PARTICULARITĂȚI ALE STRATEGIILOR DE REGLARE EMOȚIONALĂ LA ADOLESCENȚII DIN FAMILII MIGRANTE

8/18/2019 PARTICULARITĂȚI ALE STRATEGIILOR DE REGLARE EMOȚIONALĂ LA ADOLESCENȚII DIN FAMILII MIGRANTE

1/51

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE I TIIN E ALE EDUCA IEIȘ Ș Ț Ț

CATEDRA TIIN E ALE EDUCA IEIȘ Ț Ț

CASTRAVE MARIAȚ

PARTICULARITĂ I ALE STRATEGIILOR DE REGLAREȚEMO IONALĂ LA ADOLESCEN II DIN FAMILII MIGRANTEȚ Ț

(PRIN PRISMĂ DE GEN)

142.04 – PSIHOPEDAGOGIE

Teză e !"#e$ ăț

Conducător tiin ific: ___________ ș ț %&' $ D&*"$ + !e# &*

(semnătura)

Autorul: ___________________ (semnătura)

ef catedră:_________________ Ș

(semnătura)

CHI INĂU+ 2014Ș

CUPRINS


2/51

A $& *e (,$ !"- "!e *&-/$ă " e$ !eză).................................................................ș

I$ *& #e*e.................................................................................................................

C " &! ! I. Re e*e e&*e "#e !e *e !ă*"" e-& "&$ !e ,$ #&$ e3 ! e$&-e$ ! " -" *ț ț

1.1 Delimitări conceptuale ale reglării emo ionale i strategiilor de reglareț șemo ională....................................................................................................ț

1.2 Particularită i ale reglării emo ionale la vîrstă adolescentină(prin prismă de gen)......ț ț1. Caracteristicile familiei migrante!de"organi"ate temporar în urma migra iei....ț1.# $mpactul migra iei părin ilor peste %otarea asupra vie ii emo ionale a adolescen ilor.............ț ț ț ț ț1.& Conclu"ii la capitolul $

C " &! ! II. P * "# ! *" ă "!e *e !ă*"" e-& "&$ !e ! &!e'#e$ "" "$ -"!"" -" * $ț ț ț

*e e*e -e & &!& "#e " e3 e*"-e$ !e.ș

2.1. 'epere metodologice ale măsurării reglării emo ionale la adolescen i.........ț ț

2.2. anifestări ale reglării emo ionale la adolescen ii din familii migrante(prin prismă deț țgen).........

2. . anagementul emo iilor la adolescen ii din familii migrante: sugestiiț țmetodice.........................................................................................

2.4. C&$#! z"" ! # " &! ! II

C&$#! z"" e$e* !e " *e#&- $ ă*"...................................................................ș

%" !"& * "e.......................................................

A$e3e........................................................................................................................

ADNOTARE

C ' * 6e M *"ț

1


3/51

P * "# ! *" ă " !e ' * e ""!&* e *e ! *e e-& "&$ !ă ! &!e'#e$ "" "$ -"!"" ț ț ț( *"$ *"'-ă e e$)

e"ă de licen ă* C%i inău* 2+1#ț ș

S * # * eze"5$ntroducere* 2 capitole* conclu"ii generale i recomandări* ,i,liografie din 22șsurse* #+ de pagini de te-t ,a"ă* 2 figuri* ta,ele.

C 6"$ e7#8e"e5reglare emo ională* migra ie* strategii de reglare emo ională.ț ț ț

S#& ! #e*#e ă*""constă în determinarea particularită ilor reglării emo ionale la adolescen ii ceț ț ț provin din familii migrante (prin prismă de gen).

O "e# "6e!e #e*#e ă*""5• /tudierea a,ordărilor teoretice referitor la procesul reglării emo ionale0ț• $dentificarea particularită ilor reglării emo ionale la adolescen i prin prismă de gen0ț ț ț• -plorarea caracteristicilor familiei de"organi"ate temporar în urma migra iei i aț ș

impactului migra iei părin ilor asupra vie ii emo ionale a adolescen ilor0ț ț ț ț ț• Determinarea particularită ilor reglării emo ionale la adolescen ii din familii migrante0ț ț ț• /ta,ilirea de sugestii metodice referitor la managementul emo iilor la adolescen ii cuț ț

părin i migran i prin prismă de gen0ț ț• la,orarea conclu"iilor i recomandărilor referitor la pro,lema cercetată.ș

V !& *e e&*e "#ă #e*#e ă*""5constă în fundamentarea conceptului de reglare emo ională înțconte-tul migra iei0 determinarea particularită ilor de"voltării emo ionale la v rsta adolescen ei.ț ț ț ț

V !& *e !"# "6ă #e*#e ă*""5determinarea particularită ilor strategiilor de reglarețemo ională la adolescen ii din familii migrante.ț ț

ANNOTATION

M *" C ' * 6eț

C8 * # e*"' "#' & e-& "&$ *e ! "&$' * e "e'"$&!e'#e$ ' *&-"--" * $ -"!"e'(Ge$ e* D" e*e$#e')

2


4/51

3ndergraduate %esis* C%i inău* 2+1#ș

T8e'"' S * # *e5introduction* t4o c%apters* conclusions and recommendations* ,i,liograp%5of 22 sources* #+ pages of ,asic te-t* 2 figures* ta,les.

9e:;&* '5 emotional regulation* migration* emotion regulation strategies.T8e * &'e & *e'e *#8 is to determine t%e specifics of emotion regulation in adolescents fromimmigrant families ( 6ender differences).Re'e *#8 O


5/51

a ional de /tatistică din anul 2+12* fiecare a "ecea persoană cu v rsta de 1&8 # ani inclusiv esț plecată peste %otare la lucru sau se află în căutare de lucru.

Actualitatea lucrării de fa ă re"idă în conte-tul sc%im,ărilor produse la nivel familial dinț

ultimul deceniu ca i consecin ă a migra iei popula iei. fectele migra iei for ei de muncă includș ț ț ț ț țreducerea numărului popula iei* îm,ătr nirea popula iei* cre terea insta,ilită ii familiei. otodatț ț ș țmigra ia influen ea"ă asupra de"voltării psi%o8emo ionale a adolescen ilor ce răm n fără îngri7ț ț ț ț părintească* ceea ce au impact negativ asupra sănătă ii fi"ice i psi%ologice* educa iei ț ș ț șsociali"ării adolescen ilor.ț

Adolescen ii ai căror părin i sunt pleca i la muncă sunt mai ,ine asigura i cu condi iileț ț ț ț țmateriale de care au nevoie* însă sunt priva i de afectivitatea i gri7a părin ilor.Deseori* diț ș țaceastă cau"ă are loc o redefinire a rela iilor de rudenie* iar copiii care sunt lăsa i în gri7a rudeloț ța7ung să nu se raporte"e la părin ii lor ,iologici. Plecarea părin ilor pe termen lung cau"ea"ăț țruperea!deteriorarea legăturii părinte8copil.

Copiii răma i fără îngri7irea părin ilor lor înt mpină o serie de greută i* ceea ceș ț ținfluen ea"ă procesul de maturi"are. ; parte dintre o,liga iunile părin ilor revin adolescen ilor*ț ț ț țiar ace tia sunt nevoi i să facă fa ă rolurilor du,le i să accepte sc%im,ările de ritm în urmaș ț ț ș

procesului de migrare. eadaptarea eficientă la condi iile noi de via ă poate conduce la pro,lemeț țserioase de ordin fi"iologic i psi%ologic.ș

Perioada adolescen ei este caracteri"ată prin pre"en a fluctua iilor emo ionale i frecven aț ț ț ț ș ț pro,lemelor emo ionale i de comportament* datorită sc%im,ărilor de natură fi"iologică ce auț șloc. Aceste sc%im,ări conduc deseori la apari ia unor stări an-ioase i stresante* iar pre"en aț ș țadul ilor* în special cea a părin ilor este primordială.


6/51

S#& ! #e*#e ă*""5Determinarea particularită ilor reglării emo ionale la adolescen ii ce provinț ț țdin familii migrante(prin prismă de gen)0

I & ez #e*#e ă*""5

• igra ia părin ilor influen ea"ă asupra strategiilor de reglare emo ională a adolescen ilor.ț ț ț ț țo Presupunem că adolescen=ii din familii migrante dispun de strategii de reglare

emo=ională mai pu=in eficiente în compara=ie cu cei din familii complete.

• -istă diferen=e de gen în manifestarea strategiilor de reglare emo=ională a adolescen=ilo

din familii migrante.o 9ăie=ii din familii migrante folosesc în mai mare măsură strategii contructive.

>etele din familii migrante folosesc în mai mare măsură strategii negative.

O "e# "6e!e #e*#e ă*""5

• /tudierea a,ordărilor teoretice referitor la procesul reglării emo ionale0ț• $dentificarea particularită ilor reglării emo ionale la adolescen i prin prismă de gen0ț ț ț• -plorareacaracteristicilor familiei de"organi"ate temporar în urma migra iei i aț ș

impactului migra iei părin ilor asupra vie ii emo ionale a adolescen ilor0ț ț ț ț ț• Determinarea particularită ilor reglării emo ionale la adolescen ii din familii migrante0ț ț ț• /ta,ilirea de sugestii metodice referitor la managementul emo iilor la adolescen ii cuț ț

părin i migran i prin prismă de gen0ț ț• la,orarea conclu"iilor i recomandărilor referitor la pro,lema cercetată.ș

Me & e "!"z e ,$ #e*#e *e5

• etode teoretice5 anali"a literaturii de specialitate* deduc ia* generali"area0ț• etode empirice5

C%estionarea 8 C%estionarul de masurare a reglării emo ionale 0 C%estionarul de reglarț

cognitivă a emo iei* autori:ț 6ross ??* ?o%n ;P)0

• etode de prelucrare @i interpretare cantitativă @i calitativă a re"ultatelor cercetării

% z #&$#e !ă #e*#e ă*""


7/51

% z e3 e*"-e$ !ă #e*#e ă*""


8/51

CAPITOLUL I. REPERE TEORETICE AE REGLĂRII EMO IONALE =NȚCONTE>TUL FENOMENULUI MIGRA IEIȚ

1.1 De!"-" ă*" #&$#e !e !e *e !ă*"" e-& "&$ !e " ' * e ""!&* e *ț șe-& "&$ !ăț

C%iar dacă nu suntem întotdeauna con tien i de pre"en a lor* emo iile constituie o partș ț ț țimportantă a vie ii noastre. Perspectivele func ionaliste contemporane su,linia"ă importan aț ț țemo iilor pentru formarea răspunsurilor comportamentale* pentru procesul de luare a deci"iiloțc t i în cadrul facilitării interac iunilor interpersonale I11* p. 2& J. Conform autorulș ț

oc en,ur5* emo ia repre"intă o stare psi%ologică comple-ă care include trei componenteț

7


9/51

distincte: e-perien a su,iectivă* răspunsul fi"iologic* răspuns comportamental i e-presiv. aț șapare mai ales atunci c nd un individ este într8o situa ie care este relevantă pentru scopurile salțI1K* p. LJ. mo iile sus in activitatea cotidiană* însă o importantă caracteristică a emo iilor eț ț țfaptul că individul uman dispune de capacitatea de a le controla.

