista o alternanta a specializarilor, in functie de cerintele de calificare exprimate de agentii economici si de statisticile AJOFM si ale Directiei Judetene de Statistica, dand posibilitatea absolventilor sa se poata integra mai usor pe piata fortei de munca. Introducerea prin CDL a unei curricule noi de specialitate, in unele cazuri stabilite de comun acord cu agentii economici parteneri, se urmareste completarea competentelor de baza si dobandirea de competente noi. Scoala monitorizeaza absolventii cu privire la evolutia lor dupa absolvire. In acest sens, datele pentru ultimii doi ani sunt prezentate mai jos. Rata de pierdere/abandon pe fiecare nivel a avut urmatoarea evolutie (anexa-foaie de lucru 4.1.edu):-PREZENTATE SEPARAT PENTRU FIECARE ORGANIZATIE SCOLARA IN PARTE. Se poate observa la Grup Sc. Ind. Auto o reducere semnificativa a pierderilor in anul scolar 2008-2009 din cauza evolutiei favorabile a transporturilor auto si o crestere la CTF Brasov in aceeasi perioada din cauza scaderii cererilor de transport pe calea ferata si implicit a activitatii si angajarilor in domeniul feroviar.Ruta indirecta :

NOTA : Pierderile s-au datorat frecventei reduse a elevilor din diverse motive (socio-economice a familiei, migratie externa/interna) si rezultatelor slabe la invatatura.

Ruta directa :NOTA : Pierderile se datoreaza migratiei externe/interne si/sau problemelor de integrare in colectivele din care au facut parte (comportamentale). Este de remarcat reducerea substanţială a pierderilor, mai mult decat atât, majoritatea absolvenţilor isi continua

47




studiile la o forma superioară de invătâmant (chiar si cei care nu au promovat examenul de bacalaureat urmeaza o şcoală postliceala)

Cauzele pierderilor inregistrate in anul scolar trecut sunt cuprinse in anexa-foaie de lucru 4.2.edu

Evolutia ratei abandonului scolar pe forme de invatamant si niveluri de pregatire-anexa-foaie de lucru 5.eduNOTA : La ambele scoli principalul motiv al abandonului a fost determinat de

rezultatele slabe la invaţătură şi mai puţin motivele sociale ala familiilor. Rata de promovabilitate, pe forme de invăţâmant si niveluri de pregatire este

cuprinsă in anexa-foaie de lucru 6.edu :NOTA : Se poate constata o crestere a ratei de promovabilitate la toate nivelurile, atat pe ruta directa cat si pe cea indirecta, in conditiile in care exigenta cadrelor didactice a crescut in fiecare an.

Evolutia ratei de succes la examenul de bacalaureat este cuprinsa in anexa-foaie de lucru 7.2.edu :

NOTA: Se poate observa o reducere a ponderii celor care au promovat examenul de bacalaureat in 2008 fata de 2007 la Gr. Sc. Ind. Auto si o crestere in 2009 fata de 2008 ca si o reducre constanta a ratei de promovabilitate la CTF Brasov, deşi s-au luat masuri de intensificare a orelor de pregătire suplimentară la disciplinele de examen.

Se poate vedea evolutia ratei de succes in perioada 2003-2006, pe forme de invatamant . –anexa foare de lucru 7.2.edu

NOTA :La Gr. Sc. Ind. Auto se constata o reducere a promovarii examenelor de competente si la CTF Brasov se mentin rezultatele foarte bune (100% promovabilitate) in conditiile participarii reprezentantilor agentilor economici in comisiile de evaluare a competentelor dobandite de absolventi.

Cheltuielile pe elev la nivelul judetului au fost de 14,644 mii lei/elev. La nivelul scolii acestea au evoluat dupa cum urmeaza (anexa-foaie de lucru 9.edu):

NOTA : La CTF Brasov se poate observa o crestere a acestui indicator. Rezultatul este partial pentru anul 2009

Evoluţia numarului de elevi/cadru didactic (anexa-foaie de lucru 10.edu). NOTA : Se poate observa ca evoluţia acestui indicator este apropiat de valorile la nivel judeţean. Diferenţele se datoreaza faptului ca numărul de cadre didactice incadrate in şcoala in fiecare an şcolar a fost egal cu numarul de norme didactice generat de numărul de clase. Singurele diferenţe majore se constată la şcoala postliceala si de maiştri- forme de şcolarizare cu plata, clase care se formează la solicitarea doritorilor de continuare a studiilor. Efectivele acestor clase nu sunt foarte mari, ceea ce determina o valoare atat de redusa a acestui indicator.

Insertia socio-profesionala a absolventilor se prezinta dupa cum urmeaza (anexa-foaie de lucru 12.edu) :

NOTA : Se constata masiva optiune de continuare a studiilor a elevilor de SAM Elevii care au fost exmatriculaţi si cei declarati repetenti la finele anului scolar precedent au fost reinmatriculati in anul scolar curent in proportie de cca 90%.

Opţiunile elevilor in continuarea educaţiei in cele doua etape (anexa-foaie de lucru 17.edu)

NOTA : Pentru domeniul tehnic la liceu, finalităţile sunt impuse de nomenclatorul ocupaţiilor din Romania. Multe dintre acestea nu constituie o atracţie pentru absolvenţii de gimnaziu sau pentru părintii acestora, motiv pentru care nu optează pentru ele.

48




La SAM, denumirile specializarilor sunt mai clar formulate de legiuitor, deci mai pe inţelesul grupurilor ţintă.

O atentie deosebita s-a acordat programelor de formare continua a adulţilor.Scoala noastra a depus oferte de curricule la AJOFM. Necazul nostru consta in slaba atentie acordata de agentii economici, AJOFM şi a altor parteneri sociali acestui indicator. Multe persoane aflate in şomaj sau care doresc imbunăţăţirea /diversificarea competenţelor profesionale, se adresează unor firme private furnizoare de astfel de servicii. In vederea cresterii sanselor de insertie profesionala a absolventilor, activitatea de invatare centrata pe elev a dus la formarea abilitatilor de lucru in echipa, management al efortului, timpului, focalizarea atentiei, utilizarea tehnicilor informationale si stimularea creativitatii. Analizand comparativ gradul de insertie profesionala a absolventilor pe anii scolari 2003-2004, 2004-2005, 2005-2006 , 2006-2007, 2007-2008 si 2008-2009 s-a constatat o crestere cu cca. 10% in ultimul an fata de cei anteriori, aceasta determinand motivarea absolventilor in alegerea, din oferta educationala, a acelor specializari care sa le faciliteze angajarea imediata dupa absolvire.

