Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții...

Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)Pentru un acord comercial UE‑SUA

O prezentare generală ș i un ghid pentru f iecare capito l în parte , pe înțe lesul tuturor

Esența TTIP

Comerț

Foto copertă ©blvsone Fotolia.com

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015

Print ISBN 978-92-79-46364-8 doi:10.2781/174665 NG-01-15-085-RO-C

PDF ISBN 978-92-79-46345-7 doi:10.2781/3919 NG-01-15-085-RO-N

© Uniunea Europeană, 2015 Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.

Printed in Belgium

Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)Pentru un acord comercial UE‑SUA

Esența TTIPO prezentare generală ș i un ghid pentru f iecare capito l în parte , pe înțe lesul tuturor

Direcția Generală Comerț a Comisiei Europene

CuprinsCuvânt‑înainte �� 5

Despre TTIP �� 6

Cuprinsul TTIP – rezumat �� 8

Cuprinsul TTIP – capitol cu capitol �� 10

Accesul la piețe �� 11 1.1. Comerț cu mărfuri și taxele vamale ....................................................................................................... 121.2. Servicii ................................................................................................................................................................... 131.3. Achiziții publice ................................................................................................................................................ 151.4. Reguli de origine .............................................................................................................................................. 16

Cooperarea în materie de reglementare �� 172.1. Cooperare în materie de reglementare ............................................................................................. 182.2. Bariere tehnice în calea comerțului (BTC) ....................................................................................... 202.3. Siguranță alimentară și sănătatea animalelor și a plantelor ............................................. 212.4. Substanțe chimice ......................................................................................................................................... 232.5. Produse cosmetice ......................................................................................................................................... 242.6. Inginerie tehnică ............................................................................................................................................. 262.7. Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) ............................................................................... 272.8. Dispozitive medicale ..................................................................................................................................... 282.9. Pesticide ............................................................................................................................................................... 302.10. Produse farmaceutice ............................................................................................................................... 322.11. Produse textile ............................................................................................................................................. 342.12. Vehicule ............................................................................................................................................................. 35

Reguli �� 373.1. Dezvoltare durabilă ....................................................................................................................................... 383.2. Energie și materii prime ............................................................................................................................. 393.3. Regim vamal și facilitarea comerțului .............................................................................................. 413.4. Întreprinderi mici și mijlocii ...................................................................................................................... 423.5. Protejarea investițiilor și soluționarea litigiilor dintre investitori și stat ....................... 443.6. Soluționarea litigiilor dintre state ........................................................................................................ 463.7. Politica UE în domeniul concurenței .................................................................................................... 47 3.8. Drepturi de proprietate intelectuală (DPI) și indicații geografice (IG) ............................ 48

5

Cuvânt‑înainte

„TTIP este important, pentru că poate spori enorm numărul locurilor de muncă și creșterea economică și pentru că contribuie la definirea unor standarde înalte pentru comerțul din întreaga lume.

Aceste aspecte vă influențează viața. Prin urmare, pentru ca lucrurile să meargă cum se cuvine, este nevoie de cât mai multă transparență și deschidere, precum și de implicarea tuturor celor interesați.

În calitate de comisar al UE pentru comerț, sunt hotărâtă să acționez astfel încât aceste negocieri comerciale să fie cele mai trans‑parente negocieri ale UE de până acum�

Broșura de față face parte din acest efort.

Aici găsiți explicații pentru fiecare capitol al TTIP. Voi explica de ce ne-am angajat în aceste negocieri, ce ne dorim și cum venim în întâmpinarea preocupărilor cetățenilor.

Și totul într-un limbaj simplu și clar.

Nu uitați – opinia dumneavoastră contează.

Ca atare, vizitați-ne online și spuneți‑vă părerea: http://ec.europa.eu/trade/policy/in-focus/ttip/have-your-say/

Cecilia Malmström Comisarul UE pentru comerț

martie 2015

http://ec.europa.eu/trade/policy/in-focus/ttip/have-your-say/

http://ec.europa.eu/trade/policy/in-focus/ttip/have-your-say/

6 E S E NȚA T T I P

Despre TTIPÎn prezent UE negociază un acord comercial și de investiții cu SUA, numit Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP).

Conținut

Prin semnarea TTIP, dorim să-i ajutăm pe cetățeni și întreprinderile mari și mici astfel:

• deschizând piața SUA pentru firmele din UE;

• contribuind la reducerea birocrației cu care se confruntă firmele care fac exporturi;

• stabilind reguli pentru a înlesni exportul, importul și investițiile, astfel încât să devină mai echitabile.

Acest ghid explică amănunțit conținutul TTIP.

Impact

Unele studii independente și acorduri comer-ciale anterioare ale UE sugerează că TTIP ar contribui la:

• creșterea economică și la generarea de locuri de muncă;

• reducerea prețurilor și diversificarea ofertei.

De asemenea, acordul ar putea ajuta UE:

• să influențeze regulile comerciale internaționale;

• să-și proiecteze valorile la nivel mondial.

Nu poate fi însă un acord încheiat cu orice preț. De exemplu, trebuie să ne asigurăm că:

• produsele importate în UE îndeplinesc standardele noastre ridicate, care:– protejează mediul , sănătatea și

siguranța oamenilor;– aduc beneficii societății în alte moduri.

• Guvernele UE își mențin pe deplin dreptul de:– a adopta norme sau legi de protecție

a populației și a mediului;– a administra serviciile publice după

cum doresc.

Desfășurare

În 2013, guvernele UE au încredințat Comisiei un mandat pentru a negocia.

Acum ne implicăm în negocieri, prin intermediul:

• Parlamentului European;• al întreprinderilor, sindicatelor, consumato-

rilor, sectorului sănătății și al altor grupuri de interese;

• al opiniei publice.

Iar în momentul în care vom avea un text final, guvernele și deputații din Parlamentul European vor fi cei care vor decide.

Pentru mai multe informații referitoare la:

• impactul pe care l-ar putea avea TTIP;• desfășurarea până la obținerea unui

acord final,vizitați www.ec.europa.eu/trade

http://www.ec.europa.eu/trade

7DESPRE TT I P

Claus OlsenDirector de vânzări și marketing

Brutăriile Mette Munk, Danemarca

„Sperăm ca actualele discuții dintre UE și SUA să elimine taxele vamale

pe care le plătim în SUA.”

Spuneți‑vă părerea

Echipa noastră de negociere a TTIP ar dori să vă cunoască părerea.

Prin urmare, vă rugăm să luați legătura cu noi.

Sunați‑ne sau scrieți‑ne

Sunați-ne: 00800 67891011Scrieți-ne: http://ec.europa.eu/trade/trade-policy-and-you/contacts/online-enquiry/

Urmăriți‑ne pe @EU_TTIP_team

Sau vizitați‑ne online la ec.europa.eu/trade

Comentați‑ne propunerile

... atunci când organizăm consultări publice.

Întâlniți‑vă cu echipa TTIP a UE

Înscrieți-vă la una din ședințele ordinare ale acesteia în cazul în care reprezentați un interes specific.

Luați legătura cu deputatul care vă reprezintă în Parlamentul European.

http://ec.europa.eu/trade/trade-policy-and-you/contacts/online-enquiry/



https://twitter.com/EU_TTIP_team



Cuprinsul TTIP – rezumatTTIP are 24 de capitole, grupate în trei părți.

Partea întâi: Accesul la piețe

Această primă parte a TTIP poate funcționa în mod similar altor acorduri comerciale ale UE.

Rolul ei este să ajute societățile din UE – indiferent de dimensiune și de obiectul activității lor comerciale – să-și faciliteze accesul la o piață externă din afara Europei.

În urma încheierii TTIP, firmele europene ar putea:

• să exporte mai mult în SUA și să câștige contracte publice;

• să importe mai multe bunuri și servicii de care au nevoie pentru produsele lor finale;

• să stabilească mai ușor dacă un produs este „Made in Europe” (sau în SUA);

• să facă mai ușor investiții în SUA.

Partea a doua: Cooperarea în materie de reglementare

În această parte atingem un nou aspect pentru un acord comercial al UE.

Scopul nostru este ca autoritățile de regle-mentare din Europa și SUA să colaboreze mult mai strâns decât în prezent.

Acest lucru este necesar deoarece, pentru a exporta în SUA, firmele din UE trebuie să respecte normele SUA privind standardele.

Chiar dacă, adesea, aceste norme asigură același nivel de siguranță sau calitate, ele diferă în ceea ce privește:

• detaliile tehnice;• procedurile proprii de verificare a normelor

cerute.

Acest lucru poate fi costisitor, în special pentru firmele mai mici.

Colaborarea în domeniul reglementărilor ar putea reduce aceste costuri, respectându‑se însă nivelurile ridicate de protecție a oame-nilor și a mediului care există în UE.

Partea a treia: Reguli

În această parte, dorim să instituim noi reguli care să ajute toate firmele din UE:

• să beneficieze pe deplin de TTIP, mai ales firmele mai mici;

• să aibă acces la energie și la materiile prime de care au nevoie;

• să-și protejeze proprietatea intelectu‑ală – cercetarea și ideile aflate la baza noilor produse;

• să investească cu încredere, știind că se bucură de o anumită protecție în caz de probleme;

• să economisească timp și bani în cazul documentelor vamale.

De asemenea, dorim ca această parte să instituie:

• măsuri care să plaseze dezvoltarea durabilă în centrul TTIP;

• un sistem formal prin care societatea civilă să poată controla dacă ne respectăm angajamentele;

• un mecanism de soluționare în UE și SUA a diferendelor dintre guverne, în care ele să aibă încredere.

9CUPR INSUL TT I P – REZUMAT

3 pă

rți

1� Accesul la piețe2� Cooperarea în materie de reglementare

3� Reguli24

de

capi

tole

1.1. Comerț cu mărfuri și taxele vamale

Capitol orizontal 3.1. Dezvoltare durabilă

1.2. Servicii2.1. Cooperare în materie de reglementare

3.2. Energie și materii prime

1.3. Achiziții publice2.2. Bariere tehnice în calea comerțului (BTC)

3.3. Regim vamal și facilitarea comerțului

1.4. Reguli de origine

2.3. Siguranță alimentară și sănătatea animalelor și a plantelor (1)

3.4. Întreprinderi mici și mijlocii

Sectoare industriale

3.5. Protejarea investițiilor și soluționarea litigiilor dintre investitori și stat

2.4. Substanțe chimice

3.6. Soluționarea litigiilor dintre state

2.5. Produse cosmetice

3.7. Politica UE în domeniul concurenței

2.6. Inginerie tehnică

3.8. Drepturi de proprietate intelectuală (DPI) și indicații geografice (IG)

2.7. Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC)

2.8. Dispozitive medicale

2.9. Pesticide

2.10. Produse farmaceutice

2.11. Produse textile

2.12. Vehicule

(1) Titlul oficial al acestui capitol este „Aspecte sanitare și fitosanitare (SFS)”.


Cuprinsul TTIP – capitol cu capitolDorim să facem tot posibilul pentru ca negocierile privind TTIP să fie transparente.

Din acest motiv, am mers chiar mai departe decât în discuțiile privind acordurile comerci-ale anterioare ale UE, prin publicarea textelor de negociere ale UE pentru capitolele deja redactate.

Acestea sunt documente pe care le înmânăm omologilor noștri americani pe parcursul rundelor de negocieri săptămânale directe. Textele noastre și ale lor stau la baza dis-cuțiilor noastre.

Există două tipuri de documente:

• Propuneri de text – acestea sunt propu-nerile inițiale ale UE pentru textul juridic pe teme din TTIP.

Textul final al acordului va fi rezultatul negocierilor noastre pe baza acestor texte.

• Documente de poziție – acestea preci-zează și descriu abordarea UE cu privire la teme din cadrul negocierilor privind TTIP.

Acestea sunt disponibile online la adresa www.ec.europa.eu/trade.

Acest ghid vă prezintă, în paginile următoare, explicații pentru fiecare capitol din TTIP:

• motivele pentru care supunem negocierii o temă;

• ce anume dorim într-un acord final;• principalele puncte sensibile sau preo-

cupările de care suntem conștienți și ce facem pentru a le lua în considerare.


