Particularităţi Structurale Ale Unor Zone Topografice Ale Mucoasei Bucale

8/16/2019 Particularităţi Structurale Ale Unor Zone Topografice Ale Mucoasei Bucale

http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-structurale-ale-unor-zone-topografice-ale-mucoasei-bucale 1/10

Particularităţi structurale ale unor zone topografce ale mucoasei bucale

- mucoasa gingivală – epiteliu gros,creste epiteliale adanci si ramifcatepot prezenta granule de keratohialinapapilele corionului sunt subtiri, inalteaglandular

- mucoasa palatina – epiteliu gros , celule superfciale cu keratohialina si alsa

keratinizateglande salivare mucoase purecorionul in partea posterioara corionul prezinta tes conj lax

- mucoasa jugala – epit bine dezvcorion – tes conj laxgl salivare mici

- mucoasa planseului bucaltapeteaza regiunea sublingualasubtire si transparentaglandele salivare mici, mixte

- Mucoasa gingivala

Stransa relatie cu aparatul dentar

Epiteliul de jonctiune realizeaza o atasare epiteliala cefxeaza gg la supraata calcifata a dt

Contine : gingia marginala, atasata, papilara

GG marginala – inconjoara zona cervicala a dt se intinde de la rebordmarginal al gg pla gg atasata

GG papilara! ocupa sp interdentar

"a nivelul incisiv repr # din supra vestibulara a coroaneidentar e alcatuita din $ varuri % vestibular si lingual, unite prin o depresiune a colgingival

GG atasata – atasata la supra radiculara cat si la procesele alveolare prinintermediul asciculelor de fbre colagene din crionul pround culoare roz!palida sicontine mai multe supraete %

Supraata vestibulara, de la gingia marginala la linia de jonct muco!gg

delimiteaza gg atasata de mucoasa alveolara cu care se continua

Supraata linguala, unde gg atasata se continua cu mucoasa alveolarasi cu mucoasa planseului bucal

Supraata palatina, prin care gingia atasata se continua cu mucoasapalatina ara demarcatie neta

Structura microscopica a mucoasei gg

- &ormata din epiteliu stratifcat pavimentos sub care este lamina propria- "a interata epiteliu!corion este mmb bazala- Epiteliul gingival omeaza supra vestib si linguale ale mucoasei gg ce vine in

contact direct cu mediul bucal supra acestui epit este orto'parakeratiniz- (n zonele parakeratiniz cel superfc isi mai pastreaza nucleul, cateva organite



- (n unele cazuri in continuarea strat intermediar apare strat granular, cecontin proteine, G, lipide, )a

- *n structuralizarea epiteliului gingival participă cele trei straturi celularedescrise anterior +bazal, intermediar i superfcial- dar care la acest nivelprezintă anumite particularită.i structurale +orto'parakeratinizare-

- tructural, este ormat dintr!o pătură de celule bazale

- este un epiteliu sub.ire stratifcat nekeratinizat i ără creste epiteliale/ *npor.iunea coronară este ormat din 01!$2 r3nduri de celule iar 4n por.iunea saapicală este sub.ire i con.ine 0!$ r3nduri de celule/

- *n jurul regiunii cervicale a dintelui epiteliul ormează un guler, carereprezintă epiteliul joncţional

- "a nivelul epiteliului jonc.ional ataarea epitelială constituie un mecanism

biologic unic/- ! 5aterialul care realizează această ataare este sintetizat de către celulele

care acoperă supraa.a dentară/- (ntera.a epitelio!conjunctivă se caracterizează prin prezen.a crestelor

epiteliale i a papilelor .esutului conjunctiv interepitelial precum i a unei

membrane bazale interpuse 4ntre epiteliu i .esutul conjunctiv- La nivelul gingiei marginale, crestele epiteliale interpapilare sunt lungi i

numeroase- La nivelul zonei de tranziţie - de la nivelul gingiei marginale i a gingiei ataate, papilele .esutului

conjunctiv devin scurte i conice- )restele epiteliale i papilele .esutului conjunctiv coneră rezisten.ă jonc.iunii

epitelio!conjunctivale i o mare supraa.ă de schimburi- La nivelul epiteliului joncţional, supraa.a bazală a epiteliului este netedă,

uniormă, ără creste

- Corionul mucoasei gingivale- Este situat sub epiteliu de care este despăr.it printr!o membrană bazală/