$nteresul pentru reglarea emo ională datea"ă încă din antic%itate. /crierile filosofice iț șreligioase men ionea"ă moduri de amplificare sau diminuare* limitare sau e-tindere ațrăspunsurilor emo ionale. De e-emplu filosoful stoic* pictetus a propus metode cu a7utoruțcărora face fa ă emo iilor negative i nefolositoare* iar aceste metode!moduri continuă să fiț ț șactuale după aproape două milenii I1+* pag. 11J.

Autorii a5er i /alove5 (1LLG) consideră reglarea emo ională ca fiind o dimensiune aș ținteligen ei emo ionale* definind8o în termeni de a,ilită i: a,ilitatea de a răm ne desc%is la trăiț ț țafective* at t plăcute c t i neplăcute* a,ilitatea de deta are de sau de anga7are într8o emo ieș ș țfunc ie de utilitatea sa0 a,ilitatea de a monitori"a i gestiona propriile trăiri afective dar i pe aleț ș șcelorla iț I2+* p. 2J. Autorul rom n 'adu Frasti define te reglarea emo ională!controlul emo ionalș ț țdrept a,ilitatea de a în elege i ,alansa emo iile I1K* p. #J.ț ș ț 6ross consideră că reglareaemo=ională se referă la procesele prin care indivi"ii influen=ea"ă ce emo=ii trăiesc* c nd @i cutrăiesc @i cum le e-primă. Aceste procese pot fi automate sau controlate* con@tiente s

incon@tiente @i pot ac=iona în unul sau mai multe momente ale procesului de generare a emo=Plec nd de la premisa că emo=ia de,utea"ă cu o evaluare a indicilor emo=ionali 8 evaluare cadeclan@ea"ă un set coordonat de tendin=e la nivelul sistemelor cognitive* e-peren=iacomportamentale @i fi"iologice* sunt propuse cinci strategii de reglare a emo=iilor:

1. selectarea situa=iilor0Acest tip de reglare a emo iei se reali"ea"ă atunci c nd un individ ac ionea"ă astfelînc t săț ț

a7ungă în situa ii în care se presupune a fi confruntat cu emo ii de"ira,ile. /elec iasolicită oț ț ț

în elegere a componentelor situa iei i a a teptărilor emo ionale. /e poate înt mpla ca su,iectulț ț ș ș țsă interprete"e gre it sau să supraestime"e ceea ce s8ar înt mpla în situa ie i astfel să e-iste oș ț șdiscrepan ă între ceea ce a teapta i ceea ce se petrece înrealitate. Alegerile sunt legate deț ș șe-perien e anterioare* de memoria i distorsiunile dememorie* e-pectan e i sc%eme cognitivț ș ț șanterioare i de ,alan a între ,eneficiile pe termen scurt i cele pe termen lung.ș ț ș

2. modificarea situa=iilor0odificarea situa iei implică ac iunea su,iectului de a modifica conte-tul e-tern careț ț

generea"ă procesul emo ional astfel înc t să se minimi"e"e sau ma-imali"e"e emo iile a teptate.ț ț ș. direc=ionarea aten=iei0

8


10/51

ste posi,il să se regle"e emo iile fără să se sc%im,e sau să se aleagă situa ia. Deplasareaț țaten iei permite su,iectului să se focali"a"e doar pe anumite componente sau trăsături alețsitua iei* cu scopul de a influen a emo ia sa. Deplasarea aten iei este prima strategie de reglareț ț ț țemo ională care apare în procesul developmental la copilul mic* iar adultul o folose te doaț șatunci c nd nu poate modifica situa ia. Deplasarea aten iei se poate face fie prin distragereaț țaten iei* fie prin concentrarea aten iei. -istă teorii care spun că aten ia poate 7uca i un alt rol îț ț ț șreglarea emo iilor* precum a a8"isa aten ie înclinată spre afect (Mț ș ț affect-biased attention theoryB).Conform acestei teorii aten ia poate 7uca un rol proactiv* func ion nd ca un filtru care facț țindividul atent numai la anumite evenimente pe care le selectea"ă din c mpul evenimentialignorandu8le pe altele ( odd ' si cola,.). /istemul sensorial este astfel setat înc t anumi ițstimuli afectivi au prioritate în fa a altora* sunt percepu i mai repede i li se dă o aten ie sporitț ț ș țfa ă de al i stimuli. Acest mecanism func ionea"ă pe toate canalele sen"oriale* dar mai ales la ceț ț țvi"ual* făc nd ca anumi i stimuli emo ionali să fie vă"u i sau recunoscu i cu predilec ie. Acesț ț ț ț țmecanism este în cea mai mare parte incon tient* automat* i se de"voltă timpuriu în via * ș ș țmai apoi sa cede"e din importan a în fa a altor mecanisme de reglare emo ională. l stă la ,a"aț ț țde"voltării unor fenomene psi%opatologice* precum sen"itivitatea an-ioasă.

#. sc%im,area cogni=iilor sau reevaluarea cogni iilor0țAceastă strategie de reglare emo ională este o formă con tientă care constă în sc%im,areaț ș

în elesului a ceea ce este perceput* în reevaluarea stimulului emo ional* at t în afară c t i ț ț șinteriorul su,iectului. Aceasta se reali"ea"ă fie prin sc%im,area felului cum g nde te individulșdespre situa ie* fie prin sc%im,area felului lui de a manipula solicitările situa iei. De e-empluț țindividul compară situa ia socială în care se află* cu o situa ie anterioară i astfel încearcă săț ț șscadă intensitatea emo iei negative. 'eglarea cognitivă a emo iilor este intrinsec asociată cuț țe-isten a umană i este strategia folosită cel mai des în situa iile amenin ătoare sau în com,atereaț ș ț țemo iilor negative. 'eglarea cognitivă saureevaluarea poate sta,ili locusul de control al uneiț

situa ii* în afară sau înăuntrulsu,iectului* sau poate genera rumina ia sau îngri7orarea priț ț perpetuarea considera iilorcognitive asupra pericolului. Aceasta formă de reglare cognitivăț presupune o reevaluare a în elesului situa iei i astfel se sc%im,ă impactul emo ional* de e-emplț ț ș ț prin reevaluarea,alan ei cost!,eneficiu a consecin elor răspunsului emo ional. Conceptul deț ț țreglare cognitivă a emo iei este asemănător cu conceptul de coping* diferen a const nd în faptuț țcă în coping avem o mi-tură de strategii cognitive i comportamentale (6arnefs i i cola,.).ș ș

'eevaluarea este un mecanism cognitiv comple- care implică păstrarea scopului în

memoria opera ională* generarea de alternative prin e-tragerea din memoria semantică aținforma iilor privind cau"ele* semnifica ia i de"nodăm ntul poten ial al situa iei emo ionaleț ț ș ț ț ț

9


11/51

selectarea uneia dintre posi,ilită ile reevaluate* men inerea variantei selectate în memoriaț țopera ională i în final monitori"area modului de desfă urare a răspunsului emo ional în vedereaț ș ș țsc%im,ării stării afective (;c%sner si 6ross).

Pe de alta parte* reglarea cognitivă a emo iei face parte din modelul cognitiv al emo ieț țcare postulea"ă primatul sistemului perceptual* a reac iei corporale i a sc%emei emo ionale caț ș țintegrea"ă sen"orialul i perceptualul cu nivelul cognitiv8semantic de repre"entare* rememorarși recunoa tere a Mo,iectului emo ionalB. Mș ș ț În miezul activită ii emo ionale stă schemaț ț

emo ională, această structură cognitivă ce face ca organismul să fie pregătit întrutotul, să fieț capabil să reac ioneze imediat la provocările ambian eiț ț B (P%ilippot i cola,.). Conform acesteișteorii* reglarea emo ională este mai mult oc%estiune de modulare a sc%emei cognitive emo ionț țcare este activată în diferite iposta"ede ,uclele de aferenta ie inversă. Astfel* se pot activa diferitețfiltre de aten ie (ț attentionbiases) sau actuali"ări mnestice* în func ie de semnifica ia o,iectuluiț țemo ional. Aici se regăse te o formă a de",aterii primordialită ii între emo ie i cogni ie*ț ș ț ț ș țde",atere care s8ar putea înc%eia cu un armisti iu care ar suna a a: Mț ș emo ia este o extensieț evolu ionistă a homeostaziei i cogni ia o extensie a emo iei…emo ia este ca un supervizor ț ș ț ț ț asupra homeosta iei iar cogni ia îndepline te aceea i func ie pentru emo ie…emo ia furnizeazăț ț ș ș ț ț ț o bază organică i comportamentală pentru adaptare i mentinerea homeostaziei, iar cogni iaș ș ț face o reglare fină a comportamentului i a stării subiective ca să fie consonantăș

cu emo ia i situa ia…muzica i arta sunt poate cele mai bune exemple pentru felul cumț ș ț ș procesele cognitive recrutează emo ii primare, le activează i formează împreună o via ăț ș ț emo ională extrem de complexț ăB (Natt).

&. modularea răspunsurilor.odularea răspunsului este o strategie care se desfă oară mai t r"iu* dupa ce tendin a deș ț

răspuns a fost ini iată. odularea încearcă să influen e"e răspunsul su,iectiv* comportamental iț ț șfi"iologic c t mai direct posi,il* ca atunci c nd su,iectul utili"ea"ă e-erci ii de rela-are sau iaț

tranc%ili"ante sau ,eta8,locan i. Alta metoda de modulare implică reglarea comportamentuluițe-presiv emo ional* ca atunci c nd su,iectul încearcă să ascundă o emo ie prin controlulț țe-presiei faciale sau a comportamentului motor. ot un fel de modulare a emo iei este iț șîncercarea de supresie a acesteia în ceea ce prive te e-presia ei su,iectivă* comportamentală iș șc%iar fi"iologică. De e-emplu* su,iectul încearcă să împiedece e-presia emo ională făc ndțe-erci ii de rela-are sau respira ie* î i a,ate aten ia de la situa ie i emo ia generată i modificăț ț ș ț ț ș ț șîn elesul reac iei emo ionale I1K* p. 1 81LJ.ț ț ț

Primele patru strategii sunt centrate pe antecedente H vi"ea"ă conduitele pe care le putemimplementa înainte ca tendin=ele de răspuns emo=ional să se fi activat complet @i să fi sc%im

10


12/51

comportamentul @i reac=iile fi"iologice periferice* a cincea strategie fiind centrată pe răspuns Hactivea"ă după ce răspunsurile au fost de7a generate. /trategia de selectare a situa=iilor se referăla căutarea sau evitarea anumitor conte-te* persoane* activită=i pentru a regla emo=iile. ;datselectată o situa=ie* strategia de modificare a situa=iei incearcă să aducă sc%im,ări în situarespectivă pentru a8i modifica impactul emo=ional. /c%im,ările cognitive se referă la construireuneia sau a mai multor semnifica=ii ale acelui aspect al pro,lemei. odularea răspunsului sereferă la diferite tipuri de încercări de a influen=a tendin=ele de răspuns emo=ional* după acestea au fost activate I2+* p. 2J.

