Partea Invizibilă a Omului, Pe Înțelesul Tuturor

10
 Partea invizibilă a omului, pe înțelesul tuturor rudan - Tue, 07/07/2015 - 21:20 m asistat la sesiuni de !omuni!ări "tiinți#i!e, la !are re#ere nți i au #ă!ut inadverte nțe ma$ ore pe tema bio !%mpu lui uman, !on#und%ndu-l !u &aura& mar'inală (irlian) *#e!tul (irlian nu este un element din stru!tura bio !%mpului, de"i autori !u mai puțină aple!are pentru studiu "i-au dat silința să-l promoveze drept bio !%mp "i să-l in!ludă printre !ele mai bine păstrate se!rete ale omenirii) +rept !are, în!er! să lămures! pe înțelesul tuturor, !e se în țele 'e prin bio !% mp "i !um ia na "t ere a!east ă eni'mati!ă ener'ie biolo'i!ă) Toate or'anismele vii sunt în!on$urate de un !%mp bio ener'eti!, 'enerat de #un!ții or'ani!e "i psi i!e) *ner'ia produs ă de !omponentele biolo'i!e ale or'anismelor vii, poate #i !omparată !u vibrațiile produse de !oardele unei arpe) +e pildă, !oarda a !orespunzător a!ordată, va emite nota a) +in pu n!t de vedere #un! ți onal este la pa rametri optimi) +a!ă va #i întinsă prea mult sau prea puțin, !oarda a va emite vibrații !u #re!vență mai mare sau mai mi!ă, de!i nu va #un!ționa la parametri normali) s!ult%nd !u atenție vibrațiile !oardelor arpei, vom re!unoa"te sunetele emise de !oardele .e, i, a, et!) re!vențele vibraț iilor depind de o sumă de #a!tori interni "i eterni) pagina 1 din 10

description

ok

Transcript of Partea Invizibilă a Omului, Pe Înțelesul Tuturor

Partea invizibil a omului, pe nelesul tuturor

rudan - Tue, 07/07/2015 - 21:20

Am asistat la sesiuni de comunicri tiinifice, la care referenii au fcut inadvertene majore pe tema bio cmpului uman, confundndu-l cu aura marginal Kirlian. Efectul Kirlian nu este un element din structura bio cmpului, dei autori cu mai puin aplecare pentru studiu i-au dat silina s-l promoveze drept bio cmp i s-l includ printre cele mai bine pstrate secrete ale omenirii. Drept care, ncerc s lmuresc pe nelesul tuturor, ce se nelege prin bio cmp i cum ia natere aceast enigmatic energie biologic.

Toate organismele vii sunt nconjurate de un cmp bio energetic, generat de funcii organice i psihice. Energia produs de componentele biologice ale organismelor vii, poate fi comparat cu vibraiile produse de coardele unei harpe. De pild, coarda Fa corespunztor acordat, va emite nota Fa. Din punct de vedere funcional este la parametri optimi. Dac va fi ntins prea mult sau prea puin, coarda Fa va emite vibraii cu frecven mai mare sau mai mic, deci nu va funciona la parametri normali.

Ascultnd cu atenie vibraiile coardelor harpei, vom recunoate sunetele emise de coardele Re, Mi, Fa, etc. Frecvenele vibraiilor depind de o sum de factori interni i externi.

Factorii interni ce influeneaz funcionarea coardelor unei harpe : structura fizic a metalelor din care sunt realizate, grosimea, elasticitatea, uzura fizic i moral, etc.

Factori externi : temperatura i umiditatea aerului ambiant, presiunea atmosferic, etc. Dac se modific unul sau mai muli factori interni sau externi, coarda Fa, de exemplu, nu va mai emite vibraia corespunztoare notei Fa. Deci din punct de vedere funcional, nu va fi la parametri optimi. De pild, dac temperatura aerului va crete cu cteva grade C, coarda Fa se va dilata, frecvena vibraiei se va reduce, amplitudinea va crete, iar sunetul pe care l va emite va fi inferior notei Fa. Deci va aprea o perturbare funcional. Toate cele 47 coarde ale harpei vor suferi dilatri i contractri neuniforme, n funcie de factorii enunai. Dac harpa va fi expus la un curent de aer puternic, toate coardele vor vibra producnd sunete specifice. Vibraiile produse n acest mod vor forma cmpul energetic al instrumentului muzical.

Cmpul energetic

Asemntor harpei, componentele organismelor funcionale mecanice, electromagnetice, electronice sau hibride emit o gam larg de vibraii cu frecvene variate, ce pot fi puse n eviden prin aparatur tehnic adecvat. Orice organism tehnic genereaz n jurul su o sum de radiaii rezultate din funcionarea componentelor sale, ce duc la formarea cmpului su energetic. Astfel, n jurul unui motor cu ardere intern, bunoar, se poate detecta cmp electrostatic, cmp magnetic, radiaii calorice, radiaii chimice, unde sonore, etc. Cmpul energetic se propag omnidirecional (n toate direciile) n spaiu, sub form spectral.

