Particularitatile metodologiei de

lucru in sistemul carceral

De-a lungul timpului asistenta sociala a evoluat de la activitate de tip caritabil la departamente de servicii sociale, foarte eficiente. Asistenta sociala incearca si reuseste in unele situatii sa sporeasca functionarea sociala a indivizilor , independent si in grupuri, bazandu-se foarte mult pe individ si mediul sau de viata. Asistenta sociala este activitatea profesionala care are ca scop ajutarea persoanelor sa depaseasca dificultatile serioase pe care le intampina, oferindu-le ingrijire, protectie sau consiliere.1

Pentru a putea fi un profesionist asistentul social trebuie sa indeplineasca unele abilitati:

- abilitati traditionale, aici vorbim despre abilitatile care pot fi utilizate de la o interventie la alta, de exemplu abilitatea de ascultare, comunicare, redactare, capacitatea asistentului social de a dezvolta o relatie bazata pe incredere cu beneficiarul, abilitatea de a reprezenta interesele clientului sau.

- abilitati noi – sunt abilitati specific unui domeniu de lucru, de exemplu abilitati de evaluare a riscului, abilitati de planificare a strategiei de interventie.2

Rolul asistentului social in penitenciar este diferit de rolul asistentului social din cadrul DGASPC-ului sau din cadrul ONG-urilor in primul rand pentru ca beneficiarilor din sistemul carceral le lipseste o resursa importanta, si anume, libertatea. Asistentul social in penitenciar are un rol bine stabilit prin Regulile Penitenciare Europene:

- “trebuie sa fie implicat in procesul de reabilitare a detinutilor prin mentinerea si imbunatatirea relatiilor acestora cu familia si alte persoane,

- imediat dupa primirea in penitenciar a detinutului, asistentul social trebuie sa ia legatura cu familia pentru a rezolva eventuale probleme cum ar fi copii ramasi singuri acasa, sau alte persoane care erau in grija detinutului.

- sa consolideze relatiile detinutilor cu familiile acestora,- de a ajuta individul sa se adapteze la mediul carceral si sa utilizeze toate oportunitatile

existente pentru largirea sanselor de reintegrare sociala.- asistentul social este membru in comisia de planificare a executarii sentintei si in comisia

de propuneri pentru liberare conditionata.”3

1 Popa, Corina, Formarea continua a asistentilor sociali, Ed.Cartea Universitara, Bucuresti, 2004, p. 9.2 Radulescu, Ana, Asistenta Sociala :un raspuns la problematica grupurilor de risc, in coord. Doru Buducea, Asistenta sociala a grupurilor de risc, Ed. Polirom, Iasi, 2010, p.62.3 http://www.anp-just.ro/

In sistemul carceral echipa de consilieri ar trebui sa fie formata din asistenti sociali specializati pentru lucru cu persoane cu un comportament delicvent, acestia trebuie sa fie capabili sa evalueze necesitatile detinutilor pe mai multe planuri. Detinutii se confrunta cu multe probleme, asistentul social din penitenciar trebuie sa fie un profesionist, deoarece odata ajunsi aici indivizi se confrunta cu o tulburare a echilibrului personalitatii, ei nu mai au un spatiu intim, relatia cu familia si vechiul anturaj se modifica sau uneori dispare, apare dependenta de personal si multe alte probleme.

In penitenciar indivizi sunt privati de libertate, bunuri si servicii, relatii heterosexuale, autonomie si securitate, iar din cauza acestor privatiuni fac ca lucru cu aceste persoane sa fie mai dificil. Aici sunt persoane cu o stima de sine scazuta, cu moralul la pamant, insa pe de alta parte sunt si persoane cu un comportament violent si agresiv de aceea asistentul social trebuie sa fie pregatit pentru orice situatie, el trebuie sa fie mereu cu un pas inaintea detinutului.

In general, sunt cunoscute doua tipuri de consiliere in lucru cu persoanele aflate in conflict cu legea: una centrata pe rezolvarea de probleme si una centrata pe persoana. Carl Rogers a dezvoltat un model de consiliere non-directiv, aceasta insemnand in buna parte ca nu consilierul, ci clientul decide ce se va discuta si in ce ordine. Rolul asistentului social este doar de a facilita si incuraja discutia.4

Asistentul social trebuie să fie impreuna cu clientul inca de la inceputul procesului, in aceasta directie, atitudinea asistentului social fata de clientul sau este una esentiala. Cei mai multi cercetatori sunt de parere ca atitudinea deschisa si autentica a asistentului social il va determina pe client să renunte la mecanismele de aparare.