11

TTIP: Partea întâi

Accesul la piețePentru înlesnirea accesului pe piața SUA

Capitolul 1.1. Comerț cu mărfuri și taxele vamale

Reducerea sau eliminarea taxelor vamale pentru mărfurile exportate reciproc

Capitolul 1.2. Servicii Facilitarea prestării de servicii în SUA

Capitolul 1.3. Achiziții publice Firmele UE să poată face oferte pentru contracte de achiziții publice în SUA

Capitolul 1.4. Reguli de origine Convenirea de norme prin care se stabilește originea unui produs


1�1� Comerț cu mărfuri și taxele vamale

Reducerea costurilor importului și exportului de mărfuri între UE și SUA

În acest capitol dorim:

• eliminarea taxelor vamale și a altor obstacole din calea comerțului;

• stimularea economiei și crearea de locuri de muncă;

• sprijinirea întreprinderilor din UE ca să se dezvolte și să devină competitive la nivel mondial.

De ce se negociază comerțul cu mărfuri și taxele vamale

Taxele vamale („tarife” în limbaj specializat) scumpesc comerțul cu mărfuri.

Aceasta îngreunează comercializarea în SUA a produselor exportate de firmele din UE, deoarece devin mai scumpe decât cele fabricate în SUA.

Fiind cu puțin sub 2 %, media taxelor vamale dintre UE și SUA este, în general, scăzută. Media ascunde însă o situație diferită pentru fiecare produs în parte:

• Mai mult de jumătate din comerțul dintre UE și SUA nu face obiectul taxelor vamale.

• Cele mai multe dintre celelalte produse au taxe foarte diferite, variind de la 1-3 % pentru bunuri de bază, cum ar fi materiile prime, și până la 30% pentru mărfuri cum ar fi îmbrăcămintea și încălțămintea.

• Anumite taxe vamale sunt prohibitiv de ridicate, blocând efectiv orice posibilitate de comerț. Câteva exemple de taxe vamale impuse de SUA:– aproape 140 % la anumite produse

lactate;– peste 130 % la arahide.

• În unele cazuri, taxele vamale sunt diferite în SUA și în UE chiar și pentru același produs. De exemplu:

– Pentru autoturisme:▶ taxele vamale în UE la importurile

din SUA sunt de 10 %;▶ taxele vamale în SUA la importurile

din UE sunt de doar 2,5 %.– Pentru vagoane de tren:

▶ SUA impun o taxă de 14 % pe importuri;

▶ taxa în UE este de numai 1,7 % la importurile din SUA.

UE dorește să elimine aceste taxe și alte bariere în calea comerțului, cum ar fi con-troalele administrative îndelungate, care cresc costurile comerțului cu mărfuri.

Obiectivele UE

Acest capitol ar elimina aproape toate taxele vamale din comerțul dintre UE și SUA.

Efectele ar fi următoarele:

• economii imediate pentru întreprinderile din UE;

• generarea unor efecte de propagare, cu beneficii legate indirect de comerț, de exemplu:– eliminarea taxelor ar scădea prețul

mărfurilor pe care le exportăm:– ... ceea ce ar spori vânzările;– ... ceea ce ar însemna mai multe locuri

de muncă, pentru ca întreprinderile să producă mai mult;

– ... ceea ce ar stimula cererea din partea celor care ar ocupa aceste noi locuri de muncă pentru alte mărfuri pe care să le producem.

• promovarea comerțului cu mărfuri între UE și SUA.

13ACCESUL LA P I EȚE

Aspecte sensibile sau controversate

Majoritatea taxelor vamale vor dispărea ime-diat după încheierea acordului, deoarece acest lucru va avea doar puține efecte negative.

În cazul în care eliminarea imediată a taxelor vamale ale UE ar putea crea dificultăți

firmelor din UE, dorim să convenim asupra unei perioade mai lungi de eliminare treptată, pentru a permite firmelor să se adapteze.

În cazul în care – chiar în condițiile unor perioade mai lungi de eliminare treptată – întreprinderile ar continua să se confrunte cu probleme, ne vom deschide piața doar parțial.

1�2� Servicii

Sprijinirea societăților europene din domeniul serviciilor, pentru a exploata piața SUA


• să garantăm că societățile UE din domeniul serviciilor pot concura în SUA pe picior de egalitate cu firmele americane;

• să protejăm dreptul guvernelor din UE de a desfășura servicii publice după cum cred de cuviință.

De ce se negociază serviciile

Serviciile sunt importante și reprezintă coloana vertebrală a economiilor UE și SUA.

De fapt, ele reprezintă 60 % din economia și locurile de muncă din UE, iar UE și SUA deja exportă reciproc numeroase servicii.

Însă firmele din UE se confruntă în continuare cu probleme atunci când încearcă să-și vândă serviciile pe piața SUA.

TTIP preconizează abordarea acestor probleme. TTIP ar introduce reguli pentru reducerea sau eliminarea limitelor existente în prezent asupra procentului de acțiuni pe care le poate deține un acționar din UE într-o societate americană.

Totodată, TTIP:

• ar proteja sectoarele sensibile pentru UE sau SUA, cum sunt serviciile publice;

• ar sprijini dreptul guvernelor de:– a stabili standarde de calitate sau de

siguranță;– a reglementa serviciile în alte moduri.

Obiectivele UE

În această parte a acordului, dorim să asigu-răm cel puțin următoarele beneficii pentru întreprinderile din UE și pentru persoanele cu profesii liberale:

• acces – înlăturarea barierelor cu care se confruntă întreprinderile din UE în anumite sectoare, precum:– telecomunicațiile, inclusiv restricțiile

cu privire la procentul de acțiuni pe care le poate deține un acționar din UE într-o societate americană;

– dragarea zonelor portuare, a porturilor sau a căilor navigabile pentru elimina-rea nămolului sau a pietrișului.

• mobilitate − prevederea posibilității ca profesioniști cum sunt arhitecții:– să practice pe ambele maluri ale Atlan-

ticului, prin recunoașterea reciprocă a calificărilor;

– să intre mai ușor pe teritoriul SUA.


• acordarea de licențe și aprobări – con-venirea unor standarde ridicate care să accelereze și să precizeze demersurile necesare pentru ca persoanele fizice și firmele să obțină licențe sau aprobări oficiale pentru furnizarea unor servicii precum:– audit;– consultanță managerială;– consiliere juridică.

• noi norme – convenirea unor norme pentru sectoarele industriale esențiale ale economiei Europei, cum sunt:– telecomunicațiile;– comerțul electronic;– serviciile financiare;– serviciile poștale și de curierat;– transportul maritim.

... care ne-ar ajuta să exportăm mai mult – de exemplu, garantându-se că:– firmele din UE și SUA pot concura pe

picior de egalitate pe ambele piețe;– guvernele tratează întreprinderile din

UE și SUA în același mod;

– autoritățile de reglementare pot colabora mai strâns în viitor.

• siguranță – furnizarea de către partea americană a celor mai ferme garanții cu putință că societățile din UE vor avea cel puțin același acces la piața SUA ca și în prezent.

• protecție – pentru sectoarele sensibile, precum:– sectorul audiovizual (TV, radio și

cinema);– sănătatea publică și învățământul;– serviciile sociale;– distribuția apei.


În acest domeniu, există unele aspecte sensibile sau controversate.

Iată sinteza celor mai importante dintre ele și a măsurilor pe care le luăm pentru a le aborda.

Sensibilitate/motive de îngrijorare

Măsuri luate de UE

1� Serviciile publice

„TTIP amenință rolul special pe care îl au serviciile publice în sectoare precum sănătatea, educația, serviciile sociale sau de distribuție a apei”.

UE nu își ia niciun angajament în ceea ce privește serviciile de sănătate, de educație și sociale finanțate din fonduri publice. Același lucru este valabil și pentru colectarea, epurarea și distribuția apei. Statele membre pot lua orice măsuri doresc, acum și în viitor, în aceste domenii.

2� Cultură

„TTIP periclitează diversitatea culturală a Europei”.

Nu ne asumăm angajamente în domenii precum cinematografia, radiodifuziunea sau televiziunea. Acest lucru le permite statelor membre să adopte orice măsuri doresc, putând, de exemplu, să impună cote pentru producțiile europene.

3� Protecția datelor cu caracter personal

„În urma încheierii TTIP, datele noastre cu caracter personal nu vor mai fi protejate.”

Standardele de protecție a datelor nu vor face parte din negocierile privind TTIP. Prin TTIP se va asigura întâietatea legislației UE în materie de protecție a datelor asupra oricăror angajamente.

15ACCESUL LA P I EȚE

1�3� Achiziții publice

Oportunități mai mari de licitare acordate firmelor UE pentru contracte de achiziții publice în SUA

Prin negocierea acestui capitol, dorim ca firmele UE să poată:• să aibă acces la o piață mai mare

a achizițiilor publice pentru produse și servicii pe care le achiziționează autoritățile publice din SUA;

• să concureze cu firme din SUA în condiții egale.

De ce se negociază achizițiile publice

Participarea la licitații pentru contracte de achiziții publice este relevantă pentru modul în care autoritățile publice cheltuiesc banii contribuabililor atunci când achiziționează bunuri, lucrări sau servicii.

UE și SUA reprezintă cele mai mari piețe din lume pentru contractele de achiziții publice și au reguli menite să garanteze că fondurile publice sunt cheltuite în mod transparent, eficient și nediscriminatoriu.

Cu toate acestea, întreprinderile se confruntă în prezent cu obstacole în obținerea unor contracte de achiziții publice la nivel trans-atlantic. Uneori acestea nici măcar nu au posibilitatea de a depune o ofertă pentru un contract.

TTIP oferă ocazia de:

• a elimina obstacolele încă existente;• a garanta că firmele din UE și SUA pot

depune oferte de participare la achiziții publice în condiții de egalitate.

Deschiderea și mai largă pentru achizițiile publice în spațiul transatlantic ar putea fi benefică atât pentru UE, cât și pentru SUA.

Pentru autoritățile publice cu restricții buge-tare, această deschidere poate determina:

• un raport calitate-preț mai bun;• o ofertă mai variată;• îmbunătățirea eficienței economice;• o bună guvernanță.

Pentru societăți, aceasta ar putea:

• să crească cererea pentru produsele sau serviciile lor;

• să creeze oportunități de creștere economică;

• să protejeze locurile de muncă existente și să creeze altele noi.

Obiectivele UE

Vrem să ne asigurăm că în această parte a acordului:

• vom conveni normele care garantează companiilor din UE și din SUA că nu sunt discriminate atunci când participă la licitații pentru contracte de achiziții publice una pe piața celeilalte;

• vom conveni măsuri de optimizare a trans-parenței în procedurile de ofertare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice, pentru a ne asigura că întreprinderile din UE și SUA sunt conștiente de oportunitățile din spațiul transatlantic;

• vom spori la maximum oportunitățile întreprinderilor din UE și SUA de a participa la licitații publice la toate nivelurile admi-nistrației (centrale sau regionale, federale sau subfederale), fără a fi discriminate în acest sens.



Pentru moment nu avem știință de vreun aspect care să trezească sensibilități sau ca cineva să fi exprimat preocupări specifice.

Dorim să deschidem piețele de achiziții publice pe baza normelor de transparență și nediscriminare similare celor care se aplică în temeiul legislației UE.

TTIP nu va aduce atingere autorităților publice în următoarele domenii:

• dreptul de a alege să externalizeze un serviciu public sau de a-l oferi în intern;

• capacitatea de a achiziționa bunuri, servicii și lucrări care favorizează:– sănătatea și bunăstarea oamenilor;– protecția mediului;– serviciile sociale;– aplicarea drepturilor persoanelor la

locul de muncă.

1�4� Reguli de origine

Convenirea unor reguli care stabilesc ce produse vor beneficia de pe urma TTIP

În acest capitol dorim să instituim reguli ușor de utilizat care să garanteze că produsele care beneficiază de pe urma TTIP sunt produse cu adevărat în Europa și SUA.

De ce se negociază regulile de origine

Regulile de origine (RDO) reprezintă un element esențial al oricărui acord comercial. Ele stabilesc când un produs poate fi fabricat în țările care au semnat acordul respectiv.

RDO garantează că doar produsele cu ade-vărat legate de aceste țări pot beneficia de un acord comercial – de exemplu, prin faptul că sunt scutite de taxe vamale.

Mărfurile din alte țări nu beneficiază de aceleași avantaje.

Dorim să utilizăm TTIP pentru:

• a garanta că regulile noastre răspund nevoilor industriei și promovează comerțul și investițiile la nivel transatlantic.

• a conveni o modalitate comună de a stabili unde este fabricat un produs:– autoritățile vamale din SUA verifică

importatorul;– autoritățile vamale din UE efectuează

verificări la biroul vamal din cealaltă țară semnatară a acordului comercial;

• a elabora reguli comune cu privire la instrumentele necesare pentru a dovedi originea produsului.