Necunoasterea finalitatilor pentru fiecare domeniu/specializare, determina nehotararea absolventilor de gimnaziu in stabilirea ordinii optiunilor pentr admiterea in IPT.

Insuficienta promovare a imaginii scolii in randul elevilor de gimnaziu din anii terminali si existenta unui numar mic de instrumente de evaluare la indemana consilierului psihopedagogic conduc , de asemenea, la nehotararea absolventilor privind stabilirea ordinii optiunilor in fisa de inscriere .

O alta cauza a slabei motivatii este puterea mare de decizie pe care o au parintii in orientarea carierei copiilor lor , acestia apreciind,in multe cazuri ,subiectiv aptitudinile acestora .CONCLUZII:

Cresterea calitatii actului educational in ultimii doi ani s-a datorat unei preocupari accentuate a colectivului didactic din scoala pentru aplicarea de metode noi de predare-invatare-evaluare si colaborarii cu parteneri sociali si economici.

2.2.2. Materiale si resurse didactice- se urmareste crearea de laboratoare si cabinete de specialitate pentru meseriile noi;

S-a imbogatit dotarea cu materiale didactice, prin achizitionare (ex. calculatoare, soft-uri educationale) si prin autodotare (planse, panouri si machete didactice, cabinete noi), in cea mai mare parte executate de cadrele didactice si maistri instructori in cadrul orelor de specialitate.

Costurile mari ale consumabilelor necesare realizarii materialelor didactice si existenta unei oferte insuficiente de soft-uri, determina numarul numarul prea mic al acestora.

Se vor moderniza cabinetele si laboratoarele existente pentru a le adapta la nevoile cursurilor de formare continua a adultilor, in functie de prioritatile identificate, astfel incat evaluarea competentelor si abilitatilor sa se efectueze la standarde internationale.

49




Dotarea inca unui laborator de informatica (fata de cel existent) in cadrul programului MECT. Fondurile alocate de catre Primarie si Consiliul Local sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor legate de modernizrea materialului didactic si a modului de evaluare.

In vederea achizitionarii echipamentelor moderne necesare formarii si evaluarii competentelor si abilitatilor dobandite de elevi si de adultii din cadrul programelor de formare continua, se impune identificarea si atragerea unor surse de finantare extrabugetare (agenti economici, proiecte si programe de finantare)

CONCLUZII:Scoala noastra dispune, in general, de o bogata baza materiala, in special in ceea ce priveste infrastructura. Sursele de venituri bugetare fiind mici, nu s-a putut realiza modernizarea dorita astfel incat sa fie posibila o corelare perfecta intre cerintele unui invatamant modern, la nivel european, si mijloacele didactice utilizate pentru aplicarea invatamantului centrat pe elev.

2.2.3. Resursele umane

In anul scolar 2008-2009 colectivul didactic a fost format dina. GR. SC. IND. AUTO: Personalul didactic al şcolii in următoarea componenţă:

62 cadre didactice, din care :- 49 profesori

- 12 maiştri instructori - 1 psiholog şcolar 42 cadre didactice titulare:

- 33 profesori

- 9 maiştri instructori. 13 suplinitori 7 cumul, plata cu ora

b. CTF Brasov: 55 cadre didactice, din care :

- 48 profesori

- 6 maiştri instructori - 1 psiholog şcolar 40 cadre didactice titulare:

- 34 profesori

- 6 maiştri instructori. 12 suplinitori din care 10 suplinitori calificati si 2 necalificati 3 cumul, plata cu ora

50




In anul scolar 2009-2010 COLEGIUL TEHNIC DE TRASPORTURI functioneaza cu un colectiv didactic format din 108 profesori pentru 99,32 norme didactice profesori, ingineri si maistri instructori, dupa cum urmeaza:

78 titulari 22 suplinitori calificati –veniti prin concurs 3 suplinitori necalificati 4 detasati 1 plata cu ora.

Privind nivelul de calificare-perfectionare al cadrelor didactice situatia se prezinta astfel: 35 cadre didactice au gradul didactic I 16 cadre didactice au gradul didactic II 24 cadre didactice au definitivatul 4 cadre didactice sunt debutanti

Pentru disciplinele tehnologice, numarul cadrelor didactice a evoluat dupa cum urmează (anexa-foaie de lucru 11.edu).Marea majoritate a cadrelor didactice au participat la cursuri de perfectionare organizate prin CCD Brasov sau FPIMM. Toate cadrele didactice din scoala au participat la instruiri cu privire la aplicarea Invatarii centrate pe elev si la Calitatea in invatamantul tehnic, aplicand cunostintele dobandite incepand cu anul scolar 2005-2006.

Reforma educationala este solicitata ca o schimbare majora a resurselor umane. Cel mai usor se poate interveni asupra cadrelor didactice. Fiecare profesor capata un rol mult mai complex, devenind:

Creator de curricula, deoarece creaza noi programe, fie in cadrul scolii prin CDL si CDS, fie prin propuneri de curricule nationale, in functie de competentele noi, la nivel european. In cadrul acestora, profesorul propune si promoveaza sisteme noi de invatare, interactive si interdisciplinare, care stimuleaza formarea de noi deprinderi de invatare activa elevilor.

Consilier, deoarece-fie ca diriginte, fie in activitatea sa de specialitate la clasa- poate ajuta elevii sa-si descopere adevarata vocatie si aptitudinile personale, fiind de un real ajutor in orientarea viitoarei cariere-sursa de satisfactii personale in viata.

Moderator in diversele situatii sau momente critice sau de luare a unor decizii majore. Poate interveni in situatii delicate in familiile elevilor, intre elevi sau intre elevi si profesori.

Evaluator deoarece creaza, propune si aplica criterii de evaluare a competentelor dobandite.

Reforma educationala presupune si schimbari in didactica fiecarei discipline. Noile strategii didactice pun accent pe invatarea centrata pe elev, scotand in evidenta rolul profesorului de a coordona invatarea, de a oferi elevilor oportunitati de invatare intr-un mod care ii ajuta sa-si insuseasca cat mai multe cunostinte si sa-i determine sa-si asume responsabilitatea propriei lor educatii.

51




Elevul, cunoscand o diversitate de strategii de invatare si stiind cum sa le foloseasca, isi poate planifica, monitoriza, evalua si adapta propriul proces de invatare, astfel incat sa dobandeasca competente si deprinderi practice.

CONCLUZII: Scoala noastra dispune de un colectiv didactic cu o buna pregatire profesionala si permanent preocupat de perfectionare.