Dupa o trecere în revistă a literaturii* 6rat" si 'oemer găsesc că reglarea sau controlulemo ional se reali"ea"ă prin urmatoarele a,ilită i:ț ț8 a,ilitatea de a fi con tient de pre"en a emo iilor i de a le în elege0ș ț ț ș ț8 a,ilitatea de a accepta emo iile0ț8 a,ilitatea de a controla comportamentele impulsive08 a,ilitatea de a se comporta în conformitate cu scopurile setate c%iar atunci c nd see-perimentea"ă emo ii negative0ț8 a,ilitatea de a utili"a strategii fle-i,ile de reglare emo ională cu scopul de a modulațrăspunsul emo ional în concordan ă cu scopurile individului în situa ia respectivă.ț ț ț

; altă pro,lemă care se ridică în evaluarea a,ilită ii de reglare emo ională individualăț ț

este diferen ierea între Mț capacitateaB de reglare i Mș tendin aț B de reglare emo ională. /e poateț presupune că to i su,iec ii încearcă să8 i regle"e emo iile* dar ei se vor deose,i în func ie deț ț ș ț țmărimea capacită ii de reglare emo ională* respectiv în func ie de performan a i amplitudineț ț ț ț șacestei reglări. /e poate vedea totu i* că de i unii su,iec i pre"intă o ,ună capacitate* ei auș ș țdificultă i în reglarea emo ională de "i cu "i* aceasta din cau"a lipsei tendin ei de a regla emo iilț ț ț țlor. Astfel* e-istă su,iec i cu o ,ună capacitate dar care sunt incapa,ili să în eleagă ,eneficiileț țacestei reglări i din această cau"ă nu au tendin a de a regla emo iile lor. endin a de reglareș ț ț ț

emo ională este a,ilitatea de a distinge c nd* unde i cum o emo ie tre,uie reglată înainte caț ș țstimulul emo ional să apară. u se cunoa te p nă astă"i dacă tendin a i capacitatea emo ionalăț ș ț ș țau su,strate neurofunc ionale separate sau identice (9er man i cola,.). ste important să seț șcunoască modul de func ionare a metodelor eficiente de reglare emo ională folosite de individuț țcu autocontrol i adapta,ilitate ,ună* pentru că ele pot fi modelul după care se pot inspiraște%nicile psi%oterapice de resta,ilire a controlului emo ional.ț

'eglarea emo ională* după autorul rus F. A. ?murov* se referă la capacitatea individului de a8ț

i controla emo iile proprii în mod natural I21* p. 1&GJ. insen,erg i cola,. definesc reglareș ț șemo ională inclu" nd mai multe elemente: Bauto8reglarea emo ională (uneori numită i reglareț ț ș

11


13/51

emo ională) se referă la procesele menite să diri7e"e i să sc%im,e modul în care cineva trăie tț ș șemo iile0 la emo iile legate motiva ional i stările fi"iologice consecutive0 precum i la felul îț ț ț ș șcare aceste emo ii sunt e-primate comportamentalB I1K* p. 1+J.ț

1.2 P * "# ! *" ă " !e *e !ă*"" e-& "&$ !e ! 6/*' &!e'#e$ "$ă (ț ț*"'-ă e e$)Perioada adolescen ei(1#!1&8 1K82& ani) mai este denumită i ca perioadă a colaruț ș ș

mare.Dacă în pu,ertate se înregistrea"ă un puseu de cre tere* în perioada adolescen ei se produceș țo de"voltare intensă în plan psi%ic i se sta,ili"ea"ă structurile de personalitate.Pe planulșde"voltării ,iologice* adolescentul tinde spre ec%ili,ru i spre adoptarea unei conforma iiș țapropiată de cea a adultului0 în sc%im,* în plan psi%ologic* transformările sunt e-trem de rapi

spectaculoase i de ma-imă comple-itate cu salturi la nivelul unor func ii* cu evolu ii mai lenteș ț țla nivelul altora. Diversitatea de"voltării psi%ice generea"ă noi conduite i noi modalită i dș țrela ionare cu cei din 7ur* forme originale de în elegere i adaptare I1G* p. 1K&J. ransformăț ț ș psi%ice la care este supus adolescentul sunt generate de nevoile i tre,uin ele pe care le resimte Hș țat t de nevoile apărute încă în pu,ertate* c t i de noile tre,uin e apărute în adolescen ă I1#* pș ț ț1L#J. De"voltarea emo ională în decursul adolescen ei implică sta,ilirea sim ului identită ii într8ț ț ț țun mod realist* coerent în conte-tul raportării la ceilal i* dar i învă area managementuluț ș țstresului i emo iilor (/antroc * 2++1). /ta,ilirea identită ii a fost considerată în mod tradi ionalș ț ț țsarcina de ,a"ă a adolescen ei ( ri son* 1L K)* de i astă"i se consideră că formarea identită ii ț ș țsine nu începe i nici nu se sf r e te în timpul adolescen ei. otu i* adolescen a este perioada îș ș ș ț ș țcare individul dispune de capacitatea cognitivă de a alege* de a con tienti"a ce îl face unic I1ș pag. 1&J. $dentitatea include mai mult dec t felul în care adolescen ii se percep la etapa datțidentitatea include ceea ce se nume te B ul posi,ilB H ceea ce individul ar putea deveni i ceea cș șar dori să devină ( ar usO urius). După . late* adolescentul se confruntă cu o serie denevoi sau nevoile din perioadele anterioare cunosc o prefacere semnificativă. Printre acestenevoi* la această etapă este conturată nevoia de a fi afectuos I1#* p. 1L#J.

Adolescen a timpurie include eforturi ma7ore în o, inerea dependen ei fa ă de figura primarăț ț ț țde ata ament8 părintele. Adolescen a t r"ie dispune de un poten ial de func ionare compleș ț ț țindependent fa ă de părin i I#* p. 1KKJ.ț ț

Procesul de con tienti"are a identită ii proprii i a individualită ii cere de la adolescentș ț ș țo, inerea independen ei emo ionale fa ă de părin i. Psi%ologii ce cercetea"ă via a emo ională aț ț ț ț ț ț țadolescen ilor* presupun că pe parcursul perioadei de maturi"are* adolescen ii!copiii duc iară iț ț ș

luptă cu părin ii lor pentru o, inerea independen ei emo ionale. C%iar dacă procesul dat seț ț ț ț

12


14/51

aseamănă cu cel din copilărie* c nd copilul încearcă să o, ină independen a în ac iunile saleț ț țsarcina adolescentului este mult mai comple-ă.$ndependen a în perioada de maturi"are sețmanifestă mai degra,ă su, forma încrederii în sine mai crescute* aspira ia spre manifestareațini iativei* a,ilitatea de a face fa ă presiunii cov rstnicilor* dar i a,ilitatea de a răspunde pentruț ț ș propriile fapte i deci"ii I1* p. 21LJ.ș

Cercetările în domeniul de"voltării emo ionale sus in că frecven a pro,lemelor emo ionale iț ț ț ț șde comportament cre te în perioada adolescen ei (/il * /tein,erg O orris) A,ilitateaș țadolescen ilor de a controla situa ia* la fel ca i suportul emo ional din partea părin ilor sunț ț ș ț țfoarte importante în managementul stresului pe care îl e-perimentea"ă adolescentul. Nills presupunea că suportul din partea părin ilor poate ac iona po"itiv asupra adolescen ilor* deoarecț ț țaceasta spore te încrederea în părin i. Adolescen ii care consideră că pot avea încredere înș ț ț părin ii săi* mai des apelea"ă la ei atunci c nd înt mpină greută i* iar modul lor de re"olvareț ț pro,lemelor au loc la într8un mod mai matur. Ca i re"ultat* adolescen ii aprecia"ă situa iileș ț țnegative într8un mod mai so,ru* mai serios* iar implicarea emo ională în cadrul e-perien eloț țdate se manifestă mai sla,. a,es O artin0 >ic%er0 6rossman O Nood0

ess et al.0 Plant 5de* Qeltner O Devine0 immers* >isc%er* O anstead)./tudiul referitor diferen ele de gen în capacitatea de reglare emo ională reali"at în 2++K* a constatat că ,ăr,a iiț ț ț

sunt capa,ili să regle"e emo iile negative mai eficient dec t femeile. Cercetarea dată a descoperitțfaptul că la genul masculin* reglarea emo ională are loc în mod automat în compara ie cu genuț țfeminin. actorii care contri,uie la capacitatea de reglațemo ională sunt cei de natură neuropsi%ologică* temperamentul!personalitatea* factorii cognitți sociali ( orris* /il * /tein,erg* 5ers O 'o,inson) I2 * p. 2J.ș

1.?.C * # e*"' "#"!e -"!"e" -" * $ e@ ez&* $"z e e- &* * ,$

-" * "e"ț13


15/51

Destrămarea 3'// @i declararea la 2G august 1LL1 a independen=ei statului a oferit popula=iei oldovei un @ir de oportunită=i* inclusiv posi,ilitatea de a se deplasa peste frontier=ării pe un termen anumit* temporar* sau permanent* cu sta,ilirea locului de trai în afara =ăDificultă=ile din primii ani de tran"i=ie* provocările impuse de reformele de ordin administrateconomic @i social au impulsionat procesele migra=ionale* în special migra=ia economică1. Din1LL1* în diverse perioade de timp* oldova a fost supusă la diverse modele migra=ionistmigra=ia interna=ională!internă* voluntară!for=ată* permanentă!temporară.

igra=ia internă a fost cau"ată preponderent de situa=ia economică* av nd preponderent ucaracter voluntar. /unt incluse în special persoanele care pleacă spre ora@e* în căutarea unui lode muncă* păstr ndu8@i vi"a de re@edin=ă în locul de trai permanent.

Cea mai o,servată formă a migra=iei* nota,ile din punct de vedere statistic* este migra=ivoluntară temporară* care are la ,a"ă motive economice. $mpulsionat de situa=ia socialeconomică* fenomenul migra=ional a evoluat @i în func=ie de politicile migra=ioniste adoptadiferite perioade de timp* inclusiv de8a lungul unor varia,ile cum sunt aflarea legală sau ilegal peste %otare I1L* p. #G8#KJ.

Pe parcursul ultimilor ani un număr în cre@tere de moldoveni au plecat din =ară pentrumunci peste %otare. De@i numărul total de moldoveni care domiciliau în 2++K peste %otare es

7ur de de ++ +++* #+ +++ dintre ei mai au încă familii în oldova* repre"entînd circa o pătrdin for=a de muncă na=ională I2* p 2J.

Conform cercetării Migra ia For ei de Muncă MFM!ț ț efectuată în trimestrul $F 2+12 decătre 9iroul a ional de /tatistică* fiecare a "ecea persoană în v rstă de 1&8 # ani inclusiv (2&țmii sau L*LR) se afla peste %otare la lucru sau în căutare de lucru. umărul total al migran=il pleca=i!reîntor@i la momentul interviului conform > a constituit #2 *L mii. Astfel* fiecar@asea persoană cu v rsta cuprinsă între 1&8 # ani inclusiv (1 *#R din totalul popula=iei de 1

ani) a fost afectată de fenomenul migra=ia de muncă I * p. 1J. Potrivit unor estimări pre"entade inisterul duca=iei* în anul 2++L* 1 & mii de copii din oldova aveau cel pu=in un pări plecat peste %otare I&* p. GJ.