Obiectivele UE

În această parte a acordului, dorim să stabilim:

• reguli de origine mai simple, care să poată fi ușor de înțeles și aplicat de către producătorii și exportatorii UE;

• reguli de origine care să ia în considerare viitoarele tendințe în producție și încura-jarea inovării;

• proceduri pentru:– a ne asigura că aplicăm regulile în mod

eficient;– a limita frauda;– a înlesni comerțul prin eliminarea

obstacolelor inutile.

17

TTIP: Partea a doua

Cooperarea în materie de reglementare

Reducerea birocrației și a costurilor – evitând însă superficialitatea

Capitole orizontale

Capitolul 2.1. Cooperare în materie de reglementare

Convenirea unor modalități de cooperare pentru a stabili noi reguli

Capitolul 2.2. Bariere tehnice în calea comerțului (BTC)

Reducerea costurilor pentru respectarea reciprocă a standardelor

Capitolul 2.3.Siguranță alimentară și sănătatea animalelor și a plantelor

Garantarea faptului că importurile alimentare, de plante și animale sunt sigure, reducând totodată birocrația inutilă

Sectoare industriale

Capitolul 2.4. Substanțe chimice

Capitolul 2.5. Produse cosmetice

Capitolul 2.6. Inginerie tehnică

Capitolul 2.7. Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC)

Capitolul 2.8. Dispozitive medicale

Capitolul 2.9. Pesticide

Capitolul 2.10. Produse farmaceutice

Capitolul 2.11. Produse textile

Capitolul 2.12. Vehicule


2�1� Cooperare în materie de reglementare

Reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderile din UE – evitând însă soluțiile superficiale

În prezentul capitol, dorim să conlucrăm pentru elaborarea unor reglementări comune UE și SUA care:

• să fie mai compatibile unele cu altele...

… care, la rândul lor, să stimuleze crearea de locuri de muncă și creșterea economică...

... și să pună la dispoziția consumatorilor o ofertă mai variată.

De ce se negociază cooperarea în materie de reglementare

Globalizarea înseamnă că tot mai multe societăți care exportă se confruntă cu pro-bleme similare în ceea ce privește respectarea normelor și reglementărilor din țări diferite.

Pentru a exporta în SUA, firmele din UE trebuie să respecte reglementările din această țară. Acest lucru poate fi costisitor, în special pentru firmele mici, dacă reglementările din SUA și UE sunt foarte diferite.

Ca exemplu se pot da diferențele la culoarea cablurilor sau fișele de curent și prizele utilizate de ambele maluri ale Atlanticului. Aceasta înseamnă că o întreprindere din UE va avea costuri mai mari ca să fabrice același produs pentru piața americană decât pentru piața UE.

În această secțiune dorim să reducem aceste costuri – fără a scădea nivelul de protecție în ceea ce privește:

• sănătatea oamenilor;• bunăstarea lor sau drepturile consuma-

torilor;• mediul;• altele beneficii pentru societate în

ansamblu.

Acest lucru ar contribui la:

• stimularea creșterii economice și a locurilor de muncă în Europa;

• o ofertă mai variată pentru consumatorii europeni.

Obiectivele UE

1� Colaborare în materie de reglementare

Dorim să convenim asupra modalităților prin care autoritățile de reglementare din UE și SUA să colaboreze mai strâns atunci când:

• elaborează noi reglementări;• revizuiesc reglementările existente care

afectează în mod substanțial comerțul și investițiile dintre UE-SUA.

Consecințele sunt următoarele:

• crearea mai multor oportunități pentru îmbunătățirea calității produselor și serviciilor;

• cerințe aplicabile produselor din UE și SUA mai asemănătoare între ele decât sunt în prezent;

• reducerea costurilor întreprinderilor pentru îndeplinirea acestor cerințe.

TTIP instituie modalități prin care autoritățile de reglementare pot:

• începe să colaboreze strâns într-un anumit domeniu;

• schimba informații;• să se consulte între ele.

Cooperând mai strâns, atât UE, cât și SUA și-ar proteja:

• dreptul fiecărei părți de a reglementa în interes public;

• i ndependen ț a au tor i t ă ț i lo r de reglementare.

19COOPERAREA ÎN MATER IE DE REGLEMENTARE

2� Colaborarea pe plan internaționalDorim, de asemenea, să colaborăm cu SUA pentru a promova:

• cooperarea internațională cu privire la aspecte legate de reglementare;

• modalități de reglementare convenite la nivel internațional.

3� Crearea de instituții, cum ar fi un organism de cooperare în materie de reglementare

În plus, dorim să creăm instituții care:

• să ne sprijine în punerea în practică a măsurilor convenite în această parte a TTIP;

• să identifice eventuale noi inițiative de colaborare a autorităților de reglementare.


În acest domeniu există unele aspecte sensibile sau controversate.


Sensibilitate/motive de îngrijorare Măsuri luate de UE

1� Protecție mai scăzută

„Negocierile TTIP vor duce la o protecție mai redusă pentru consumatori și mediu.”

Ne vom păstra nivelurile ridicate de protecție. Într-o serie de domenii, reglementările din UE și SUA oferă niveluri de protecție la fel de ridicate și care ar putea fi compatibile. În altele, vom menține niveluri de protecție diferite.

2� Dreptul de a reglementa

„TTIP va afecta dreptul UE de a adopta noi reglementări.”

TTIP va reafirma dreptul guvernelor de a elabora reglementări pentru realizarea obiectivelor legitime de politică publică.

3� Principii de reglementare

„TTIP – mai ales prin organismul de cooperare în materie de reglementare pe care‑l va institui – va eluda rolul parlamentelor, guvernelor sau al părților interesate în procesul de reglementare.”

TTIP nu va modifica normele prevăzute în tratatele UE privind modalitățile de elaborare a reglementărilor noastre.


2�2� Bariere tehnice în calea comerțului (BTC)

Reducerea barierelor în calea comerțului UE-SUA care rezultă din diferențe cum sunt etichetarea sau evaluarea siguranței

La acest capitol, dorim:

• să îmbunătățim modul în care UE și SUA cooperează la cerințele tehnice pentru produse;

• să reducem duplicarea inutilă și costurile procedurilor existente pentru verificarea produselor;

• să înlesnim accesul la informații privind normele aplicabile produselor.

De ce se negociază barierele tehnice în calea comerțului

Cerințe tehnice există în toate sectoarele economiei. Acestea influențează majoritatea produselor pe care le cumpărăm. Exemple în acest sens sunt:

• siguranța jucăriilor;• siguranța și eficiența energetică a apa-

ratelor de uz casnic.

Aceste cerințe tehnice pot fi create prin regulamente tehnice obligatorii și standarde voluntare, care stabilesc:

• dimensiunea și forma produsului;• proiectarea produsului;• etichetarea, marcajul și ambalajul

produsului;• funcția și performanța produsului.

În cazul în care aceste cerințe împiedică schimburile comerciale, ele sunt denumite bariere tehnice în calea comerțului (BTC). Procedurile specifice utilizate pentru a verifica dacă un produs respectă aceste cerințe sunt și ele incluse în definiția BTC.

Aceste așa-numite „proceduri de evaluare a conformității” pot include:

• testarea produsului;• inspecția;• certificarea.

De obicei, guvernele introduc astfel de cerințe tehnice în interes public. De exemplu, pentru a proteja:

• sănătatea omului și siguranța sa;• viața și sănătatea animalelor și a plantelor;• mediul;• consumatorii împotriva practicilor

frauduloase.

Chiar dacă UE și SUA au deseori obiective similare în momentul introducerii unor regle-mentări tehnice, standardele și procedurile efective de control al produselor diferă uneori foarte mult. Acest lucru poate crea obstacole inutile în calea comerțului, adică BTC.

Obiectivele UE

În această parte a acordului, dorim:

• să putem utiliza standardele internaționale (precum cele acceptate în cadrul Organiza-ției Internaționale de Standardizare – ISO), pentru a înlesni exporturile spre SUA. Aceste standarde sunt larg utilizate în UE și în restul lumii;

• să eliminăm sau cel puțin să reducem procedurile repetitive sau împovărătoare inutile de verificare a produselor;

• să asigurăm accesul facil la informații cu privire la reglementările și standardele care se aplică mărfurilor în SUA și în UE;

• să îmbunătățim cooperarea dintre orga-nismele de standardizare din UE și din SUA cu privire la elaborarea de noi standarde; acest lucru va reduce diferențele și le va predispune să convină asupra unor standarde comune;

• să ofere mai multă transparență în ceea ce privește sistemul de standarde din SUA.



Cerințele tehnice și procedurile de verificare a produselor sunt fundamental diferite în UE și în SUA.

Guvernele și societățile de pe ambele maluri ale Atlanticului au investit mult în funcționa-rea și dezvoltarea propriilor sisteme. Trebuie să ținem seama de acest aspect.


Niveluri de securitate pentru tehnologiile informației și comunicațiilor

„TTIP va duce la scăderea nivelurilor de securitate pentru tehnologiile informației și comunicațiilor utilizate în comerț.”

UE nu va accepta niveluri mai scăzute de securitate. Ideea este de a stabili principii comune pentru evaluarea modului în care produsele respectă reglementările.

2�3� Siguranță alimentară și sănătatea animalelor și a plantelor (2)

Cooperarea în sensul stimulării exporturilor de produse alimentare, protejând totodată standardele stricte ale UE


• reducerea timpului în care SUA aprobă importurile de produse alimentare din UE;

• sprijinirea autorităților de reglementare din UE și SUA, astfel încât să conlucreze mai strâns pe viitor în legătură cu aspecte precum bunăstarea animalelor;

• menținerea standardelor stricte ale UE în materie de siguranță alimentară.

De ce se negociază aceste aspecte

Importurile de animale, de materiale vegetale și de produse alimentare pot reprezenta un risc pentru șeptel, plante și populație.

În limbaj specializat, acestea sunt cunoscute drept chestiuni sanitare și fitosanitare (SFS).

Reglementările din acest domeniu pot avea un impact major asupra comerțului. Legislațiile UE și SUA asigură un înalt nivel de protecție, dar uneori utilizează mijloace diferite. Acest lucru poate conduce la o duplicare costisi-toare a controalelor la produse care deja se dovediseră a fi sigure.

Sau procesul în sine poate fi îndelungat și împovărător.

Să luăm exemplul piersicilor europene. Obține-rea aprobării în vederea vânzării lor pe piața americană este încă în curs de desfășurare și durează deja de 12 ani. Desigur, acest aspect îi plasează pe producătorii din UE într-un dezavantaj real.

(2) Titlul oficial al acestui capitol este „Aspecte sanitare și fitosanitare (SFS)”.


În general, acest capitol al TTIP va urmări:

• să minimizeze efectele reglementărilor privind comerțul, încurajând autoritățile de reglementare din SUA și UE să coopereze;

• să respecte obiectivele legitime de pro-tejare a sănătății oamenilor, animalelor și plantelor;

• să îndepărteze obstacolele inutile din calea comerțului;

• să îmbunătățească transparența și să fur-nizeze un calendar clar pentru aprobarea importurilor sau a produselor noi.

Obiectivele UE

În această parte a TTIP, dorim să creăm un parteneriat privilegiat cu SUA, caracterizat prin:

• proceduri și decizii pragmatice și rapide privind reglementările referitoare la comerț;

• un singur proces de aprobare pentru exporturile din toate țările UE, așa cum există un singur proces de aprobare pentru exporturile SUA în UE;

• proceduri clare și transparente și termene care să reflecte faptul că fiecare parte a devenit cel mai important partener comercial al celeilalte părți;

• o bază de colaborare pentru regle-mentări – inclusiv privind bunăstarea animalelor – pentru a evita diferențele care împiedică schimburile comerciale;

• mecanisme puternice de soluționare a aspectelor referitoare la comerț.


În acest domeniu, există unele aspecte sensibile sau controversate. Iată sinteza celor mai importante dintre ele și a măsurilor pe care le luăm pentru a le aborda.


Măsuri luate de UE

1� Siguranța alimentelor

„Prin încheierea TTIP, normele UE privind siguranța alimentelor vor deveni mai puțin stricte, pentru a se apropia de cele din SUA. TTIP va deschide o cursă către uniformizare la nivelul cel mai de jos.”

Nu este adevărat că normele UE sunt întotdeauna mai stricte. Atât SUA, cât și UE au precizat că TTIP nu va modifica normele existente în materie de siguranță a alimentelor. UE își va păstra restricțiile privind hormonii sau agenții de creștere pentru șeptel, la fel cum SUA vor păstra normele privind poluanții microbieni.

2� OMG‑uri

„TTIP va obliga UE să permită cultivarea de plante modificate genetic.”