2.2.4. Resurse materialeUnitatea şcolara detine:

-doua corpuri de cladire cu 25 spatii de instruire pentru pregatirea teoretica dintre care:

patru laboratoare pentru informatica un laborator si un cabinet de fizica un laborator pentru chimie un cabinet pentru biologie-geografie un laborator pentru masurari electrice si

electronice un laborator fonic de limbi straine un cabinet de electrotehnica un laborator pentru electronica asistat de calculator un cabinet pentru desen tehnic un cabinet pentru tehnologii generale un cabinet pentru transporturi feroviare si auto un cabinet de orientare si consiliere socio profesionala

sala festiva.-cinci ateliere pentru instruire practica, din care:

3 ateliere pentru lucrari mecanice si electromecanice; 2 ateliere pentru lucrari electrice si electronice.

Baza materiala a fost mereu imbunatatita prin:- in limita fondurilor bugetare, s-a realizat dotarea cladirilor scolii cu o centrală

termică noua, pentru respectarea conditiilor de microclimat necesare desfasurarii unei activitati educationale in conditii normale;

- achizitionarea/modernizarea de mobilier, aparatura si substante de laborator,- tehnica de calcul, prin sponsorizari si surse extrabugetare;- reparatii si lucrari de intretinere, in marea lor majoritate de la bugetul local

( schimbarea tamplariei cu PVC si instalarea de geamuri termopan la atelierele-scoala) si la trei sali de clasa din surse extrabugetare si forte proprii;

- lucrari de reabilitare si dotari specifice pentru laboratoare si ateliere scoala

52




- CONCLUZII: Infrastructura are un grad de uzura destul de ridicat, motiv pentru care se va intocmi un proiect pentru

finantarea reabilitarii scolii si adaptarii la organizatia scolara nou infiintata prin reunirea celor doua scoli, astfel incat procesul instructiv-educativ sa se desfasoare in conditiile unui invatamant modern, adaptat la noile cerinte privind formarea de competente generale si de specialitate de calitate.Acest proiect va viza atat reparatia capitala a cantinei, a caminului cat si amenajarea unui Centru de documentare si informare a elevilor.

2.2.5. Parteneriate si colaborari

In anul scolar trecut am avut parteneriate cu peste 20 de agenti economici locali, in special pentru instruirea practica a elevilor, unii dintre ei cu lunga traditie (Regionala CF Brasov), altii noi dar cu rezultate bune in colaborare.Principalii colaboratori sunt: ISJ Brasov, CCD, Universitatea TRANSILVANIA, scolile generale si celelalte grupuri scolare, AJOFM Brasov, ASES, mass-media,Politia Feroviara Brasov si Jandarmeria.

Parteneriatul incheiat cu AJOFM faciliteaza obtinerea datelor, permanent actualizate, referitoare la meseriile cerute pe piata muncii, domeniile si nivelurile de calificare, actuale si de perspectiva. Informatia circula periodic in ambele sensuri, permitand astfel elaborarea unei strategii in stabilirea ofertei educationale pentru fiecare an scolar. Cei mai importanti parteneri-agenti economici in anul scolar trecut sunt trecuti in foaie de lucru « 15.edu » din anexa la prezentul PAS

53

Atelierele scolii

Cantina

Camin

Ateliere




Participarea unor reprezentanti ai agentilor economici in comisiile de evaluare a examenelor de absolvire (cu care exista parteneriate pentru desfasurarea activitatii de instruire practica) si urmarirea permanenta a activitatii elevilor in cadrul orelor de instruire practica, alaturi de cadrele didactice care ii indruma, au condus la cresterea interesului agentilor economici in angajarea absolventilor nostri.

Agentii economici au stabilit criteriile de selectie a fortei de munca pornind de la identificarea competentelor de lucru in echipa, abilitatilor de comunicare si integrare in cultura organizationala a firmei din care urmeaza sa faca parte, flexibilitatii, responsabilitatii si relationarii pozitive cu ceilalti ale absolventilor nostri.CONCLUZII:

- Partenerii si colaboratorii identificati pana in prezent s-au implicat in mod serios in desfasurarea actului educational la standarde inalte, in stabilirea ofertei educationale rationale a scolii, in consilierea si orientarea carierei elevilor nostri, precum si in identificarea cauzelor care au determinat cazurile de abandon scolar- Legislatia in vigoare permite in mica masura scolii sa exercite presiuni asupra familiilor ai caror copii refuza scolarizarea in nivelul 1 (SAM). Se impune colaborarea mai buna cu politistul de proximitate in vederea stabilirii cauzelor reale care au determinat abandonul scolar.- Politia TF si Jandarmeria asigura un climat de siguranta in perimetrul scolii, pentru desfasurarea activitatilor didactice si educative.

54




2.2.6. Autoevaluarea activitatii scolii

Desi s-au constatat evolutii pozitive ale rezultatelor, acestea nu sunt in fiecare an scolar la nivelul dorit, impus de cerintele unui invatamant de calitate.

La inceputul fiecarui an scolar, in primul Consiliu profesoral, se stabilesc obiectivele pentru anul in curs, pe baza analizei rezultatelor din anul scolar precedent. Acestea sunt reflectate prin notele obtinute, procentul de promovabilitate la examenele de absolvire sau la olimpiade si concursuri pe meserii.

Coroborand analiza cu noile prevederi ale curriculelor valabile la fiecare disciplina de studiu, se impune corelarea dintre curricule si planificarile activitatilor didactice. Sefii de catedre trebuie sa verifice metodele si mijloacele de predare-invatare utilizate de fiecare cadru didactic, astfel ca acestea sa fie in deplina concordanta nu numai cu cerintele curriculelor ci si cu situatia reala la fiecare clasa, punandu-se accent pe invatarea centrata pe elev.

Imbunatatirea calitatii activitatii instructiv-educative presupune cunoasterea nivelului real de cunostinte al fiecarei clase. Pentru evaluarea completa a elevilor, sunt necesare teste la nivelul fiecarui an de studiu, la fiecare disciplina, ale caror rezultate sa fie analizate la nivelul catedrei si la nivelul scolii, putandu-se trage concluzii pertinente cu privire la nivelul de insusire a cunostintelor teoretice si de formare/dezvoltare a abilitatilor practice ale elevilor. Analiza devine completa daca se adauga informatii ale cabinetului psihopedagogic si de consiliere din scoala. Acesta poate furniza fise de evaluare a elevilor care pot sta la baza propunerilor de metode si mijloace didactice specifice fiecarei discilpline, asigurandu-se cu adevarat un invatamant centrat pe elevi. Toate aceste dovezi se pot colecta prin diverse metode: de la discutii cu elevii si parintii, la chestionare aplicate partenerilor cu privire la activitatile desfasurate de elevi in cadrul orelor de instruire practica, de la modul de intocmire si evaluare a testelor, la utilizarea de materiale auxiliare si mijloace moderne (IT) in procesul de predare-invatare, la activitati la clasa pliate pe obiectivele generale ale scolii.