)orionul este ataat la regiunea cervicală a rădăcinii i la structurile osoaseale proceselor alveolare prin intermediul fbrelor de colagen, orm3nd

4mpreună cu periostul osului alveolar un mucoperiost- 6istologic, corionul gingival se compune din celule i matrice extracelulară,

vase i nervi- ! Colagenul de tip I şi colagenul de tip III reprezintă principalele componente

structurale i fbrilare din gingia umană- ! / "a nivelul mucoasei gingivale, fbrele de colagen sunt pu.ine i au rolul de

a coneri 7exibilitate acesteia- Celulele- sunt reprezentate de fbroblaste, celulele predominante din .esutul conjunctiv

gingival, care se găsesc 4n propor.ie de 819 din popula.ia celulară i caresunt responsabile de sinteza constituen.ilor matricei extracelulare/

- *n aara fbroblastelor, la nivelul corionului se a7ă celule mezenchimale

nedierenţiate, mastocite, monocite şi macroage, precum şi celule

inamatorii care migrează direct din vasele plexului gingival/

Buza

- Structural, buzele prezintă%



- ! un schelet conjunctivo-muscular central, ormat din fbremusculare striate ce apar.in muchiului orbicular al buzelor

- ! mucoasa labială ! o continuare a mucoasei bucale pe versantulintern al buzei/ 5ucoasa labială este ormată dintr!un epiteliu pavimentosstratifcat ără keratinizare, sub.ire, / *n corion se găsesc numeroase glandesalivare acinoase mixte

- pielea ! este structura histologică care acoperă buza pe a.a externă- Este ormată dintr!un epiteliu pavimentos stratifcat cu keratinizare+epiderm-, sub care se găsete dermul i hipodermul pielii/

- ! roşul buzelor ! reprezintă o zonă de mucoasă bucală prezentă pe marginealiberă a buzelor, care ace trecerea de la mucoasa bucală propriu!zisăprezentă pe versantul intern al buzei, la pielea de pe versantul extern albuzei/ Este o mucoasă bucală sub.ire, puternic vascularizată, lipsită deglande salivare/

Limba

- Este un organ musculo!epitelial cu roluri deosebite 4n procesele demastica.ie, ona.ie, degluti.ie, supt i 4n sensibilitatea gustativă/ Ea esteormată dintr!un număr de 0: muchi

5uchii limbii sunt constitui.i din ascicule de fbre musculare striate scheletice cu dispunere 4n toate cele trei planuri ale spa.iului,

;rintre muchi se găsete un .esut conjunctiv lax care con.ine vase de s3nge, fletenervoase i numeroase glande salivare de tip acinos, muco!seroase/

- Mucoasa linguală prezintă anumite particularită.i/- a.a ventrală i păr.ile laterale ale limbii este sub.ire i netedă, ceea ce

permite vizualizarea vaselor de s3nge din corion/- a.a dorsală prezintă numeroase proeminen.e ormate din epiteliu i corion,

numite papile linguale/- falsă cheratinizare- "a om există trei tipuri de papile% fliorme, ungiorme, caliciorme sau

circumvalate/- 0/ Papilele liforme sunt cele mai numeroase/ Ele sunt răsp3ndite pe

toată supraa.a dorsală a limbii, find mai numeroase 4n $'< anterioare ale

limbii/ =u o 4năl.ime de circa 2,1!0 mm, ormă conică i sunt ormate dintr!unax conjunctiv bogat 4n fbre colagene, acoperit la supraa.ă de epiteliullingual/

- . Papilele fungiforme sunt mai pu.in numeroase dec3t cele fliorme/ Suntrăsp3ndite pe toată supraa.a dorsală a limbii, printre cele fliorme, find mainumeroase spre v3rul i marginile limbii

- ormă de ciupercu.ă- Epiteliul de acoperire poate con.ine muguri gustativi /- Papilele caliciforme, 4n număr de >!00, sunt aezate 4n partea posterioară a

limbii sub orma ?literei @?, cu v4rul spre aringe i deschiderea spre orifciulbucal, orm4nd "V-ul lingual".