Cultivarea și comercializarea organismelor modificate genetic fac obiectul unui proces de autorizare în conformitate cu legislația UE. TTIP nu va modifica această legislație. De asemenea, statele UE trebuie să-și dea acordul în legătură cu orice cultivare de plante modificate genetic. Această situație nu se va schimba prin TTIP.

3� Bunăstarea animalelor

„TTIP va obliga UE să adopte standarde mai modeste de bunăstare a animalelor.”

TTIP nu va modifica legislația UE privind bunăstarea animalelor. UE dorește să deschidă un dialog oficial privind bunăstarea animalelor cu autoritățile de reglementare ale administrației SUA. Obiectivul este de a face acest lucru în toate acordurile noastre comerciale bilaterale, astfel încât să promovăm cele mai înalte standarde posibile în materie de bunăstare a animalelor.


2�4� Substanțe chimice

Îmbunătățirea modului de colaborare dintre autoritățile de reglementare din SUA și UE


• să facem astfel încât autoritățile de reglementare din UE și SUA să poată colabora mai strâns prin utilizarea organismelor existente;

• să evităm cât mai mult cu putință costurile inutile cauzate de diferențele de reglementare dintre UE și SUA;

• să respectăm standardele stricte ale UE de protecție a oamenilor și a mediului.

De ce se negociază substanțele chimice

Considerăm că pot fi îmbunătățite moda-litățile de cooperare dintre autoritățile de reglementare din UE și din SUA, inclusiv prin:

• schimbul de informații tehnice și ști-ințifice relevante între autoritățile de reglementare, astfel încât să fie mai bine informate atunci când iau decizii cu privire la reglementări;

• punerea la dispoziție a celor mai noi cunoș-tințe pentru reglementarea aspectelor științifice noi și emergente.

Obiectivele UE

Vrem să ne asigurăm că prin această parte a acordului:

• vom crea mecanisme de îmbunătățire a cooperării dintre autoritățile noastre de reglementare în cadrul sistemelor existente;

• vom încuraja utilizarea unor standarde internaționale relevante, cum este Siste-mul armonizat global al ONU de clasificare și etichetare a substanțelor chimice (GHS);

• vom schimba informații cu privire la chestiunile științifice noi și în curs de apariție.


În acest domeniu există unele aspecte foarte sensibile sau controversate. Iată sinteza celor mai importante dintre ele și a măsurilor pe care le luăm pentru a le aborda.



Măsuri luate de UE

1� Standarde

„Cooperarea mai strânsă ar putea să însemne că autoritățile de reglementare din UE vor avea nevoie de mai mult timp pentru a propune noi măsuri legislative privind substanțele chimice.”

Orice formă de cooperare privind substanțele chimice între autoritățile de reglementare din UE și SUA va menține modul în care ne punem în aplicare legislația.

În UE, legislația cuprinde 2 regulamente referitoare la:– înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea

substanțelor chimice (REACH); și– clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP).

În SUA, legislația cuprinde Legea privind controlul substanțelor toxice (Toxic Substances Control Act – TSCA).

Ca atare:– vom prevedea noi măsuri în conformitate cu procedurile și

termenele stabilite în legile și reglementările noastre;– vom urmări nivelurile de protecție a sănătății și a mediului

impuse de aceste reglementări.

2� Aspecte noi

„Atunci când UE și SUA vor coopera mai strâns cu privire la unele probleme științifice noi sau în curs de apariție, legislația nouă a UE ar putea fi slăbită sau întârziată.”

UE își va păstra pe deplin dreptul de a reglementa și de a acționa ori de câte ori este necesar.

2�5� Produse cosmetice

Sprijinirea autorităților de reglementare din SUA și din UE, pentru a menține siguranța consumatorilor


• ca autoritățile de reglementare din UE și din SUA să coopereze pe marginea unor aspecte precum testele de siguranță și etichetarea produselor;

• să accelerăm timpul necesar testării și aprobării de noi produse.

De ce se negociază produsele cosmetice

Autoritățile de reglementare din SUA și din UE cooperează în acest domeniu, deși UE

și SUA au sisteme diferite de reglementare a produselor cosmetice.

TTIP ar putea aduce avantaje consumatorilor și industriei, prin crearea condițiilor care să le permită autorităților de reglementare să coopereze tot mai strâns cu privire la aspecte precum verificarea siguranței noilor produse, de o calitate tot mai bună, astfel încât consumatorii să le poată cumpăra mai repede decât în prezent.


Obiectivele UE


• să se convină asupra unei colaborări mai strânse cu privire la evaluările științifice privind siguranța;

• să se convină cu privire la aplicarea unor metode alternative de testare pe animale și la încurajarea eliminării treptate la nivel mondial a testelor pe animale;

• îmbunătățirea cooperării tehnice dintre autoritățile de reglementare, pentru a facilita aprobarea de către SUA a filtrelor UV autorizate deja în UE;

• colaborarea cu privire la etichetare, apelându-se la practicile internaționale;

• colaborarea în noi domenii, cum ar fi:– etichetarea alergenilor;– supravegherea pieței, pentru a garanta

că produsele rămân sigure după ce comercianții le vând consumatorilor;

• crearea unei baze pentru elaborarea în comun a unor reglementări cu privire la noi domenii care nu au fost încă pe deplin reglementate.





Măsuri luate de UE

1� Substanțe interzise

„Comisia intenționează să utilizeze TTIP pentru a modifica lista UE de substanțe interzise în produsele cosmetice.”

TTIP nu va modifica lista UE a celor 1 372 de substanțe interzise.

Pentru substanțele noi, UE și SUA ar putea beneficia în urma schimbului de evaluări științifice, care ar putea duce la noi interdicții sau restricții.

2� Modificări ale legislației UE

„În urma încheierii TTIP, vor fi vândute în UE produse cosmetice care conțin substanțe interzise.”

Produsele cosmetice, la fel ca orice alt produs vândut în UE, tot vor trebui să respecte legislația UE. Niciun acord comercial nu poate schimba acest fapt.

3� Substanțe autorizate

„Care este obiectivul utilizării listelor cu substanțe autorizate?”

Lista UE a ingredientelor cosmetice autorizate – cum ar fi filtrele UV – este mai lungă decât cea a SUA.

În cadrul TTIP, dorim ca SUA să utilizeze evaluările științifice ale UE în cadrul propriului proces de autorizare.

4� Principiul precauției

„TTIP va a aduce atingere principiului precauției.”

Principiul precauției este consfințit de legislația UE, iar TTIP nu va modifica această situație.


2�6� Inginerie tehnică

Menținerea unor standarde ridicate în același timp cu facilitarea exporturilor

În acest capitol, dorim să ajutăm autori-tățile de reglementare din UE și din SUA:

• corelând cerințele tehnice și metodele de testare;

• păstrând standardele înalte ale UE;• facilitând exportul și importul produ-

selor tehnice.

De ce se negociază produsele tehnice

În 2013, comerțul cu produse tehnice – cum ar fi frigidere, prize, telefoane mobile, ambar-cațiuni de agrement, tractoare, echipamente sub presiune – între UE și SUA a reprezentat aproximativ 25 % din totalul schimburilor comerciale.

Există aproape 200 000 de întreprinderi în sectoarele electric și mecanic din UE. În UE, ele oferă locuri de muncă pentru aproape cinci milioane de persoane.

Există însă uneori diferențe mari de ambele părți ale Atlanticului în ceea ce privește:

• reglementările tehnice;• standardele și procedurile pentru a verifica

dacă un produs îndeplinește aceste criterii.

Acest lucru poate îngreuna exportul sau importul produselor.

Dorim să îmbunătățim cooperarea UE-SUA cu privire la aceste chestiuni.

Cea mai eficientă cale pentru a reuși în acest sens ar fi să se acționeze atunci când ambele părți încep să elaboreze noi reglementări.

Abordarea ideală ar fi să se stabilească cerințe tehnice și proceduri de control compatibile cu cele ale celeilalte părți.

Dacă autoritățile de reglementare ar coopera, ar putea reduce diferențele tehnice dintre UE și SUA, respectându-se totodată standardele noastre ridicate. De exemplu, ele ar putea să decidă culori identice pentru cablurile utilizate în instalații.

UE analizează posibilitatea de a identifica produsele care ar profita cel mai mult de pe urma colaborării dintre autoritățile de reglementare.

Obiectivele UE

Dorim să cooperăm cu SUA cu privire la:

• utilizarea standardelor folosite pe scară largă în UE și în alte țări de pe glob, cum ar fi cele stabilite de:– Organizația Internațională de Standar-

dizare (ISO).– Comisia Electrotehnică Internațională

(IEC).

... ca o cale de a respecta reglementările SUA.

• reducerea costului verificării conformității produsului cu standardele SUA;

• ajungerea la un dialog între autoritățile de reglementare din SUA și cele din UE într-o fază timpurie a procesului, pentru a evita diferențele inutile din aceste reglementări.




Standarde de siguranță

„Negocierile TTIP vor avea ca rezultat o uniformizare în jos a standardelor de siguranță.”

UE nu va face compromisuri cu privire la standardele de siguranță. Ideea este de a alinia cerințele tehnice acolo unde este posibil, menținând în același timp standarde ridicate de siguranță.

2�7� Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC)

Colaborare pusă în serviciul aplicării standardelor și al protecției consumatorilor


• să îmbunătățim modul de punere în aplicare a reglementărilor și protecția consumatorilor;

• să înlesnim condițiile în care firmele din UE exportă în SUA;

• să eliminăm costurile inutile.

De ce se negociază TIC

Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) beneficiază deja de standarde și specificații tehnice internaționale.

Dar UE și SUA ar putea coopera și în alte moduri care ar aduce avantaje consumatorilor, întreprinderilor și autorităților publice.

Obiectivele UE

În domeniul TIC, dorim:

• să instituim modalități de colaborare pen-tru o mai bună aplicare a reglementărilor în UE și SUA;

• să intensificăm cooperarea dintre auto-ritățile de reglementare în legătură cu aspecte precum:

– etichetarea electronică – stabilirea unor standarde pentru furnizarea către consumatori de informații în format electronic referitoare la produs, atunci când ea înlocuiește etichetele și autocolantele , în cazul produselor cu afișaj electronic integrat, cum ar fi ceasurile inteligente;

– e-accesibilitatea – TIC trebuie să devină ușor de utilizat de către persoanele cu dizabilități;

– interoperabilitate – care să le permită utilizatorilor să facă cu ușurință schimb de date referitoare la produse diferite.

• stabilirea unor principii comune pentru certificarea produselor TIC, în special pentru codarea și decodarea informațiilor (criptografie în limbaj specializat).

Acest lucru ne-ar ajuta să evităm diferențele inutile dintre normele noastre și ar asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor.


În acest domeniu, există unele aspecte foarte sensibile sau controversate.

Iată sinteza celor mai importante dintre ele și a măsurilor pe care le luăm pentru a le aborda:



Măsuri luate de UE

1� Standarde

„Negocierile TTIP vor avea ca rezultat o uniformizare în jos a standardelor de siguranță.”

UE nu va face compromisuri cu privire la standardele de siguranță. Dorim alinierea cerințelor tehnice în măsura în care este posibil, menținând totodată un nivel ridicat de siguranță. Dorim încurajarea utilizării unor standarde internaționale.

2� Securitate

„TTIP va duce la scăderea nivelurilor de securitate pentru produsele TIC comerciale.”

UE nu va accepta niveluri mai scăzute de securitate. Ideea este de a stabili principii comune pentru evaluarea modului în care produsele respectă reglementările.

2�8� Dispozitive medicale

Îmbunătățirea cooperării în vederea aprobării, monitorizării și retragerii de pe piață a dispozitivelor


• să îmbunătățim accesibilitatea și trasabilitatea dispozitivelor medicale;

• să menținem standarde ridicate de siguranță.

De ce se negociază dispozitivele medicale

Dispozitivele medicale cuprind, printre altele:

• stimulatoare cardiace;• tomografe;• aparate cu raze X.

Acestea sunt vitale pentru sistemele de sănătate moderne.

Atât UE, cât și SUA au norme stricte pentru aceste dispozitive. Uneori, aceste norme se suprapun sau pentru același produs se efectuează două teste.

Acest lucru ar putea să determine:

• costuri suplimentare pentru sistemele de sănătate publică;

• întârzieri în punerea la dispoziția pacien-ților a dispozitivelor noi.

Dorim să profităm de TTIP pentru a îmbu-nătăți cooperarea dintre autoritățile de reglementare din UE și din SUA. Acest lucru ar putea fi benefic atât pentru public, cât și pentru producători.