Procesele migra iei for=ei de muncă din 'epu,lica oldova din ultimele douădecenii* de@i auțatins cota ma-ima în anii 2++G H 2++K* păstrea"ă din dinamica @i intensitatea sa. Potrivit dastatisticii oficiale în procesul migra=ional sunt antrenate circa 1# mii de persoane* aproape 1+din popula=ia =ării* sau 2&R din popula=ia economic activă. F rsta medie a migran=ilor const

& de ani* unde două treimi dintre migran=i provin din mediul rural @i circa o treime din migr

14


16/51

sunt femei* iar #2R de migran=i au copii răma@i în =ară. De@i statisticile oficiale sunt pgeneroase în ce prive@te pre"entarea numărului @i situa=iei copiilor răma@i fără îngri părin=ilor* în legăturăcu plecarea acestora la lucru peste %otare* sursele administrative

inisterului duca=iei @i ale Consiliilor pentru protec=ia drepturilor copilului relevă că la data+1.+#.2+1+ din numărul total de copii de v rstă @colară (G81K ani)* circa K#.2+G copii erasupraveg%erea părin=ilor* dintre ace@tia circa R sunt copiii ce au un părinte plecat* iar în ca #R dintre ei* at t mama* c t @i tatăl sunt la muncă peste %otare.

iind nevoi=i să înfrunte provocările sărăciei* ei preițsuplimentar @i responsa,ilită=ile părinte@ti fa=ă de copii* suplinind rolul părin=ilor pleca=i%otare. Cu regret* în pre"ent nu sunt cercetări profunde privind sărăcia în r ndul grupelo popula=iei în v rstă* în special* în ca"ul în care mem,rii familiei sunt persoane v rstnice i copșîn legătură cu procesele migra=ionale.De remarcat că în pofida caracterului multidimensional amigra=iei @i efectele acesteia* e-aminarea fenomenului dat în 'epu,lica oldova se a-ea"ă înmod prioritar pe aspectele socio8economice (for=ă de muncă* impactul remiten=elor etc.). Dedin punctul de vedere al necesită=ilor de"voltării dura,ile a =ării urmea"ă să fie evaluate @e-aminate @i aspectele mai pu=in evidente în pre"ent ale migra=iei cum ar fi: sc%im,area @i preluarea altor modele de comportament familial* efectele psi%ologice @i sc%im,ăr

comportamentale ale copiilor* rela=iile între copii @i persoanele în etate etc. I1&* p. L81+J.; compara=ie între copiii cu părin=i pleca=i (unul sau am ndoi) @i cei care nu se află

această situa=ie arată că e-istă c teva diferen=e semnificative între cele două grupuri* în special privin=a caracteristicilor socio‐demografice ale familiei @i a rela=iilor din interiorul familieiCopiii cu părin=i emigran=i provin în propor=ie mai mare din familii destrămate (părin=i separdivor=a=i sau văduvi) iar familiile lor au în medie un nivel educa=ional mai scă"ut @i ocupa= prestigiu u@or mai mic dec t copiii fără părin=i emigran=i. Av nd în vedere faptul că

pre"en=a unei familii intacte c t @i statutul socioprofesional ridicat (nivel înalt de educa=i prestigiu ocupa=ional ridicat) sunt în general factori cu influen=e po"itive asupra re"ultatel@colare* copiii cu părin=i emigran=i sunt mai de"avanta7a=i din aceste puncte de vedercompara=ie cu ceilal=i copii. Pe de altă parte* e-istă două alte diferen=e între cele două grupde copii din punct de vedere al profilului socio‐ demografic al familiei care dimpotrivă îiavanta7ea"ă pe copiii cu părin=i pleca=i în străinătate: ei provin din familii cu un număr medceva mai mic de copii (mărimea familiei reflectată în numărul de copii poate fi o măsură a

disponi,ilită=ii resurselor familiei pentru fiecare copil) iar familiile lor sunt în medie maiînstărite (gospodăriile sunt mai ,ine dotate din punct de vedere al ,unurilor materiale).

15


17/51

Comunicarea copilului cu părin=ii săi este însă mai scă"ută în familiile cu părin=i emigran=i*ceea ce poate constitui o influen=ă negativă asupra re"ultatelor @colare @i de asemenea copiiiaceste familii cred în mai mică măsură dec t ceilal=i copii că este important să ai,ă note ,unela @coală. Din punct de vedere al comportamentelor H pro,lemă (copilul stă afară t r"iu fără

familia sa să @tie unde este @i este implicat înconflicte cu poli=ia @i alte persoane) nu e-istă

diferen=e semnificative între cele două grupuri de copii. De asemenea* în medie numărul de orealocat studiului pentru @coală nu este semnificativ diferit pentru cele două categorii de copiDiferen=a în ceea ce prive@te re"ultatele @colare nu este e-trem de mare* dar este semnificastatistic H copiii cu cel pu=in un părinte plecat în străinătate au avut în medie note de final dsemestru cu apro-imativ 1+ sutimi mai mici dec t ceilal=i copii IK* p. 1G81KJ.

1.4 I- # ! -" * "e" ă*"$ "!&* e' e 8& *e ' * 6"e "" e-& "&$ !ț ț ț ț&!e'#e$ "!&*ț

mo=iile 7oacă un rol important în via=a @i evolu=ia copiilor: a7ută la perceperea real@i la rela=ionarea cu ea. anifest ndu8se în comportament* ele informea"ă adultul despre cce îi place copilului* ce îl supără sau îl întristea"ă. 'eali"area studiului referitor la necesită ilețcopiilor răma i fără îngri7ire reali"at de către inisterul uncii* Protec iei /ociale i >amiliei aș ț ș permis identificarea impactului migra=iei asupra afectivită=ii copiilor răma@i fără îngri7 părin=ilor pleca=i la muncă peste %otare. Acest lucru este eviden iat prin intermediul graduluițacceptare a situ iei de către copii.ț Acceptarea sau neacceptarea de către copii a migrării peste%otare a părin=ilor este determinată de un grup de factori. Printre ace@tia se regăsesc: modalitatea prin care părin=ii au solicitat opinia copiilor* (ii) v rsta copiilor* (iii) persoana în gcăreia au fost lăsa=i* (iv) frecven=a comunicării dintre copii @i părin=i prin intermediul mi7loate%nice @i în perioadele de revenire a părin=ilor acasă.

/tudiul a eviden=iat modalită=ile de consultare a copiilor de către părin=i privind inten=lor de a pleca la muncă peste %otare* acestea variind at t în func=ie de v rsta copiilor* c t @modelul rela=ional specific familiilor.


18/51

Au fost constatate @i situa=ii în care opinia copiilor nu a fost solicitată sau în care opinlor nu a contat* copiii fiind pu@i în fa=a unor situa=ii care nu mai pot fi sc%im,ate* ci treacceptate. De@i copiii depun eforturi pentru a în=elege necesitatea migra=iei părin=ilor* ma7ordintre ei men=ionea"ă că dacă ar fi posi,il să întoarcă timpul înapoi* ar încerca să convingă părin=ii să răm nă acasă @i să nu plece. ai mult ca at t* copiii încearcă diverse modalită=i pea împiedica părin=ii să migre"e* c%iar dacă sunt con@tien=i de caracterul inutil al ac=iurespective. Astfel de ac=iuni relevă o contradic=ie dintre acceptarea formală de către copii migra=iei părin=ilor @i dorin=a lor interioară mai mult sau mai pu=in con@tientă de a8i opri acest pas.

/tudiul denotă o evidentă dolean=ă a copiilor de a fi solicitată opinia lor în ca"ul în care părin=ii decid să migre"e la muncă peste %otare* aceasta a7ut ndu8i să accepte migra=ia părin=

3n aspect important al acceptării ! neacceptării plecării părin=ilor peste %otare îconstituie personalitatea îngri7itorului care răm ne cu copilul. /tudiul a constatat că printreace@tia se regăsesc mem,ri ai familiei (eventual* al doilea părinte)* ,unei* mătu@i* alte r prieteni @i c%iar vecini. A fost confirmată o realitate interesantă: acceptarea îngri7itorului de ccopil nu se află în func=ie directă de gradul de rudenie al acestuiaS 9a c%iar din contra* au fsemnalate ca"uri în care copilul a rămas cu unul dintre părin=i* dar se simte frustrate @i situa=care copilul a rămas cu vecini care nu sunt rude* dar copilul se simte în deplină siguran=ă. s

indiscuta,ilă importan=a îngri7itorului în sus=inerea copilului rămas singur în urma migra=i precum @i a,ilitatea părin=ilor de a identifica o astfel de persoană @i de a asigura compati,ili"aei cu copilul.

3nele pro,leme cu care se confruntă copiii în perioadele de emigrare a părin=ilor pot fiatenuate prin intermediul comunicării dintre ei sau prin revenirea periodică a părin=ilor acasă. Cc t mai mult timp părin=ii dedică comunicării cu copiii* cu at t mai pu=in resimt ace@tia impmigra=iei părin=ilor @i cu at t mai rapid acceptă plecarea părin=ilor.


19/51

Compara=iile între grupurile de elevi definite în func=ie de statutul de migrant!non‐

migrant al părin=ilor relevau pe ,a"a datelor de sonda7 că anumite consecin=e negative erarelativ mai răsp ndite în ca"ul în care mama copilului este plecată la muncă în străinătate. Doa plecarea tatălui în străinătate nu avea o influen=ă negativă asupra copilului cel mai pro,a,ildatorită faptului că în cele mai multe din ca"uri acesta răm ne în gri7a mamei. ai mult* c%iaratunci c nd sunt am,ii părin=i pleca=i la muncă în străinătate familia e-tinsă preia cu succemulte dintre rolurile parentale* astfel înc t* c%iar dacă e-istă anumite traume emo=ionale* cop ,eneficia"ă totu@i de suficientă aten=ie* afectivitate @i control* limit ndu‐se astfel riscurile la careeste e-pus prin separarea de părin=ii lui. 6rupul cel mai e-pus unor riscuri (de e-empluconsecin=e negative de natură psi%ologică sau legate de devian=ă comportamentală) era cel copiilor cu părin=i divor=a=i @i cu mama plecată în străinătate.

Acela i studiu a constatat că migra=ia părin=ilor poate conduce @i la o redefinireșrela=iilor de rudenie* în sensul în care copii* în special dacă sunt lăsa=i în gri7a rudelor atunci csunt mici* a7ung să nu se mai raporte"e la părin=ii lor ,iologici ca la ni@te părin=i. Cei în gcărora răm n* în cele mai multe ca"uri ,unicii* sunt considera=i de către copii ca fiind părin=ii @i li se adresea"ă cu BmamăB @i BtatăB. Plecarea părin=ilor pe termen mai lung în condi=iile copilul este la v rste foarte fragede poate deci determina o rupere a legăturii părinte‐copil.

Plecarea unuia sau am,ilor părin=i este de a@teptat să ai,ă un efect de diminuare acapacită=ii de control* de supraveg%ere e-ercitate asupra copilului. vident acest fapt depindfoarte multe de conte-tul familial* de mem,ri familiei e-tinse în gri7a cărora răm n ace@ti copînsă interviurile cu asisten=ii sociali* profesorii sau preo=ii din comunită=ile investigate confire-isten=a acestui efect. ipsa controlului poate determina asupra copilului efecte în planulre"ultatelor @colare sau a adoptării de comportamente deviante. De asemenea lipsa afectivită= parentale ca @i consecin=ă implicită a plecării părin=ilor în străinătate este în măsură să prodefecte de natură psi%ologică sau comportamentală asupra copiilor.

fectele plecării părin=ilor la muncă în străinătate asupra copiilor răma@i acasă depind drela=iile ini=iale dintre părin=i @i de evolu=ia acestora* precum @i de conte-tul familiei e-'iscurile la care sunt e-pu@i direct copiii @i care determină la r ndul lor alte consecin=e negati poten=iale sunt cele legate de privarea de afectivitate precum @i de lipsa de supraveg%ere IK* GJ.