- mmSpre deosebire de primele două categorii de papile, acestea nu proeminăla supraa.a / limbii, ci se găsesc 4ngropate 4n mucoasa linguală/ "a exteriorsunt delimitate de un an. circular,



- la baza căruia se deschide canalul excretor al glandelor seroase pure,glandele von Ebner / *n grosimea epiteliului ce tapetează an.ul papilelorcaliciorme i a peretelui opus există numeroi muguri (corpusculi)

gustativi.- Corionul e.ei dorsale a mucoasei linguale este bogat 4n fbre de colagen ce

se continuă cu .esutul conjunctiv intersti.ial al musculaturii limbii,

- ;rintre fbrele conjunctive se găsesc glande mucoase pure, glanele lui!eber

- i numeroase glande salivare mici mixte, mucoseroase/- Mugurele gustativ - 5ugurele gustativ reprezintă segmentul perieric al analizatorului gustativ/- ocupă 4ntreaga grosime a epiteliului mucoasei i sunt 4n număr de

aproximativ $222, din care jumătate sunt localiza.i 4n epiteliul mucoasei caredelimitează papilele circumvalate iar restul găsindu!se 4n epiteliul unor papile fungiforme sau la nivelul epiteliului bolii palatine# a vălului

palatin# epiteliului buco-faringian i chiar pe partea posterioară a căilor

nazale# laringe# faringe $ugurele gustativ are orm! ovoidal!

- Este situat cu baza pe membrana bazală a epiteliului iar v3rul se deschide lasupraa.a epiteliului printr!un orifciu numit por gustativ

- numit canal gustativ.- El este rezultatul unei dieren.ieri locale- ganglionul geniculat- ganglionii =ABECS6 i E6CEAC(DDEC- ganglionul plexiorm- 5ugurii gustativi%- Structural, corpusculul gustativ prezintă%- a- o componentă epitelială- b- o componentă nervoasă/

- a Componenta epitelială este ormată din%- 0/ celule senzoriale,- $/ celule de sus.inere,- </ celule bazale/- Bupă ce au unc.ionat o anumită perioadă de timp, aceste celule involuează,- aceste flamente gustative sunt alcătuite dintr!un mănunchi de prelungiri

fliorme- !" Celulele senzoriale +sau gustative- sunt 4n număr de 8!$2 pentru fecare

mugure gustativ i ocupă zona centrală a corpusculului gustativ/ =cestecelule au o ormă alungită, usiormă, cu nucleu ovalar situat central/ ;olulbazal vine 4n contact cu membrana bazală a epiteliului, iar polul apical al

celulei prezintă nite orma.iuni ciliare fxe, ca nite fre de păr, numite perigustativi , situate 4n canalul gustativ/

- ;olul apical este prevăzut cu o dieren.iere lă.ită, cuticulară, prin care searticulează cu celulele de sus.inere vecine, delimit3nd porul gustativ

- Sunt celule 4nalte, cu extremitatea bazală mai largă- Celulele e susinere sunt celule epiteliale cu unc.ie de protec.ie/- Ele 4nconjoară celulele senzoriale cu care sunt 4n contact intim/ "a perieria

mugurelui gustativ ele se 4nconvoaie, se dispun unele l3ngă altele 4ntocmaica doagele unui butoi

- Celulele bazale- sunt aezate la polul bazal al corpusculului gustativ pe membrana bazală

- , intercalate printre extremită.ile prounde ale celorlalte două tipuri de celule/- sunt pu.ine la număr



- =cesta 4i modifcă aspectul morologic 4n raport cu necesită.ile impuse deintensitatea stimulului nervos, put3nd deveni o celulă senzorială sau desus.inere

- Componenta nervoasă.- 5ugurele gustativ este 4nconjurat de o bogată re.ea nervoasă, reprezentată

de termina.iunile dendritice ale neuronilor senzitivi bipolari din ganglionul

geniculat, #$%&'S( i &('&$')**&' i plexiorm/- "a baza mugurelui gustativ- se realizează o ramifca.ie cu caracter de plex nervos numit ple%ul

subgemal - din acest plex pornesc numeroase ramifca.ii care străbat membrana bazală

i pătrund 4n epiteliul din jurul mugurelui gustativ, unde realizează al doileaplex, numit ple%ul perigemal.