Majoritatea beneficiarilor din sistemul carceral sunt clienti involuntari de aceea pentru a decurge totul bine se stabilesc niste reguli. In primul rand trebuie clarificat rolul fiecarui in acest demers, respectarea confidentialitatii, care sunt asteptarile clientilor, dar si ale institutiei, ce inseamna o relatie profesionala, acest lucru trebuie stabilit de la inceput pentru a sti cine detine autoritatea, deoarece sunt cazuri in care detinuti iau in gluma aceste sedinte de consiliere.

Asistentul social trebuie sa fie empatic, sa inteleaga si sa se faca inteles, beneficiarul are nevoie sa stie ca este ascultat de aceea se foloseste ascultarea activa (parafrazarea, sumarizarea, reflectare), este o modalitate de a te apropia de client, in momentul in care acesta va simti ca este ascultat va putea discuta despre problemele pe care le intampina, astfel discutia va decurge mult mai usor, fara ca consilierul sa fie nevoit sa puna o multime de intrebari si sa il faca pe client sa se simta ca la un interogatoriu.

Sumarizarea este tehnica care rezuma faptele, gandurile, sentimentele si semnificatiile relevante, implica in discutie atat ceea ce a fost exprimat explicit, cat si ceea ce a fost spus

4 Garlasu Dimitriu, Odette, Empatie in psihoterapie, Ed. Victor, Bucuresti, 2004.

implicit, se foloseste de obicei pentru a verifica acuratetea intelegerii mesajelor si pentru a identifica orientarea viitoare a discutiei.

Parafrazarea inseamna reluarea gandurilor si sentimentelor interlocutorului cu propriile cuvinte, in orice comunicare, cuvintele sunt suporturi pentru sentimente de aceea este esential sa raspunzi atat la cuvinte cat si la sentimente, acest raspuns il ajută pe client sa inteleaga ca esti aproape de el.

Consilierea este un proces care utilizeaza intrebarile pentru a-l ajuta pe client sa-si gaseasca singur raspunsurile de care are nevoie, in general intrebarile deschise incep cu cele scurte: ce, cum, poti sa?. Pot fi utilizate intrebari inchise ( cu raspunsuri da/nu ) numai daca se doreste alegerea din mai multe raspunsuri sau stabilirea faptelor, o alta categorie de intrebari sunt cele directoare, acestea conduc dialogul in sensul dorit. Sedintele de consiliere trebuie sa decurca ca niste discutii, dezbaterii care au un anume scop precizat inainte sau in timpul intalnirii. Formularea intrebarilor este foarte importanta, de preferat se evita intrebarile care sugereaza raspunsuri, negatiile duble si pe cat posibil trebuie creata o atmosfera relaxanta.

O alta modalitate de a te apropia de persoana consiliata poate fi auto-dezvaluirea, insa nu trebuie abuzat, deoarece aceste sedinte au scopul de a rezolva problemele beneficiarului, ci nu ale asistentului social. Pentru a mai destinde putin atmosfera se poate recurge din cand in cand si la umor, nu bancuri si nici amenintator si ceva foarte important, fiecare caz in parte trebuie tratat in functie de nevoile si problemele clientului, recunoasterea unicitatii persoanei, astfel beneficiarul nu va fi comparat cu alti detinuti si nu va fi judecat pentru faptele pe care le-a comis. Scopul acestor sedinte este de a rezolva problemele nu de a fi judecat de catre consilier si trebuie sa fie important pentru client doar asa vom fi siguri ca se va implica in acest proces.

Fiecare intalnire are un scop si trebuie sa incurajeze formarea unei legaturi profesionale intre asistent social si client, trebuie sa fim atenti la toate detaliile de la modul in care sunt asezate scaunele in sala unde are loc sedinta pana la limbajul non-verbal. Pentru formarea unei strategii de lucru cu detinutii asistentul social trebuie sa parcurga cativa pasi foarte importanti. Inaintea interviului trebuie sa pregateasca locatia unde se vor desfasura sedintele de consiliere, astfel incat sa incurajeze interactiunea, trebuie sa intocmeasca un plan cu obiective si scopuri bine puse la punct, dar care pot fi modificate in functie de nevoile si problemele pe care fiecare beneficiar le are.