UE și SUA au eliminat deja taxele vamale la majoritatea dispozitivelor medicale, astfel încât beneficiile oferite de TTIP vor proveni în principal din faptul că autorităților de reglementare din SUA și cele din UE vor colabora mai bine, ceea ce va asigura:

• un acces mai rapid la simplificarea pro-cedurilor de aprobare a dispozitivelor de salvare – de exemplu, prin crearea unor formulare electronice similare în UE și în SUA pentru transmiterea datelor obținute în cadrul testelor;

• îmbunătățirea procedurilor pentru:


– monitorizarea produselor;– retragerea acestora atunci când este

necesar.

Obiectivele UE

Dorim ca organismele de reglementare din SUA și din UE:

• să colaboreze mai strâns cu privire la dispozitivele medicale;

• să-și bazeze activitatea pe Forumul inter-național de reglementare a dispozitivelor medicale (FIRDM).

Dorim:

• să se cadă de acord ca sistemele naționale de identificare și trasabilitate a dispoziti-velor medicale să se bazeze pe sistemul internațional al identificatorului unic al dispozitivului (IUD);

• să se asigure compatibilitatea reciprocă a bazelor de date IUD din UE și SUA;

• să se armonizeze formularele de aprobare a noilor dispozitive medicale, astfel încât organismele de reglementare din UE și din SUA să-și dea aprobarea în același timp; astfel, noile dispozitive vor fi mai repede disponibile;

• să se depună eforturi pentru recunoaș-terea reciprocă a auditării sistemelor de control al calității (SCC);

• să se creeze o bază pentru dezvoltarea în comun a unor noi reglementări de ultimă generație în domenii care nu sunt încă pe deplin reglementate.


În acest domeniu, există unele aspecte foarte sensibile sau controversate.

Iată sinteza celor mai importante dintre ele și a măsurilor pe care le luăm pentru a le rezolva:


Măsuri luate de UE

1� Procesul de aprobare

„TTIP va armoniza modalitățile de autorizare a unui dispozitiv medical în UE și în SUA.”

TTIP nu urmărește să armonizeze demersurile de omologare a unui dispozitiv medical în UE și SUA.

Deși cele două sisteme sunt diferite, ambele asigură un nivel ridicat de protecție a consumatorilor.

TTIP urmărește eficientizarea proceselor de aprobare, de exemplu prin intermediul unui formular de candidatură comun atunci când se solicită omologarea unui nou dispozitiv medical.

Producătorii ar putea solicita simultan aprobare în UE și în SUA și ar putea pune mai repede la dispoziția pacienților noi dispozitive.

2� Reglementare

„TTIP va influența revizuirea regulamentelor UE privind dispozitivele medicale.”

Revizuirea regulamentelor UE privind dispozitivele medicale se află în prezent în dezbaterea guvernelor statelor membre ale UE și a Parlamentului European. TTIP nu influențează și nu va influența acest proces intern.


2�9� Pesticide

O colaborare pentru a facilita comerțul și pentru a-i ajuta pe agricultori să cultive mai multe culturi „de nișă”

• Autoritățile de reglementare din UE, SUA și alte țări au început deja să discute împreună subiectul pesticidelor.

• Prin încheierea TTIP, dorim să aducem unele completări acestor lucrări, să facilităm comerțul UE-SUA și să îi ajutăm pe agricultori să crească mai multe culturi „de nișă”.

Motivele discuțiilor despre pesticide

Autoritățile de reglementare din UE, SUA și alte țări au început deja să discute subiectul pesticidelor la nivelul unor organisme inter-naționale, printre care se numără:

• Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care reunește 34 de țări industrializate.

• Organizația Națiunilor Unite (ONU).

În cadrul OCDE există un grup de lucru privind pesticidele, la nivelul căruia statele membre cooperează:

• făcând schimb de concluzii desprinse din studii;

• armonizându-și strategiile și orientările pentru testarea pesticidelor.

În cadrul ONU există un organism denumit „Codex Alimentarius”, care se ocupă de standardele internaționale în domeniul alimentelor. Acest organism stabilește limite globale pentru pesticide, denumite „limite maxime de reziduuri” sau „LMR”.

Atât UE, cât și SUA joacă un rol activ în aceste grupuri, ca și în altele.

Dorința noastră este de a continua în această direcție, evitând astfel duplicarea activității acestor grupuri.

De aceea, nu intenționăm să includem în TTIP un capitol special dedicat pesticidelor.

În schimb, autoritățile de reglementare din UE și SUA ar urma să își completeze activitatea desfășurată la nivelul acestor structuri globale, abordând între ele, ca și până acum, chestiunile specifice.

Acest lucru ar aduce avantaje atât consu-matorilor, cât și întreprinderilor de pe cele două maluri ale Atlanticului.

Obiectivele UE

1� Facilitarea comerțuluiUE dorește să găsească modalități de faci-litare a exportului de alimente și băuturi, precum uleiul de măsline, în SUA.

Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, prin efectuarea unor „controale anterioare exportului”.

Am putea conveni cu SUA că, ori de câte ori o societate din UE dorește să exporte produse alimentare sau băuturi în SUA, autoritățile de reglementare din UE să verifice nivelurile de pesticide din produsele respective înainte de expedierea lor de către societatea respectivă.

În acest caz:

• autoritățile de reglementare din UE i-ar putea informa pe omologii lor din SUA dacă produsul îndeplinește standardele din SUA pentru nivelurile de pesticide;

• în cazul în care produsul îndeplinește aceste standarde, societatea l-ar putea exporta cu încredere, fără să existe riscul blocării produsului la vama SUA, măsură foarte costisitoare pentru exportator.


2� Promovarea culturilor „de nișă”Culturile „de nișă” sunt culturi precum cele de pătrunjel, praz, țelină sau salată verde, în cazul cărora, în momentul de față, piața nu este la fel de mare ca pentru alte culturi, cum ar fi grâul sau porumbul.

Dorința noastră este de a-i ajuta pe agricultori să producă mai multe culturi de acest fel. În acest scop, ei trebuie să poată utiliza anumite pesticide, la niveluri care să prezinte siguranță demonstrată prin studii.

În multe cazuri, nu s-au realizat încă astfel de studii și, prin urmare, nu există o limită de siguranță oficială, iar agricultorii nu pot folosi pesticidele în cauză pentru aceste culturi.

Aici ar putea interveni TTIP. Autoritățile de reglementare ar putea conveni să își comunice reciproc informațiile colectate în

cadrul studiilor pe culturi de nișă pe care le-au efectuat sau pe care intenționează să le efectueze.

Acest lucru ar însemna totodată că autori-tățile de reglementare ar putea:

• să utilizeze mai bine resursele limitate, contribuind la o protecție mai eficientă a consumatorilor;

• să accelereze procesele de autorizare pentru utilizarea pesticidelor cu res-pectarea unor limite stricte, fără a face compromisuri la nivelul siguranței.





1� Sănătatea și mediu

„TTIP ar putea duce la slăbirea reglementărilor UE în materie de pesticide și la coborârea standardelor noastre stricte în materie de sănătate și de mediu.”

TTIP va respecta pe deplin standardele europene de reglementare existente în materie de pesticide.

Dorim:• să păstrăm Regulamentul UE privind produsele

fitosanitare (1107/2009);• să menținem nivelurile de protecție a sănătății

oamenilor și a mediului prevăzute de acest regulament.

2� Reziduurile din produsele alimentare

„TTIP ar putea însemna că autoritățile de reglementare din UE vor autoriza creșterea nivelului reziduurilor de pesticide din alimentele vândute în Europa.”

TTIP nu va duce la scăderea nivelului standardelor de siguranță alimentară cu privire la pesticide.

De asemenea, nu va permite introducerea produselor americane pe piața UE dacă ele nu respectă aceste standarde.

3� Perturbatorii endocrini

„TTIP ar putea împiedica reglementarea de către UE a perturbatorilor endocrini. Pentru produsele vândute în UE, acest lucru ar atrage după sine autorizarea reziduurilor de anumite pesticide care, în alte condiții, ar fi interzise.”

TTIP nu va deschide piața UE pentru carnea provenită de la vaci crescute cu o alimentație pe bază de hormoni.

UE va reglementa în continuare aceste substanțe în conformitate cu legislația aflată deja în vigoare.


2�10� Produse farmaceutice

O colaborare mai strânsă între autoritățile de reglementare în vederea asigurării unor medicamente sigure și eficiente

În ceea ce privește acest capitol, dorim:

• să ne unim forțele pentru ca medica-mentele să respecte în mod obligatoriu standarde stricte de calitate, siguranță și eficacitate;

• să ne sprijinim reciproc activitățile desfășurate în scopul elaborării de reglementări în domenii noi.

De ce se negociază produsele farmaceutice

Colaborăm deja cu SUA în ceea ce privește produsele farmaceutice − de exemplu, am eliminat tarifele vamale la exporturile dintre UE și SUA și autoritățile de reglementare cooperează îndeaproape.

Acum, prin încheierea TTIP, dorim să le ajutăm să coopereze și mai mult, contribuind la îmbunătățirea vieții pacienților și a acestui sector în întreaga Europă.

Mai precis, dorim să venim în sprijinul autorităților de reglementare în trei domenii principale: inspecții, aprobări și inovare.

1� InspecțiiAutoritățile de reglementare verifică cu regularitate modul în care sunt fabricate medicamentele pentru a se asigura că acestea respectă standardele stricte impuse de UE.

Aceste verificări sunt mai greu de realizat în prezent, deoarece întreprinderile recurg deseori la lanțuri de aprovizionare globale. Ele produc medicamentele pe etape, cu ingrediente diferite provenind de la furnizori diferiți din țări diferite.

2� AprobăriAici este vorba de timpul și resursele pe care trebuie să le aloce întreprinderile farmaceu-tice pentru a putea introduce un medicament nou pe piață.

Când creează medicamente noi, întreprin-derile trebuie mai întâi să realizeze diferite studii, inclusiv teste clinice, pe baza cărora autoritățile de reglementare să analizeze dacă produsele respective se pot pune în vânzare.

Aceste studii trebuie să demonstreze că beneficiile utilizării medicamentului sunt mai importante decât riscurile.

Intenția noastră este de a evita situația în care o întreprindere trebuie să realizeze aceleași studii de două ori pentru ca produsele sale să fie aprobate atât de către autoritățile de reglementare din UE, cât și de către cele din SUA.

3� InovareDorim să ajutăm autoritățile de reglementare să coopereze îndeaproape în domenii în care știința evoluează rapid.

Crearea de noi medicamente reprezintă o activitate în avangarda științei. Astfel, autorităților de reglementare le este mai dificil să verifice dacă produsele respective prezintă siguranță.

Le putem facilita această misiune, luând măsuri pentru a putea:

• să facă schimb de cunoștințe de speciali-tate și să folosească în comun concluziile la care ajung;

• să facă schimb de opinii pe baza celor mai recente date științifice disponibile.


Obiectivele UE

1� InspecțiiAcordul ar duce la recunoașterea reciprocă a inspecțiilor realizate în fabrică, pe baza principiilor și orientărilor cunoscute sub denumirea de „bune practici de fabricație (BPF)”.

Acestea obligă întreprinderile să producă medicamente în mod consecvent și la standardele de calitate impuse. BFP acoperă aspecte precum:

• verificarea procedurilor și a echipamen-telor de fabricație;

• analize de laborator și păstrarea evidenței;• calificările personalului;• sisteme de asigurare a calității produselor.

În acest fel:

• am beneficia reciproc de inspecțiile rea-lizate, precum și de resursele necesare pentru efectuarea lor;

• am evita duplicarea inutilă a activităților.

2� Aprobări și inovarePentru toate medicamentele, dorim să ajutăm autoritățile de reglementare din SUA și din UE:

• să facă schimb de informații care să le faciliteze luarea deciziilor de a aproba sau nu medicamente;

• să coopereze mai strâns cu SUA în cadrul Conferinței internaționale pentru armo-nizarea cerințelor tehnice de înregistrare a produselor farmaceutice de uz uman sau, pe scurt, „ICH”; acesta este un organism internațional care reunește industria și autoritățile de reglementare din UE, SUA și alte regiuni;

• să colaboreze mai strâns în domeniile în care ICH nu a convenit încă asupra unor norme internaționale − de exemplu, privind medicamentele generice.

Pentru așa-numitele „produse biosimilare”:

• Autoritățile de reglementare ar trebui să colaboreze mai strâns în ceea ce privește cerințele de la nivelul UE și SUA pentru medicamentele similare cu medicamentele biologice pe care autoritățile de reglemen-tare le-au autorizat deja.