- Bin acesta se desprind flete nervoase terminale, destinate celulelor gustativedin interiorul mugurelui gustativ, care 4n totalitate ormează ple%ul

intragemal - 5oleculele de substan.ă sapidă se cuplează specifc cu un receptor de pe

supraa.a celulei gustative/ *n acest el, cuplul moleculă ! receptor modifcăpermeabilitatea canalelor ionice transmembranare, determin3nddepolarizarea celulelor gustative/ ;oten.ialul de membrană nou creat sepropagă 4n lungul fbrei din structura căii gustative acestea conducpoten.ialul de membrană, o anumită ormă de gust, dar răspund i la stimulicare declanează i alte gusturi/ Gustul fnal perceput depinde de setul deneuroni corticali la care s3resc inorma.iile sapide, acestea decod3nddiversele modele inorma.ionale din lungul căii gustative/ Dulburările de gustinclud%

- ! agenezia sau lipsa completă a gustului +boală neurologică genetică-, prin

absen.a cvasitotală a mugurilor gustativi- ! hipogenezia sau diminuarea sensibilită.ii gustative, ca urmare a utilizăriianumitor droguri

- ! isgenezia sau alterarea perceperii corecte a gustului/- +ascularizaţia şi inervaţia limbii/- +ascularizaţia şi inervaţia limbii/- @asculariza.ia limbii este extrem de bogată/ Ea este asigurată de arterele

linguale, ramuri anterioare ale arterelor carotide externe, dar i de ramuridesprinse din artera aringiană ascendentă/ =ceste artere emit numeroasearteriole ce se anastomozează 4ntre ele i dau natere la numeroase capilare

- 5ucoasa de pe a.a dorsală a limbii este bine vascularizată,

- Circulaia limfatică 4ncepe 4n corionul mucoasei cu capilarele limaticecare drenează lima 4n vasele limatice prezente 4n .esutul conjunctiv dintreasciculele musculare ale limbii/ =ceste vase drenează mai departe lima spreganglionii submandibulari i cervicali prounzi/

- &ensibilitatea generală a limbii este asigurată de nervul trigemen +dincare se desprinde nervul lingual-, nervul glosofaringian i nervul vag +prinnervul laringeu superior-, iar cea gustativă de nervul glosofaringian/&ibrele nervoase ormează plexuri 4n .esutul conjunctiv al limbii din carepleacă termina.ii nervoase libere, amielinice, ce asigură sensibilitateaepiteliului lingual i a mugurilor gustativi/ (nerva.ia motorie a limbii este

asigurată, 4n cea mai mare parte, de nervul hipoglos/- #mig,ala linguală - *napoia @!ului lingual, pe a.a dorsală a limbii, există o orma.iune limoidă cu

structură amigdaliană, numită amigdala linguală/ 5acroscopic, această zonă



linguală este oarte neregulată datorită prezen.ei a numeroase proeminen.eemiserice

- =ceastă amigdală este unul din componentele inelului limatic al aringelui+sau cercului limatic al lui aldaFer

- =migdala linguală, similar altor structuri amigdaliene, este constituită dintr!un epiteliul de acoperire i un corion limoid/ Epiteliul de acoperire este un

epiteliu pavimentos stratifcat ără cheratinizare- / El trimite 4n corionul subiacent cripte largi, 4n jurul cărora se organizează.esutul limoid/ esutul limoid este ormat din foliculi limfoizi secunari ,agmina.i prin corticalele lor i din p'nze limfoie/

- "a baza criptelor se deschid canalele excretoare ale unor glande salivare mici- lan,ele salivare/- "a nivelul cavită.ii bucale există numeroase glande care produc salivă pe care

o elimină intermitent 4n cavitatea bucală/ ;rin secre.ia lor, aceste glandemen.in permanent starea de umiditate a mucoasei bucale i intervin 4ndigestia bucală a alimentelor/