20/51

părin=i. ;r* este cert faptul că în perioada formării personalită=i este semnificativă participarenemi7locită a părin=ilor la procesul de educa=ie a copiilor.

Plecarea mamei este resim=ită mult mai dureros de copii dec t plecarea tatălui* ceea ce se-plică prin legătura spirituală specială dintre copil @i mamă* inclusiv în ca"ul ,ăie=ilor. Datecolectate indică asupra faptului că acei copii a căror mamă este plecată peste %otare* sunt mînc%i@i* mai nostalgici* cu greu î@i stăp nesc lacrimile* comparativ cu situa=iile în care ta plecat. Această situa=ie este cau"ată at t de lipsa pilonului emo=ional din cadrul familiei* c t @multitudinea de sarcini care cad pe umerii copiilor (situa=ie caracteristică mai ales fetelor) îurma plecării mamei. 'eferindu8se la rolul părin=ilor în via=a unui copil* ace@tia îl considfoarte important.


21/51

sunt frustra=i @i percep lipsa părin=ilor migran=i drept o pro,lemă* care determină o maturi precoce a lor. /tudiul a scos în eviden=ă faptul că* din păcate* e-istă multe situa=ii în carmaturi"area respectivă este considerată drept un moment potrivit pentru a încerca diversecomportamente deviante IG* p. 2L8 2J.

Datele o,=inute în studiul dat dovedesc faptul că familia are calitatea unică de ainfluen=a cele mai multe domenii ale vie=ii copiilor* lăs ndu8@i o pronun=ată amprentă acomportamentelor de ata@ament dintre părin=i @i copii @i asupra proceselor emo=ionale prcare guvernea"ă via=a de familie @i evolu=ia personalită=ii copilului. Perspectiva psi%ologi pro,lemei deprivării emo=ionale demonstrea"ă că deficitul de comunicare cu mama* insuficiende contacte tactile @i emo=ional saturate au o influen=ă directă nu numai asupra de"voltării fi"dar cau"ea"ă dereglări în de"voltarea psi%ică @i* în primul r nd* în de"voltarea emo=ionAnume aceasta e-plică formarea prematură a componentelor negative ale personalită=ii (fricastările afective nevrotice* ,arierele comunicative).

esatisfacerea unei game de necesită=i specifice copiilor* cum ar fi cele de securitateafec=iune @i siguran=ă* e-plică trăirile afective negative ale copiilor răma@i singuri în re"ulmigra=iei. ipsa unui părinte sau a am,ilor condi=ionea"ă apari=ia caren=elor afective relativrela=iile părin=ilor cu copilul fiind rare* provi"oriu rupte. fectele caren=ei afective sunt cu a

mai grave @i mai ireversi,ile cu c t mai precoce este lipsa părin=ilor.Plecarea părin=ilor la muncă peste %otare îi plasea"ă pe copii într8o situa=ie defavora,ilă

de privare de rela=ia cu adul=ii de la care înva=ă arta afec=iunii. Deprivarea emo=ională are enegativ asupra copiilor cu părin=i pleca=i la muncă peste %otare* manifest ndu8se prin an-ietsentimentul vinovă=iei* suspiciune în rela=iile cu adul=ii* incapacitatea de a sta,ili rela=ii socconstructive etc. Copiii care se confruntă cu a,sen=a unuia sau a am,ilor părin=i trăiesc o starede disconfort din cau"a nesatisfacerii nevoilor de securitate @i sus=inere afectivă.

/tudiul demonstrea"ă rolul primordial al familiei* în special al mamei* în decurgereafavora,ilă a de"voltării copiilor. Deprivarea maternală se e-primă prin i"olare* înstrăinare*an-ietate fa=ă de separare* fapt ce pre7udicia"ă de"voltarea armonioasă @i generea"ă o pertur,a psi%ică* cu caracter specific re=inerii în de"voltare.

/epararea influen=ea"ă* în primul r nd* de"voltarea morală @i psi%osocială a personali@i formea"ă an-ietatea la copil. /entimentul de insecuritate este propriu copiilor care au

e-perien=a despăr=irii de părin=i. i trăiesc o frică de singurătate fi"ică* datorată* mai al

20


22/51

faptului că părin=ii nu sunt alături de ei @i* apoi* pentru că este legată de manifestăsentimentului de insecuritate în rela=iile interpersonale cu semenii.

'e"ultatele studiului atestă că via=a emo=ională a copiilor răma@i fără îngri7ire în urmmigra=iei părin=ilor este marcată @i de de"amăgire* de sentimentul că au fost min=i=i* trăda=i

Copiii cu părin=i care au plecat la muncă peste %otare nu trăiesc e-perien=ele emo=ionanecesare unei structurări armonioase a personalită=ii. ;rganismul copilului are o necesitatecontinuă de satisfac=ie emo=ională. răirea intensă a emo=iilor negative de către copiii cu părimigran=i influen=ea"ă su,stan=ial sănătatea psi%ică* reduce poten=ialul de via=ă* limide"voltarea rela=iilor ,a"ate pe încredere @i afec=iune cu cei din 7ur. -perimentarea rarăsporadică a emo=iilor po"itive de către copiii separa=i de părin=i în urma migra=iei stopede"voltarea competen=elor de diminuare a stărilor de e-citare* de asigurare a normalită=ii tutursistemelor func=ionale IG* p. #&8# J.

Consecin ele migra iei părin ilor peste %otare înregistrea"ă efecte negative asupra vie iț ț ț țemo ionale ale copiilor!adolescen ilor. 3n studiu reali"at de >unda ia $osif din $a i* 'om nia înț ț ț ș2++G privind via a emo ională a copiilor în legătură cu plecarea părin ilor a amintit aspectț ț țnegative pe care le vom enumera mai 7os.

Din cau"a lipsei gri7ei părinte ti permanente* adolescen ii o,i nuiesc să ducă un mod deș ț șvia ă nesănătos i inadmisi,il pentru v rsta adolescen ei. Printre acestea enumerăm:ț ș ț

8frecventare localurilor inter"ise i consumul de alcool i igări0ș ș ț8supraîncărcarea de rol deoarece fetele mai mari î@i iau rolul de mamă @i tre,uie să sdescurce @i cu familia @i cu studiile08copiii au manifestări an-ioase* depresie* după plecarea părin=ilor @i din acest motiv devînc%i@i în sine @i se simt a,andona=i08sc%im,area stării de spirit într8un timp foarte scurt* acum sunt veseli @i imediat pot pl ngă sau să devină agresivi în aparen=ă fără un motiv0

8infatuarea datorită faptului că are ,ani @i poate să î@i permită să cumpere ce vrea* să invcolegii în ora@ sau să meargă în locuri în care al=i copiii nu o pot face08furtul din propria casă pentru a atrage aten=ia asupra lor @i pentru a8@i determina părin=iiîntoarcă acasă08copiii nu @tiu să diri7e"e ,anii @i a7ung să plătească sume consistente pe lucruri inutile08cei care au părin=ii pleca=i a7ung să fie victime ale t l%arilor acesta fiind unul dinmotivele pentru care cei mai mul=i copiii ascund că au părin=ii pleca=i la muncă în străinătate0

8lipsa afec=iunii părin=ilor duce la stări de nelini@te @i angoasă08dorin=a lor de a părăsi =ară c t mai repede pentru a merge să lucre"e în străinătate0

21


23/51

8datorită li,ertă=ii pe care o au a7ung să nu mai =ină cont de autoritatea părin=ilor @i să ai,ăun comportament neadecvat v rstei08sc%im,area rolurilor de soră cu mamă fac ca acele fete să devină mature mult înainte devreme* ceea ce nu e un lucru de dorit din partea speciali@tilor0

8o,oseala acumulată datorită* pe de8o parte a supraîncărcării de rol iar pe de altă parte a pierderii nop=ilor prin ,aruri @i discoteci08pro,leme de sănătate datorită modului de alimenta=ie nesănătos08apari=ia unui număr mare de ,oli cu transmitere se-uală @i a avorturilor08unele fetele care răm n acasă cu tatăl riscă să fie victime ale a,u"ului se-ual08randamentul @colar este mai scă"ut la unii copiii cu părin=ii pleca=i din =ară* pentru că nucă ar tre,ui să înve=e la îndemnul altor persoane care nu le sunt părin=i08copiii nu percep autoritatea persoanei cu care stau* care nu e părintele lor. Acest lucru s8a putea re"olva prin e-plicarea situa=ii de autoritate a persoanei cu care va sta copilul înainte de plecarea părin=ilor08copiii au a7uns să perceapă mama doar ca o persoană care na@te @i nu are alte calită=i08dorul @i a@teptarea întoarcerii părin=ilor guvernea"ă e-isten=a copiilor08ei nu percep în persoana cu care răm n un ,un partener de dialog08lipsa modelelor familiale necesare în de"voltarea normală a oricărui copil08de@i părintele pleacă pentru a c @tiga ,ani pentru îm,unătă=irea condi=iilor materiale e-istăsitua=ii în care copilul nu ,eneficia"ă de confortul dorit de părin=i pentru că persoanele în gri7cărora este nu îi oferă spri7inul material de care ar tre,ui să ,eneficie"e08pentru a se distra sau a atrage aten=ia asupra lor copiii a7ung să facă acte delincvente* de-emplu furturile din maga"ine08agresivitatea* un lim,a7 vulgar @i rela=ii defectuoase cu familia sunt modalită=i e-primare a frustrării copiilor0

8copiii victime ale propriilor părin=i care îi iau cu ei în străinătate @i dacă ace@tia nuadaptea"ă îi aduc din nou în =ară. /c%im,ări ale ritmului de via=ă care nu sunt deloc utile pentrude"voltarea psi%ică a copilului08înstrăinarea copiilor fa=ă de părin=i08apar tul,urări de comportament08tul,urări depresive* tentative de suicid08comportamente de revoltă precum fuga de acasă* împrietenirea cu persoane du,ioase*intrarea în unele grupuri care au un comportament du,ios0

22


24/51

8de"voltarea de comportamente se-uale a,erante în ca"ul fetelor08valori"area persoanelor care nu au studii @i au reu@it să se descurce în via=ă iar dreconsecin=ă copiii încep să ai,ă un randament @colar mic0

igra ia părin ilor cau"ea"ă apari ia unor efecte pe termen lung asupra vie ii emo ionale aleț ț ț ț țadolescen ilor.ț

fectele pe care speciali@tii se g ndesc că ar putea e-ista asupra copiilor sunt:8rela=ii defectuase cu părin=ii care sunt pleca=i08viitorul @i8l imaginea"ă în altă =ară dec t cea de origine08cerin=ele adolescen=ilor vor cre@te la anga7are din punct de vedere al salariului dcompeten=ele sunt reduse08nu @tiu să î@i asume responsa,ilită=i @i vor a@tepta spri7in de la părin=i pentru o perioadde timp08nu au o repre"entativitate a unui familii unite08copiii care vor suferi din punct de vedere afectiv08transformarea comportamentului copilului în raport cu familia sa08lipsa de încredere în propriile for=e08comportamente neadecvate în raport cu ceea ce presupune o familie08vor supra8valori"a aspectul material08o genera=ie re"istentă la sc%im,ări ,ru@te în ceea ce prive@te noile situa=ii din fam(plecare în străinătate @i reîntoarcerea părin=ilor)* conte-te sociale diferite0 IL* p.&28 J.