Ce este bio cmpul ?

Organismul viu este nconjurat de asemenea de un cmp energetic, rezultat n urma funcionrii componentelor sale organice. Bio cmpul unui organism viu este format din suma energiilor electrostatice, magnetice, radiaiilor calorice, radiaiilor chimice, undelor sonore, etc., peste care se suprapun undele rezultate din funciuni psihice. Cu meniunea c organismul viu fiind mult mai complicat dect un produs realizat de mna omului, bio cmpul generat este o complexitate deosebit.

Bio cmpul se extinde omnidirecional n spaiu, ncepnd cu limita de separare a organismului viu fa de mediul ambiant, pn la distane ne determinabile. De exemplu, componenta electric a bio cmpului plantei Phitologica electrica din pdurile tropicale din Nicaragua, se extinde n spaiu pn la 2,5 metri detectabili cu un galvanometru, n funcie de intensitatea luminii solare, atingnd valoarea maxim n jurul orelor 14. Electricitatea generat de plant este suficient de puternic, pentru a tine animalele erbivore la distan.

Vibraiile fine i extrafine emise de organisme vii pot fi detectate (parial) prin intermediul unor mijloace tehnice, iar bio cmpul n ansamblul su poate fi pus n eviden prin detecie extrasenzorial. i n cazul unui organism biologic, unul sau mai muli factori interni sau externi vor determina modificarea parametrilor funcionali ai componentelor organice, ce vor influena structura i forma spaial a bio cmpului.

La data de 17 decembrie 1970, cu prilejul ntlnirii sale cu studenii i cadrele didactice de la Universitatea Politehnic din Bucureti, savantul Henri Coand a declarat c a descoperit n bio cmp o emisie corpuscular omni direcional foarte puternic, de natur gravitaional, capabil s propulseze fiina uman n spaiul cosmic cu o vitez colosal. Era necesar doar un dispozitiv tehnic, care s ecraneze aceast bioenergie pentru a-i imprima un sens i o direcie prestabilite. Dac a fost construit dispozitivul tehnic la care se referea Henri Coand i dac s-a experimentat propulsarea unui om n spaiu, rmne o problem de lmurit de ctre biografii si. Cu ce scop genereaz fiina vie aceast energie imens?

Bio cmpul uman este cu mult mai complex dect cmpul energetic generat de organisme tehnice, datorit faptului c procesele organice sunt coordonate de creier, cea mai sofisticat mainrie biologic existent n Universul cunoscut. Cu cele 100 de miliarde de componente active ale sale, cu o infinitate de conexiuni inter neuronale, creierul rmne cea mai cuprinztoare alctuire a materiei vii cunoscut de tiina actual. Potrivit estimrilor fcute de cercettori americani, numrul de conexiuni posibile ntre 100 de miliarde de neuroni, ar egala numrul atomilor existeni n Univers. n bio cmp se gsesc date privind funcionarea componentelor organice, informaii subtile prin care organismul viu comunic telepatic cu ceilali semeni din cadrul speciei i alte radiaii spectrale, ce nu fac obiectul acestui articol.

Ce este gndul ?

Undele emise de gndurile fiinei umane, se suprapun bio cmpului. Gndurile se propag n mediul nconjurtor cu viteze practic instantanee, interferndu-se fr s ne dm seama cu alte gnduri, emise de alte fiine vii. Omul, concluzioneaz oamenii de tiin, este suma gndurilor sale; iar gndul nseamn energie i informaie. Gndul zidete i drm. Gndul bun poate vindeca boli incurabile din punctul de vedere al medicinii alopate actuale. Gndul ru poate mbolnvi un om sntos. Psihismul omului poate deveni surs de poluare n mediul n care trim.

Dar ce este gndul ? Gndul este cea mai mare jale n psihiatrie , declar cunoscutul neuropsihiatru francez, dr. Ren J. Bourdiol. Nu se tie ce este i la care nivel de organizare a materiei vii se afl. Gndul nu este un produs al creierului; dimpotriv, gndul folosete creierul nostru pentru a ne determina reaciile prezente i viitoare. Gndul se afl la un nivel superior de organizare a materiei vii, guvernat de energii i viteze de propagare ce sfideaz legile fizicii actuale.

Marele neuropsihiatru romn, prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan, a constat c orice gnd negativ ne face ru nou i Universului n care trim. Stresul produs de un gnd negativ poate paraliza sistemul imunitar al organismului uman. Gndul fiind format din energie i informaie, se propag pe distane nelimitate; iar prin informaia pe care o poart unda-gnd, ne face bine sau ru, n funcie de gndirea noastr.