Un interviu are mai multe faze, o prima faza este cea in care clientul se acomodeaza cu spatial si mediu in care are loc consilierea, o a doua faza este cea in care clientul incepe si vorbeste si o ultima faza este cea cand interviul a luat sfarsit, de obicei in acesta ultima faza este bine sa se discute despre urmatoarele intalniri, in cazul in care este ultimul interviul beneficiarul trebuie sa inteleaga ca poate reveni ori de cate ori intampina o problema.

Interviul motivational este un instrument de lucru esential in mediul carceral, are ca scop identificarea si dezvoltarea motivatiei pentru schimbare. Important este ca beneficiarul sa creada in schimbare, aceasta metoda presupune mai mult suport si sprijin decat argumentatie. Clientul este implicat total, recunoaste si cauta singur solutii pentru a-si rezolva problemele. Este o metoda eficienta deoarece asistentul social poate identifica in ce stadiu se afla persoana consiliata si cat de motivata este de schimbare. Principiile generale ale acestei metode sunt: exprimarea empatiei, dezvoltarea discrepantelor, evitarea disensiunilor, depasirea rezistentelor, dezvoltarea increderii in sine.

In urma unor studii efectuate in randul asistentilor sociali din penitenciare s-au identificat urmatoarele roluri ale acestora5:

- reface, mentine si consolideaza relatiile dintre detinut si familie,- rezolva problemele sociale ale detinutilor cu ajutorul acestora,- reabiliteaza comportamentul acestora,- pregateste pentru liberare detinutul,- tine legatura cu alte ONG-uri- organizarea unor evenimente culturale sau educative,- facilitarea participarii detinutilor la cursuri de calificare.

Concluzionand pot spune ca este probabil cea mai interesanta si frumoasa, dar poate si cea mai grea parte a asistentei sociale, practicarea acestei meserii in sistemul carceral. In timpul facultatii am facut practica de specialitate in mai multe ong-uri, insa in anul anul III am facut practica in penitenciarul Jilava din Bucuresti si pot spune ca daca nu esti stapan pe situatie si nu ai abilitatile necesare de lucru cu persoanele cu un comportament delicvent este forte greu sau nu ai nicio sansa de reusita. Pentru mine a fost foarte dificil in conditiile in care imi lipsea experienta de lucru si abilitatile de a comunica cu persoane care la un moment dat au avut un comportament delicvent.

Sedintele de consiliere se desfasurau intr-o sala de clasa cu mai multi detinuti. Din lipsa a unei bune metode de lucru nu am reusit sa imi impun autoritatea fata de beneficiari de cele mai multe ori acestia preluau discutia si o conduceau in directia dorita de ei, necunoscand particularitatile metodei de lucru in sistemul carceral mi-a fost dificil sa preiau discutia in directia initiala. Este foarte important sa asculti ce au ei de spus, cei mai multi se plang de problemele pe care le intampina, probleme legate de intimitate si foarte multe probleme legate de personalul penitenciarului. Consider ca pentru a ajunge ca rata de reusita in rezolvarea cazurilor si ideplinirea scopurilor propuse sa fie la un nivel ridicat necesita foarte mult studiu si exercitiu in lucru cu persoanele aflate in penitenciar. In momentul in care reusesti sa-ti formezi unele deprinderi si abilitati de lucru va fi mult mai usor sa aplici ceea ce ai invatat si sa reusesti sa motivezi beneficiari sa se schimbe.

5 Suport de curs – Asistenta sociala in penitenciar, Ioan Durnescu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.

Bibliografie:

1. Coord. Buzducea Doru, Asistenta sociala a grupurilor de risc, Ed. Polirom, Iasi, 20102. Garlasu Dimitriu Odette, Empatie in psihoterapie, Ed. Victor, Bucuresti, 2004.3. Popa, Corina, Formarea continua a asistentilor sociali, Ed.Cartea Universitara,

Bucuresti, 20044. Suport de curs – Asistenta sociala in penitenciar, Ioan Durnescu, Facultatea de

Sociologie si Asistenta Sociala5. Suport de curs - Strategii de lucru cu infractorii, Ioan Durnescu, Facultatea de

Sociologie si Asistenta Sociala6. http://www.anp-just.ro/

Ivana Maria GabrielaMaster GRSSS, An II