Culegerea informatiilor cu privire la activitatea curenta la fiecare clasa a fiecarui cadru didactic se poate face prin observarea modului de respectare a planificarilor, asistente la ore, ceea ce ajuta managerul sa cunoasca mai bine activitatea personalului didactic. Discutiile cu elevii, profesorii si parintii furnizeaza informatii utile, prin analizarea carora se pot stabili planuri ale activitatilor, diferentiate pe grupurile tinta (elevi, profesori).

Portofoliile elevilor reprezinta oglinda evolutiei sale teoretice si practice (abilitati si competente). Se pot identifica mai usor carentele si metodele de interventie pentru inlaturarea lor.

De asemenea, se impune o mai obiectiva evaluare a cadrelor didactice, pe baza noilor standarde de calitate impuse unui invatamant modern; nu este suficienta participarea acestora la diverse cursuri si stagii de perfectionare atata vreme cat nu exista vointa sau dorinta aplicarii lor in practica la catedra.

55




2.3. ANALIZA SWOT2.3.1. PUNCTE TARI

Capacitate mare de scolarizare (numar mare de sali de clasa, laboratoare si cabinete de specialitate, suficinte pentru desfasurarea orelor chiar si pe grupe de elevi-daca legislatia scolara ar permite);

Capacitate de pregatire in domenii pentru care exista cerere pe piata fortei de munca, determinata de inaltul grad de calificare al cadrelor didactice si dotarilor

Oferta variata de specializari si niveluri de competente; Buna pregatire a absolventilor, dovedita de gradul ridicat de asimilare a lor de

catre agentii economici; Performantele unor elevi la concursurile pe meserii si olimpiade scolare tehnice,

la nivel judetean cat si national; Coeziunea colectivului didactic, chiar si dupa unirea celor doua scoli; Capacitatea managementului de a realiza transformari benefice scolii Accesul usor al elevilor la scoala Dotare buna in laboratoare si cabinete de specialitate ca si pentru activitatile

practice (parc auto pentru obtinerea permisului de conducere categoriile B si C) Parteneriate durabile cu agenti economici din domeniul feroviar : Regionala CF

Brasov si Depou Bv si auto : service-uri de traditie Parteneriate externe cu scoli din Germania si din tara Detinem camin si cantina – un atuu al unitatii nostre pentru atragerea elevilor din

alte localitati si judete Derularea de activitati extrascolare si extracurriculare cu impact puternic pozitiv

asupra atragerii elevilor catre scoala si invatare – sursa de imbunatatire a rezultatelor scolare ale acestora

2.3.2. PUNCTE SLABE Finantare precara de la buget; Insuficienta surselor de finantare extrabugetara; Insuficienta promovare a imaginii si ofertei educationale a scolii; Insuficienta preocupare a tuturor cadrelor didactice pentru realizarea obiectivelor

scolii pentru fiecare an scolar; Suportul logistic insuficient pentru atingerea obiectivelor; Exista profesori care nu folosesc mijloacele moderne de predare, diferentiate pe

clase si niveluri de studiu, unii fiind tributari vechiului sistem de invatamant; Exista dirigintii care nu colaboreaza eficient cu cabinetul psihopedagogic pentru

stabilirea atat a profilului individual al fiecarui elev, baza de lucru la clasa pentru colectivul didactic al clasei, cat si pentru orientarea competenta a acestuia in cariera sa viitoare;

Insuficienta promovare a scolii, multi dintre elevii de gimnaziu necunoscand oferta scolii (specializari noi si oportunitati)

Elevi navestisti in numar destul de mare – una din cauzele absenteismului ridicat Existenta unui numar mare de elevi ai caror parinti sunt plecati in strainatate,

ramanand nesupravegheati in suficienta masura – cauza a abaterilor de comportament, absenteism si chiar abandon scolar

56




2.3.3. OPORTUNITATI Existenta, in cadrul Universitatii TRANSILVANIA a unor sectii ale facultatilor

care permit absolventilor scolii noastre sa-si continue studiile in profilurile absolvite;

Dinamica crescatoare a specializarilor din domeniul mecanicin urmatorii ani, chiar daca cresterea va fi mai lenta in 2010;

Deschiderea agentilor economici catre realizarea de parteneriate cu scoala noastra Rezultatul colaborarii cu AJOFM si Centrul Judetean de Statistica s-a concretizat

in propunerea unor specializari noi in oferta educational. Crearea retelei scolare care sa diminueze ofertele scolare suprapuse. Restructurarea economica, in special in industria constructoare de masini, care va

aduce modificari insemnate in plan social. Existenta, la nivelul Consiliului Local si al Consiliului Municipal, a programelor

de parteneriat Existenta programelor si proiectelor de mobilitate pentru elevi si cadre didactice

( Socrates si Leonardo da Vinci) si a programelor din fonduri structurale Sprijinirea elevilor proveniti din medii sociale defavorizate prin programe

guvernamentale (“Bani de liceu”, burse sociale) Deschiderea de noi parcuri industriale in jurul Brasovului, chiar si in conditiile

actualei crize economice Deschiderea lucrarilor la aeroportul Brasov, preconizata pentru primavara anului

2010 Trecerea drumului de centura a Brasovului prin fata colegiului

2.3.4. AMENINTARI Lipsa de interes fata de actul educational a unor elevi si lipsa de cooperare

manifestata de unii parinti (motivata de veniturile insuficiente sau de dezinteresul manifestat fata de educarea propriului copil) ;

Migratia externa, care s-a accentuat din ianuarie 2007-reducand populatia scolara aflata pe un trend descrescator ;

Diminuarea populatiei scolare ca urmare a scaderii natalitatii; Repartizarea computerizata a elevilor de gimnaziu, fara a se tine cont de

aptitudinile acestora (chiar daca au fost corect identificate la scoala de provenienta);

Existenta paralelismului si a supraofertei educationale reprezinta surse de influentare negativa a orientarii scolare a elevilor de gimnaziu ;

Abandonul scolar din motive economice ale familiei. Lipsa de interes generalizata fata de actul educational atat din partea elevilor cat si

a familiilor, cauzata de lipsa de educatie a parintilor si de factori economici si sociali