25/51

e-primă mai u@oremo=iile* de aceea se creea"ă impresia că sunt mai afecta=i delipsa păr in=ilor.


26/51

altă par te* e-ercitarea unor activită=i care erau c ndva înresponsa,ilitateaunuia dintr e părin=i* i8audeterminatsă aprecie"e mai mult tot ce le oferea via=a în familie.

a7oritatea copiilor aumen=ionatcă* în trecut* erau ferici iț *c%iar dacă o ,ună partedin eis8aconfruntatcu diTcultă=i de ordinTnanciar * ceea ce a constituit principala cau"ăa plecării părin=ilor lor. Copiii auenumeratmai multe avanta7e ale vie=ii alături de păr in iț * printre care:confort* suport în diferite activită=i* mai mult timpli,er.


27/51

reu@it oadaptareconstructivă la noile condi=ii de via=ă* în timpce ma7oritateacopiilor nugăse@testrategii eTciente de a se descurca* fapt conTrmatde emo=iile care îi cople@esc @i percep=ia pe care o au asupra li,ertă=iio,=inute.


28/51

>aptul că părin=ii pleca=i încearcă să nu le lipsească nimic copiilor răma@i acasă @cumpără c%iar @i o,iecte ostentative în raport cu nevoile reale ale acestora este perceput de cătintervieva=i ca fiind o încercare de manifestare a afectivită=ii însă care poate avea influennegative asupra educa=iei copiilor.

Privarea copiilor de afectivitatea parentală influen=ea"ă procesul de de"voltare a personalită=ii acestuia. Consecin=ele imediate sunt în cele mai multe ca"uri manifestăcomportamentale ca reac=ii la traume emo=ionale* însă lipsa unei interven=ii fie din parfamiliei* fie a @colii sau a altor institu=ii pentru atenuarea acestor traume au un poten=ial ma7afecta pe termen lung personalitatea copilului IK* p. K81+J.

1. . C&$#! z"" ! # " &! ! Imo iile contri,uie la reali"area activită ii cotidiene* iar individul are capacitatea de a lț țcontrola. Aceasta se reali"ea"ă în mod diferit de către fiecare persoană* cu a7utorul anumitstrategii. >ormarea capacită ii de a reac iona într8un anumit mod într8o situa ie ce are o încărcătț ț țemo ională are loc i la v rsta adolescentină. Acest proces este necesar a fi sus inut intens de cătț ș ț părin i.ț

Procesul migra ional implică ,eneficii de ordin material asupra familiilor implicate* însățcercetările efectuate în conte-tul migra iei părin ilor au scos la iveală o serie de consecin e aiț ț țacestui proces asupra vie ii emo ionale a copiilor!adolescen ilor. Aceste consecin e pot fi de ordinț ț ț țsomatic sau comportamental* iar lipsa interve iilor din partea institu iilor cu care adolescentuț ținterac ionea"ă* pot conduce la cri"e dificile.


29/51

CAPITOLUL II. PARTICULARITĂ ILE REGLĂRII EMO IONALE LAȚ ȚADOLESCEN II DIN FAMILII MIGRANTE5 REPERE METODOLOGICE IȚ Ș

E>PERIMENTALE2.1. Re e*e -e & &!& "#e !e -ă' *ă*"" *e !ă*"" e-& "&$ !e ! &!e'#eț ț


30/51

găsesc că at t factorii c t i structura între,ărilor este validă pentru scopul pentru care a fostșde"voltat I1K* p. GJ.

T e! 2.1I e-"" "$' * -e$ ! " ERB umăr item Descriere item

REEVALUARE1. C nd vreau să am emo ii po"itive (de e-. să mă amu" sau să mă rela-e")* încercț

să8mi sc%im, felul cum g ndesc în situa ie.ț. C nd vreau să simt mai pu ine emo ii negative (de e-. triste e sau m nie) încercț ț ț

să8mi sc%im, felul cum g ndesc în situa ie.ț&. C nd fac fa ă unui stres mă g ndesc să fiu c t mai calm.ț

G. C nd vreau să fiu po"itiv* îmi sc%im, modul de a g ndi despre situa ie.țK. Controle" emo iile prin sc%im,area modului în care g ndesc desprețsitua ia în care sunt.ț

1+. C nd vreau să nu am emo ii negative sc%im, modul în care g ndesc despre situa iț țîn care sunt.

SUPRESIE2. u păstre" emo iile în mine.ț#. C nd simt emo ii po"itive am gri7ă să nu le e-prim.ț

.


31/51

inter@an7a,ile* care se referă la maniera cognitivă de control asupra informa=iei cu încărcătuemo=ională ( %ompson). Cogni=iile sau procesele cognitve pot a7uta individul să î@i controsau să î@i regle"e emo=iile* astfel înc t să nu fie cople@it de intensitatea emo=ională. 'ela=iatipul cogni=iei @i natura reac=iei emo=ionale care îi succede stă la ,a"a eficien=ei te%nicilointerven=ie cognitivă în procesul psi%oterapeutic.

P nă relativ recent* mecanismele cognitive de reglare emo ională nu au fost studiatețseparat decelelalte forme de coping. 'ecunoa@terea limitelor conceptuale ale vec%ii a,ordărdinaceastă ramură a literaturii de specialitate a întărit nevoia de investigare amănun=ită amecanismelor cognitive de coping. Primul pas în acest demers @tiin=ific a constat în crearea uninstrument menit să evalue"e în mod e-plicit @i e-clusiv mecanismele reglatorii cognitive I12* LJ.

C%estionarul de reglare cognitivă a emo ieiț a fost de"voltat de 6arnefs i i cola,. cușscopul de a crea un instrument specific pentru evaluarea strategiilor cognitive de reglare aemo iilor. C%estionarul distinge nouă strategii cognitive de reglare* fiecare din ele referindu8sețce s8ar g ndi cineva care trăie te amenin area sau realitatea unui eveniment stresant. Acesteș țsunt: i) auto8,lamarea* ii) ,lamarea altora* iii) rumina ia* iv) catastrofi"area* v) punerea ț perspective* vi) refocali"area pe po"itiv* vii) reevaluarea po"itivă* viii) acceptarea* irefocali"area pe plan. Acest c%estionar a permis efectuarea de studii care sa eviden ie"e rela iilț ț

dintre aceste strategii cognitive* precum auto8,lamarea* rumina ia* catastrofi"area în diferițcondi ii psi%opatologice* precum depresia* an-ietatea* stres i m nie* în func ie de v rstă. Acț ș țstudii au arătat că persoanele cu deficien e de reglare cognitivă a emo iilor negative sunt maiț țvulnera,ile la tul,urări psi%opatologice i că utili"area acestor strategii* în special reevaluareașface indivi"ii mai re"ilien i în fa a emo iilor negative.ț ț ț

C%estionarul cuprinde între,ări i fiecare din ele tre,uie evaluată pe o scală i ert cu &șancore* de la 1 V aproape niciodată* la & V aproape totdeauna. Anali"acomponentelor princip

arată o consisten ă internă între +* K i +*K i o validitate factorială între +*G& i +*KG. Anț ș ș șconfiden ă test8retest da o corela ie întinsă între +*#+ i +* + (6arnefs i i Qraai7).


32/51

1. /imt că eu sunt cel care tre,uie ,lamat.

2. Cred că sunt cel care este responsa,il pentru ce s8a înt mplat.

1 ă g ndesc la gre elile pe care le8am făcut în această privin ă.ș ț

+ 6 ndesc că la ,a"a a ce s8a înt mplat eu sunt de vină.

ACCEPTARE1+ Cred că tre,uie să accept ceea ce s8a înt mplat.

1G Cred că tre,uie să accept situa ia ca atare.ț2G Cred că nu pot sc%im,a nimic din situa ie.ț

6 ndesc că tre,uie să învă din ceea ce am trăit.ț

RUMINA IEȚFreau să în eleg de ce mă simt a a c nd trec printr8o situa ie.ț ș ț

11 ă g ndesc adesea la ce am sim it în situa ie.ț ț

2K /unt preocupat de ceea ce simt i g ndesc în situa ia pe care am trăit8o.ș ț

2 6 ndurile mele despre situa ie răm n mult timp in mintea mea.ț

REFOCALI ARE PE PO ITIV1


33/51

22 tiu că al i oameni trec prin e-perien e mult mai releȘ ț ț .

CATASTROFI AREK Adesea cred că ce am trait eu este mult mai rău dec t ce s8a înt mplat cu al ii.ț

12 Adesea g ndesc că ce am trăit este cel mai trist lucru care i se poate înt mplacuiva.

2L ă preocupă în continuare c t de ori,ilă a fost situa ia.ț

& in mult timp g ndurile despre ce înt mplare teri,ilă am trăitȚ .

%LAMAREA ALTORA1& Cred că al ii sunt de vină pentru asta.ț

2+ ă g ndesc la gre elile pe care al ii le8au facut în acestă situa ie.ș ț ț2 /imt că al ii sunt de vină pentru ce s8a înt mplatț .

2& Cred că în esen ă al ii au determinat situa iaț ț ț .

2.2. M $" e' ă*" !e *e !ă*"" e-& "&$ !e ! &!e'#e$ "" "$ -"!""ț ț-" * $ e( *"$ *"'-ă e e$)

SU%IEC I (IPOTE A I)Ț

i"ică i /port aiț ț șColegiului de Pedagogie BAle-e ateeviciB* studen i ai >acultă ii de Psi%ologie i tiin e aț ț ș Ș țeduca iei din cadrul 3niversită ii de /tat din oldova i un student din cadrul >acultă ii deț ț ș ț

im,i /trăine a 3niversită ii din 9ucure ti* 'om nia. Participan ii au v rsta cuprinsă între 1G iț ș ț ș21 ani. antionul este cuprins din + de responden i.ș ț

a etapa $* responden ii au fost solicita i să răspundă la afirma iile pre"entate înț ț țC%estionarul 'U* oferind fiecărei afirma ii c te un calificativ de la 1 la G.ț

A doua etapă a fost constituită din calcularea puncta7ului o, inut de către fiecare su,iectț pentru su,scalele reevaluare i supresie.ș

Pentru a verifica ipote"a în care presupunem că adolescen=ii din familii migrante dispunde strategii de reglare emo=ională mai pu=in eficiente în compara=ie cu cei din familii completeam aplicat c%estionarul 'U i am o, inut următoarele re"ultate pentru adolescen ii ai cărorș ț ț

părin i sunt în ară i pentru cei ai căror părin i sunt pleca i.ț ț ș ț ț

32


34/51

T e! 2.?