- Există două tipuri de glande salivare%

- ! glan,e salivare mari- organe anatomice cu secre.ie abundentă,- glan,e salivare mici localizate .n grosimea pereţilor cavităţii

bucale/ ,enumite glan,e interstiţiale sau intraparietale" Sunt glan,e

,e tip acinos/- Cele mai multe glan,e salivare intraparietale sunt glan,e mi0te/ ,ar

e0istă şi glan,e salivare seroase pure 1glan,ele &bner sau glan,e

mucoase pure 1glan,ele palatine/ glan,ele 2eber"- %intele sau organul ,entar- &iecare dinte prezintă următoarele zone anatomice%- ! coroană, por.iunea dintelui care proemină 4n cavitate bucală

- ! coletul sau g4tul, reprezent3nd o mică por.iune de trecere 4ntrecoroană i rădăcină/ =ici se inseră mucoasa gingivală

- ! ră,ăcină, partea dintelui care se găsete implantată 4n alveolaosoasă a maxilarului/

- Bintele reprezintă o asocia.ie de numeroase .esuturi mineralizate +dentina,smal.ul, cementul- i nemineralizate +pulpa dentară, ligamentelealveolodentare-

- *n sec.iune longitudinală, ponind din zona centrală spre perierie, unui dinte ise disting următoarele structuri histologice% cavitatea pulpară, dentina,smal.ul, cementul i periodon.iul

- 3rganul ,entar este alcătuit din%- - o,onţiu/ cu următoarele structuri% pulpa dentară, dentina, smal.ul/- - paro,onţiul/ alcătuit din% cement, periodon.iul, osul alveolar,

mucoasa gingivală/- Pulpa intelui prezintă trei regiuni% coronară, radiculară i apicală/- ;ulpa dintelui este ormată dintr!un .esut conjunctiv t3năr bogat 4n

substan.ă undamentală cu aspect de gel, transparentă, cu pu.ine celule+fbrocite, macroage, limocite sau plasmocite- i pu.ine fbre de colagen, 4ncare se găsesc vasele sanguine i limative precum i nervii dintelui/ "aperieria pulpei se găsesc celulele specializate ale acesteia denumiteoontoblaste/ (nerva.ia pulpei dentare sigură sensibilitatea deosebită a

dintelui/ &iletele nervoase pătrund prin apexul dintelui i se ramifcă orm3ndun plex marginal 4n jurul i 4n contact cu odontoblastele/ Bin acest plex se



desprind flete nervoase care pătrund 4n canaliculii dentinari, 4n jurulprelungirilor odontoblastelor p3nă la o distan.ă de circa <22 microni/

- ontoblastele sunt celule cu origine mezenchimală care prezintănumeroase prelungiri/ Ele se dispun la perieria pulpei 4ntr!un singur r3nd,palisadic i emit o prelungire lungă externă 4n direc.ia dentinei, numită bra

lui omes, care pătrunde 4n canaliculele dentinare/ Spre cavitatea pulpară

odontoblastele emit prelungiri numeroase dar de dimensiuni mult mai reduse/Hdontoblastele au unc.ie dentinogenetică/

- ;ulpa dentară are rol trofc pentru organul dentar, de apărare identinogenetică/

- %entina, cea mai voluminoasă structură histologică a dintelui, este un .esutosos particular, de origine mezenchimatoasă, care nu con.ine celule osoase/Ea se găsete la perieria cavită.ii pulpare, dar nu este vizibilă 4n mod normaldeoarece este acoperită de email +smal.- la nivelul coroanei i de cement lanivelul radacinii/ Ea prezintă două zone% coronară i radiculară/

- *n cursul ormării dintelui, dintre cele trei structuri dure ale acestuia+dentină, smal., cement-, dentina este prima structură care se edifcă/

- Bentină este produsă de către odontoblaste/ Bentina este mineralizată 4n propor.ie de :2!I29 care con.ine substan.ă undamentală calcifcată ifbre de colagen/ Ea este traversată radiar de numeroi canaliculi, numi.icanaliculi entinari , 4n care se găsesc prelungirile odontoblastelor +fbrele

Domes-/ Aumărul canaliculilor dentinari este oarte mare, circa 01 222 ! :1222'cm</

- Scheletul fbrilar al dentinei este ormat din fbre de colagen cudispunere paralelă cu canaliculii dentinari sau perpendicular pe axulacestora/ ;rintre fbrele colagene se găsete substan.ă undamentală amoră,bazoflă, mineralizată/ *n structura dentinei, ca la orice structură osoasă,

sărurile minerale sunt reprezentate 4n cea mai mare parte de osatultricalcic, care i aici, se depune sub ormă de cristale de hidroxiapatită/Bentina se hrănete prin plasma care diuzează din vasele sanguine alecavită.ii pulpare/