Criza economica actuala care induce o orientare precara a elevilor si a familiilor acestora

3.MONITORIZAREA SI EVALUAREA IMPLEMENTARII PAS

In vederea elaborarii planului de actiune al scolii au avut loc:

57




Reuniuni lunare ale colectivului de elaborare PAS, ale consiliului de administratie si ale sefilor de compartimente pentru a realiza analiza interna

Reuniuni cu parintii, comunitate locala, agenti economici, alte institutii pentru a realiza analiza mediului extern, analiza SWOT si proiectarea planurilor operationale

Consultarea personalului scolii in stabilirea obiectivelor si proiectarea planurilor operationale

Programul activitatilor de monitorizare si evaluare este:

Tipul activitatiiResponsabilitatea monitorizarii si evaluarii

Frecventa monitorizarii si evaluarii

Datele intalnirilor de analiza

Monitorizarea implementarii actiunilor individuale

Responsabilul cu implementare PAS Lunar Prima zi de joi din

lunaAnaliza informatiilor privind progresul realizat

Responsabilii ariilor curiculare si ai comisiilor pe probleme

Semestrial Ianuarie 2010

Iunie 2010 Prezentarea generala a informatiilor privind progresul realizat

Directorul Anual Iunie 2010

58




Prezentarea rezultatelor monitorizarii implementarii PAS se va face in scris, de catre responsabilul cu implementarea PAS, catre consiliul de administratie din unitate. Raportul va fi prezentat lunar. Analiza acestuia se va face semestrial, in Consiliul de administratie si Consiliul Profesoral. Dupa caz, se aduc modificari, ce se valideaza in Consiliul Profesoral, semestrial.

59




PRIORITATEA 1: CORELAREA OFERTEI IPT CU NEVOILE DE CALIFICARE LOCALA

Obiectiv 1: Identificarea nevoilor de calificareTinta: Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile privind nevoile de calificareContext: Dinamica economiei locale in urmatorii ani

Actiuni pentru atingerea

obiectivului

Rezultate masurabile Data de finalizare

Responsabili Partener Cost Sursa de finantare

Identificarea si contactarea partenerilor care ofera informatii

Necesarul de calificari in urmatorii ani, pe domenii si specializari

Completarea 100% a claselor ofertate

Existenţa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, operaţional începând cu 2009

DEC. 2009(anual)

DirectorCons.de Admin.

AJOFMDirectia Judeteana de StatisticaCamera de ComertASES Brasov

Surse din sistem

Stabilirea strategiei de oferta educationala (numar de clase si specializari)

Anual in IAN Director Scoli generaleISJ Brasov

Sondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor:

-sondaje proprii efectuate direct de către şcoli (individual, sau în colaborare/reţea de şcoli)

Bianual etapa I- DEC etapa II-MAI incepand cu 2009

DirectorComisie stabilita prin decizie

Scoli generaleISJ BrasovDirectia Judeteana de Statistica

60





Obiectiv 2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificareTinta 2.1.: Ajustarea structurii ofertei pe termen lung la nevoile de calificare (pe domenii de pregătire şi calificări)Context: Dinamica economiei locale in urmatorii ani


obiectivului



Actualizarea anuală a PAS pe baza informaţiilor din PRAI-PRAI

Necesarul de calificari in urmatorii ani, pe domenii si specializari

Anual-MAI DirectorCons.de Admin.Comisia PAS

ISJCLDDirectia Judeteana de Statistica

Proiectarea anuală a planurilor de şcolarizare în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI

Completarea 100% a claselor ofertate

Anual in IAN DirectorCons.de Admin

Scoli generaleISJ Brasov

Evaluarea poziţiei în viitor a şcolii in reţeaua şcolară actuală – aplicarea unui set de criterii şi indicatori obiectivi (criteriile şi indicatorii propuşi sunt detaliaţi în PRAIsi PLAI)

-Eliminarea suprapunerilor ofertei scolare in proportie de 75% pana in 2010 si de 95% pana in 2013

Anual in DEC

DirectorCons.de Admin.Comisia PAS

ISJ BrasovScolile din retea

Adoptarea unui plan de măsuri la nivelul reţelei şi la nivelul

Nov.2009 DirectorCons.de

ISJ BrasovScolile din retea

Resurse din sistem,

61




fiecărei şcoli pentru adaptarea la schimbările propuse pe termen lung

Admin.Comisia PASScoli din retea

resurse atrase pt. asistenţa tehnică – (ex.programe cofinanţate din fonduri UE)

Colaborarea şcolilor în reţea (sau chiar formarea de consorţii de şcoli) pentru planificarea ofertei pe baza unei strategii comune pe termen lung

-Eliminarea suprapunerilor ofertei scolare in proportie de 75% pana in 2010 si de 95% pana in 2013

Incepand din febr. 2010

Director

Comisia PAS

Scoli din retea

Scolile din retea

Tinta 2.2.: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbareColaborarea şcolilor din reţea în planificarea ofertei pentru asigurarea unei acoperiri teritoriale optime din perspectiva cuprinderii în educaţie şi continuării studiilor la fiecare nivel de calificare în cadrul traseelor de formare planificate

Se vor utiliza ca indicatori procentele orientative recomandate în anexa pentru o oferta 100% realista

Planurile de şcolarizare anuale, avizate de CLD, în concordanţă cu PRAI şi PLAI

Anual in dec. Director

Comisia PAS

Scoli din retea

Cons.de Adm.Scolile din retea

Resurse din sistem

Resurse proprii

Programe de sprijin pentru elevii care vor să continue studiile prin schimbarea domeniului/traseului

Anual in mai

Director

Comisia PASScolile din retea

62




de pregătire: programe de recuperare şi pregătire a elevilor pentru examenele de diferenţă, colaborare între şcoli în acest scop

Scoli din retea

Cons.de Adm.

Colaborare cu autorităţile, instituţii specializate şi ONG pentru oferirea de asistenţă specializată, consiliere şi sprijin familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu (din medii sociale sau etnice defavorizate, familii de emigranţi, familii monoparentale, etc.).

Reducerea pierderilor de cohorta cu min 15% in fiecare an, pana la 70% pana in 2013

Reducerea abandonului scolar cu min.20% anual

Permanent incepand cu nov.2009

Director

Consilierul scolii

Cons.de Adm.