Medicamentele biologice sunt utilizate pentru tratarea multor afecțiuni, precum cancerul sau bolile autoimune.


Unele aspecte ale acestui capitol sunt sensibile sau au dat naștere anumitor preocupări publice.

Iată sinteza celor mai importante dintre ele și a poziției UE cu privire la fiecare dintre acestea.


1� Stabilirea prețurilor la medicamente și rambursarea facturilor

„Odată încheiat TTIP, guvernele din UE nu vor mai avea dreptul de a decide:• prețurile medicamentelor sau• modul de rambursare

a facturilor.”

Nici TTIP, nici alt acord comercial al UE nu ar afecta dreptul guvernelor de a decide cât trebuie să plătim sau cum trebuie să ni se ramburseze banii.

Singurul lucru pe care îl impune guvernelor legislația UE este să ia deciziile într-un mod clar și deschis.

2� Transparența datelor legate de testările clinice

„TTIP ar putea să submineze politicile UE care asigură accesul populației la datele obținute în cadrul testărilor cu noi medicamente.”

UE a adoptat un nou regulament privind studiile clinice intervenționale în 2014 [Regulamentul (UE) nr. 536/2014]. În octombrie 2014, Agenția Europeană pentru Medicamente a publicat politica sa finală privind accesul public la datele clinice.

Nu vom negocia − nici în TTIP, nici în alte acorduri comerciale ale UE − nicio normă care aduce în vreun fel atingere acestui drept.


3� Protecția drepturilor de proprietate intelectuală

„Odată cu TTIP, populația își va permite mult mai greu medicamentele de care are nevoie, întrucât societățile vor avea drepturi de proprietate intelectuală mai mari, care vor împiedica alte firme să producă același medicament.”

În UE și în SUA există deja norme eficiente de protecție a proprietății intelectuale.

Aceste norme asigură un echilibru fin, făcând posibil ca:• întreprinderile să profite pe urma activităților de

cercetare desfășurate și să rămână printre cele mai competitive din lume;

• pacienții să beneficieze de noi medicamente.

Nu vom negocia în TTIP nicio dispoziție care:• ar perturba acest echilibru fin;• ar duce la creșterea costurilor sistemelor naționale de

sănătate din UE, care sunt și așa suprasolicitate.

2�11� Produse textile

O colaborare mai strânsă privind standardele pentru îmbrăcăminte

În ceea ce privește acest capitol, dorim să îmbunătățim cooperarea dintre autoritățile de reglementare din UE și cele din SUA.

De ce se negociază produsele textile

Societățile care exportă sau doresc să exporte textile sunt extrem de preocupate în ceea ce privește regulile de origine și taxele vamale.

Însă cooperarea dintre autoritățile de regle-mentare din UE și cele din SUA ar putea să fie utilă și acestor societăți.

Obiectivele UE


• să colaborăm cu privire la etichetarea produselor textile și de îmbrăcăminte:– recunoașterea reciprocă a simboluri-

lor utilizate pentru instrucțiunile de întreținere;

– ajungerea la un acord cu privire la denumirile de fibre noi;

• să colaborăm cu privire la siguranța produselor și protecția consumatorilor;

• să elaborăm standarde și metode de testare.


2�12� Vehicule

Crearea unei piețe transatlantice pentru autoturisme și camioane


• să identificăm standardele existente din UE și din SUA care sunt echivalente;

• să armonizăm anumite reglementări;• să elaborăm reglementări globale;• să colaborăm pentru planificarea unor

reglementări noi.

De ce se negociază vehiculele

SUA este destinația a 18 % din totalul expor-turilor de vehicule din UE, iar peste unul din opt vehicule importate în UE provine din SUA.

În general, reglementările sofisticate exis-tente atât în UE, cât și în SUA asigură niveluri similare de siguranță. Prin urmare, ar trebui să se considere că un vehicul a cărui siguranță a fost demonstrată în UE prezintă siguranță și în SUA și viceversa.

Însă reglementările noastre au fost elaborate în paralel, creând diferențe care fac ca respectarea ambelor seturi de norme să fie costisitoare.

De exemplu, pentru autovehiculele americane și pentru cele europene există standarde de siguranță diferite pentru aproape fiecare componentă, de la scaune și centuri de siguranță până la uși. Aceasta înseamnă că importul unui autoturism din SUA presupune un proces de omologare îndelungat.

Dacă ne vom atinge obiectivele, acest acord ar facilita recunoașterea siguranței mai multor autoturisme americane pe drumurile din Europa și a mai multor autoturisme europene pe drumurile din America.

Astfel, am avea o gamă de opțiuni mai largă pe întregul continent.

Prin urmare, consumatorii și producătorii ar beneficia în egală măsură dacă autoritățile de reglementare ar cădea de acord asupra cazurilor în care normele noastre prevăd același nivel de protecție.

Obiectivele UE

Pentru acest capitol avem patru obiective:

1� Să convenim asupra corespondenței dintre standardele tehnice din UE și cele din SUA�

Acest aspect este cel mai important din punct de vedere economic. Autoritățile de reglementare din SUA și din UE încearcă să elaboreze o metodă pentru a decide cu privire la corespondența dintre standarde.

UE dorește ca fiecare dintre cele două părți să recunoască echivalența cât mai multora dintre cerințele celeilalte părți.

2� Să elaborăm reglementări globale în cadrul ONU și să încurajăm și alte țări să le adopte�

Acest lucru este valabil pentru cazurile în care:

• nu putem cădea de acord asupra echi-valenței dintre standardele UE și cele americane;

• o astfel de înțelegere nu ar veni în ajutorul comerțului.

Dorim să extindem lista de standarde tehnice pentru vehicule convenită de Comisia Econo-mică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) în 1998.

3� Să cădem de acord să armonizăm anumite reglementări UE și SUA, mai ales pentru noile tehnologii�

În cazurile în care nu există reglementări, dar care în mod clar este necesar să fie


reglementate, armonizarea standardelor UE-SUA ar putea fi un prim pas spre adoptarea unor norme globale în cadrul CEE-ONU. Un exemplu în acest sens îl constituie vehiculele electrice.

4� Să ne coordonăm planurile în ceea ce privește reglementările noi și cercetarea în domeniul noilor tehnologii�

37

TTIP: Partea a treia

ReguliReguli noi pentru a facilita exportul, importul și investițiile, astfel încât să devină mai

echitabile

Capitolul 3.1. Dezvoltare durabilă Protecția lucrătorilor și protecția mediului

Capitolul 3.2. Energie și materii prime

Asigurarea accesului întreprinderilor la energie și la materii prime

Capitolul 3.3.Regim vamal și facilitarea comerțului

Reducerea birocrației, simplificarea formalităților

Capitolul 3.4. Întreprinderi mici și mijlocii

Crearea condițiilor necesare pentru ca întreprinderile mai mici să beneficieze pe deplin de pe urma TTIP

Capitolul 3.5.

Protejarea investițiilor și soluționarea litigiilor dintre investitori și stat

Încurajarea investițiilor americane în UE în paralel cu protejarea dreptului guvernelor din UE de a legifera după cum consideră de cuviință

Capitolul 3.6. Soluționarea litigiilor dintre state

Crearea unui mecanism pentru a ajuta guvernele să soluționeze dezacordurile

Capitolul 3.7.Politica UE în domeniul concurenței

Crearea condițiilor necesare pentru ca firmele din UE și din SUA să concureze pe picior de egalitate

Capitolul 3.8.

Drepturi de proprietate intelectuală (DPI) și indicații geografice (IG)

Introducerea măsurilor necesare pentru ca întreprinderile să poată beneficia de pe urma cercetării; adoptarea unor dispoziții care să îi ajute pe cumpărători să aleagă alimente dintr-o anumită regiune


3�1� Dezvoltare durabilă

Promovarea protecției drepturilor individuale la locul de muncă și promovarea protecției mediului


• să garantăm respectarea unor reguli de bază pentru protecția drepturilor individuale la locul de muncă și pentru protecția mediului;

• să asigurăm implicarea continuă a societății civile în modalitățile de punere în practică a TTIP;

• să încurajăm întreprinderile să fie buni cetățeni corporativi.

De ce se negociază comerțul și dezvoltarea durabilă

Dorim să existe dispoziții ambițioase care să asigure o corelație strânsă între creșterea economică, dezvoltare și protecția mediului.

Intensificarea schimburilor comerciale nu trebuie să se realizeze în detrimentul lucrătorilor, nici al mediului.

Cu alte cuvinte, dorim ca TTIP să vină în spriji-nul progresului social. Credem că măsurile din acest domeniu ar putea fi avantajoase prin:

• consolidarea guvernanței în materie de muncă și de mediu;

• promovarea implicării societății civile în problemele legate de CDD;

• promovarea responsabilității sociale a întreprinderilor în rândul companiilor din UE și SUA.

Obiectivele UE


• să sprijinim standardele și convențiile internaționale fundamentale în domeniul muncii și al mediului;

• să ne menținem dreptul de a stabili niveluri ridicate de protecție a mediului și a muncii și să evităm orice uniformizare în jos;

• să exploatăm potențialul comerțului de a promova obiectivele de dezvoltare durabilă, de exemplu prin intensificarea comerțului cu resurse naturale gestionate într-o manieră ecologică sau cu mărfuri și servicii ecologice.



Iată sinteza celor mai importante dintre ele și a măsurilor pe care le luăm pentru a le aborda:


Măsuri luate de UE

1� Standarde de muncă

„TTIP va reduce drepturile lucrătorilor și va submina rolul Organizației Internaționale a Muncii (OIM).”

În TTIP dorim să asigurăm niveluri ridicate de protecție a lucrătorilor, pe baza instrumentelor OIM.

39REGUL I

2� Schimbările climatice

„TTIP va periclita politica ambițioasă a UE în domeniul climei.”

Legislația UE privind clima nu face obiectul negocierilor TTIP. Dimpotrivă, TTIP va sprijini obiectivele noastre în materie de climă, de exemplu prin promovarea comerțului cu produse și servicii ecologice și a investițiilor în acestea.

3� Soluționarea conflictelor

„TTIP nu va include o modalitate eficientă de soluționare a conflictelor.”

Dorim un mecanism independent și transparent, care să facă posibilă soluționarea conflictelor potrivit unui calendar prestabilit și care să ofere părților interesate din cadrul societății civile șansa de a-și exprima punctele de vedere.

3�2� Energie și materii prime

Asigurarea unui acces mai stabil și sustenabil la resursele naturale


• să convenim asupra unor reguli pentru promovarea accesului la energie și materii prime într-o manieră:- deschisă;- bazată pe reguli;- competitivă;- sustenabilă;

• să eliminăm limitele existente;• să promovăm dezvoltarea energiei

verzi.

De ce se negociază energia și materiile prime

Asigurarea unui acces mai deschis, mai diversificat, mai stabil și mai sustenabil la energie și la materii prime este una dintre principalele provocări cu care se confruntă Europa.

Este necesar să elaborăm reguli noi privind comerțul și investițiile în acest sector deoarece:

• depindem tot mai mult de resurse naturale din afara UE;

• trebuie să promovăm un acces echitabil, competitiv și sustenabil la acestea;

• comerțul și investițiile de la nivel inter-național sunt încă în urmă în comparație cu nivelul actual de interdependență

De aceea, UE și SUA ar trebui să își asume un rol de lider în activitățile menite:

• să promoveze utilizarea sustenabilă combustibililor tradiționali și

• să ducă la dezvoltarea de noi surse verzi de energie a viitorului.

TTIP este șansa noastră de a aduce o schim-bare în adevăratul sens al cuvântului.

Obiectivele UE

Principalele noastre obiective în materie de energie și materii prime sunt:

• crearea unui cadru normativ solid pentru schimburi comerciale și investiții sustena-bile, care să faciliteze accesul la energie și materii prime;

• diversificarea accesului la materii prime și furnizori de energie.


În acest sens, avem șansa:

• de a ne asuma un rol exemplar în per-spectiva viitoarelor negocieri cu alte țări;

• de a ne asigura că schimburile comerciale și investițiile sunt mai transparente și nediscriminatorii;

• de a promova concurența și un ansamblu de reguli transparente, inclusiv privind exploatarea resurselor și accesul la infrastructuri precum conductele;

• de a promova sustenabilitatea;

• de a contribui la dezvoltarea de noi reglementări în acest domeniu.



Iată sinteza unora dintre cele mai importante dintre ele și a măsurilor pe care le luăm pentru a le aborda:


Măsuri luate de UE

1� Fracturarea hidraulică

„Dacă suntem de acord cu normele comerciale și de investiții în domeniul energiei, TTIP va permite firmelor din SUA să producă gaze de șist în UE.”