- Smalţul este o orma.iune dură, cuticulară, de origine ectoblastică careacoperă dentina la nivelul coroanei/ Smal.ul este sintetizat de celule specialedenumite aamantoblaste, care constituie un epiteliu simplu denumitepiteliu aamantin/ )elulele acestui epiteliu sintetizează i excretă sprepolul bazal +spre dentină- o matrice proteică care se mineralizează oarterepede, devenind smal./ ;rin comprimare reciprocă, produsul de secre.ie al

adamantoblastelor ia ormă de prismă hexagonală, alungită i ormează4prismele smalţului4/ aranjate perpendicular pe supraa.a dentinei/ Eleconeră smal.ului un aspect striat i 4i asigură rezisten.a la presiune 4n timpulmastica.iei/

- &malul este cea mai ură structură in organism, findmineralizat 4n propor.ie de >89/ Este incolor i transparent/ "a limitasmal.!dentină se găsete o membrană limitantă numită membrana *u%le+ ,iar la supraa.a smal.ului se găsete ?cuticula smal.ului? +membranaAasmith-, o structură keratinizată care protejază supraa.a smal.ului/

- Cementul acoperă dentina la nivelul rădăcinii dintelui/ Este un .esut osos

fbros, cu substan.a undamentală mineralizată 4n propor.ie de J1!829/- )ementul este ormat dintr!o matrice organică 4ncărcată cu săruriminerale ce constituie substan.a undamentală, din fbre de colagen i celule



denumite cementocite/ )ementocitele sunt dispuse 4n nite cavită.i alesubstan.ei undamentale denumite cementoplaste/

- Bupă aspectul histologic se deosebesc două zone ale cementului%- ! cementul fbrilar ! sărac 4n celule situat intern, 4n jurul dentinei- ! cementul celular, bogat 4n cementocite, situat 4n partea externă a

acestuia/

- )ementul ace parte din structurile periodon.iului i participă lacon.en.ia dintelui +odontonului- 4n alveola osoasă/ "igamentelealveolodentare se ancorează 4n cement prin fbre de colagen numite ?fbreleSharpeF?/

- 6rănirea cementului se ace prin diuziune din vasele sanguine aleperidon.iului/

Perio,onţiul se găsete dispus 4ntre cement i peretele alveolei dentare/ El esteormat din ligamentele alveoloentare i are rol 4n fxarea dintelui la osul

maxilar/ "igamentele alveolodentare sunt ormate din fbre de colagen, organizate 4n ascicule care se continuă pe de!o parte cu fbrele de colagen ale cementului, iarpe de altă parte cu fbrele de colagen ale osului alveolar/ =ceste ligamenterealizează o articula.ie sindesmotică 4ntre dinte i osul alveolar, care 4i permitedintelui o fnă micare a.ă de alveolă/ &ibrele de colagen au orientare variată/ S!audescris astel mai multe tipuri de ligamente% alveolo!dentare, gingivo!cimentare,intermediare, verticale, oblice/ ;rintre fbrele de colagen se găsete pu.in .esutconjunctiv lax, vase de s3nge, nervi i uneori resturi de .esut epitelial/

5#')$&L&

&aringele este un conduct la nivelul căruia se 4ncruciază calea aeriană cu ceadigestivă/ El prezintă mai multe zone%

! nazoaringele sau rinoaringele

! bucoaringele sau oroaringele

! laringoaringele sau aringele inerior/

;eretele aringelui este ormat din%

! mucoasă,

! membrana fbroasa ! ascia aringelui,

! musculara/

! 5ucoasa

K alcatuita din epiteliu si corion+tes conj bogat in fbre de colagen si elastice, cu glsalivare , infltratii limoide-

K mucoasa tip respirator

! 5embrana fbroasa

! K 5ebrana fbrosa



• L scheletul aringelui• &ibre colagen si elastice• Besparte mucoasa de musculara

! 5usculara• 5uschii ridicatori al aringelui cu orientare cranio!caudala• 5uschii constrictori ai aringelui, cu dispunere transversala si oblica