Dirigintii

ISJ

ONG-uri specializate

Resurse din sistem

Resurse proprii

Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională

Imbunatatirea competentelor generale si specifice ale elevilor materializate in cresterea contractelor de parteneriate cu ag.economici cu min.20%Rata de tranziţie după clasa a X-a (la nivelul 3 ISCED): minim 90%

Anual-incepand cu sept.2009/masurare la fiecare 2 luni

DirectorComisia PASComisia de calitateCons.de Adm.

ISJCentrul de resurse-C.T.”M.Cristea”

Resurse din sistemResurse proprii

Identificarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor şi adaptarea curriculumului în dezvoltare locală în

DirectorComisia PASComisia de calitateCons.de Adm.Agenti

AJOFM BrasovAgenti economiciScoli din retea

Resurse din sistemResurse propriiResurse atrase de

63




parteneriat începând cu anul şcolar 2007-2008; minim 95% până în 2013

Rata de tranziţie de la nivelul 2 la nivelul 3 de calificare de minim 80% pe ansamblu, începând cu anul şcolar 2009-2010 (diferenţiat în funcţie de domeniul de pregătire, finalităţile pe fiecare nivel, specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă)

Minim 70% dintre cei care nu continuă studiile se angajează în cel mult 6 luni de la absolvire, măsurat pe fiecare nivel de calificare, începând cu promoţiile de absolvenţi din 2010

Gradul de utilizare la locul de muncă a competenţelor dobândite de absolvenţi - măsurat prin satisfacţia angajatorilor în cel

economici la parteneri

Măsuri metodice şi colaborare interdisciplinară pentru consolidarea pregătirii de bază şi a pregătirii tehnice generale

Anual in sept DirectorComisia PASComisia de calitateCons.de Adm.

Resurse din sistem, resurse atrase pt. asistenţa tehnică

Măsuri conjugate pentru consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.)

DirectorComisia PASComisia de calitateCons.de Adm.


Colaborare interdisciplinară în cadrul fiecărei şcoli şi între şcolile din reţea pentru promovarea inovării şi formarea competenţelor pentru noile tehnologii, calitate, design, marketing,

Comisia PASComisia de calitateCons.de Adm.Responsabili arii curricular


64




tehnici de vânzare, antreprenoriat

puţin 70% din cazurile investigate

Colaborare în reţea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, ex.: tehnice şi comerciale/economice, tehnice-artistice-IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc.

Anual in IAN DirectorComisia PASComisia de calitateCons.de Adm.

ISJScoli din reteaScoli de acelasi nivel din Brasov

Resurse din sistem


Obiectiv 3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPTTinta 3.1.: Implicarea activă a şcolii în programe de formare a adulţilor şi alte servicii în folosul comunităţiiContext: Dinamica economiei locale in urmatorii ani


obiectivului



Initierea procedurilor de acreditare

Acreditarea a cel putin 2-3 specializari de FCA pana in 2013

Febr. 2010 DirectorComisia de calitate.

ISJScoli din reteaAJOFM

Resurse din sistemResurse atrase

Colaborare cu

65




AJOFM pentru reconversia profesională a şomerilor şi alte programe de măsuri active de ocupare, în mod prioritar pentru tinerii care în 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii

Cel putin 100 persoane atrase in cursuri de FCA pana in 2010

Sept. 2013DirectorComisia de calitate.Cadre didactice din scoala



Relaţia cu întreprinderile pentru formarea continuă a salariaţilor, în vederea adaptării la schimbările tehnologice şi organizaţionale

Cel putin 100 persoane cuprinse in cursuri de dezvoltare a competentelor pana in 2013

Iunie 2013 DirectorComisia de calitate.Cadre didactice din scoala

ISJScoli din reteaAJOFMParteneri sociali


Acţiuni de marketing şi promovare agresivă pe piaţa serviciilor educaţionale

Pozitia de lider a scolii pentru specializarile pe care le oferim, pana in 2013

Incepand cu apr.2010 pana in 2013

DirectorComisia de calitate.Cadre didactice din scoala



Elaborarea şi promovarea unei oferte diversificate de alte servicii educaţionale la cerere, pentru diverse categorii de beneficiari, inclusiv

Atragerea a cel putin 50% dintre elevii scolii si a min 50 pers. in activitati care sa

Incepand cu apr.2010 Director


Resurse din sistem

66




în sprijinul educaţiei non-formale şi în întâmpinarea unor nevoi diverse (competenţe parţiale, IT, diverse hobby-uri, etc)

raspunda nevoilor personale de formare si dezvoltare profesionala si individuala

Comisia de calitate.Cadre didactice din scoala

Parteneri sociali Resurse atrase

Identificarea şi valorificarea oportunităţilor de contractare a unor servicii de consultanţă, cercetare, microproducţie, etc

Optimizarea si eficientizarea serviciilor de educatie si formare profesionala

Incepand cu dec.2009

DirectorComisia de calitate.Cadre didactice din scoala




Obiectiv 4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPTTinta 4.1.: Implementarea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPTContext: Dinamica economiei locale in urmatorii ani si cerintele unui invatamant european


obiectivului



Analiza activitatii comisiei de calitate din scoala/schimbarea totala/partiala a componentei, daca este cazul (aplicarea

Imbunatatirea rezultatelor elevilor cu min 40% pana la sfarsitul anului scolar 2009-2010 si cu 80% pana in 2013

Iunie 2013 DirectorComisia de calitate.Responsabili arii curriculareCadre didactice din

ISJCCDScoli din reteaCNDIPTAJOFMParteneri sociali


67




principiului 5 al calitatii)

scoala

Activităţi de diseminare in scoala si către alte şcoli

Formarea cadrelor didactice din scoala si a celor din scolile din retea

Incepand cu oct.2009, pana in mai 2010

DirectorComisia de calitate.

ISJCCDScoli din reteaCNDIPT


Imbunatatirea activitatii CEAC din scoala si colaborare cu scolile din retea

Comisii de calitate functionale in fiecare scoala din reteaCriterii unice de evaluare si analiza a rezultatelor din scolile din retea

Incepand cu febr,2010, pana in mai 2011

DirectorComisia de calitate.