Este indicat s cugetm cu rspundere, nainte de a lansa gnduri negative asupra unor semeni. n primul rnd, suntem noi nine victime ale gndurilor noastre negative. Gndul ru ne mbolnvete de stres, compromind sistemul nostru imunitar; iar prin slbirea sistemului imunitar, deschidem cutia Pandorei pentru maladii considerate incurabile de medicina actual. n al doilea rnd, contribuim la poluarea psihic a mediului ambiant, n care suntem i noi obligai s trim. Gndul, ca orice energie este cumulativ n timp i n spaiu. Dac energiile dominante conin informaii benefice, este spre binele nostru, al tuturora. Dac energiile dominante sunt negative, vom avea parte de maladii incurabile, rzboaie, insuccese profesionale, sociale i domestice. A se consulta n acest sens i articolul din JP, intitulat Rolul negativ al psihicului uman n viaa noastr. Efectul nocebo.Gndul - prieten sau duman

Potrivit concluziilor la care au ajuns oamenii de tiin, bazate pe investigaii clinice aprofundate, gndul poate fi prieten sau duman al omului. Gndul pozitiv are influene benefice asupra sntii noastre, att din punct de vedere organic, ct i sub raport psihic. Este o garanie de succes n plan social, profesional i domestic. Gndul negativ este dumanul sntii noastre, pentru c ne distruge sistemul imunitar provocnd bulversarea funciilor psihice i organice ale omului. Gndul negativ deschide calea bolilor incurabile de care sufer la ora actual omenirea: cancer, diabet, boli ale sistemului circulator, boli ale sistemului nervos, obezitate cu maladiile asociate supra ponderabilitii, etc.

Boli cauzate de excesul de greutate corporal

Persoanele supraponderale au un risc crescut de a dezvolta cancer, boli de inima, fiind predispuse la atac de cord, insuficienta cardiaca congestiv, angin pectoral, moarte subit din cauze cardiace. Hipertensiunea arteriala crete riscul apariiei atacului de cord, a accidentului vascular cerebral i insuficienei renale. ( Sursa : SfatulMedicului.ro ).

Potrivit unui studiu efectuat de cercettorii de la Universitatea California din SUA, condus de dr. Janet Tomiyama, stresul i suprarea acumulate la vrste mici din cauza greutii excesive, i determin pe copii s aib tulburri de alimentaie i s mnnce mult pe fond nervos. Aceti copii vor fi adolesceni supra ponderali i vor deveni aduli obezi, cu bolile asociate supra ponderabilitii.

Cercettori de la Facultatea de sntate public a Universitii Johns Hopkins din Maryland, Statele Unite ale Americii, au descoperit recent c diabetul accelereaz cu aproximativ cinci ani mbtrnirea creierului. Potrivit unor studii medicale, durata de via a persoanelor supra ponderale este cu 20% mai redus, comparativ cu cea a persoanelor cu greutatea normal. Conform unui studiu recent, publicat n revista medical The Lancet Diabetes & Endocrinology, cea mai important scdere a speranei de via se nregistreaz n rndul tinerilor supraponderali, cu vrste cuprinse ntre 20 i 29 ani. Potrivit unui studiu efectuat de Organizaia Mondial a Sntii (OMS), supra ponderabilitatea afecteaz peste 1,4 miliarde de persoane cu vrste peste 20 ani. Femeile sunt cele mai prejudiciate din cauza excesului de greutate.

Prin gndurile negative aflate n bio cmpul nostru, elaborate la adresa unor semeni, ne distrugem sistemul imunitar propriu, cu consecine incalculabile pentru sntatea organic i psihic. De voina noastr depinde s avem o sntate corespunztoare i succes n ceea ce facem zilnic. Pentru a dobndi aceast cerin, este necesar s renunm la gndurile negre n relaiile cu semenii notri caracterizate prin ur, invidie i prin alte tare omeneti. Dac reuim s contracarm energiile psihice negative la nivel global, vom avea parte de sntate deplin i vom duce o via prosper. Specia uman triete ntr-o confuzie de termeni, considernd c a primit Pmntul drept motenire de la naintaii notri. n consecin, sub impulsul unei beligerane genetice ru nelese, se agreseaz reciproc, distruge fr mil planeta prin poluare chimic, radioactiv i bacteriologic, defrieaz cu incontien deliberat pdurile, fr s gndeasc c fr pduri generaiile viitoare nu vor avea oxigenul necesar perpeturii vieii. Omul, n ndrtnica sa, a omis faptul c nu a primit Pmntul motenire de la strmoi si, ci l-a luat cu mprumut de la copii notri i este responsabil de felul cum l va lsa pentru generaiile viitoare.

Bio cmpul cu energiile sale pozitive i negative, reprezint partea invizibil a organismelor vii. Bio cmpul se extinde n spaiu pe distane nelimitate i este ntr-o continu interferen cu alte bio cmpuri, aparinnd altor fiine umane, animale i vegetale.

Foster Gamble:

Ni s-a ascuns propria splendoare, ni s-a rpit puterea, ne-am ignorat geniul, devenind incontieni de adevrata noastr putere i mreie. Dar toate astea sunt pe cale s se schimbe!

pagina 10 din 10