&S35#6L! 5ucoasa

• 5ucoasa coriopilara• Epiteliu+epit pavimentos stratifcat nekeratiniz/ )e contine strat bazal,

strat intermediar , strat superfcial, celulele pot contine granule dekeratohialina-,

• corion+tes conj lax, bogat vascularizat , poate contine infltratii limoide/(n partea in – glande cardiale ce secreta G=G-,

• 5s5! subtire , fbre musculare netede in $ straturi• (n repaus are patru pliuri longitudinale ce se sterg la trecerea bolului

alimentar! Submucoasa

• Des conj lax• Mogat in fbre elastice• ;e peretele posterior se gasesc glandele tubulare ramifcate de tip

mucosLglande esoagiene• Aumeroase vase sanguine si plex nervos 5eissner

! 5s• &ibre musculare netede• $ straturi % intern si extern

• (n treimea superioara este ormata din fbre musculare striate• (n treimea medie – striateNnetede• Dreimea in! netede• (ntre cele $ straturi% =uerbach

! =dventice• Des conj lax• =ncoreaza esoagul• )ontine fbre de colagen, elastice, S&, adipocite• @ase sg, limatice,terminatii n vegetative• =sigura transportul rapid datorita actiunii complementare a doi actori%• Glandele esoagiene si cardiale, ce secreta mucus• 5usculara esoagiana ce genereaza contractii peristaltice

Stomacul

"a nivelul cardiei epiteliul esoagian de tip malpighian ără keratinizare estesubstituit brusc de epiteliul gastric, care este un epiteliu simplu cilindric/

adventicei care este 4nlocuită de seroasa peritoneală/

"a nivelul orifciului pilorului trecerea de la mucosa gastrică la mucoasa duodenalănu se ace brusc, ci e%istă o zonă e tranziie

5ucoasa gastrică prezintă o serie de pliuri longitudinale i oblice, mai accentuatec4nd stomacul este gol, care ormează relieful gastric,a nivelul poriunii



verticale mucoasa gastrică are o culoare roz-roie i pliuri mai accentuate#

n timp ce la nivelul regiunii antrale culoarea este roz-pal# iar pliurile sunt

mai terse. Pe l'ngă aceste pliuri temporare# mucoasa gastrică prezintă o

serie e riicături mamelonare# cu iametrul e /-0 mm# persistente i n

stare e repleie a stomacului# numite arii gastrice# care-i conferă

mucoasei un aspect "cerebroi" sau "conopiiform". 1ceste arii gastrice

sunt mult mai eviente n regiunea corpului i forni%ului gastric i maiterse n regiunea antrală. Pe ntreaga sa suprafaă# mucoasa gastrică

prezintă nfunături# numite cripte gastrice# n care se eschi glanele

in corion.

&piteliul gastric este un epiteliu cilindric simplu, monomor/ El acoperă 4ntreagasupraa.ă a mucoasei gastrice, inclusiv criptele gastrice/ )elulele epiteliului desupraa.ă sunt mai 4nalte, au circa $2 Om 4năl.ime, iar cele din cripte sunt mai pu.in

4nalte, ajung3nd la baza criptelor să aibă un aspect cubic

)elulele epiteliului gastric prezintă un nucleu ovalar situat spre polul bazal,hipocrom, nucleolat, cu axul mare 4n axul celulei/ )itoplasma este abundentă

Golgi oarte bine dezvoltat

care con.ine granule de secre.ie/

;olul apical al celulelor este ocupat 4n cea mai mare parte de granule de secre.iedelimitate de o membrană proprie, ce con.in mucus ;=S!pozitiv/ Batorită cantită.iimari de granule secretorii, polul apical al celulelor este mai dilatat dec3t polul bazal,lu3nd uneori un aspect caliciorm/ Eliminarea granulelor de secre.ie 4n lumenulstomacului se ace prin exocitoză, granulă cu granulă/

)riptele gastrice sunt mai 4nguste i mai pu.in ad3nci 4n regiunea undică i maiprounde i largi 4n regiunea pilorică

Particularităţi Structurale Ale Unor Zone Topografice Ale Mucoasei Bucale

Documents

Transcript of Particularităţi Structurale Ale Unor Zone Topografice Ale Mucoasei Bucale