Benchmarking (raportare la un set comun de indicatori de referinţa) şi schimb de bune practici în cadrul reţelei de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE

Analize reale, obiective si unitare pentru toate scolile

Incepand cu oct.2009, pana in mai 2010

DirectorComisia de calitate.Comisii de calitate din scolile din retea



68




PRIORITATEA 2: DEZVOLTAREA CAPACITATII DE INFORMARE SI CONSILIERE Obiectiv: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncăTinta: Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliereContext: Existenta alternativelor IPT


obiectivului


Responsabili Parteneri Cost Sursa de finantare

Proiectarea si implementarea unui calendar obligatoriu de activitati de informare si consiliere pentru elelvii X SAM/XI/XII SAM

Raport de evaluare a activitatilor cuprinse in calendar cu aprecirea gradului in care acestea si-au atins scopul propus

Sept.2009 Consilierul scoliiResponsabilul cu munca educativa

AJOFMCCD

Proprii

Organizarea de evenimente cu implicarea partenerilor sociali pentru promovarea ofertei educationale a IPT, corelate cu cerintele angajatorilor si nevoile dezvoltarii locale

Gradul de participare a grupurilor tinta (elevi, agenti economici)

Ian.2010 Catedra tehnicaDirigintii

Agenti economiciASESUniv. TRANSILVANIAPrimaria BrasovConsiliul LocalISJ BrasovAJOFM

Proprii

Contactarea scolilor generale si prezentarea ofertei educationale

Numarul absolventilor de gimnaziu (%) identificati cu aptitudini specifice

Mart.-apr. 2010

Consilierul scoliiDirector Catedra

Scoli generaleCCDISJ Brasov

Proprii

69




ofertei noastre.Gradul in care se coreleaza optiunea elevilor (%) cu aspiratiile lor si ale parintilor

tehnica

70




PRIORITATEA 3: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolilor din ÎPTObiectiv 1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPTTinta 1.1 : Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi)Tinta 1.2 : Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătireContext: Existenta unor spatii cu grad de uzura ridicat si a unor mijloace de invatamant invechite


obiectivului



Analiza infrastructurii si a dotarilor existente in raport cu prioritatile si nevoile de formare profesionala

Gradul de uzura a infrastructurii si a necesarului de mijloace de invatamant moderne in domeniile prioritare

Dec. 2009 DirectorConsiliul de administratieServiciul contabilitate si administrativ

Primaria BrasovFirme de specialitate

BugetProprii

Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente si adoptarea unui plan de acţiune corelat cu strategia ofertei pe termen lung

Corelarea ofertelor de lucrari cu necesitatile identificate

Dec.2009 DirectorConsiliul de administratieServiciul contabilitate si administrativ

Primaria BrasovFirme de specialitate

Bugetul local

Finalizarea transferarii bazei materiale de la Gr. Sc. Ind. Auto la CTT

Creare de laboratoare si cabinete de specialitate in conformitate cu cerintele SPP si principiile calitatii in IPT

Dec. 2009 DirectorConsiliul de administratieServiciul contabilitate si administrativ

Primaria BrasovISJ BrasovFirme de specialitate

Bugetul local

71




PRIORITATEA 4: Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din ÎPTObiectiv: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPTTinta 1: Toţi profesorii din ÎPT participă anual la o formă de perfecţionare metodică şi de specialitate, începând cu anul şcolar 2006-2007Context: Aplicarea principiilor calitatii in IPT

Actiuni pentru atingerea obiectivului



Programe în colaborare cu agenţii economici, pentru actualizarea competenţelor de specialitate ale profesorilor din ÎPT, cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic (vizite de documentare / stagii de formare în întreprinderi / întâlniri tematice cu agenţii economici / participare la târguri şi expoziţii, etc.)

Toţi profesorii cuprinşi anual cel puţin în activităţile metodice organizate la nivelul şcolii sau al reţelei şcolare

Programe operaţionale anuale de actualizare a cunoştinţelor din domeniul de specialitate, pentru toţi profesorii de specialitate şi maiştrii instructori, adoptate de fiecare şcoală sau reţea de şcoli dintr-un domeniu

Cel puţin 25% din profesori / an

Iun.2010, cu frecventa de 2-3 intalniri in fiecare an scolar cu partenerii pentru analize/evaluari/imbunatatiri

Director Comisia de calitateCatedra tehnica

Agenti economiciCCI BrasovUniversitati aceditate


Programe de formare continuă pentru dezvoltarea competenţelor metodice şi adaptarea la cerinţele reformei din ÎPT (stagii de

Incepand ce oct.2009

Director Comisia de calitateResponsabili arii curriculare

ISJCCDUniversitatiInstitutii aceditateScoli din retea


72




formare prin instituţiile acreditate, întâlniri metodice, lecţii deschise, scheme de mentorat în şcoli, etc.)

participanţi la un stagiu de formare organizat de instituţii abilitate

Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi

Toti profesorii debutanti pregatiti pentru aplicarea metodelor didactice adaptate sistemului de calitate din IPT

Incepand cu sept.2009-ori de cate ori este nevoie


ISJCCDScoli din retea

Resurse proprii

Schimburi de experienţă cu alte şcoli în cadrul reţelelor de colaborare, inclusiv cu şcoli din UE

Intocmirea/adoptarea unui ghid de « bune practici » pe baza experientelor pozitive ale altor scoli

Incepand cu febr.2010


Alte scoli Resurse propriiResurse atrase

Acţiuni de diseminare a achiziţiilor din programul Phare

Toate cadrele didactice din scoala familiarizate cu metodele/mijloacele didactice moderne, la nivel european

Mai 2010(toate cadrele didactice monitorizate)


Centrul de resurseISJ

Resurse proprii

Tinta 2: Facilitarea adaptărilor şi schimbărilor din sistem prin măsuri de sprijin pentru atenuarea impactului restrângerilor de activitate asupra profesorilor din ÎPT Anticiparea evoluţiei personalului didactic şi planificarea pe termen lung a măsurilor însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării

Stabiliea necesarului de catedre pana in 2013 pe baza previziunile specifice (evolutie demografica/populatie scolara, necesar de

Incepand cu mart.2007 cu actualizare anuala

DirectorCons.de Adm.Responsabili arii curriculare

ISJScoli din reteaDJS-BrasovAJOFM

73




planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare

specializari/forta de munca etc.)

Programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii ocupaţionale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului)

Cel putin 30% dintre cadrele didactice urmeaza o a doua specializare concordanta cu previziunile evolutiei economico-sociale pe termen mediu si lung

Incepand cu anul scolar 2009-2010

DirectorComisia de perfectionare

UniversitatiCCD BrasovAlti furnizori de servicii/programme acreditati

Resurse din sistemResurse localeAlte resurse atrase

74




PRIORITATEA 5: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPTObiectiv: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPTTinta 1: Creşterea reprezentativităţii partenerilor sociali în Consiliul de administraţie al şcoliiTinta 2 : Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii socialiContext: Necesitatea fortei de munca capabila sa raspunda cerintelor de abilitati si competente ale agentilor economici in continua transformare/dezvoltare


obiectivului



Revizuirea componenţei Consiliului de Administraţie din scoala

Cel puţin 1 partener social pentru fiecare dintre domeniile principale de pregătire, reprezentat în Consiliul de administraţie din şcoală

Anual in nov. DirectorCons.de adm.