REEVALUARE SUPRESIE

PW'$ $ < A'WȚ Ț PW'$ $ P CA $Ț Ț PW'$ $ < A'WȚ Ț PW'$ $ P CA $Ț Ț

2 2# G 2

1 1 1# G

2 #2 21 1

1 2& K 1#

2& 2 1# 1#

& 1& 22 1#

& 2L & 1K

21 2 22 1K

1K 2K 12 1G

2 1& K 2

22 1 11 21

2K 2 1+ 2#

2 1& K 21

2 1G 11 1K

1 2+ L 2&

Pentru a interpreta re"ultatele o, inute* am apelat la metoda de prelucrare statistică ațdatelor H criteriul /tudent* de comparare a două medii pentru e antioane mici* n X +.ș

>ormula aplicată:

X 2.+#K* pentru PV+.+& X 2.G * pentru PV+.+1 X . G * pentru PV+.++1

33


35/51

Aplicarea formulei a permis o, inerea următoarelor re"ultate:ț

T e! 2.4 Falorile medii ale strategiilorS * e "" Ree6 ! *e S *e'"ePă*"$ " ,$ *ăț ț 2G.G 12.1Pă*"$ " !e# "ț ț 22. 1K.2+T 2.11 .2P +.+& +.+1

>ig. 2.1 Pre"entarea grafică a valorilor medii ale strategiilor folosite

Astfel am o, inut re"ultate semnificative pentru strategia 'eevaluare* cu valori mai înalteț

pentru adolescen ii ai căror părin i se află în ară. Pentru strategia /upresie am o, inut re"ultateț ț ț țsemnificative* cu valori înalte pentru adolescen ii ai căror părin i au statutul de emigran i.ț ț ț

Diferen a dintre re"ultatele o, inute este ma7oră pentru aceste două strategii. edia 2G.Gț țo, inută de către adolescen ii ai căror părin i sunt în ară pentru strategia 'eevaluare*ț ț ț țdemonstrea"ă faptul că ace ti adolescen i dispun de strategii mai eficiente în compara ie cuș ț țadolescen ii ai căror părin i sunt pleca i (22. ).ț ț ț


36/51

compara ie cu 1K.2+ pentru cei cu părin i pleca i. Aceste date arată faptul că adolescen ii cuț ț ț ț părin i emigran i dispun de strategii de reglare emo ională mai pu in eficiente.ț ț ț ț

Datele o, inute demonstrea"ă faptul că ipote"a pe care ne8am propus8o spre cercetare sețconfirmă* iar adolescen ii ai căror părin i sunt în ară dispun de strategii mai eficiente dec t ceț ț țcu părin i emigran i.ț ț

SU%IEC I (IPOTE A II)Ți"ică i /port aiț ț ș

Colegiului de Pedagogie BAle-e ateeviciB* studen i ai >acultă ii de Psi%ologie i tiin e aț ț ș Ș țeduca iei din cadrul 3niversită ii de /tat din oldova i un student din cadrul >acultă ii deț ț ș ț

im,i /trăine a 3niversită ii din 9ucure ti* 'om nia. Participan ii au v rsta cuprinsă între 1G iț ș ț ș21 ani. antionul este cuprins din + de responden i.ș ț

a etapa $* responden ii au fost solicita i să răspundă la afirma iile pre"entate înț ț țC%estionarul C 'U* oferind fiecărei afirma ii c te un calificativ de la 1 la &.ț

A doua etapă a fost constituită din calcularea puncta7ului o, inut de către fiecare su,iectț pentrucele L su,scale.

Pentru a verifica ipote"a în care presupunem că ,ăie=ii din familii migrante folosesc înmai mare măsură strategii contructive* iar fetele din familii migrante folosesc în mai mare

măsură strategii negative* am aplicat c%estionarul C 'U în care am o, inut următoarele re"ultatețdin perspectivă de gen:

T e! 2.

A &%. A##e . R -"$. Re . e&z.

Re . e! $

Ree6.P&z.

P $. ,$e*' .

C ' *. %!.A! &*

M F M F M F M F M F M F M F M F M F

1+ G 1+ 12 1G 1# 11 1+ 1& 1 1L 1G 1 11 12 K 1+ G

1 11 1 11 1 1L 1# K 1& 1+ 1 12 1& 12 1# 1 11 11

12 1# 1& 12 L 2+ 11 1L 1G 1K 1L 1L 1G 1# L G 1G L

G L 1 G 1+ 12 1+ 1# 1L 1 L 1G L 1& 12 K 12 L

L L 1& 11 K 1+ 1# 1+ 1 1 1G 1L 1# 1& 11 2+ 1 1K

1# 1# 1& G 1+ 12 21 1+ 2 1 21 1G 2+ L 21 1& 11 11

11 1 1# G 1# 1+ 12 1L 1L 21 2+ 1G 1K 1K 1L 2# K 1&

35


37/51

1 1& L K K 1 12 L 1# 12 K K G 1+ 1 1+ 1&

1& 1 12 1+ L 1 K & 1L 1& 1& 11 1+ K 11 1 1+ 1

G L K G 1G L 12 L 1 12 K 12 11 1# 1& 11 12

G 1 K 11 1# K 1+ 1 1# K 12 11 11 1& 11 1L 1 1#1+ G 11 11 1+ 1# 1K G 1 K 12 1+ 11 1+ L 11 G L

11 11 1+ 1# 1# 1G 1# 1& 12 11 1 1+ 1 L 1K 1+ 12 12

1 1# L 11 1+ 1L 11 1+ 1 1# 1K 1+ 1L 1K 1& 1 11 11

1+ 1+ 11 12 L 1# L L 1L 1+ 1L 12 1 1& 1& 1L 1+ 1G

Pentru a interpreta re"ultatele o, inute* am apelat la metoda de prelucrare statistică a datelor Hțcriteriul /tudent* de comparare a două medii pentru e antioane mici* n X +.ș

>ormula aplicată:

X 2.+#K* pentru PV+.+& X 2.G * pentru PV+.+1 X . G * pentru PV+.++1

Aceasta a permis o, inerea următoarelor re"ultate:țT e! 2.

S * e "" 1 2 ? 4M '# !"$

1+. 11.&+ 1+.G& 11. K 1&.# 1#.12 1#.+ 1 .#+ 11.2

Fe-"$"$ 11. + 1+.+ 1 .K+ 1+.& 1 . 1 .+ 12.#+ 1#.+ 12.#+T 1.2 1. G 2.&2 +.K 1. K +. G 1.22 +.#2 +.+LP +.+&

S * e ""!e "$ "# e5

1. Auto89lamare

36


38/51

2. Acceptare. 'umina ieț

#. 'efocali"are pe po"itiv&. 'efocali"are pe plan

. 'eevaluare po"itivăG. Punere în perspectivăK. Catastrofi"areL. 9lamarea altora>ig.2.2 Pre"entarea grafică a valorilor medii ale strategiilor folosite din perspectivă

gender

Coeficientul de corela ie a variat între +.+L i 2.&2.


39/51

ri7dț ș țconsideră că ra iunea omului nu a fost concepută pentru a fi omul fericit* ci pentru a supravie uț ț>ericirea este posi,ilă* dar ea necesită depunerea unor eforturi. /pre deose,ire de fericire H furia*durerea* nesiguran a i gelo"ia au loc într8un mod automat i c%iar uneori imposi,il de stopat.ț ș ș

Cunoa terea i în elegerea emo iilor* comportamentului i sentimentelor* va a7utș ș ț ț șadolescentul să planifice modul în care va depă i dificultă ile emo ionale I2&* p. 11&&J.ș ț ț


40/51

8Durere08$ndiferen ă0țRă' $' *" #& $" "6e58Dificultă iț de concentrare08Pro,leme de memorie08Pro,leme în luarea deci"iilor08Confu"ie08


41/51

Aici sunt men ionate strategii pe care adolescentul le poate aplica în mod individual sauțînainte de a apela la suport din e-terior.

1. D"'# "țApelarea la un mem,ru al familiei* un prieten* o rudă sau la un profesor este pro,a,il cel mai

eficient mod de a depă i o cri"ă emo ională. Cercetările indică faptul că discu ia repetată despreș ț țsitua ia care a creat pro,lema* poate a7uta persoanele să î i forme"e perspective noi despreț șevenimentul8cau"ă. De asemenea* faptul că discu ia are loc cu o persoană aproapiată* poate crțo stare de confort.

2. C&$'" e* *e e6e$"-e$ ! " *e $ ! e- &* * " $&*- !ș


42/51

'eali"area faptului că perioada de cri"ă este una dificilă i că este necesar de a fi ră,dător*șconstituie un pas important spre recuperare.


43/51

folosesc mai des strategii distructive (supresia). Diferen ele dintre cele două grupuri intă suntț țsemnificative.

Cea de8a doua ipote"ă indică re"ultate relativ semnificative* întruc t s8a dovedit faptul c

diferen ele de gen sunt vi"i,ile în ca"ul strategiei 'umina ie* unde ,ăie ii folosesc aceastăț ț țstrategie negativă într8o măsură mai mică dec t fetele.

Adolescen a constituie perioada cu cele mai multe sc%im,ări de ordin fi"ilogic i psi%ic*ț șde aceea re"ultatele cercetării indică faptul că este necesară acordarea unei aten ii sporite dinț partea pedagogilor i mai ales* a părin ilor pentru a le oferi suport emo ional în această perioadăș ț țAceasta va forma a,ilitatea de a utili"a strategii eficiente în cadrul unor cri"e emo ionale ce arț putea să apară.

CONCLU II GENERALE I RECOMANDĂRIȘmo iile repre"intă o parte importantă a vie ii noastre* ele contri,uie la reali"areaț ț

activită ilor noastre "ilnice* dar i la re"ultatul pe care acestea îl pot avea. Capacitatea de a neț școntrola emo iile* determină productivitatea interac iunilor cu ceilal i.ț ț ț

42


44/51

Cercetarea efectuată relevă pro,lema strategiilor de reglare emo ională folosite de cătrețadolescen ii ai căror părin i sunt pleca i în străinătate* din perspectivă de gen. Falorificareaț ț țteoriilor cu privire la strategiile de reglare emo ională* re"ultatele cercetării cu privire lațstrategiile de reglare emo ională folosite de către adolescen ii cu părin i migran i* dar iț ț ț ț șreali"area cercetării din perspectivă de gen* confirmă actualitate i importan a su,iectului dat înș țconte-tul sc%im,ărilor actuale la nivel familial.