Decizia de a permite sau nu producția de gaze de șist în fiecare stat al UE este de competența fiecărui guvern național în parte. Nicio dispoziție din TTIP nu ar putea limita acest drept suveran al fiecărui stat membru al UE.

2� Combustibilii fosili

„TTIP nu conține dispoziții privind energia din surse regenerabile.”

Negocierile noastre în cadrul TTIP se referă la întregul sector energetic. Ne propunem să includă norme care să promoveze energia din surse regenerabile și eficiența energetică − domenii cruciale sub aspectul durabilității.

3� Emisiile de carbon

„Importul din SUA de gaze naturale precum metanul duce la un consum mare de energie. Vor crește nivelurile de CO2.”

Până în prezent, revoluția gazelor de șist din SUA a dus doar la creșterea importurilor de cărbune în UE. Înlocuirea cărbunelui cu gaze naturale va avea un efect pozitiv: va duce la scăderea, nu la creșterea, nivelurilor de CO2 din Europa.

4� Suveranitatea

„TTIP ar putea duce la limitarea drepturile țărilor de a decide dacă să permită sau nu exploatarea resurselor lor naturale.”

Deciziile de a permite sau nu exploatarea unei resurse naturale nu vor fi afectate de TTIP. Dar, în cazul în care se ia decizia de a permite exploatarea unei resurse naturale într-o anumită țară, scopul nostru este ca TTIP să ducă la creșterea concurenței și să promoveze accesul liber.

41REGUL I

3�3� Regim vamal și facilitarea comerțului

Raționalizarea normelor și controalelor vamale pentru facilitarea exporturilor


• să facilităm întreprinderilor trecerea produselor lor prin vama UE și a SUA;

• să luăm toate măsurile pentru ca, la fel ca până acum, firmele să nu poată exporta decât produse conforme cu normele noastre;

• să protejăm, în acest fel, cetățenii și mediul.

De ce se negociază regimul vamal și facilitarea comerțului

Atunci când o firmă din Europa își exportă produsele către America, funcționarii vamali de la frontiera SUA verifică dacă produsele respectă normele și reglementările SUA.

Același lucru este valabil pentru exporturile din SUA către UE.

Aceste controale vamale:

• împiedică intrarea în magazinele noastre a unor produse ilegale sau dăunătoare;

• reprezintă un mod eficient de a face ca:– societățile să plătească taxele vamale

și impozitele pe care le datorează pentru tipul de produs pe care îl comercializează;

– banii pe care contează guvernele să ajungă în bugetele lor.

Dorim să contribuim la stimularea comerțului dintre UE și SUA prin stabilirea de comun acord a unor noi norme pentru procedurile vamale.

Aceste norme:

• ar raționaliza procedurile în sensul efici-entizării lor;

• ar ajuta companiile să economisească timp și bani și să îndeplinească mai puține formalități.

Două exemple de moduri în care le-am putea face viața mai ușoară exportatorilor din UE:

• taxa de prelucrare aplicată de vama din SUA;

• taxa de întreținere percepută utilizatorilor de anumite porturi din SUA.

Când inițiază un transport spre SUA, orice societate din UE trebuie să plătească toate impozitele vamale aplicabile.

Însă în plus trebuie să plătească și o taxă pentru prelucrarea mărfurilor pe care le exportă. Această taxă depinde de valoarea bunurilor, dar poate ajunge până la 485 USD. TTIP ar scuti produsele de origine UE de la plata acestei taxe.

În cazul în care o societate din UE importă mărfuri în SUA prin anumite porturi, ea trebuie, ca utilizator, să plătească o taxă de întreținere a portului.

Valoarea acestei taxe este mai puțin de 0,15 % din valoarea mărfurilor importate, însă suma totală poate fi foarte mare pentru un lot de produse de mare valoare, cum ar fi medicamentele, exportate de regulă de societăți europene peste Atlantic.

Obiectivul nostru în cadrul TTIP este de a reduce sau chiar de a elimina taxele de acest tip.


Obiectivele UE

În această parte a TTIP, dorim să introducem noi reglementări vamale, care:

• să faciliteze exporturile dintre UE și SUA;• să permită agenților vamali să efectueze

controalele necesare pentru a garanta:– siguranța mărfurilor care intră în țară;– achitarea tuturor taxelor și impozitelor

vamale.

Pentru a realiza aceste obiective, am putea, de exemplu:

• să convenim asupra unor norme simple și eficiente, care să fie ușor de înțeles și de urmat;

• să utilizăm un sigur set de formulare, pe care întreprinderile să îl completeze fie la frontiera UE, fie la frontiera SUA;

• să garantăm transparența procedurilor vamale, de exemplu punându-le la dis-poziție online;

• să luăm măsuri pentru ca autoritățile vamale din UE și din SUA să coopereze mai îndeaproape în viitor.

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) este organismul care stabilește normele pentru comerțul mondial.

Membrii OMC – majoritatea țărilor de pe mapamond, inclusiv SUA și UE – au ajuns deja la un acord internațional privind facilitarea comerțului (TFA).

Acest acord:

• stabilește procedurile pe care ar trebui să le aplice autoritățile vamale ale unei țări atunci când o societate sau o persoană fizică străină dorește să exporte bunuri în țara respectivă;

• înlesnește vămuirea produselor societății sau persoanei fizice respective.

Dorim să ne asigurăm că atât noi, cât și alții punem în practică acest acord privind facilitarea comerțului. În TTIP dorim să luăm și alte măsuri, mai ambițioase, ori de câte ori este posibil.

3�4� Întreprinderi mici și mijlocii

Crearea condițiilor necesare pentru ca întreprinderile mai mici să beneficieze pe deplin de pe urma TTIP

În ceea ce privește acest capitol, dorim să ne asigurăm că întreprinderile mai mici din întreaga UE – și anume întreprinderile cu mai puțin de 250 de angajați – pot:

• să vândă sau să importe din SUA mai ușor – lucru pe care mii de astfel de întreprinderi îl fac deja;

• să beneficieze din plin de avantajele TTIP pentru a-și extinde activitatea.

De ce se negociază IMM‑urile

În Europa există 20 de milioane de întreprin-deri mai mici – întreprinderi cu mai puțin de 250 de angajați – care constituie coloana vertebrală a economiei noastre.

Acestea:

• asigură locuri de muncă pentru peste două treimi dintre persoanele care lucrează în sectorul privat;

• creează mult mai multe locuri de muncă decât alte sectoare economice – 85 % din total între 2002 și 2010.

43REGUL I

Întreprinderile mici se confruntă cu aceleași obstacole comerciale ca și întreprinderile mari, însă au mai puțini angajați și mai puține resurse pentru a le face față. Prin urmare, orice progres pe care îl vom face în TTIP în ceea ce privește

• eliminarea taxelor vamale;• simplificarea procedurilor vamale;• reducerea costurilor cauzate de aplicarea

unor standarde diferite;• îmbunătățire protecției drepturilor de

proprietate intelectuală

va fi deosebit de benefic pentru întreprinderile mici.

Întreprinderile mici au nevoie de ajutor suplimentar pentru a profita la maximum de oportunitățile de comerț și de investiții pe care le-ar putea crea TTIP.

Din acest motiv, dorim să luăm toate măsurile pentru ca întreprinderile mai mici:

• să aibă acces la informațiile care le sunt necesare;

• să dispună de ajutor pentru a realiza exporturi sau investiții în străinătate;

• să aibă un cuvânt de spus în punerea în aplicare a acordului TTIP.

Obiectivele UE


• ca în SUA să existe un serviciu de asistență online unde întreprinderile mai mici să poată găsi toate informațiile de care au nevoie pentru a exporta sau investi în SUA sau pentru a importa din SUA, inclusiv asistență referitoare la:

– taxe vamale;– impozite;– reglementări și proceduri vamale;– oportunitățile de pe piață.

UE dispune deja de un serviciu de asistență online similar pentru întreprinderile care doresc să exporte în Europa.

De asemenea, dorim:

• să facem schimb de bune practici cu privire la modul în care putem ajuta întreprin-derile să exporte sau să investească în străinătate; întreprinderile cooperează deja în cadrul diferitor rețele comerciale și pe tema accesului la finanțare – dorim ca ele să își intensifice cooperarea în aceste domenii și în altele;

• să oferim întreprinderilor mai mici șansa de a se face ascultate în ceea ce privește punerea în aplicare a acordului TTIP; dorim să creăm un comitet care să asigure contactul cu comunitatea întreprinderilor mai mici și care să comunice autorităților comerciale din UE și din SUA prioritățile și preocupările lor.

Comisia Europeană a întrebat întreprinderile mai mici din Europa cu ce probleme se confruntă când fac afaceri în SUA. Pe baza răspunsurilor primite, am putea propune mai multe măsuri adiționale în cadrul TTIP care să le ofere mai mult ajutor.


3�5� Protejarea investițiilor și soluționarea litigiilor dintre investitori și stat

Atragerea investitorilor din SUA în paralel cu protecția drepturilor guvernelor din UE


• să oferim noi oportunități de investiții;• să creăm condiții echitabile de concu-

rență pentru investițiile UE în SUA;• să reformăm actualul sistem de

protecție a investițiilor

De ce se negociază protecția investițiilor

UE este cel mai mare investitor din Statele Unite. În total, societățile din UE au investit în SUA peste 1,6 mii de miliarde EUR.

La rândul său, creșterea societăților euro-pene depinde de investiții. Pe măsură ce se dezvoltă, acestea au nevoie de personal cu competențe adecvate și de o infrastructură fiabilă.

Un parteneriat mai strâns cu SUA ar încuraja tocmai acest tip de investiții.

TTIP ar ajuta UE să concureze în condiții mai bune, oferind mai multe oportunități în SUA pentru societățile din UE – de exemplu, în sectorul serviciilor, în care firmele din UE sunt deosebit de puternice.

Totuși, pentru a putea concura în SUA, deseori este nevoie de investiții suplimentare însemnate.

Țările UE au încheiat peste 1 400 de acorduri (sau „BIT”) pentru a încuraja firmele străine să investească pe teritoriul lor.

Ele oferă anumite drepturi investitorilor străini. Unul dintre acestea este „soluționarea litigiilor dintre investitori și stat” (ISDS).

Un investitor poate solicita unei comisii internaționale de arbitraj să evalueze dacă un guvern l-a tratat incorect. Dacă această instanță decide că tratamentul a fost într-adevăr incorect, guvernul respectiv poate fi obligat să plătească despăgubiri.

Principiile de bază pentru protecția investițiilor interzic:

• discriminarea investitorilor străini;• exproprierea investițiilor străine fără

compensație;• cazurile de denegare de dreptate în

instanțele naționale pentru investitorii străini;

• tratamentul abuziv sau arbitrar al inves-titorilor europeni și americani în SUA și, respectiv, în UE.

Dispozițiile existente pentru protecția inves-tițiilor au funcționat în general bine.

Cu toate acestea, multe acorduri de investiții pe care țările din UE le-au pus deja în practică nu asigură echilibrul just dorit de UE între:

• garantarea dreptului guvernelor de a legifera; și

• necesitatea protejării investitorilor.

Prin urmare, sistemul, inclusiv ISDS, trebuie îmbunătățit și actualizat.

TTIP oferă UE o șansă deosebită în acest sens. Din acest motiv, Comisia Europeană lucrează la definirea atentă a unei noi abordări cu privire la protecția investițiilor.

45REGUL I

Avem în vedere mai multe posibilități de îmbunătățire. Printre acestea se numără:

• revizuirea metodelor de lucru ale instan-țelor ISDS și a modului în care sunt numiți arbitrii;

• crearea unui sistem care să permită fiecărei părți la un caz să facă recurs împotriva unei hotărâri a instanței;

• consolidarea dreptului guvernelor din UE de a legifera în interes public.

Obiectivele UE

UE dorește:

• să încurajeze investitorii să intre pe piața UE;

• să protejeze investitorii europeni din străinătate prin asigurarea unor reguli permanente și stabile pentru comerțul dintre UE și SUA;

• să întărească dreptul guvernelor din UE de a legifera:– pentru a proteja cetățenii și mediul;– pentru a realiza alte obiective spre

binele întregii societăți.

În 2014 am invitat cetățenii să prezinte online observații cu privire la propunerile noastre.

În prezent derulăm alte consultări cu:

• părți interesate și guverne din UE;• Parlamentul European.

În acest fel, vom putea să elaborăm propuneri de reformare a sistemului UE de protecție a investițiilor. Bineînțeles, rezultatul final trebuie în același timp:

• să protejeze dreptul guvernelor de a legifera;

• să ducă la creșterea transparenței sistemului.


