Partidele politice din perioada interbelica

In perioada interbelica, viata politica a fost domnita de 2 mari partide: liberaliisi national taranistii.Cel mai puternic partid a fost

Partidul National Liberal, reprezentantulburgheziei, adeptul unei politici de dezvoltare prin efort propriu si a dezvoltariiindustriale. PNL, prin fuziunea cu Partidul Unirii din Bucovina a devenit primulpartid cu adepti n ntreaga Romnie. El s-a aflat la guvernare n perioada 1922-1926si n perioada 1932-1937 cnd a luat masurile politice si economice de desavarsire aunificarii Romniei si de redresare, relansare economica dupa criza dintre 1922-1933.Forta matrice a partidului a pornit de la instituirea oligarhiei parlamentaregrupate in jurul marilor familii de burghezi si industriasi in frunte cu familiaBratianu. In felul acesta interesele financiare, economice se impleteau cu conducereapolitica, iar aparatul birocratic al statului si controlul industriei, bancilor si guvernariiau trecut in mainile acestor oameni.In anii 20 ganditorii liberali, de remarcat Stefan Zeletin si DimitrieDraghicescu, au incercat sa faca opinia publica sa accepte ideea ca Partidul Liberaldatorita rolului sau dominant in viata politica si economica, reprezenta intreaganatiune. Ei au justificat aceste pretentii evidentiind faptul ca partidul lor initiasereformele agrara si electorala si transpusese in realitate ideea de unitate nationala aRomaniei Mari.In 1923 I. G. Duca, la vremea aceea ministrul afacerilor externe si ulterior prim-ministru, a subliniat ca partidul era ghidat de ideea de progres printr-o activitatetreptata, organizata, bazandu-se pe proprietatea privata, armonia sociala, democratiesi cunostiinta nationala. Ionel Bratianu sustine aceasi parere .Acesta sustinea caliberalii luau in considerare nevoile si interesele tuturor grupurilor sociale si sestraduiau sa le armonizeze. Deoarece partidul lor era partidul natiunii, Bratianu sicolegii sai au denuntat partidele care sustineau interesele unei clase ca fiind straine despiritul romanesc. In conceptia acestora, atat Partidul Taranist cat si Partidul Socialistreprezentau un pericol pentru Romania Mare, promavand interese de clasa inguste.In politica liberalii foloseau toate mijloacele pe care le aveau la dispozitiepentru a-si asigura victoria la alegeri: mobilizau politia, functionarii civili si prefectiipentru a-si promova propriile scopuri si a descuraja opozitia. Stabileau tarife,distribuiau subsidii si alte favoruri financiare pentru a-si realiza obiectiveleprincipale: industrializarea si crearea unei infrastructuri moderne. Astfel de politicierau in beneficiul oligarhiei financiare si industriale, dar lasau nemultumite celelalteclase si grupuri sociale. Partidul National Liberal a fost condus in perioada interbelica de Ion I.C Bratianu(1908-1927),Vintila Bratianu (1927-1930),I.G Duca(1930-1933) si Constantin-Dinu Bratianu(1933-1947).A castigat alegerile parlamentare din 1922,1927,1933 si a obtinut cel mai mare numar de voturi in 1937.A format guverne prezidate de I.C Bratianu(1922-1920,1926-1927),Vintila Bratianu (1927-1928)si Gh.Tatarescu(1934-1937).In timpul guvernarilor liberale au fost adoptate Constitutia din 1923 si un ansamblu legislativ care a consfintit si consolidat Marea Unire din 1918:legea cu privire la organizarea armatei si legea pentru invatamantul primar al statului(1924),legea pentru organizarea bisericii si legea administratiei(1925),legea electorala(1926).Programul P.N.L(1922)Vom urma o politica economica,care sa ingaduie sporirea productiei si sa inlesneasca exportul ei,aducand astfel propasirea intregii economii nationale si ieftinirea traiului.Vom desavarsi pentru tarani aplicarea reformei agrare si vom veghea la imbunatatirea starii lor materiale ,culturale si morale.Ne vom stradui sa imbunatatim soarta muncitorilor de la orase.Vom face o politica de dreptate sociala,asigurand democratic limita necesara pentru a fructifica roadele dobandite prin vot universal.Partidul National Taranesc, a fost cel de al doilea partid principal dinperioada interbelica . Acesta a luat nastere la 10 ianuarie 1926 cand PartidulTaranesc din Vechiul Regat s-a unit cu Partidul National din Transilvania. Desi ambele partide impartaseau idealuri fundamentale, fiecare se declara in favoareaextinderii institutiilor politice democratice si a libertatilor civile la toate nivelurilepopulatiei. Desi ambele partide doreau acestea, conducatorii lor au considerat caprogramele lor erau incompatibile si prin urmare un obstacol in calea fuziunii. Inprimii ani de dupa razboi, Partidul Taranesc avea ca scop o reforma agrara radicala,in timp ce Partidul National, care desi se bucura de un sprijin substantial in randultaranilor romani din Transilvania, era in esenta burghez in conceptiile sale si maimult nationalist decat taranesc in ceea ce priveste idiologia. Prin urmare fuziuneadintre cele doua partide i-a surprins pe contemporani. Partidul Taranesc a fostinfiintat la Bucuresti la 18 decembrie 1918, fiind prezidat de Ion Mihalache, avand caobiectiv principal problema agrara.Partidul National Taranesc din Transilvania condus de Iuliu Maniu erareprezentantul tuturor elementelor populatiei romanesti din Transilvania asa cumfusese si in perioada de dinaintea Primului Razboi Mondial.Desi conducerea sa a ramas burgheza, era sprijinit de tarani dar si intelectualisi clasa celor care practicau profesiunile libere din orase. Conducatorii PartiduluiTaranesc si a Partidului National au surmonat in final diferentele ideologice sipolitice si au format un singur partid. Aceasta era singura solutie pentru realizareaunui partid capabil sa-i inlature pe liberali de la putere.Desi aveau o baza de masa mai larga decat liberali, national taranistii auguvernat mai putin, 1928-1931 si 1932-1933.Desi admirabili din punct de vedere moral erau lipsiti de abilitatea politica aliberalilor comitand multe greseli tacite cum ar fi: acceptarea revenirii principeluiCarol II II in tara in (1930) si incheierea pactului de neagresiune electorala culegionarii in 1937. Amenintarile la adresa celor doua partide se simteau si dinspredrapta si dinspre stanga.In anii 20 cea mai mare amenintare in special pentru liberali, o reprezenta

Partidul National TaranescA fost infiintat pe 10 octombrie 1926,prin fuziunea Partidului National Roman din Transilvania cu Partidul Taranesc. Presedinti:Iuliu Maniu (1926-1933),Alexandru Vaida Voievod (mai-noiembrie 1933), Ion Mihalache(1933-1937),Iuliu Maniu (1933-1947).A castigat alegerile parlamentare din 1928 si 1932. A format guverne conduse de Iuliu Maniu (noiembrie 1928-7 iunie 1930, 13 iunie-8 octombrie 1930, octombrie 1932-ianuarie 1933), Gh. Mironescu (7-8 iunie 1930, octombrie 1930- 4 aprilie 1931),Alexandru Vaida Voievod(iunie-august si august-octombrie 1932,ianuarie-noiebrie 1933). Parlamentele cu majoritate taranista au adoptat Legea Mihalache prin care s-a permis vanzarea micilor proprietati primite la improprietarire,Legea pentru organizarea cooperantei,Legea privind contractele de munca (1929),noua lege a conversiunii datoriiloe agricole (1932),legea pentru reglementarea datoriilor agricole. Programul P.N.T.(1926)Se va urmari sporirea productiei tarii prin normalizarea conditiilor de functionare a vietii economice asezate pe temeiurile ei naturale.Productia principala a tarii fiind agricultura,interesele propasirii acesteia nu vor fi supuse unui industrialism fortat si artificial.Recunoasterea sincera a sindicatelor ,investirea lor cu personalitate juridica si decretarea lor ca organe de mijlocire intre munca si capital.Pentru atragerea captalului strain se cere ordine interna constitutionala si un regim de legislatie desavarsit.Regele Carol al II-lea a promovat ideea guvernului de uniune naional cu scopul de a diminua rolul partidelor politice i de a se implica el nsui n activitatea executivului. Guvernul din 1931-1932, prezidat de Nicolae Iorga, s-a dovedit a fi un experiment nereuit, astfel c regele va utiliza noi forme i metode pentru a-i atinge obiectivele politice.Partidul Poporului

Dupa infiintarea acestuia n aprilie 1918 , partidul s-a bucuratde o popularitate enorma datorita generalului Alexandru Averescu, eroul din marelerazboi. Partidul Poporului cu o structura sociala eterogena , nu a avut un programcoerent,ci doar principii generale cum ar fi guvernarea eficienta si respectarea strictaa Constitutiei. Pentru a ajunge la putere, Averescu a realizat o intelegere cu liberalii, si a guvernat intre 1920-1921 si 1926-1927. Dupa ce a iesit de la guvernare in 1927,partidul nu a mai jucat un rol politic semnificativin viata politica.

Partidul Social Democrat, a iesit din razboi puternic divizat. Moderatii optaupentru traditia socialista occidentala, in timp ce extremistii doreau sa urmeze modelulbolsevic din Rusia. Aceste disensiuni s-au manifestat fatis, la Congresul General alPartidului Socialist la Bucuresti in 8-12 mai 1921 si au dobandit un caracter permanent in octombrie 1922, la Ploiesti, cand comunistii au pus bazele institutionaleale Partidului Comunist Roman. Din motive diverse partidul nu a prosperat.Guvernul l-a declarat ilegal la data de 11 aprilie 1924 si de atunci pana la cel de AlDoilea Razboi Mondial, el si-a desfasurat activitatea in ilegaliate sau prin organizatii paravan.

Congresele partidului au instalat straini ca secretari generali ai partidului,intarind opinia larg raspandita ca partidul era o organizatie straina, care puneainteresele Uniunii Sovietice mai presus de cele ale Romaniei. O mare parte dintresocialisti au respins afilierea la Internationala Comunista , au infiintat o nouaorganizatie , Federatia Partidelor Socialiste din Romania, o asociatie destul de largaintre Partidul Social Democrat din Vechiul Regat si partidele socialiste dinTransilvania, Banat si Bucovina. In anul 1927 Constantin Titel Petrescu , figuradominanta a social-democratiei romanesti in perioada interbelica impreuna cu altisociali democrati au infiintat un alt Partid Social Democrat

Partidul Social-Democrat din Romania a fost infiintat la 7 mai 1927.Presedinte:Gheorghe Grigorovici(1936-1938). Din programul P.S.D.R:In opunerea la doctrina si tactica si tactica comunismului,P.S.D.R. sta ferm pe platforma socialismului democratic,considerand ca lupta de emancipare a clasei muncitoare se poate pregati in modul cel mai eficient si sigur pe calea democratiei. Legiunea Arhanghelului Mihail

Miscarile de dreapta erau alimentate de antisemitism.Antisemitismul a fostideologia miscarii de dreapta. In perioada interbelica un antisemit de frunte a fost A.C. Cuza, profesor de economie politica a Universitatii din Iasi. In 1923 Cuza ainfiintat

Liga Apararii National Crestine care urmarea expulzarea evreilor dinviata economica si culturala si educarea tinerilor in spirit crestin si nationalist.Unuldintre aderentii cei mai frecventi ai lui Cuza, a fost Corneliu Zelea Codreanu.Acestadin urma si-a depasit insa mentorul, de care era nemultumit si pe care il acuza demoderatie. In 1927 C. Z. Codreanu si-a creat propria organizatie nationalista numita