'e"ultatele cercetării constituie premisa pentru reali"area următoarelor conclu"ii:1. igra ia părin ilor are efecte negative asupra vie ii emo ionale a copiilor i asupraț ț ț ț ș

capacită ii de reglare emo ională. Copiii cu părin i migran i sunt mai predispu i spreț ț ț ț șfolosirea unor strategii de reglare emo ională ineficiente* ceea ce poate dăuna asuprațrela iilor cu semenii!tutorii* dar i asupra re"ultatelor colare.ț ș ș

2. Procesul de migra ie are efecte neuniforme asupra fetelor i ,ăie ilor.ț ș ț

Re#&- $ ă*"5

Pe$ * ' e#" !"' "( '"8& e & "+ # *e " # "#e)5

1. >olosirea e-presiilor i cuvintelor care stimulea"ă stima de sine0ș2. Promovarea printre adolescen i a acceptării de sine în plan fi"ic i psi%ologic0ț ș

. evitarea e-presiilor ce ar diminua respectul de sine al adolescentului sau încrederea lui înadul i0ț

#. ;rgani"area unui spa iu prietenos în cadrul institu iei de învă ăm nt0ț ț ț&. ;ferirea de a7utor în situa ii de nelini te i stres0ț ș ș

. Dacă adolescentul nu vor,e te despre gri7ile sale* este necesară oferirea unor între,ărișa7utătoare0

G. 'espectarea confiden ialită ii0ț țK. en inerea contactului cu persoanele adulte din antura7ul adolescentului0ț

L. 3tili"area metodelor de disciplinare po"itivă01+. >ormularea în mod contructiv a criticilor I * p. 1K82&J.

Pe$ * *"$ "

1. Discu ia cu adolescentul despre situa ia colară i despre pro,lemele generale cu care seț ț ș șconfruntă acesta.

2. Păstrarea legăturii părin ilor cu coala!dirigintele.ț ș. $mplicarea adolescentului în luarea deci"iilor în familie.

#. $nstruirea elevilor cu privire la deprinderile de via ă.ț

43


45/51

&. vitarea cerin elor e-agerate fa ă de adolescent.ț ț. /tudierea particularită ilor de v rstă i fi"iologice la adolescen i.ț ș ț

Pe$ * &!e'#e$ "

1. Practicarea autoo,servării comportamentului i emo iilor pe care le simte adolescentul.ș țDefinirea lor.

2. Descoperirea* cu a7utorului speciali tilor* a tipului de personalitate* a temperamentulșcaracterului. Autodescoperire.

. vitarea persoanelor care cau"ea"ă disconfort emo ional.ț#. olosirea criticii de sine contructive. 'espectul de sine.

. vitarea criticii i 7udecă ii* fa ă de ceilal i. Acceptarea persoanelor din 7ur.ș ț ț țG. Promovarea sincerită ii în ceea ce prive te sentimentele proprii.ț șK. fectuarea plim,ărilor în aer li,er. 'eali"area e-erci iilor fi"ice u oare.ț șL. 'espectarea unui mod de via ă sănătos.ț1+. /ta,ilirea o,iectivelor spre reali"area activită ilor "ilnice. anagementul timpului.ț Re#&- $ ă*" ! $"6e! e '"e e

1. /olicitarea adoptării unei strategii na ionale cu privire la prote7areațcopiilor!adolescen ilor care răm n fără îngri7ire părintească în urma migra iei.ț ț

2. Crearea unor servicii* care să implice copiii în cadrul vie ii sociale i a comunită ii.ț ș ț. $mplicarea părin ilor în cadrul unor cursuri cu privire la particularită ile de de"vltare aț ț

copilului la diferite v rste i a necesită ilor lui în dependen ă de v rstă.ș ț ț#. Pregătirea cadrelor didactice în scopul oferirii suportului emo ional de care au nevoieț

adolescen ii* pe parcursul perioadei de migra ie a părin ilor.ț ț ț&. De"voltarea serviciilor de asisten ă a părin ilor ce inten ionea"ă să emigre"e.ț ț ț

Cercetarea de fa ă repre"intă o oportunitate pentru crearea unor reforme care să asigureț ,una de"voltare emo ională a adolescen ilor!copiilor* care nu dispun de îngri7ire părinteascț ț permanentă.

44


46/51

%I%LIOGRAFIE1 American Ps5c%olog5 Association* A 'eference for Professionals* Developing

Adolescents* Am. Ps5c%ological Association* 2++2

2 9iroul a=ional de /tatistică. Anc%eta >or=ei de uncă E>or=a de muncă în 'epu,licaoldova: ocuparea @i @oma7ul în trimestrul $F* C%i inău* 2++Kș

45


47/51

9iroul a ional de /tatistică* igra ia >or ei de uncă* C%i inău* 2+1ț ț ț ș# Cassid5 ?. P%illip '. /%aver. and,oo of Attac%ment* /econd dition: %eor5* 'esearc%

and Clinical Applications. %e 6uilford Press. e4 Yor * 2++K& Centrul de $nformare i Documentare Privind Drepturile Copilului. Copii singuri acasaș

Carte pentru persoanele care au gri7ă de copii cu părin i pleca i în străinătate. C%i inăuț ț ș2+11Centrul de $nformare i Documentare Privind Drepturile Copilului. 6%id pentruș

profesioni tii care lucrea"ă cu copiii migran ilor. C%i inău* 2++Gș ț șG C%eianu8Andrei D.* .a. ecesită ile specifice ale copiilor i v rstnicilor lăsa i făș ț ș ț

îngri7irea mem,rilor de familie pleca i la muncă peste %otare* inisterul uncii*țProtec iei /ociale i >amiliei* C%i inău* 2+11ț ș ș

K >unda ia /oros. fectele igra iei: Copii răma i acasă* 2++Gț ț șL >unda ia $osif. /ervicii sociale oferite copiilor singuri acasă* $a i8 C%i inau. $a i* 2++Lț ș ș ș1+ 6ross ?ames. ?.* 9arrett . >. (2+11). motion 6eneration and motion 'egulation: ;ne

or 4o Depends on Your Point of Fie4* e4 Yor * 2+1111 6ross ?ames ?. and,oo of motion 'egulation. e4 Yor : 6uilford Pu,lications*

2++G

12 eilman 'enata elinda. Diferen e individuale în emo ie i deci"ie. Clu78napoca* 2+11ț ț ș1 c'ae Qatter5* .a. 6ender Differences in motion 'egulation: An f '$ /tud5 of ș

Cognitive 'eappraisal* /A6 Pu,lications* 2++K

1# /ion 6ra iela. Psi%ologia F rstelor. ditura >unda iei 'om nia de ine* 2++ț ț1& /tudiu a ional elpAge $nternational. ăsa i în urma migra iei: persoane în etate iț ț ț școpii din oldova* C%i inău* 2+1+ș

1 3 $C >8 'aport de studiu. /itua ia copiilor răma i fără îngri7ire părintească în urmaț șmigra iei. C%i inău* 2++ț ș

1G Fer"a .* Fer"a >. Psi%ologia F rstelor* ditura Pro umanitate. 9ucure ti* 2+++ș1K Frasti '. 'eglarea emo ională i importan a ei clinică. 9ucure ti* 2+1#ț ș ț ș1L Fremi@ .* .a. Profilul igra ional e-tins al 'epu,licii oldova. C%i inău* 2+1ș ț ș

2+ a%aria D.* C%irilă . Anc%etă e-ploratorie privind reglarea trăirilor afective organi"a=iile rom ne@ti. $a i:ș 3niv. Al. $oan Cu"a* 2++L

21 Z[\]^ `. . b^ h jk ^ k ^ kqk ]kk. 2+1222 ] . [^jk^ ^ ] w k k x k ^ ]^ ^ . y z z k {]\

2++#2 %ttp:!!dare.u,vu.vu.nl!,itstream!%andle!1KG1!1 1&!%oofdstu _emotion_regulation_d

ulties_in_adolescents.pdf07sessionidV&C AC &D++G CCLL + 2A992G# &&se~uenceV# eumann A.* ans . Qoot. motion 'egulation* Difficulties inAdolescents: Association 4it% Parenting and ot%er8Adolescent 'elations%ip Uualit5

46

http://dare.ubvu.vu.nl/bitstream/handle/1871/16315/hoofdstuk_emotion_regulation_difficulties_in_adolescents.pdf;jsessionid=5CEAC35D0073C54C996032ABB2743355?sequence=4http://dare.ubvu.vu.nl/bitstream/handle/1871/16315/hoofdstuk_emotion_regulation_difficulties_in_adolescents.pdf;jsessionid=5CEAC35D0073C54C996032ABB2743355?sequence=4http://dare.ubvu.vu.nl/bitstream/handle/1871/16315/hoofdstuk_emotion_regulation_difficulties_in_adolescents.pdf;jsessionid=5CEAC35D0073C54C996032ABB2743355?sequence=4http://dare.ubvu.vu.nl/bitstream/handle/1871/16315/hoofdstuk_emotion_regulation_difficulties_in_adolescents.pdf;jsessionid=5CEAC35D0073C54C996032ABB2743355?sequence=4http://dare.ubvu.vu.nl/bitstream/handle/1871/16315/hoofdstuk_emotion_regulation_difficulties_in_adolescents.pdf;jsessionid=5CEAC35D0073C54C996032ABB2743355?sequence=4http://dare.ubvu.vu.nl/bitstream/handle/1871/16315/hoofdstuk_emotion_regulation_difficulties_in_adolescents.pdf;jsessionid=5CEAC35D0073C54C996032ABB2743355?sequence=4


48/51

2# %ttp:!!444.mental%ealt%.ual,erta.ca!en!•!media!mental%ealt%!Docs!/tudent_6uide_to_Coping_4it%_ motional_Crisis.pdf Autor0 aert" Q.

2&%ttp:!!ps5c%ologicalself%elp.org!C%apter12! Autor: Cla5ton . uc er8 add

ANE>EA$e3 1

C8e' "&$ * e *e ! *e #& $" "6ă e-& "e"ț (Cognitive Emotion Regulation Questionnaire -CERQ)

Fă rog să evalua i fiecare dintre afirma iile de mai 7os în func ie de cum este felul Dvs. u"ual deț ț ța reac iona într8o situa ie emo ională* aleg nd cifra care se potrive te cel mai ,ine cu felul Dvs.ț ț ț șde a fi.

Se3 !5 > !

V/*' 5 _____ani

47

http://www.mentalhealth.ualberta.ca/en/~/media/mentalhealth/Docs/Student_Guide_to_Coping_with_Emotional_Crisis.pdfhttp://www.mentalhealth.ualberta.ca/en/~/media/mentalhealth/Docs/Student_Guide_to_Coping_with_Emotional_Crisis.pdfhttp://psychologicalselfhelp.org/Chapter12/http://www.mentalhealth.ualberta.ca/en/~/media/mentalhealth/Docs/Student_Guide_to_Coping_with_Emotional_Crisis.pdfhttp://www.mentalhealth.ualberta.ca/en/~/media/mentalhealth/Docs/Student_Guide_to_Coping_with_Emotional_Crisis.pdfhttp://psychologicalselfhelp.org/Chapter12/


49/51

Pă*"$ ""5ț Pleca i!


50/51

A$e3 2

C8e' "&$ * ! e -ă' * *e *e !ă*"" e-& "&$ !eț(Emotion Regulation Questionnaire - ERQ)

I$' * # " $"5țA dori să vă pun c teva între,ări despre via a Dvs emo ională* în special despre felulș ț ț

cum vă controla i emo iile.


51/51

sc%im, felul cum g ndesc în situa ie.ț#. C nd simt emo ii po"itive am gri7ă să nu le e-prim.ț&. C nd fac fa ă unui stres mă g ndesc să fiu c t mai calm.ț

.

PARTICULARITĂȚI ALE STRATEGIILOR DE REGLARE EMOȚIONALĂ LA ADOLESCENȚII DIN FAMILII MIGRANTE

Documents

Transcript of PARTICULARITĂȚI ALE STRATEGIILOR DE REGLARE EMOȚIONALĂ LA ADOLESCENȚII DIN FAMILII MIGRANTE