ISJAgenti economici


Diversificarea portofoliului de parteneriate al şcolii prin încheierea de noi convenţii, creşterea numărului de parteneri implicaţi, diversificarea obiectivelor şi activităţilor comune

Retea de colaborare functionalaImplicarea partenerilor in activitati cheie (identificarea cererii şi planificarea ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală, instruirea practică, examenele finale de evaluare, orientarea

Incepand cu sept.2009, cu repetare la inceputul fiecarui semestru al fiecarui an scolar pana in 2013

DirectorCons.de adm.Comisia de calitate

ISJAgenti economiciCons.Local


75




carierei, formarea profesorilor, educaţia la cerere, etc.)

Monitorizarea parteneriatului social la nivelul reţelei (baza de date/harta anuală a parteneriatului) şi adoptarea de măsuri de ameliorare

Locuri de practică şi condiţii de pregătire în întreprinderi asigurate pentru toţi elevii, în conformitate cu Standardele de pregătire profesională şi cerinţele învăţării centrate pe elev

Semestrial incepand cu anul sclar 2009-2010 si continuare in fiecare an scolar pana in 2013

DirectorCons.de adm.Comisia de calitateCatedra tehnica

ISJAgenti economiciScoli din retea


Îmbunătăţirea organizării examenelor de absolvire, privind efectivitatea participării partenerilor sociali în cadrul comisiilor

Cresterea cu min.50% a numarului de absolventi cu competente generale si specifice reale, cerute de piata muncii

Iunie 2010-anual

DirectorCons.de adm.Comisia de calitateCatedra tehnica

ISJAgenti economiciScoli din retea


76




PRIORITATEA 6: Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţieObiectiv: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolarTinta 1: Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantajeTinta 2: Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar Context: Cresterea ingrijoratoare a abandonului scolar


obiectivului



Identificarea grupurilor tinta si inventarierea problemelor specifice de acces la educaţie Elevii din categoriile

dezavantajate beneficiază de facilităţi specifice de acces şi de sprijin pentru continuarea studiilor în cadrul ÎPT

Dec.2009, cu reactualizare anuala

DirectorConsilier psihopedagogic

ISJScoli din municipiu si judetAutoritati locale

Resurse din sistem

Contactarea scolilor de provenienta a elevilor din grupurile tinta

Ian.2010, cu reactualizare anuala


ISJScoli din municipiu si judet

Resurse din sistem

Măsuri particularizate în funcţie de problemele specifice de acces, intre scoala noastra si scolile de provenienta ale elevilor identificati

Mart.2010, cu reactualizare anuala


ISJScoli din municipiu si judet

Resurse din sistem

Colaborarea şcolilor din reţea în

Abandon şcolar la ŞAM(nivel II-III),

Mai 2010, cu reactualizare

DirectorConsilier

ISJScoli din municipiu

Resurse din sistem

77




planificarea ofertei pentru asigurarea unei acoperiri teritoriale optime din perspectiva cuprinderii în educaţie şi continuării studiilor la fiecare nivel de calificare în cadrul traseelor de formare planificate

maxim 2 % până în 2013

anuala psihopedagogicCatedra tehnica

si judetScoli din retea

Programe de sprijin pentru elevii care vor să continue studiile prin schimbarea domeniului/traseului de pregătire: programe de recuperare şi pregătire a elevilor pentru examenele de diferenţă, colaborare între şcoli în acest scop

Asigurarea ratelor de tranziţie de la o specializare/domeniu la altul, la un nivel superior care sa asigure diminuarea somajului in randul absolventilor la max. 4% pana in 2013

Dec.2009, cu reactualizare anuala

DirectorConsilier psihopedagogicCatedra tehnica

ISJScoli din municipiu si judetScoli din retea

Resurse din sistem

Colaborare cu autorităţile, instituţii specializate şi ONG pentru oferirea de asistenţă specializată, consiliere şi sprijin familiilor/elevilor cu

Reducerea abandonului scolar cu min.10% pana in 2013 in grupurile elelvilor proveniti din medii defavorizate

Dec.2009, cu monitorizare permanenta pana in 2013

DirectorConsilier psihopedagogicDiriginti

ISJScoli din municipiu si judetScoli din reteaONG-uri


78




risc de abandon timpuriu (din medii sociale sau etnice defavorizate, familii de emigranţi, familii monoparentale, etc.).

Infrastructură adaptată pentru accesul elevilor cu deficienţe/nevoi speciale (rampe de acces, grupuri sanitare adaptate, etc.)

Diminuarea abandonului scolar/atragerea catre scoala pentru elevii cu disabilitati fizice/locomotorii

Incepand cu anul scolar 2009-2010 si continuare in fiecare an scolar pana in iunie 2013

DirectorCons.de admAdministrator

Cons.LocalISJParteneri

Resurse din sistemResurse localeResurse atrase

79




ECHIPA PAS:

Agache Adina –director Ghiocel Camelia-coordonatorBaiasu IuliaCilinghir IuliaDobru CorneliaSava Florin LISTA ABREVIERI:C.C.D. Casa Corpului DidacticI.S.J. Inspectoratul Şcolar JudeţeanITC Informatică şi tehnică de calculTIC Tehnologia Informaţiei şi ComunicăriiAEL Asistent Educaţional pentru LiceeCDL Curriculum în dezvoltare localăCDS Curriculum la Decizia ŞcoliiVET Vocational Education Trening (Formarea pentru învăţământul tehnic)AJOFM Agenţia Judeţeană de Ocuparea Forţei de MuncăU.E. Uniunea EuropeanăIMM Întreprinderi Mici şi MijlociiCJAP Comisia Judeţeană de Acord PartenerialCJAP Centrul Judeţean de Asistenţă PsihopedagogicăPRAI Plan Regional de Acţiune pentru ÎnvăţământPLAI Plan Local de Acţiune pentru ÎnvăţământPAS Plan de Acţiune al ŞcoliiSPP Standard de Pregătire ProfesionalăSAM Şcoala de Arte şi MeseriiDSP Discipline de specialitateM.Ed.C.I. Ministerul Educaţiei, Cercetării si InovariiCES Cerinţe educaţionale specialeCNDIPT Centrul naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

80




81


Pas Colegiul Tehnic Transporturi 2009-2013 Final

Documents

Transcript of Pas Colegiul Tehnic Transporturi 2009-2013 Final