Legiunea Arhanghelului Mihail

. In 1930 a infiintat o aripa militara a Legiunii,numita Garda de Fier , nume folosit ulterior pentru intreaga organizatie.Garda aveatoate trasaturile miscarilor de extrema dreapta contemporane ei.Intre 1931-1937, Garda de Fier devenise o miscare de masa, care de la 1% aajuns sa obtina 15, 58% din voturi. Electoratul sau era format din tineri, oraseni, darcuprindea membrii ai tuturor claselor sociale, taranii, preoti de la tara, elemente alemuncitorimii si ale burgheziei de la orase si din cei aflati la periferia societatii.Alegerile de la 1937 au fost un test critic pentru democratie. PNL a obtinut 35, 9%din voturi, PNT a obtinut locul al doilea iar Garda de Fier a obtinut locul al treilea camarime in Parlament. In 1930 a infiintat o aripa militara a Legiunii,numita Garda de Fier, nume folosit ulterior pentru intreaga organizatie.Garda aveatoate trasaturile miscarilor de extrema dreapta contemporane ei.Intre 1931-1937, Garda de Fier devenise o miscare de masa, care de la 1% aajuns sa obtina 15, 58% din voturi. Electoratul sau era format din tineri, oraseni, dar cuprindea membrii ai tuturor claselor sociale, taranii, preoti de la tara, elemente alemuncitorimii si ale burgheziei de la orase si din cei aflati la periferia societatii.Alegerile de la 1937 au fost un test critic pentru democratie. PNL a obtinut 35, 9%din voturi, PNT a obtinut locul al doilea iar Garda de Fier a obtinut locul al treilea camarime in Parlament. Legiunea Arhanghelului Mihail,infiintata la 24 iunie 1927 la Iasi.Comandant: Corneliu Zelea Codreanu(1927-1938), Horia Sima(1938-1941). In 1930 s-au pus bazele organizatiei Garda de fier, dizolvata formal in 1931 si 1932, scoasa din viata publica in 1933.Revine sub numele de Totul pentru tara, in 1935. La 21 februarie 1938,Corneliu Zelea Codreanu anunta incetarea activitatii partidului. n perioada interbelic, Romnia a avut un larg evantai de partide politice: de dreapta (Partidul ConservatorProgresist, Partidul Conservator-Democrat), de centru (Partidul Naional-Liberal, Partidul Poporului), de centru-stnga (Partidul rnesc, Partidul Naional-rnesc), de stnga (Partidul Socialist, Partidul Social-Democrat), de extrema-stnga (Partidul Comunist din Romnia), de extrem-drepta (Legiunea Arhanghelul Mihail-Garda de Fier)Formatiuni politice de stangaPartidul Comunist Roman a fost infiintat la 8 mai 1921.Au indeplinit functia de secretar,secretar general,prim secretar:Gh. Cristescu(1922-1924),Elek Koblos(1924-1928),Boris Stefanov (1931-1940).P.C.R a fost scos in afara legii in 1924. Congresul al V-lea da linie justa si 5 lozinci fundamentale:contra dictaturii fasciste,ziua(de lucru) de 8 ore,pamant taranilor,autodeterminare(pt provinciile istorice) pana la despartire,apararea URSS.Aceste lozinci trebuie sa ne calauzeasca in lupta pentru preluarea puterii.Formatiuni politice de dreaptaLiga Apararii National-Crestine(L.A.N.C.),infiintata la 4 martie 1923 la Iasi.Presedinte:A.C Cuza.A fuzionat in 1935 cu Partidul National Agrar.Compoziia social a parlamentului era alctuit, n proporie de dou treimi (67%) din avocai, proprietari i universitari; din rndul acestora circa jumtate erau avocai, ziariti, medici, farmaciti, ingineri. Un cunoscut specialist n problematica sociologiei politice, Mattei Dogan, aprecia: Compoziia social a parlamentului poate fi ilustrat printr-o piramid cu vrful n jos. ntr-adevr, categoriile sociale cele mai numeroase - rani, muncitori, funcionari, artizani - nu erau, n mod practic, reprezentate. Aceast structur era expresia unei realiti a societii romneti, n care gradul de cultur politic era mai sczut comparativ cu rile occidentale, cu vechi tradiii democratice. Monarhia a constituit o important instituie a regimului democratic din Romnia, avnd menirea de a media ntre puterile statului, astfel nct s se asigure o dezvoltare normal a vieii economice, politice, sociale. etc. Soluiile date de suveran n rezolvarea crizelor de guvern au satisfcut, adeseori, starea de spirit a populaiei. Astfel, n 1919, cnd nici un partid nu a ctigat alegerile, regele Ferdinand a numit un guvern de coaliie, n 1920 l-a adus la putere pe Alexandru Averescu, cel mai popular om din Romnia n acel moment, n 1922 a ncredinat puterea lui Ion I.C. Brtianu, cunoscut pentru excepionalele sale caliti de lider politic i de stat. n 1928, Regena a oferit mandatul de premier lui Iuliu Maniu, preedintele Partidului Naional - rnesc, n care o buna parte a populaiei i punea mari sperane. Regele era atent la dinamica raporturilor de fore i cuta s dea soluii adecvate. De regul, formarea unui nou guvern era precedat de consultrile suveranului cu liderii partidelor politice, care-i ofereau sugestii, prezentndu-i propriile lor programe i aciuni pe care le preconizau. Sub raport formal, spiritul Constituiei era respectat, regele uznd de prerogativele sale de mediator ntre forele politice. n fapt, cel mai adesea, decizia era deja luat, iar noul guvern se forma nu pe baza concluziei desprinse din aceste consultri, ci a celor stabilite naintea nceperii lor.Presa din Romnia perioadei interbelice a constituit, cu adevrat, o a patra putere n Stat. Presa a fost un important instrument de control asupra activitii guvernamentale, de combatere a abuzurilor i ilegalitilor comise de oamenii politici, aflai la putere sau n opoziie. Procesul de degradare a regimului democratic n anii 30 nu a fost specific Romniei, ci ntregii Europe. Treptat, n majoritatea statelor europene s-au instaurat regimuri autoritare, de diferite nuane. Din 1929, Romnia era nconjurat de asemenea state: 1917 Rusia, 1920 Ungaria, 1923 Bulgaria, 1926 Polonia, 1929 Iugoslavia; doar Cehoslovacia i-a meninut regimul democratic, dar ea avea s dispar n martie 1939. n acest context - intern i internaional - regele Carol al II-lea a instaurat, la 10 februarie 1938, regimul monarhiei autoritare, care n vara anului 1940 a evoluat spre totalitarism.

n concluzie, credem c regimul democratic din Romnia a fost o realitate, dar el a avut numeroase carene, care s-au accentuat spre sfritul perioadei interbelice. Cu toate imperfeciunile sale, democraia romneasc a rezistat mai mult comparativ cu cea din majoritatea statelor europene, Romnia fiind una dintre ultimele ri n care s-a instaurat un regim totalitar.