În acest domeniu, există unele aspecte sensibile sau controversate. Iată sinteza celor mai importante dintre ele și a măsurilor pe care le luăm pentru a le aborda.

Raportul consultării publice va include o analiză a aspectelor potențial sensibile.


1� Dreptul guvernelor de a legifera

„Protecția investițiilor și ISDS în TTIP vor periclita dreptul legitim al guvernelor de a legifera în interes public.”

UE a prezentat în cadrul consultării publice mai multe propuneri pentru protecția dreptului de a legifera. Printre acestea se numără în special recunoașterea explicită a dreptului de a legifera, clarificarea și limitarea drepturilor acordate investitorilor.

2� Cazurile ISDS

„Procedurile ISDS se desfășoară în secret și sunt afectate de favoritisme și de conflicte de interese.”

În cadrul consultării publice, UE a prezentat propuneri care să garanteze deplina transparență și să ofere și alte garanții de imparțialitate și de conduită etică din partea arbitrilor.

3� Deciziile ISDS

„Instanțele ISDS generează practici incoerente și uneori părtinitoare, astfel că hotărârile pe care le pronunță acestea ar trebui să facă obiectul unei revizuiri.”

UE a subliniat necesitatea revizuirii hotărârilor instanțelor ISDS prin intermediul unui mecanism de apel.


3�6� Soluționarea litigiilor dintre state

Crearea unui mod eficace de soluționare a litigiilor izvorâte din TTIP între guvernele din UE și administrația SUA


• să creăm o modalitate eficientă de soluționare a diferendelor dintre guvernele din UE sau SUA cu privire la TTIP

• să luăm ca punct de plecare sistemul deja implementat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC)

• să ne asigurăm că sistemul nostru este pe deplin transparent.

De ce se negociază mecanismul de soluționare a litigiilor

Modul în care OMC soluționează litigii între cele 160 de state membre ale sale are un mare succes. Aceste norme se aplică însă doar acordurilor OMC.

În TTIP dorim să recurgem la aceeași metodă pentru a clarifica drepturile și regulile pe care le negociem cu SUA și pentru a asigura punerea lor efectivă în aplicare.

În acest fel, putem:

• să soluționăm, într-un mod previzibil, toate diferendele cu SUA care ar putea apărea în interpretarea și transpunerea TTIP;

• să folosim proceduri clare pentru soluțio-narea dezacordurilor înainte ca acestea să se transforme într-un litigiu în adevăratul sens al cuvântului;

• să evităm apariția unor efecte secundare negative asupra relațiilor UE-SUA.

Obiectivele UE

În ceea ce privește soluționarea litigiilor în cadrul OMC, printre inovările importante se numără următoarele:• UE și SUA decid în prealabil care arbitri pot

să facă parte din comisii, evitând astfel selectarea lor de la caz la caz. Această măsură va duce la creșterea încrederii reciproce în arbitri și în hotărârile pro-nunțate de aceștia;

• metoda noastră pentru soluționarea litigi-ilor în cadrul TTIP este și mai transparentă decât metoda de succes aplicată în cadrul OMC:– audierile se organizează în public;– părțile interesate, cum sunt organiza-

țiile neguvernamentale, își pot exprima opiniile în scris;

– publicarea tuturor punctelor de vedere prezentate comisiei de arbitri.

47REGUL I

3�7� Politica UE în domeniul concurenței

Un model de politici globale pentru promovarea concurenței libere și loiale


• să convenim asupra unor reguli care să împiedice firmele:- să colaboreze în secret pentru

stabilirea prețurilor sau- să abuzeze de puterea lor pe piață

• să luăm toate măsurile pentru ca societățile private să poată concura în condiții de egalitate cu cele aflate în proprietatea statului;

• să luăm toate măsurile necesare ca, în cazul în care SUA sau un guvern din UE subvenționează o societate, să facă acest lucru în mod transparent.

De ce se negociază politica în domeniul concurenței

O concurență liberă și loială garantează condiții de egalitate pentru firmele din UE și din SUA.

Însă lucrurile nu stau întotdeauna așa. Concurența poate fi denaturată din cauza diferitor aspecte de la nivel internațional.

Cele mai importante sunt legate de:

• societățile de stat (SS) − societățile deținute sau controlate efectiv de stat se bucură uneori de anumite avantaje, refuzate însă concurenților din sectorul privat;

• subvenții – UE dispune deja de un sistem transparent pentru supravegherea și controlul subvențiilor pe care guvernele le

acordă uneori întreprinderilor – un sistem care aduce beneficii tuturor țărilor cu care facem comerț.

Aceste probleme nu pot fi abordate doar de către autoritățile naționale din domeniul concurenței.

Parteneriatul oferă UE și SUA ocazia:

• de a sublinia valorile pe care le împărtă-șesc în adoptarea și punerea în aplicare a legislației în domeniul concurenței;

• de a-și afirma standardele ridicate existente.

Includerea în TTIP a unui capitol riguros dedicat concurenței ar putea servi drept exemplu și pentru alte țări.

Obiectivele UE

Dorim:

• să asigurăm, pe baza Acordului de cooperare UE-SUA, aplicarea legislației în materie de concurență;

• să elaborăm și alte norme privind concu-rența și cooperarea, inclusiv cu alte țări;

• să luăm măsurile necesare pentru ca întreprinderile private să nu fie discrimi-nate în favoarea întreprinderilor de stat cu monopol sau cu drepturi speciale;

• să elaborăm de comun acord reguli de transparență pentru acordarea de sub-venții în favoarea întreprinderilor care furnizează bunuri și servicii industriale.




Măsuri luate de UE

Serviciile publice

„TTIP ar putea submina serviciile publice din UE.”

Poziția UE în TTIP cu privire la concurență se bazează pe cadrul juridic existent în UE.

Propunerea noastră garantează pe deplin reglementarea serviciilor publice în conformitate cu normele UE în materie, inclusiv cu normele privind concurența, subvențiile și întreprinderile de stat.

Prin urmare, nu există riscul ca TTIP să submineze serviciile publice din UE.

3�8� Drepturi de proprietate intelectuală (DPI) și indicații geografice (IG)

Facilitarea introducerii mai rapide a mai multor produse și servicii inovatoare pe piața UE și pe cea a SUA


• să convenim asupra unor principii comune și să găsim modalități de a colabora mai strâns;

• să încurajăm investițiile în inovare și cercetare;

• să contribuim la generarea creșterii și la crearea de locuri de muncă, aducând beneficii întreprinderilor și consumatorilor.

De ce se negociază DPI și IG

Inovarea și creativitatea stimulează creșterea economică atât în UE, cât și în SUA. De asemenea, ele contribuie la diversificarea ofertei pe care o au la dispoziție consumatorii și la crearea de locuri de muncă.

Drepturile de proprietate intelectuală (DPI) recompensează persoanele fizice și între-prinderile care inovează sau sunt creative.

DPI includ:

• brevetele, mărcile înregistrate, desenele și modelele;

• drepturile de autor;• indicațiile geografice (IG).

Ele permit persoanelor fizice sau întreprin-derilor care inventează, îmbunătățesc, fac cunoscute sau creează noi produse sau servicii:

• să împiedice utilizarea neautorizată a acestora;

• să câștige bani de pe urma eforturilor și investițiilor lor.

Într-un studiu recent s-a estimat că firmele care utilizează intensiv DPI reprezintă:

• aproape 40 % din economia UE, valorând aproximativ 4,7 mii de miliarde de euro în fiecare an;

• 35 % din forța de muncă din UE.

49REGUL I

UE a elaborat norme moderne și integrate de protecție a DPI. Acestea contribuie la generarea creșterii și a locurilor de muncă.

De asemenea, ele asigură echilibrul necesar între interesele:

• celor ce dețin drepturile de proprietate intelectuală și

• ale celor ce utilizează proprietatea în cauză.

Și în SUA există norme sofisticate pentru DPI.

Politicile naționale ale SUA se bazează pe principii similare, în linii mari, principiilor noastre, astfel încât normele de protejare a DPI peste Atlantic sunt previzibile.

Între UE și SUA au deja loc activități de import-export cu produse și servicii care depind într-o foarte mare măsură de pro-prietatea intelectuală.

În TTIP, dorim:

• să facem cunoscut în rândul opiniei publice rolul pe care îl joacă DPI în încurajarea inovării și creativității;

• să protejăm persoanele fizice și între-prinderile care vin cu idei noi și le pun în practică pentru a fabrica produse de calitate superioară, aplicând în mod echilibrat regulile în materie de DPI;

• să încurajăm investițiile în proiecte de cercetare și dezvoltare care generează idei noi, precum și crearea unei imagini de marcă pentru produse și servicii.

Protecția indicațiilor geografice (IG)

IG constituie un domeniu în care ne dorim în mod deosebit să se înregistreze progrese.

Multe produse alimentare și băuturi din UE sunt produse, prelucrate sau preparate în anumite regiuni.

Acestea poartă „denumiri de origine”, care reflectă locul din care provin. Iată câteva exemple:

• Tiroler Speck, un tip de jambon din Austria;

• Grappa, o băutură spirtoasă din Italia;• Beaufort, un tip de brânză originar din

Franța.

În prezent, UE și SUA asigură protecția denumirilor de origine în moduri diferite:

• legislația UE le protejează sub formă de „indicații geografice” (IG);

• legislația SUA permite producătorilor să protejeze aceste denumiri sub formă de mărci comerciale, însă multe dintre denumirile UE nu sunt protejate.

Actualul sistem din SUA și modul în care este pus în aplicare înseamnă că deseori în SUA se vând produse care:

• utilizează denumiri de origine dintr-o anumită regiune din UE, dar

• care nu au fost cu adevărat produse în regiunea respectivă.

Astfel, consumatorii din SUA sunt induși în eroare, iar producătorii din UE nu beneficiază de ceea ce li se cuvine.

Prin urmare, dorim ca SUA să-și îmbună-tățească sistemul din mai multe puncte de vedere importante.

Printre acestea se numără:

• protejarea unei liste de IG din UE convenite, cu norme menite să împiedice utilizarea lor abuzivă de către alți producători;

• aplicarea eficientă a acestor norme.

Obiectivele UE

În această parte a acordului, dorim să convenim cu SUA:

• asupra unor principii comune care:– să se bazeze pe normele și practicile

existente în UE și SUA;– să sublinieze importanța DPI în inovare,

creștere și ocuparea forței de muncă;• asupra unor angajamente obligatorii

privind anumite aspecte importante, cum ar fi:– indicațiile geografice (IG);


– unele aspecte legate de drepturile de autor pe care UE le protejează deja, cum ar fi:▶ drepturile de suită pentru artiștii

plastici;▶ drepturile de interpretare publică

și drepturile de difuzare;• facilitarea cooperării dintre guverne și

diferite părți interesate în domenii de interes comun.





1� ACTA

„Prin adoptarea TTIP se poate încerca introducerea disimulată a anumitor norme pe care UE a încercat mai întâi să le adopte în cadrul unui proiect de acord comercial de combatere a contrafacerii (ACTA), pe care Parlamentul European le‑a respins.”

UE și SUA dispun deja de norme detaliate de punere în aplicare, în timp ce alte câteva țări care intenționau să adere la ACTA nu dispuneau de astfel de norme. Prin urmare, nu vom negocia reguli cu privire la aspecte precum:• aplicarea de sancțiuni penale;• răspunderea furnizorilor de servicii de internet.

2� Creșterea prețurilor

„Regulile legate de DPI din cadrul TTIP ar putea duce la creșterea prețurilor pentru produse farmaceutice noi.”

Echilibrul care există în prezent între inovare și menținerea medicamentelor la prețuri accesibile este esențial pentru serviciile de sănătate publică. Nu vom schimba această situație prin modificarea regulilor legate de DPI.

3� Indicații geografice (IG)

„Actualul sistem european de IG ne protejează agricultorii și producătorii de alimente prin aceea că împiedică importurile de produse care ne încalcă drepturile de proprietate intelectuală. TTIP ar putea duce la slăbirea acestui sistem.”

Nu vom fi niciodată de acord să reducem protecția pe care o oferim în prezent indicațiilor noastre geografice în Europa. Produsele externe care utilizează denumiri protejate nu ar putea să intre vreodată pe piața UE.

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite: • un singur exemplar:

pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• mai multe exemplare/postere/hărți: de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm), de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm)sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm) la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).

(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Publicații contra cost: • pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).

NG

-01-15-085-RO-C

Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții...

Documents

Transcript of Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții...