PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 208 bis LEGI, DECRETE ...mo.0n.ro/2009/0208bis_2009.pdf · 1 din...

P A R T E A I

LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE

Anul 177 (XXI) — Nr. 208 bis Miercuri, 1 aprilie 2009

S U M A R

Pagina

Anexa la Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.28/2009

pentru aprobarea Regulamentului instrucției de front .... 3–133

Anexa la Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.30/2009

pentru aprobarea Regulamentului onorurilor și

ceremoniilor militare .................................................... 135–204

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

O R D I N

pentru aprobarea Regulamentului instrucției de front*)

Pentru aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. j) și o) din Legea nr. 346/2006

privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cu modificările

ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările

ulterioare,

ministrul apărării naționale emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă Regulamentul instrucției de front, prevăzut în anexa

care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă „R.G.-5,

Regulamentul instrucției de front”, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale

nr. M.178/2001**), modificat și completat prin Ordinul ministrului apărării naționale

nr. M.132/2004**).

Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul apărării naționale,

Viorel Oancea,

secretar de stat

București, 11 martie 2009.

Nr. M.28.

*) Ordinul nr. M.28/2009 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din

1 aprilie 2009 și este reprodus și în acest număr bis.

**) Ordinele ministrului apărării naționale nr. M.178/2001 și M.132/2004 nu au fost publicate în

Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece aveau ca obiect reglementări din sectorul de apărare

a țării și securitate națională.

2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 208 bis/1.IV.2009

1 din 131

ANEXĂ

Regulamentul instrucţiei de front

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Instrucţia de front este o disciplină din cadrul instrucţiei militare generale, care

are ca scop însuşirea de către militari a poziţiilor şi mişcărilor specifice desfăşurării activităţilor şi

acţiunilor militare, precum şi formarea deprinderilor necesare executării lor.

(2) Obiectivele instrucţiei de front sunt:

a) formarea deprinderilor de luptă de bază;

b) uniformizarea executării mişcărilor;

c) realizarea coeziunii subunităţilor şi unităţilor militare;

d) mărirea rezistenţei la eforturi fizice;

e) dezvoltarea spiritului de ordine şi disciplină;

f) formarea conduitei şi demnităţii ostăşeşti;

g) portul regulamentar al echipamentului militar;

h) acordarea corectă a semnelor exterioare de respect.

(3) Sensul unor termeni şi expresii utilizate în prezentul regulament este precizat în

anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Instrucţia de front cuprinde: instrucţia de front a militarului şi instrucţia de front

a subunităţii/unităţii militare.

(2) Instrucţia de front se poate executa fără armă sau cu armă, pe jos sau pe mijloacele de

transport şi de luptă aflate în dotarea categoriilor de forţe ale armatei. Echipamentul pentru

instrucţie al militarilor şi modul de purtare a acestuia este prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - (1) Pentru executarea instrucţiei de front, comandantul, are următoarele atribuţii

principale:

a) să precizeze scopul adunării, să indice data, ora, locul, modul de dispunere a formaţiei,

ţinuta, armamentul, tehnica şi materialele necesare;

b) să verifice prezenţa subordonaţilor, existenţa armamentului, a tehnicii şi a materialelor

indicate prin ordin, precum şi respectarea cu stricteţe a locului militarilor/subunităţilor în formaţie;

c) să verifice dacă echipamentul corespunde taliei militarilor, are toate accesoriile, este curat

şi reparat, iar armamentul şi celelalte materiale sunt bine întreţinute şi purtate/aşezate regulamentar

şi să ia măsuri de remediere imediată a neajunsurilor constatate;

d) să pretindă păstrarea disciplinei în formaţie, să transmită imediat ordinele, comenzile şi

semnalele primite/recepţionate şi să urmărească executarea lor întocmai de către subordonaţi;

e) să asigure participarea tuturor militarilor, în mod egal, la instrucţie;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 208 bis/1.IV.2009 3

NESECRET 2 din 131 Imprimat la 02/03/2009

f) să verifice şi să ia măsuri pentru siguranţa deplasării militarilor/ subunităţilor/unităţilor

militare pe jos, pe autovehicule sau pe alte mijloace de transport şi de luptă;

g) să numească înlocuitor la comandă, atunci când nu conduce personal activităţile.

(2) Prin comandant, în sensul prevederilor prezentului regulament se înţelege şi ”şef”, după

caz.

Art. 4. - Militarii, pe timpul executării instrucţiei de front, sunt obligaţi:

a) să poarte regulamentar echipamentul, armamentul şi materialele din dotare, iar atunci

când observă neajunsuri în echiparea celorlalţi militari, să-i ajute la înlăturarea lor;

b) să reţină şi să transmită ordinele şi comenzile/semnalele primite corect, clar, cu tăria vocii

corespunzătoare situaţiei;

c) să-şi cunoască locul în formaţie şi să-l ocupe, la comandă, în cel mai scurt timp şi în

ordine, să se alinieze şi să ia poziţia drepţi; pe timpul deplasării în formaţie pe jos să păstreze

alinierea, cadenţa, intervalul şi distanţa stabilite; să nu iasă din formaţie, să nu coboare din

mijloacele de transport fără aprobare;

d) să nu fumeze, să nu mănânce, să nu mestece gumă, să nu folosească mijloace video sau

audio portabile şi să nu vorbească fără aprobare în formaţie; să fie atent la ordinele şi

comenzile/semnalele comandantului şi să le execute energic şi precis, fără a-i stânjeni pe ceilalţi

militari;

e) să respecte măsurile de securitate şi sănătate în muncă şi protecţie a mediului;

f) să raporteze despre executarea ordinului persoanei de la care l-a primit.

Art. 5. - (1) Conducerea subunităţilor/unităţilor militare pentru executarea mişcărilor/

poziţiilor specifice instrucţiei de front se realizează prin comenzi şi semnale acustice sau optice; în

funcţie de situaţie, comenzile se pot transmite verbal, prin telefon, radio, semnale, sau prin alte

mijloace.

(2) Când subunitatea/unitatea militară se află în formaţia de adunare, locul comandantului

este în faţa formaţiei, la centrul acesteia, la distanţa de la care să poată comanda şi observa modul

de executare a comenzilor.

(3) În formaţiile de deplasare, comandanţii se dispun în faţa subunităţilor/unităţilor militare

pe care le comandă; în unele situaţii, pentru darea comenzilor pe timpul deplasării şi pentru

controlul executării lor, comandanţii pot ieşi din formaţie, dispunându-se lateral, astfel încât să

poată fi auziţi de toţi militarii din subordine.

Art. 6. - (1) Comanda este un ordin al comandantului prin care se declanşează executarea

unor acţiuni/mişcări ale militarilor. Comanda trebuie să fie clară, scurtă şi precisă.

(2) Comanda este urmată de execuţia energică, imediată şi completă a acţiunii/mişcării.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 208 bis/1.IV.2009


(3) Este interzis ca la o subunitate, la aceeaşi activitate, să comande mai mulţi comandanţi,

indiferent de locul în care sunt dispuşi.

(4) Comanda are două părţi distincte: partea prevestitoare şi partea săvârşitoare; în anumite

situaţii, comanda poate fi numai săvârşitoare.

(5) Partea prevestitoare a comenzii indică mişcarea ce trebuie executată şi atenţionează

militarul/subunitatea/unitatea militară asupra momentului execuţiei mişcării.

(6) Partea săvârşitoare a comenzii indică momentul începerii execuţiei.

(7) În funcţie de structura comandată, se foloseşte termenul corespunzător: grupă, pluton,

companie, batalion, brigadă, divizie.

(8) În comanda „Soldat înainte - MARŞ!”, partea prevestitoare "Soldat, înainte -" se

pronunţă cu voce tare, pe un ton ascendent, clar, puţin prelungit, pentru subunităţi, şi prelungit,

pentru unităţi, în raport cu mărimea formaţiei. După partea prevestitoare, militarii aşteaptă cu

atenţie partea săvârşitoare a comenzii. Când comanda se referă la un militar anume sau numai la

una dintre subunităţi, pentru a atrage atenţia militarilor, în partea prevestitoare, comandantul

precizează gradul şi numele militarului „Soldatul Popescu, la stânga împre - JUR!“ sau denumirea

subunităţii: "Plutonul 3, la dreap - TA!"

(9) În comanda „Soldat, înainte - MARŞ!“, partea săvârşitoare a comenzii "MARŞ!" se

pronunţă în continuarea părţii prevestitoare, după o scurtă pauză, pe un ton mai ridicat faţă de

ultima silabă din partea prevestitoare, scurt şi energic. Intervalul între partea prevestitoare şi cea

săvârşitoare trebuie să asigure timpul necesar pentru a se reacţiona prompt la primirea comenzii.

(10) Pentru învăţarea poziţiilor/mişcărilor, militarii îşi pot comanda şi executa propriile

comenzi, fără a mai preciza gradul şi numele, de exemplu: „La stân - GA!“.

(11) Poziţiile şi mişcările, fără sau cu armă, se pot învăţa executându-se descompus. În acest

caz, în comandă, partea săvârşitoare se înlocuieşte cu numere, de exemplu: „Soldat, la dreapta: -

UNU!; - DOI!“.

(12) Pentru anularea unei comenzi, comandantul foloseşte expresia „La loc -

COMANDA!“, iar militarii revin la poziţia/activitatea anterioară.

Art. 7. - (1) Semnalele pentru conducere sunt prezentate în anexele nr. 3 şi 4. Dacă este

necesar, comandantul poate stabili şi alte semnale, pe care le aduce la cunoştinţa subordonaţilor.

(2) Semnalele acustice şi optice se stabilesc, pentru fiecare misiune/situaţie, de către

comandant.

(3) Când comenzile se transmit prin semnale, se dă, în prealabil, semnalul

„ATENŢIUNE!”. La acest semnal, militarii încetează orice activitate, se întorc cu faţa către

comandant, iau poziţia drepţi şi aşteaptă comanda următoare.



(4) Pe câmpul de luptă, militarii transmit/recepţionează semnalele fără a deconspira locul în

care se găsesc.

(5) Semnalele pentru conducere, executate cu goarna, sunt prezentate în anexa nr. 5.

(6) Primirea comenzii prin semnal se confirmă prin executarea acesteia sau, după caz, prin

emiterea unui semnal de răspuns.

CAPITOLUL II Instrucţia de front a militarului

SECŢIUNEA 1 Instrucţia de front fără armă

1. Poziţiile fără armă

Art. 8. - (1) Poziţia ”drepţi” este poziţia fundamentală a militarului. În această poziţie

militarul stă drept, cu greutatea corpului lăsată pe ambele picioare, cu genunchii întinşi, fără a fi

încordaţi, cu călcâiele lipite şi vârfurile încălţamintei pe linia frontului, depărtate la lăţimea de o

talpă; umerii sunt traşi în jos şi înapoi, pentru a aduce pieptul într-o poziţie normală, fără să fie

încordat sau rigid; bărbia este ridicată, iar privirea îndreptată înainte la nivelul înălţimii proprii;

braţele sunt întinse, cu coatele lipite de corp, iar palmele sunt întinse, în prelungirea antebraţelor, cu

degetele apropiate, având degetul mijlociu în dreptul cusăturii laterale a pantalonilor (fig. nr. 1).

(2) Militarii iau poziţia drepţi:

a) la comanda „Soldat - DREPŢI!”;

b) la comanda/semnalul „ATENŢIUNE!”;

c) la comanda „Grupă în linie/coloană/careu/la autovehicul - ADUNAREA!”;

Figura nr. 1

d) când sunt chemaţi sau se prezintă în faţa comandanţilor;

e) când se intonează Imnul de stat al României sau al altor state, la activităţi festive/oficiale;

f) când trece Drapelul de luptă al unei unităţi militare;

g) pe timpul înălţării Drapelului naţional;

h) când sunt felicitaţi sau li se aduc mulţumiri verbale;



i) la sosirea unui comandant/superior în grad în încăperea/locul de dispunere în care se

găsesc, cu excepţia situaţiilor în care specificul activităţilor ce se desfăşoară nu permit întreruperea

acestora.

Art. 9. - (1) Poziţia ”pe loc repaus” se execută la comanda „Soldat, pe loc - REPAUS!”. La

această comandă, militarul duce, printr-o mişcare energică, piciorul stâng lateral, prin îndoirea

genunchiului stâng şi lovirea solului cu toată talpa, la o depărtare egală cu lăţimea umerilor, lăsând

greutatea corpului pe ambele picioare. În acelaşi timp, braţele sunt lăsate lejer pe lângă corp, cu

degetele uşor îndoite spre interiorul palmelor - fig. nr. 2.

(2) În poziţia pe loc repaus, militarul poate să-şi aranjeze ţinuta, fără a părăsi formaţia.

Art. 10. - (1) Poziţia ”de voie” este o poziţie relaxată a corpului şi se execută individual sau

la comanda „Soldat - DE VOIE!”.

(2) La primirea comenzii, militarul care este în poziţia drepţi execută aceleaşi mişcări ca la

poziţia pe loc repaus, cu deosebirea că braţele sunt duse energic la spate, uşor îndoite din cot şi

lipite de corp; mâna stângă se aşază în palma mâinii drepte, cu degetul mare stâng încrucişat în jos

peste degetul mare drept, celelalte degete rămânând relaxate şi uşor îndoite spre interior - fig. nr. 3.

Figura nr. 2 Figura nr. 3

(3) Militarul care este în poziţia pe loc repaus duce energic braţele la spate, rămânând cu

picioarele depărtate ca în poziţia anterioară.

(4) În poziţia de voie, militarul poate să-şi aranjeze ţinuta, fără a părăsi formaţia.

(5) Atât din poziţia pe loc repaus, cât şi din poziţia de voie, la comanda „Soldat - DREPŢI!“,

militarul aduce energic piciorul stâng lângă cel drept, revenind la poziţia ordonată.

2. Alinierea

Art. 11. - (1) Alinierea este activitatea prin care militarii/subunităţile/unităţile/autovehiculele

militare se dispun, în ordine şi în timp scurt, în formaţie/dispozitiv.

(2) Se execută la comanda „Grupă - V-ALINIAŢI!”



(3) Când se stabileşte locul şi nu se precizează militarul/subunitatea/autovehiculul

bază/direcţional, alinierea se execută în ordinea stabilită prin statul de organizare.

(4) Alinierea se execută de front şi în adâncime.

Art. 12. - Alinierea de front se realizează spre dreapta, prin dispunerea militarilor în linie, la

intervale normale; când nu se stabileşte, intervalul este de o lungime de braţ. Când militarul stabilit

bază este dispus în interiorul formaţiei, alinierea celorlalţi militari se realizează spre dreapta şi spre

stânga faţă de acesta, la intervale normale, potrivit locului fiecăruia dintre ei, stabilit prin statul de

organizare - fig. nr. 4.

Art. 13. - Alinierea în adâncime se realizează prin dispunerea militarilor în coloană, pe unul

sau mai multe şiruri alăturate, la distanţe normale; când nu se stabileşte, intervalul este de o lungime

de braţ - fig. nr. 5.


Art. 14. - Alinierea subunităţilor/unităţilor/autovehiculelor militare se realizează prin

dispunerea acestora la intervalele şi adâncimea stabilite prin prezentul regulament sau prin ordinul

comandantului care conduce activitatea.

3. Descoperirea şi acoperirea

Art. 15. - (1) Descoperirea şi acoperirea se execută la comandă sau din proprie iniţiativă.

(2) Descoperirea şi acoperirea la comandă se execută atunci când militarii sunt în formaţie,

pentru desfăşurarea unor activităţi cum sunt: inspecţia, aranjarea după înălţime, serviciul

religios.

Art. 16. - (1) Descoperirea se execută la comanda „Soldat, descope - RIŢI!”. La primirea

comenzii, militarul ia poziţia drepţi, ridică cu mâna dreaptă coifura de pe cap şi o duce în cea



stângă, apoi lasă mâinile pe lângă corp. Dacă este necesar şi situaţia permite, după descoperire,

militarul îşi aranjează frizura.

(2) Boneta/şapca de instrucţie/bereta se ţine cu emblema în faţă, cu degetul mare în afară,

celelalte degete fiind îndoite şi lipite de coapsă - fig. nr. 6.

Figura nr. 6

(3) Şapca/căciula/casca se ţine cu emblema în faţă, cu degetul mare în afară şi cu partea

interioară lipită de coapsă, celelalte degete fiind îndoite - fig. nr. 7.

Figura nr. 7

Art. 17. - Acoperirea se execută la comanda „Soldat, acope - RIŢI!“. La primirea comenzii,

militarul aşază coifura pe cap cu ambele mâini, apoi lasă mâinile în jos, rămânând în poziţia drepţi.

Art. 18. - (1) Descoperirea/acoperirea din proprie iniţiativă se execută când militarul este în

afara formaţiei, de regulă: la intrarea/ieşirea în/din încăpere; din mers fără oprire, la trecerea unei

procesiuni funerare, neînsoţită de trupe; în lăcaşele de cult sau la activităţi cu caracter religios.

Mişcările pe care le execută militarul şi poziţia în care ţine coifura sunt aceleaşi ca atunci când

activitatea se execută la comandă.

(2) Militarul se poate deplasa individual, în incinta cazărmii, descoperit, cu boneta/şapca de

instrucţie/bereta sub epoletul stâng; în această situaţie, militarul salută descoperit.



4. Deplasarea militarilor

Art. 19. - (1) Deplasarea militarilor se poate executa: în pas normal, pas de defilare, pas

alergător şi în fugă.

(2) În incinta cazărmii, deplasarea se execută, de regulă, în pas normal.

Art. 20. - (1) Pasul normal se execută când militarul se deplasează izolat sau în formaţie.

Lungimea pasului normal este de 60 - 70 cm, iar cadenţa este de 100 - 110 paşi pe minut. Pasul

normal, la deplasarea în formaţie, se poate executa fără cadenţă la comanda „Fără cadenţă

MARŞ!”, în special pe porţiuni accidentate sau când este nevoie.

(2) Pasul normal se execută la comanda „Soldat, înainte - MARŞ!”. La primirea comenzii,

militarul începe deplasarea de pe loc cu piciorul stâng. Pe timpul deplasării, militarul ţine capul

drept, cu bărbia ridicată puţin şi privirea îndreptată înainte la nivelul înălţimii proprii, aliniat de

front şi în adâncime, când este în formaţie, iar mâinile le mişcă normal pe lângă corp - fig. nr. 8.

Figura nr. 8

(3) Dacă este necesar, în comandă se indică şi direcţia „Soldat, direcţia ..., - MARŞ!”. În

această situaţie, militarul începe deplasarea executând trei paşi de mers normal în direcţia în care

era orientat iniţial, după care se îndreaptă în direcţia precizată în comandă.

(4) Schimbarea direcţiei pe timpul deplasării se execută la comanda ”Soldat, ocolire la

dreapta/stânga/stânga împrejur - MARŞ!”.

Art. 21. - Deplasarea militarului lateral, de pe loc, se execută la comanda ”Soldat, … - se

indică numărul - paşi lateral spre dreapta/stânga - MARŞ!”. După partea prevestitoare a comenzii,

militarul întoarce energic capul spre direcţia de deplasare, iar după partea săvârşitoare, execută

lateral stânga/dreapta numărul de paşi stabilit, fără a mişca braţele pe lângă corp şi ia poziţia drepţi.

Art. 22. - (1) Deplasarea militarului înainte/înapoi, de pe loc, cu un număr de paşi, se

execută la comanda ”Soldat, … - se indică numărul - paşi înainte/înapoi - MARŞ!”. De regulă, la

deplasarea înainte, numărul de paşi stabilit prin comandă este impar.



(2) Deplasarea înainte şi deplasarea înapoi se execută începând cu piciorul stâng, în pas

normal. Pe timpul deplasării înapoi, braţele nu se mişcă pe lângă corp.

Art. 23. - (1) Pasul de defilare se execută numai cu formaţia pe timpul prezentării onorului

din mişcare. Lungimea pasului este de 50-60 cm, iar cadenţa este de 118-120 paşi pe minut.

(2) Pasul de defilare se execută la comanda „Grupă/pluton ..., pas de defilare înainte -

MARŞ!”, sau „Grupă/pluton ..., pas de defilare - MARŞ!”.

(3) După partea prevestitoare a comenzii, militarii strâng pumnii ambelor braţe şi înclină

uşor corpul către înainte; după partea săvârşitoare a comenzii, militarii încep deplasarea cu piciorul

stâng, cu îndoirea genunchiului, păşind către înainte; concomitent cu mişcarea piciorului stâng,

braţul drept, cu pumnul strâns, se duce către înainte, până la înălţimea umărului, cu podul palmei

orientat către sol, iar braţul stâng întins, cu cotul lipit de corp, având pumnul strâns, în prelungirea

antebraţului, se ţine fix pe lângă corp; o dată cu mişcarea piciorului drept către înainte şi punerea sa

pe sol, braţul drept se plimbă pe lângă corp către înapoi, atât cât permite încheietura umărului.

(4) Pe timpul deplasării în pas de defilare, militarul ţine corpul puţin înclinat în faţă, capul

drept, cu bărbia ridicată şi privirea spre înainte, la nivelul înălţimii proprii, menţinând alinierea de

front şi în adâncime.

(5) Revenirea de la pasul de defilare la pasul normal se execută la comanda „Grupă, pas

normal - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, care se dă odată cu punerea piciorului

stâng pe sol, se mai execută un pas de defilare cu piciorul drept şi, începând cu piciorul stâng, se

continuă deplasarea în pas normal.

Art. 24. - (1) Pasul alergător se execută pentru deplasarea rapidă a militarului sau a

subunităţii/unităţii militare. Lungimea pasului este de 70-80 cm, iar cadenţa este de 170-180 paşi pe

minut.

(2) Pasul alergător se execută la comanda „Soldat, pas alergător - MARŞ!“. Dacă este

necesar, se indică şi direcţia de deplasare „Soldat, direcţia ..., pas alergător - MARŞ!“.

(3) Când deplasarea în pas alergător începe de pe loc, după partea prevestitoare a comenzii,

militarul îndoaie braţele astfel încât să formeze cu antebraţele un unghi drept; coatele sunt apropiate

de corp şi pumnii uşor strânşi - fig. nr. 9. După partea săvârşitoare a comenzii, militarul începe

deplasarea în pas alergător cu piciorul stâng, mişcând natural pe lângă corp braţele îndoite.



Figura nr. 9

(4) Deplasarea în pas alergător cu formaţia se execută în cadenţă.

(5) Trecerea la executarea pasului alergător pe timpul deplasării în pas normal se execută la

comanda „Soldat, pas alergător - MARŞ!”. După partea prevestitoare a comenzii, militarul îndoaie

braţele ca la deplasarea în pas alergător de pe loc, iar după partea săvârşitoare, care se dă odată cu

punerea piciorului stâng pe sol, mai execută un pas normal cu piciorul drept şi apoi trece la

executarea deplasării în pas alergător, începând cu piciorul stâng.

(6) Pentru reluarea pasului normal se comandă „Soldat, pas normal - MARŞ!”. După partea

săvârşitoare a comenzii, care se dă odată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarul mai execută

un pas în alergare, iar la al doilea, reia pasul normal, începând cu piciorul stâng.

Art. 25. - (1) Fuga se execută pentru deplasarea foarte rapidă a militarilor pe timpul adunării

acestora în formaţie, ruperii rândurilor formaţiei, constituirii dispozitivului şi pe timpul executării

salturilor. Lungimea pasului este aceeaşi ca la pasul alergător, iar cadenţa este de peste 270 paşi pe

minut.

(2) Fuga se execută la comanda „Soldat, înainte/înapoi, spre dreapta/stânga/până la ..., fuga -

MARŞ!“ .

(3) După partea prevestitoare a comenzii, militarul execută aceleaşi mişcări ca la pasul

alergător, iar după partea săvârşitoare, acesta se întoarce mai întâi în direcţia indicată şi apoi

execută deplasarea în fugă, fără cadenţă.

Art. 26. - Schimbarea vitezei de deplasare se execută la comanda „Cadenţa mai repede -

MARŞ!”, „Cadenţa mai rară - MARŞ!”, „Cadenţa normală - MARŞ!”. După darea comenzii, pentru

uniformizarea vitezei de deplasare, comandantul numără cu voce tare, de două ori, câte patru timpi:

unu, doi, trei, patru.

Art. 27. - (1) Intrarea în cadenţă a subunităţii/unităţii militare se execută prin numărarea de

către comandant, cu voce tare, de cel puţin două ori, a câte patru timpi: unu, doi, trei, patru.

(2) Schimbarea piciorului de deplasare se execută pentru intrarea în cadenţa subunităţii la

comanda „Soldat, schimbaţi piciorul - MARŞ!”. La această comandă, militarul mai face un pas



înainte, alăturând energic piciorul din urmă lângă cel dinainte, cu care apoi continuă deplasarea,

printr-o săritură scurtă. Dacă este nevoie, schimbarea piciorului în formaţia de deplasare se poate

face şi individual, fără comandă.

Art. 28. - (1) Pasul pe loc se execută pentru menţinerea cadenţei pe timpul constituirii

formaţiei/dispozitivului la comanda „Soldat, pe loc/pe loc pas alergător - MARŞ!”. După partea

săvârşitoare a comenzii, militarul începe mişcarea cu piciorul stâng în ritmul pasului normal/pasului

alergător, ridicând genunchiul astfel încât coapsa să formeze un unghi drept cu trunchiul; vârful

încălţămintei se menţine orientat în jos şi atinge primul solul, iar braţele se mişcă pe lângă corp ca

la pasul normal/pasul alergător.

(2) La comanda „Soldat, înainte/înainte pas alergător - MARŞ!“ care se dă odată cu punerea

piciorului stâng pe sol, militarul mai execută un pas normal/pas alergător pe loc cu piciorul drept şi,

începând cu piciorul stâng, trece la executarea deplasării în ritmul ordonat.

5. Întoarcerile de pe loc

Art. 29. - Întoarcerile de pe loc se execută din poziţia drepţi şi pot fi: la dreapta/stânga,

jumătate la dreapta/stânga şi la stânga împrejur.

Art. 30. - Întoarcerea la dreapta/jumătate la dreapta se execută la comanda „Soldat, la

dreap - TA/jumătate la dreap - TA!”, în doi timpi, astfel:

a) Timpul unu - militarul se întoarce spre dreapta la 90/45 de grade pe călcâiul piciorului

drept şi pe vârful piciorului stâng; lasă greutatea corpului pe piciorul drept, menţinând în acelaşi

timp genunchiul piciorului stâng întins, cu călcâiul ridicat de pe sol; umerii sunt traşi înapoi, braţele

întinse pe lângă corp, bărbia puţin ridicată, iar privirea este îndreptată înainte, la nivelul înălţimii

proprii - fig. nr. 10 a;

b) Timpul doi - militarul aduce piciorul stâng lângă cel drept şi rămâne în poziţia drepţi

- fig. nr. 10 b.

a b

Figura nr.10



Art. 31. - Întoarcerea la stânga/jumătate la stânga se execută la comanda „Soldat, la

stân - GA/jumătate la stân - GA!”, în doi timpi, astfel:

a) Timpul unu - militarul se întoarce spre stânga la 90/45 de grade pe călcâiul piciorului

stâng şi pe vârful piciorului drept; lasă greutatea corpului pe piciorul stâng, menţinând în acelaşi

timp genunchiul piciorului drept întins, cu călcâiul ridicat de pe sol; umerii sunt traşi înapoi, braţele

întinse pe lângă corp, bărbia puţin ridicată, iar privirea este îndreptată înainte, la nivelul înălţimii

proprii - fig. nr. 11 a;

b) Timpul doi - militarul aduce piciorul drept lângă cel stâng şi rămâne în poziţia drepţi

- fig. nr. 11 b.

a b

Figura nr. 11

Art. 32. - Întoarcerea la stânga împrejur se execută la comanda „Soldat, la stânga

împre - JUR!”, în doi timpi, astfel:

a) Timpul unu - militarul se întoarce la 180 de grade pe călcâiul piciorului stâng şi pe vârful

piciorului drept; lasă greutatea corpului pe piciorul stâng, menţinând în acelaşi timp genunchiul

piciorului drept întins, cu călcâiul ridicat de pe sol; umerii sunt traşi înapoi, braţele întinse pe lângă

corp, bărbia puţin ridicată, iar privirea este îndreptată înainte, la nivelul înălţimii proprii

- fig. nr. 12 a;

b) Timpul doi - militarul aduce piciorul drept lângă cel stâng şi rămâne în poziţia drepţi

- fig. nr. 12 b.



a b

Figura nr. 12 6. Oprirea Art. 33. - (1) Oprirea se execută la comanda „Soldat - STAI!”.

(2) După partea prevestitoare a comenzii, militarul continuă deplasarea în pas normal, iar

după partea săvârşitoare, care se dă odată cu punerea piciorului drept pe sol, acesta mai execută un

pas normal cu piciorul stâng şi aduce energic piciorul drept lângă cel stâng, oprindu-se în poziţia

drepţi.

(3) Pentru oprirea din pas de defilare a subunităţii/unităţii militare, după partea prevestitoare

a comenzii, aceasta continuă pasul de defilare, iar după partea săvârşitoare a comenzii, care se dă o

dată cu punerea piciorului drept pe sol, militarii mai execută un pas de defilare cu piciorul stâng,

apoi duc energic piciorul drept lângă cel stâng şi se opresc în poziţia drepţi.

(4) Pentru oprirea din pas alergător, după partea prevestitoare a comenzii, militarul continuă

executarea pasului alergător, lovind cu tărie solul, iar după partea săvârşitoare, care se dă odată cu

punerea piciorului stâng pe sol, mai execută un pas înainte cu piciorul drept, un pas înainte cu

piciorul stâng şi se opreşte în poziţia drepţi, aducând piciorul drept lângă cel stâng.

(5) Pentru oprirea din fugă, dacă în comandă s-a indicat locul până la care militarul trebuie

să execute mişcarea, acesta se deplasează în viteza cea mai mare până la locul stabilit, se opreşte, se

întoarce cu faţa către comandant şi rămâne în poziţia drepţi.

(6) Pe timpul deplasării în fugă, la comanda „ATENŢIUNE!”/semnalul „STAI!”, militarul

se opreşte, orientat cu faţa în direcţia de deplasare, se întoarce spre comandant şi rămâne în poziţia

drepţi.

(7) Dacă se constituie o formaţie, la comanda „Grupă, la ... - se precizează locul -, front ...

- se precizează un reper spre care militarii se dispun cu faţa - ADUNAREA!”, militarii se

deplasează în fugă până la locul precizat prin comandă, îşi ocupă locul în formaţie, se aliniază şi

rămân în poziţia drepţi.



7. Salutul militar, prezentarea onorului de pe loc şi din mişcare

Art. 34. - Salutul militar este semnul de respect pe care militarii sunt obligaţi să îl acorde

unii faţă de alţii, de pe loc sau din mişcare, atunci când se întâlnesc în diferite situaţii.

Art. 35. - (1) Salutul militar de pe loc se execută individual, din proprie iniţiativă, la

activităţi festive/oficiale, când se intonează Imnul de stat al României şi imnurile altor state, la

trecerea Drapelului de luptă, la darea raportului, la prezentarea în faţa superiorului, la apropierea şi

pe timpul trecerii unui superior - în continuare se va folosi termenul de superior pentru toţi

comandanţii sau militarii mai mari în grad care vin în contact cu militarii aflaţi în curs de

desfăşurare a unei activităţi - sau ca răspuns la salutul executat de un militar egal în grad sau mai

mic şi pe timpul trecerii unei procesiuni funerare însoţită de trupe.

(2) Militarii pot saluta acoperiţi sau descoperiţi.

(3) Când este cu capul acoperit, la apropierea superiorului/Drapelului de luptă/procesiunii

funerare la 6 - 7 paşi, militarul se întoarce cu faţa către acesta şi ia poziţia drepţi; duce energic mâna

dreaptă la coifură cu palma întinsă în prelungirea antebraţului şi cu degetele apropiate între ele,

atingând cu degetul mijlociu partea de jos a coifurii în dreptul tâmplei - la capelă şi şapcă - la

împreunarea cozorocului cu calota - şi urmăreşte cu privirea superiorul/Drapelul de

luptă/procesiunea funerară, întorcând capul fără a depăşi un unghi de 45 de grade; cotul mâinii

drepte este orientat jumătate la dreapta - fig. nr. 13. Mâna dreaptă urmează mişcarea capului, iar

mâna stângă se ţine ca la poziţia drepţi. După trecerea superiorului/Drapelului de luptă/procesiunii

funerare la 2 - 3 paşi, militarul lasă mâna dreaptă în jos, pe lângă corp şi continuă activitatea

anterioară.

Figura nr. 13

(4) Când este cu capul descoperit, militarul salută în aceleaşi situaţii ca atunci când este

acoperit, prin ducerea energică a mâinii drepte în dreptul tâmplei, cu palma întinsă în prelungirea

antebraţului şi cu degetele apropiate între ele, atingând partea de sus a tâmplei cu degetul mijlociu;

cotul mâinii drepte este orientat jumătate la dreapta - fig. nr. 14;



(5) Când mai mulţi militari cu acelaşi grad sau cu grade diferite sunt împreună şi nu

alcătuiesc o formaţie, aceştia salută din proprie iniţiativă. Dacă un superior trece prin apropiere, la o

distanţă de până la 20 - 25 de paşi, primul care observă îi previne pe ceilalţi militari prin comanda

„ATENŢIUNE!”.

Figura nr. 14

La această comandă, militarii se întorc cu faţa către superior, iau poziţia drepţi, salută şi îl urmăresc

cu privirea, întorcând capul, fără a depăşi un unghi de 45 de grade. La comanda „CONTINUAŢI!”

sau „Pe loc - REPAUS!” dată de superiorul care trece prin faţa militarilor - dacă sunt mai mulţi

superiori, de cel mai mare în funcţie, aceştia reiau activitatea anterioară. Dacă superiorul nu a dat

nicio comandă, după trecerea acestuia la 2 - 3 paşi de grup, la comanda „CONTINUAŢI!” dată de

militarul cel mai mare în grad - la grade egale, cel mai mare în funcţie -, aceştia lasă mâna dreaptă

pe lângă corp şi reiau activitatea anterioară.

(6) În afara cazărmilor, pe timpul participării la diferite activităţi

publice/spectacole/expoziţii/în localuri şi în orice situaţii în care se desfăşoară activităţi prin

întreruperea cărora s-ar putea produce accidente sau deteriorări de materiale, nu se comandă

„ATENŢIUNE!”. Militarii salută din proprie iniţiativă, la apropierea superiorului, ducând mâna la

coifură sau prin înclinarea capului către acesta.

Art. 36. - (1) Salutul militar din mişcare se execută în pas normal, atunci când un militar se

deplasează, individual, pe lângă un superior sau pe lângă un militar egal în grad. La distanţa de 5 - 6

paşi de superior, odată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarul opreşte mişcarea mâinii stângi,

menţinând-o pe lângă corp ca la poziţia drepţi, întoarce capul spre cel pe care îl salută, fără a depăşi

un unghi de 45 de grade, şi duce energic mâna dreaptă la coifură ca la salutul de pe loc. După ce

trece de cel salutat, militarul întoarce capul înainte, lasă mâna dreaptă în jos şi continuă deplasarea

în pas normal.

(2) Când se deplasează în pas alergător/în fugă şi observă un superior, începând de la 10 - 15

paşi de acesta, continuă deplasarea în pas normal, îşi aranjează ţinuta, iar când ajunge la 5 - 6 paşi,



salută, continuând deplasarea în pas normal, conform precizărilor anterioare; după ce trece de

superior cu 2 - 3 paşi, reia deplasarea în pas alergător/în fugă.

(3) În situaţia în care mâna dreaptă este ocupată, militarul trece obiectul/bagajul în mâna

stângă şi salută cu mâna dreaptă, iar când are ambele mâini ocupate sau mâna dreaptă imobilizată,

salută prin întoarcerea şi înclinarea capului spre superior.

(4) Salutul se execută atât în situaţia în care superiorul se deplasează din sens opus, cât şi în

situaţia în care acesta se deplasează în acelaşi sens cu militarul şi este depăşit.

Art. 37. - (1) Onorul de pe loc se prezintă cu subunitatea/unitatea/marea unitate militară

când comandantul primeşte raportul, când se scoate/introduce Drapelul de luptă de la/la locul de

păstrare, la schimbarea subunităţilor din serviciul de pază, cu ocazia desfăşurării unor ceremonii

militare.

(2) Onorul se prezintă din poziţia drepţi, la comanda „Grupă, pentru onor - ÎNAINTE!/spre

dreap - TA!/stân - GA!”. După primirea comenzii, militarii privesc înainte sau întorc rapid capul în

direcţia indicată, spre persoana căreia i se prezintă onorul şi o urmăresc cu privirea, întorcând încet

capul după aceasta, fără a depăşi un unghi de 45 de grade, până ce trece cu 2 - 3 paşi de flancul

drept/stâng al formaţiei.

(3) Revenirea militarilor din poziţia pentru onor în poziţia drepţi se execută la comanda

„Grupă - DREPŢI!”. După partea săvârşitoare a comenzii, militarii întorc energic capul, cu privirea

spre înainte, la nivelul înălţimii proprii.

Art. 38. - (1) Onorul din mişcare se prezintă numai în pas de defilare, când două

subunităţi/unităţi militare trec una pe lângă alta, când formaţia care se află în deplasare trece pe

lângă un superior sau pe lângă o formaţie care staţionează, cu ocazia desfăşurării unor ceremonii

militare.

(2) Onorul din mişcare se prezintă la comanda „Grupă, pentru onor spre

dreap -TA/stân - GA!”.

(3) Pe timpul deplasării în pas normal, după partea prevestitoare a comenzii, care se dă la

distanţa de 10 - 12 paşi de persoana căreia i se prezintă onorul, militarii încep deplasarea în pas de

defilare, iar după partea săvârşitoare, care se dă la distanţa de 6 - 7 paşi, odată cu punerea piciorului

stâng pe sol, militarii mai execută un pas cu piciorul drept şi, odată cu punerea piciorului stâng pe

sol, întorc scurt capul în direcţia indicată, fără a depăşi un unghi de 45 de grade. După ce întreaga

formaţie a depăşit persoana căreia i s-a prezentat onorul, se dă comanda „Grupă, pas normal –

MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, care se dă odată cu punerea piciorului stâng pe sol,

militarii mai execută un pas de defilare cu piciorul drept, apoi întorc capul în direcţia de deplasare şi

reiau deplasarea în pas normal.



(4) Când subunitatea/unitatea militară se deplasează în pas de defilare, la distanţa de 9 - 10

paşi de persoana căreia i se prezintă onorul, după partea săvârşitoare a comenzii, care se dă odată cu

punerea piciorului stâng pe sol, militarii întorc scurt capul în direcţia indicată, fără a depăşi un

unghi de 45 de grade, continuând deplasarea în pas de defilare. Când întreaga formaţie a depăşit

persoana căreia i s-a prezentat onorul, se dă comanda „Grupă, pas normal/pas de defilare -

MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, care se dă odată cu punerea piciorului stâng pe sol,

militarii mai execută un pas de defilare cu piciorul drept şi, odată cu punerea piciorului stâng pe sol,

continuă deplasarea în ritmul ordonat, întorcând capul înainte.

(5) Când formaţia se deplasează în pas alergător/în fugă, la 20 - 25 de paşi se comandă mai

întâi deplasarea subunităţii în pas normal, apoi se prezintă onorul din mişcare, conform precizărilor

anterioare.

8. Ieşirea militarului din formaţie, prezentarea în faţa comandantului şi intrarea în

formaţie

Art. 39. - (1) Ieşirea militarului din formaţie se execută în pas normal/pas alergător/în fugă la

comanda „Soldatul ... (se indică numele sau funcţia), în faţa formaţiei, la ... - se indică numărul -

paşi - MARŞ!/pas alergător/fuga - MARŞ!”.

(2) Auzindu-şi numele/funcţia, militarul ia poziţia drepţi şi răspunde: „ORDONAŢI!” apoi,

după partea săvârşitoare a comenzii, iese din formaţie conform ordinului.

(3) Când nu i se cunoaşte numele sau funcţia, militarul poate ieşi din formaţie la comanda

„Al treilea militar din rândul întâi, la ... - se indică numărul - paşi, în faţa formaţiei - MARŞ!”.

(4) Militarul aflat în rândul întâi iese din formaţie în pas normal, executând numărul de paşi

ordonat, se opreşte şi se întoarce cu faţa către formaţie.

(5) Militarul aflat în rândul al doilea se întoarce la stânga împrejur şi iese din formaţie,

ocolind subunitatea pe la flancul stâng, după ce militarul aflat în spatele său face un pas înapoi cu

piciorul stâng şi un pas lateral dreapta. După ieşirea militarului chemat în faţa formaţiei, cel care i-a

făcut loc îşi ocupă locul iniţial, executând un pas lateral stânga şi un pas înainte.

(6) Militarul aflat în ultimul rând al formaţiei execută un pas înapoi cu piciorul stâng, se

întoarce la stânga, ocoleşte formaţia pe la flancul stâng şi se prezintă în faţa formaţiei.

(7) Dacă militarul se află în formaţia în coloană câte doi, se întoarce la stânga/dreapta, iese

din formaţie şi se deplasează în locul precizat. Când urmează să se deplaseze spre partea opusă,

militarul ocoleşte prin spatele formaţiei.

(8) Când formaţia este în coloană câte trei, militarul de pe rândul din mijloc se întoarce la

stânga/dreapta şi după ce militarul din dreptul său execută un pas lateral şi unul înapoi, pentru a-i

permite ieşirea din formaţie, se deplasează spre locul ordonat. După ieşirea din formaţie a

militarului chemat, cel care i-a făcut loc îşi reia locul iniţial.



(9) Când subunitatea/unitatea militară este adunată în coloană pe mai mult de 4 şiruri, ieşirea

din formaţie se execută lateral, prin faţa rândului, spre flancul cel mai apropiat.

(10) Ieşirea din formaţie se execută şi la comanda „Soldatul ... - se indică numele sau

funcţia -, la mine - MARŞ!/pas alergător- MARŞ!/fuga - MARŞ!“.

(11) Pentru ieşirea din formaţie, militarul chemat execută mişcările prezentate anterior, după

care se deplasează în pas alergător/în fugă spre locul în care se găseşte comandantul, se opreşte la

3 - 4 paşi în faţa acestuia, ia poziţia drepţi, salută şi raportează: „Domnule ... - gradul -, m-am

prezentat la ordinul dumneavoastră!”, în situaţia în care i s-a precizat numele, sau: „Domnule ...

- gradul -, sunt soldatul ... - numele -, m-am prezentat la ordinul dumneavoastră!”, în situaţia în care

i s-a precizat doar funcţia.

(12) Când a fost chemat fără a i se cunoaşte numele sau funcţia, militarul se prezintă în faţa

superiorului cu formula „Domnule ... - gradul -, sunt ... - funcţia şi subunitatea -, soldat ...

- numele -, m-am prezentat la ordinul dumneavoastră!”.

(13) Militarul care nu este în formaţie, se deplasează, la ordin, în pas alergător/în fugă spre

locul în care se găseşte comandantul, se opreşte la 3 - 4 paşi în faţa acestuia, salută şi se prezintă

folosind, după caz, una din formulele menţionate la alineatele nr. (10) şi (11) din prezentul articol.

(14) Dacă primeşte un ordin pe care urmează să-l execute, răspunde „Am înţeles!”, apoi

trece la executarea lui. Dacă nu a înţeles ordinul primit, raportează „Nu am înţeles. Vă rog să

repetaţi ordinul!” sau numai ce nu a înţeles din ordin.

(15) Primind permisiunea să plece sau comanda „În formaţie – MARŞ!/pas alergător-

MARŞ!/fuga - MARŞ!”, militarul salută, se întoarce la stânga/dreapta şi se deplasează în formaţie

sau spre locul indicat.

(16) Pentru a permite revenirea în formaţie pe rândul din mijloc, militarul de pe rândul trei

execută aceleaşi mişcări ca la ieşirea din formaţie a militarului de pe rândul doi, după care revine la

locul său în cadrul subunităţii.

9. Prezentarea militarului în faţa comandantului, în încăperi

Art. 40. - (1) În situaţia în care este chemat/se prezintă pentru diferite motive la comandant,

militarul se descoperă, bate la uşă şi, după ce i se permite accesul, intră în încăpere, salută şi se

adresează cu formula „Domnule ... - gradul - , sunt ... - gradul şi numele -, m-am prezentat la

ordinul dumneavoastră!” sau „Domnule ... - gradul -, sunt ... - gradul şi numele -, vă rog să-mi

permiteţi să raportez!”.

(2) Gradul şi numele se specifică numai atunci când militarul se prezintă la un comandant

care nu-l cunoaşte.

(3) În biroul comandantului intră acoperit numai personalul care se prezintă pentru a raporta

despre predarea şi luarea în primire a serviciului.



(4) Primind permisiunea să plece, soldaţii şi gradaţii salută cu formula "Să trăiţi, domnule ...

- gradul -!", se întorc la stânga sau la dreapta, în funcţie de poziţia uşii, şi părăsesc încăperea.

Cadrele militare folosesc formula „Am onoarea să vă salut, domnule ... - gradul -!” sau, la grade şi

funcţii egale „Vă salut, domnule ... - gradul -!”.

SECŢIUNEA a 2-a

Instrucţia de front cu arma

Art. 41. - (1) Instrucţia de front cu arma se execută după ce comandanţii au verificat dacă

armamentul este descărcat şi asigurat şi au făcut precizările necesare pentru prevenirea accidentelor.

Înainte de executarea mânuirilor, se ajustează cureaua de purtare a armei - dacă arma este prevăzută

cu acest accesoriu -.

(2) Ajustarea curelei de purtare se execută astfel: cu mâna dreaptă se aduce arma în faţa

corpului, paralelă cu solul; antebraţul mâinii stângi se aşază perpendicular pe armă, cu cotul lipit de

cutia mecanismelor, iar cureaua de purtare se trece peste degetul mare, orientat spre faţă; cureaua se

strânge/desface cu mâna dreaptă astfel încât să rămână întinsă, fără a forţa antebraţul mâinii stângi,

în această poziţie.

1. Poziţiile cu arma

Art. 42. (1) Poziţia drepţi cu arma se execută la comanda „Soldat DREPŢI!” sau la

comanda/semnalul „ATENŢIUNE!” şi poate fi cu arma la picior, la umăr, la piept, la spate, în

cumpănire sau în mână.

(2) Poziţia cu arma la umăr poate fi:

a) cu arma la umărul stâng, poziţie care se adoptă în cadrul subunităţii/unităţii militare, în

vederea trecerii la defilare şi individual, în unele situaţii, pentru executarea salutului cu arma,

individual, de pe loc;

b) cu arma la umărul drept, de curea.

Art. 43. - (1) Poziţia drepţi cu arma la picior este poziţia de bază a militarului cu arma şi este

asemănătoare cu poziţia drepţi fără armă, cu precizarea că arma se ţine în mâna dreaptă cu ţeava

între degetul mare şi celelalte patru degete, întinse şi alăturate, iar patul armei stă cu toată talpa pe

sol, aliniat la nivelul vârfului piciorului drept, lipit de încălţăminte. Puşca mitralieră se prinde cu

mâna dreaptă de ţeavă şi de crăcan, iar mitraliera, de manşon/de ţeavă şi de crăcan. Mâna stângă se

ţine pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 15.



Figura nr. 15

(2) Poziţia pe loc repaus cu arma la picior se execută la comanda „Soldat, pe loc -

REPAUS!”. La această comandă, militarul duce, printr-o mişcare energică, piciorul stâng lateral,

prin îndoirea genunchiului stâng şi lovirea solului cu toată talpa, la o depărtare egală cu lăţimea

umerilor, lăsând greutatea corpului pe ambele picioare; mâna dreaptă se duce cu arma spre dreapta

atât cât permite lungimea braţului, iar mâna stângă rămâne pe lângă corp, ca la poziţia pe loc repaus

fără armă - fig. nr. 16.

Figura nr. 16

(3) Trecerea din poziţia pe loc repaus cu arma la picior la poziţia drepţi se execută la

comanda „Soldat - DREPŢI!”. La această comandă, militarul duce energic piciorul stâng lângă cel

drept şi alătură arma de partea dreaptă a corpului, concomitent cu ducerea mâinii stângi din poziţia

pe loc repaus în poziţia drepţi.

Art. 44. - (1) În poziţia drepţi cu arma la umărul stâng, arma se ţine cu mâna stângă de

mânerul pistol, în partea stângă a corpului, astfel încât aceasta să fie perpendiculară pe sol, iar mâna

dreaptă întinsă pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 17.



Figura nr. 17

(2) Poziţia pe loc repaus cu arma la umărul stâng se execută la comanda

„Soldat/grupă/pluton ..., pe loc - REPAUS!”. La această comandă, militarul duce lateral piciorul

stâng, la o depărtare egală cu lăţimea umerilor, printr-o mişcare energică, prin îndoirea piciorului

stâng şi lovirea solului cu toată talpa, lăsând greutatea corpului pe ambele picioare; mâna stângă

menţine arma la umăr, iar mâna dreaptă rămâne pe lângă corp, ca la poziţia pe loc repaus fără armă

- fig. nr. 18.

Figura nr. 18

(3) Trecerea din poziţia pe loc repaus cu arma la umărul stâng în poziţia drepţi se execută la

comanda „Soldat/grupă/pluton ... - DREPŢI!”. La această comandă, militarul duce energic piciorul



stâng lângă cel drept, cu mâna stângă menţine arma la umăr, iar mâna dreaptă o ţine pe lângă corp,

ca la poziţia drepţi fără armă.

Art. 45. - (1) În poziţia drepţi cu arma la umărul drept, arma cu pat fix se ţine având cureaua

sprijinită pe umărul drept, cu ţeava îndreptată în sus, în poziţie verticală, cu încărcătorul spre

dreapta; antebraţul mâinii drepte formează un unghi drept cu braţul, care este lipit cu partea din

spate de armă şi cu partea interioară de corp, degetele mâinii drepte ţin cureaua peste partea din

faţă, mai puţin degetul mare care ţine cureaua de-a lungul părţii interioare; mâna stângă se ţine pe

lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 19 a.

(2) Arma cu pat rabatabil se ţine cu ţeava îndreptată în jos, cu încărcătorul spre stânga,

celelalte precizări fiind aceleaşi ca la arma cu pat fix - fig. nr. 19 b.

(3) Aruncătorul de grenade antitanc portativ se ţine având cureaua pe umărul drept, cu ţeava

în poziţie verticală, celelalte precizări fiind aceleaşi ca la arma cu pat fix - fig. nr. 19 c.

a b c

Figura nr. 19

(4) Poziţia pe loc repaus cu arma la umăr se execută la comanda „Soldat, pe loc -

REPAUS!”. La această comandă, militarul execută aceleaşi mişcări ca la poziţia pe loc repaus fără

armă, cu deosebirea că mâna dreaptă se menţine ca la poziţia drepţi cu arma la umăr - fig. nr. 20.

Figura nr. 20



(5) Trecerea din poziţia pe loc repaus cu arma la umăr la poziţia drepţi se execută la

comanda „Soldat - DREPŢI!”, prin ducerea energică a piciorului stâng lângă cel drept; mâna stângă

se ţine ca la poziţia drepţi fără armă.

Art. 46. - (1) În poziţia drepţi cu arma la piept arma se ţine aşezată în diagonală, cu ţeava în

sus, orientată spre stânga, având cureaua sprijinită pe umărul stâng şi cu patul în partea dreaptă a

corpului; mâna dreaptă se ţine pe gâtul patului/capacul cutiei mecanismelor la arma cu pat rabatabil,

cu cele patru degete în faţă şi cu degetul mare înapoi, iar cotul depărtat de trunchi pe linia umărului;

mâna stângă se ţine ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 21.

Figura nr. 21

(2) Poziţia pe loc repaus cu arma la piept se execută la comanda „Soldat, pe loc -

REPAUS!”. La această comandă, militarul execută aceleaşi mişcări ca la poziţia pe loc repaus fără

armă, cu deosebirea că mâna dreaptă se menţine pe gâtul patului/capacul cutiei mecanismelor

- la arma cu pat rabatabil -, cu cotul lăsat lejer către înapoi - fig. nr. 22.

(3) Trecerea din poziţia pe loc repaus cu arma la piept în poziţia drepţi se execută la

comanda „Soldat - DREPŢI!”, prin ducerea energică a piciorului stâng lângă cel drept; cotul mâinii

drepte se depărtează de corp, pe linia umărului, iar mâna stângă se ţine ca la poziţia drepţi fără

armă.



Figura nr. 22

Art. 47. - (1) În poziţia drepţi cu arma la spate, arma cu pat fix se ţine la spate, aşezată în

diagonală, cu ţeava în sus, orientată spre stânga, având cureaua sprijinită pe umărul stâng; arma

cu pat rabatabil se ţine cu ţeava în jos, orientată spre dreapta; mâinile se ţin pe lângă corp, ca la

poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 23.

Figura nr. 23

(2) Poziţia pe loc repaus cu arma la spate se execută la comanda „Soldat, pe loc -

REPAUS!” în acelaşi mod ca trecerea de la poziţia drepţi la poziţia pe loc repaus fără armă

- fig. nr. 24.

Figura nr. 24

(3) Trecerea din poziţia pe loc repaus cu arma la spate la poziţia drepţi se execută la

comanda „Soldat - DREPŢI!”. După partea săvârşitoare a comenzii, militarul aduce energic piciorul

stâng lângă cel drept, iar mâinile se ţin pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă.

Art. 48. - Poziţia drepţi cu arma în cumpănire se ia, de regulă, în poligoane, pentru a se evita

contactul cu ţeava fierbinte a armei, precum şi înainte de începerea sau pe timpul deplasării în pas

alergător/în fugă şi se execută la comanda „Soldat, în cumpănire - ARM'!”. La această comandă,

arma se prinde cu mâna dreaptă de apărătoarea mâinii şi de uluc, cu ţeava orientată în sus spre



înainte, înclinată la 45 de grade faţă de verticala corpului, iar mâna stângă se ţine pe lângă corp, ca

la poziţia drepţi - fig. nr. 25.

Figura nr. 25

Art. 49. - (1) Poziţia drepţi cu arma în mână se execută de către trăgătorul la puşca

mitralieră/mitralieră la comanda „Soldat, în mână - ARM'!”.

(2) După partea săvârşitoare a comenzii, trăgătorul la puşca mitralieră ţine arma de uluc şi

apărătoarea mâinii, cât mai bine echilibrată, cu crăcanul desfăcut; ţeava este paralelă cu solul,

îndreptată înainte. Mâna dreaptă este lăsată liber pe lângă corp, iar mâna stângă se ţine ca la poziţia

drepţi fără armă - fig. nr. 26 a; dacă militarul se deplasează, mâna stângă se mişcă pe lângă corp ca

la pasul normal/pasul alergător.

(3) Trăgătorul la mitralieră desface crăcanul, prinde mitraliera cu mâna dreaptă de mânerul

rabatabil şi o menţine echilibrată, cu ţeava îndreptată înainte, paralelă cu solul; mâna stângă se ţine

pe lângă corp ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 26 b ; dacă militarul se deplasează, mâna stângă

se mişcă pe lângă corp ca la pasul normal/pasul alergător.

a b

Figura nr. 26



2. Trecerea armei de la o poziţie la alta

Art. 50. - Trecerea armei de la picior la umărul drept şi invers, de la umărul drept la piept şi

invers, de la umărul drept la spate şi invers şi de la spate la piept şi invers se execută la comandă,

conform celor precizate în art. 51-58.

Art. 51. - Trecerea armei de la picior la umăr se execută în trei timpi, la comanda „Soldat, la

umăr - ARM'!”, astfel:

a) Timpul unu - cu mâna dreaptă se ridică arma, fără a o depărta de corp, şi se aduce în faţa

pieptului, cu încărcătorul spre stânga; cu mâna stângă se prinde arma de gâtul patului - arma cu pat

rabatabil se prinde de uluc şi apărătoarea mâinii/mânerul ulucului - şi se ţine cu retezătura dinainte a

ţevii la nivelul ochilor - fig. nr. 27;

Figura nr. 27

b) Timpul doi - cu mâna dreaptă se prinde cureaua şi se întinde spre stânga; la arma cu pat

rabatabil, cu mâna dreaptă se rabatează patul armei, apoi se prinde cureaua de lângă inelul de

prindere de pe cutia mecaismelor;se răsuceşte arma cu gura ţevii în jos şi încărcătorul spre dreapta

- fig. nr. 28;

Figura nr. 28



c) Timpul trei - arma se trece repede la umăr, cu ţeava în sus/în jos - la arma cu pat rabatabil;

mâna stângă se ţine pe lângă corp ca la poziţia drepţi fără armă; mâna dreaptă se lasă pe curea în jos

astfel ca antebraţul să formeze cu braţul un unghi drept, iar cotul se lipeşte cu partea interioară de

armă şi de corp - fig. nr. 29.

Figura nr. 29

Art. 52. - (1) Trecerea armei de la umăr la picior se execută la comanda „Soldat, la picior -

ARM'!”.

(2) Arma cu pat fix se mânuieşte în trei timpi, astfel:

a) Timpul unu - cu mâna dreaptă, ajutându-se de curea, se duce patul înainte; cu mâna

stângă se prinde arma de gâtul patului şi se ridică puţin în sus - fig. nr. 30 a;

b) Timpul doi - cu mâna stângă se scoate arma de la umăr, se prinde cu mâna dreaptă de

uluc şi apărătoarea mâinii şi se lasă în jos de-a lungul piciorului drept, la o lăţime de palmă de sol,

încărcătorul fiind orientat către înainte; mâna stângă, având palma întinsă cu faţa spre sol, prinde

ţeava între degetul mare şi degetul arătător, împingând ţeava către înapoi - fig. nr. 30 b;

c) Timpul trei - se aşază arma cu talpa patului pe sol, aliniată lângă vâr- ful piciorului drept,

concomitent cu ducerea mâinii stângi pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 30 c.

a b c

Figura nr. 30



(3) Arma cu pat rabatabil se mânuieşte în trei timpi, astfel:

a) Timpul unu - cu mâna dreaptă, prin rularea curelei de purtare pe umăr, se aduce ţeava

înainte; cu mâna stângă se prinde arma de uluc şi apărătoarea mâinii/mânerul ulucului, se întoarce

cu ţeava în sus şi se aduce în faţa pieptului, cu încărcătorul spre stânga - fig. nr. 31 a;

b) Timpul doi - cu mâna dreaptă se rabatează patul şi se prinde arma de uluc şi apărătoarea

mâinii, apoi se lasă în jos, de-a lungul piciorului drept, la o lăţime de palmă de sol, încărcătorul

fiind orientat către înainte; mâna stângă, având palma întinsă cu faţa spre sol, prinde ţeava între

degetul mare şi degetul arătător, împingând-o către înapoi - fig. nr. 31 b;

c) Timpul trei - se aşază arma cu talpa patului pe sol, aliniată lângă vâful piciorului drept,

concomitent cu ducerea mâinii stângi pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 31 c.

a b c

Figura nr. 31

Art. 53. - (1) Trecerea armei de la umăr la piept se execută la comanda „Soldat, la piept -

ARM'!”.

(2) Arma cu pat fix se mânuieşte în trei timpi, astfel:

a) Timpul unu - mâna dreaptă se ridică puţin pe curea, se scoate arma de la umăr şi se prinde

cu mâna stângă de uluc şi apărătoarea mâinii, cu încărcătorul spre stânga şi retezătura dinainte a

ţevii la nivelul ochilor - fig. nr. 32 a;

b) Timpul doi - cu mâna dreaptă se duce cureaua de purtare spre dreapta, trecând, în

acelaşi timp, cotul mâinii drepte pe sub aceasta - fig. nr. 32 b.



a b c

Figura nr. 32

c) Timpul trei - Se trece cureaua de purtare peste cap; se prinde arma cu mâna dreaptă de

gâtul patului, iar mâna stângă se lasă energic pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă

- fig. nr. 32 c.

(3) Arma cu pat rabatabil se mânuieşte în trei timpi, astfel:

a) Timpul unu - cu mâna dreaptă se scoate arma de la umăr, fără a scoate cotul mâinii drepte

de sub curea; cu mâna stângă se prinde arma de uluc şi apărătoarea mâinii/mânerul ulucului, se

întoarce cu ţeava în sus şi se aduce în faţa pieptului, cu încărcătorul spre stânga, apoi cu mâna

dreaptă se duce cureaua de purtare spre dreapta, împingând, în acelaşi timp, cotul mâinii pe sub

aceasta - fig. nr. 33 a;

b) Timpul doi - se trece cureaua de purtare peste cap - fig. nr. 33 b;

c) Timpul trei - se prinde arma cu mâna dreaptă de cutia mecanismelor, cu degetul mare spre

interior şi celelalte patru degete pe dinafară, alăturate şi întinse peste mânerul armei, iar mâna

stângă se lasă energic pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 33 c.

a b c

Figura nr. 33



Art. 54. - Trecerea armei de la piept la umăr se execută în trei timpi, la comanda „Soldat, la


a) Timpul unu - cu mâna stângă se prinde arma de uluc şi apărătoarea mâinii, se duce puţin

înainte şi în sus; în acelaşi timp, se scoate mâna dreaptă de sub curea şi se apucă de gâtul patului/la

arma cu pat rabatabil se prinde cureaua cu mâna dreaptă, de lângă cutia mecanismelor, cu palma

orientată în sus - fig. nr. 34.


b) Timpul doi - ridicând puţin arma, se scoate cureaua de după cap şi se aduce arma în faţă,

vertical, cu încărcătorul spre stânga şi retezătura dinainte a ţevii la nivelul ochilor; arma cu pat

rabatabil se întoarce cu ţeava în jos şi încărcătorul spre dreapta - fig. nr. 35;

c) Timpul trei - cu mâna dreaptă se prinde de partea de sus a curelei şi se trece în poziţia la

umăr, apoi mâna coboară pe curea până când braţul formează un unghi drept cu antebraţul; mâna

stângă se lasă energic pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 36.

Figura nr. 36

Art. 55. - Trecerea armei de la umăr la spate se execută în trei timpi, la comanda „Soldat, la

spate - ARM'!”, astfel:



a) Timpul unu - cu mâna stângă se prinde cureaua de purtare la nivelul umărului drept, iar cu

mâna dreaptă se prinde patul/ţeava armei - fig. nr. 37;

Figura nr. 37

b) Timpul doi - cu mâna dreaptă se ridică arma pe verticală, iar cu mâna stângă se trece

cureaua de purtare peste cap şi se aranjează pe umărul stâng - fig. nr. 38;

Figura nr. 38

c) Timpul trei - se aranjează coifura pe cap, apoi braţele se duc energic pe lângă corp, ca la


Art. 56. - Trecerea armei de la spate la umăr se execută în trei timpi, la comanda „Soldat, la


a) Timpul unu - cu mâna stângă se prinde cureaua de purtare la nivelul umărului stâng, iar

cu mâna dreaptă se prinde, în acelaşi timp, patul/ţeava armei - fig. nr. 40;



Figura nr. 39

Figura nr. 40

b) Timpul doi - cu mâna dreaptă se ridică puţin arma, iar cu mâna stângă se trece cureaua de

purtare peste cap, pe umărul drept - fig. nr. 41;

Figura nr. 41



c) Timpul trei - se aranjează coifura pe cap, apoi mâna dreaptă coboară pe curea până când

braţul formează cu antebraţul un unghi drept; mâna stângă se lasă energic pe lângă corp, ca la


Figura nr. 42

Art. 57. - (1) De la spate la piept, arma cu pat fix se mânuieşte, mai întâi, din poziţia la spate

în poziţia la umăr şi apoi, din poziţia la umăr în poziţia la piept.

(2) Trecerea armei cu pat rabatabil de la spate la piept se execută la comanda „Soldat, la

piept - ARM'!”, într-un singur timp, astfel: cu mâna dreaptă se apucă arma de partea dinainte a ţevii

şi se aduce în poziţia la piept, prin rularea curelei pe umărul stâng.

Art. 58. - (1) De la piept la spate, arma cu pat fix se mânuieşte, mai întâi, din poziţia la piept

în poziţia la umăr şi apoi, din poziţia la umăr în poziţia la spate.

(2) Trecerea armei cu pat rabatabil de la piept la spate se execută la comanda „Soldat, la

spate - ARM'!”, într-un singur timp, astfel: cu mâna dreaptă se apucă arma de partea dinainte a ţevii

şi se duce în poziţia la spate, prin rularea curelei pe umărul stâng.

3. Punerea şi scoaterea baionetei

Art. 59. - (1) Punerea baionetei se execută din poziţia drepţi cu arma la picior la comanda

„Soldat, puneţi - BAIONETA!”.

(2) La arma cu pat rabatabil, baioneta se pune pe timpul rezolvării unor situaţii tactice sau,

în alte împrejurări, la ordin.

(3) Militarul dotat cu centură execută comanda în patru timpi, astfel:

a) Timpul unu - cu mâna dreaptă, duce arma între genunchi, cu patul sprijinit pe sol şi cu

încărcătorul îndreptat înainte - fig. nr. 43 a;

b) Timpul doi - cu mâna stângă, desprinde cureluşa de siguranţă, iar cu mâna dreaptă prinde

mânerul baionetei - fig. nr. 43 b;



c) Timpul trei - prinde cu mâna stângă teaca baionetei de manşon, iar cu mâna dreaptă,

scoate baioneta şi o conduce de-a lungul vergelei până când se fixează inelul pe

manşon/ascunzătorul de flăcări şi zăvorul în pragul de siguranţă - fig. nr. 43 c;

d) Timpul patru - cu mâna dreaptă, duce arma în poziţia la picior, iar mâna stângă revine ca

la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 43 d.

a b c d

Figura nr. 43

(4) Militarul dotat cu centură cu bretele execută comanda în trei timpi, astfel:



b) Timpul doi - ţinând arma cu mâna stângă între genunchi, desface cu mâna dreaptă

cureluşa de siguranţă, scoate baioneta şi o conduce de-a lungul vergelei până când se fixează inelul

pe manşon/ascunzătorul de flăcări şi zăvorul în pragul de siguranţă - fig. nr. 44 b;

c) Timpul trei - cu mâna dreaptă, duce arma în poziţia la picior, iar mâna stângă revine ca la

poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 44 c;

a b c

Figura nr. 44



Art. 60. - (1) Scoaterea baionetei se execută din poziţia drepţi cu arma la picior la comanda

„Soldat, scoateţi - BAIONETA!”.

(2) Militarul dotat cu centură execută comanda în patru timpi, astfel:



b) Timpul doi - cu mâna dreaptă, ţine arma de ţeavă, deasupra camerei de gaze, iar cu mâna

stângă, prinde mânerul baionetei, prin exterior, apasă cu degetul mare pe butonul de fixare şi scoate

baioneta - fig. nr. 45 b;

c) Timpul trei - cu mâna dreaptă, prinde teaca de manşonul de cauciuc, iar cu mâna stângă

introduce baioneta în teacă, prinzând şi cureluşa de siguranţă - fig. nr. 45 c;



(3) Militarul dotat cu centură cu bretele execută comanda în patru timpi, astfel:



b) Timpul doi - cu mâna dreaptă, ţine arma de ţeavă, deasupra camerei de gaze, iar cu mâna

stângă, prinde mânerul baionetei, prin exterior, apasă cu degetul mare pe butonul de fixare şi scoate

baioneta - fig. nr. 46 b;

a b c d

Figura nr. 45



a b c d

Figura nr. 46

c) Timpul trei - ţinând arma între genunchi, mută baioneta în mâna dreaptă, apoi, cu mâna

stângă prinde teaca baionetei, iar cu mâna dreaptă, introduce baioneta în teacă, prinzând şi cureluşa

de siguranţă - fig. nr. 46 c;



4. Deplasarea şi oprirea din mişcare cu arma

Art. 61. - (1) Deplasarea şi oprirea din mişcare cu arma se execută după aceleaşi reguli şi la

aceleaşi comenzi ca şi fără armă.

(2) Deplasarea în pas normal cu arma în cumpănire/în mână/la umărul drept/la piept sau la

spate se execută, în funcţie de situaţia concretă, la comanda „Soldat, înainte - MARŞ!”. Pentru

deplasarea cu arma în cumpănire/în mână se comandă, mai întâi, mânuirea armei în cumpănire/în

mână. Pe timpul deplasării, militarul mişcă normal mâna liberă pe lângă corp, iar dacă are arma la

spate, mişcă normal ambele mâini.

(3) Deplasarea în pas alergător/în fugă se execută cu arma în cumpănire, la piept sau la

spate, la comanda „Soldat, înainte pas alergător/fuga - MARŞ!”. După partea prevestitoare a

comenzii, militarul apleacă puţin corpul înainte, îndoaie mâna stângă cu pumnul închis astfel încât

braţul să formeze cu antebraţul un unghi drept, iar după partea săvârşitoare, porneşte cu piciorul

stâng; dacă are arma la spate, îndoaie ambele mâini, mişcându-le normal pe lângă corp pe timpul

deplasării.

(4) Oprirea din mişcare cu arma se execută la comanda „Soldat - STAI!”, în acelaşi mod ca

atunci când militarul nu are arma asupra sa. După oprire, militarul, având arma în cumpănire/în

mână, o mânuieşte în poziţia la picior, la comandă.

(5) Militarii constituiţi în formaţie se opresc din mişcare în acelaşi mod ca atunci când nu au

armamentul asupra lor.



5. Întoarcerile de pe loc cu arma

Art. 62. - (1) Întoarcerile de pe loc cu arma se execută individual sau cu formaţia, după

aceleaşi reguli şi comenzi ca şi la cele fără armă.

(2) Când se execută întoarcerile de pe loc cu arma la picior, după partea prevestitoare a

comenzii, militarul ridică arma de pe sol la 3 - 4 cm, iar după partea săvârşitoare, concomitent cu

executarea ultimului timp al mişcării, militarul lasă arma pe sol, lângă vârful piciorului drept.

6. Mânuirile armei de pe loc; corectarea poziţiei greşite a armei

Art. 63. - (1) Mânuirile armei se execută numai cu baioneta pusă la armă, la armamentul

prevăzut cu acest element constructiv.

(2) Mânuirile armei se execută la comandă, cu mişcări ritmice, pentru prezentarea onorului,

cu ocazia unor ceremonii militare, pentru a se asigura uniformizarea deplasării militarilor cu

armamentul individual în formaţie. Ritmicitatea trebuie să reiasă din executarea precisă, uniformă şi

energică a fiecărei mişcări, respectarea duratei pauzelor dintre mişcări şi din atingerea simultană a

armei.

(3) Arma se mânuieşte de la picior la umărul stâng şi invers, de la picior în prezentare şi

invers, din prezentare la umărul stâng.

(4) Militarii dotaţi cu armament cu pat rabatabil, puşcă mitralieră şi puşcă cu lunetă prezintă

onorul cu arma la piept, prin trecerea armei de la o poziţie la alta, fără baionetă; militarii dotaţi cu

mitralieră nu prezintă onorul şi rămân în poziţia drepţi cu arma la picior.

(5) Militarii dotaţi cu mitralieră execută doar mânuirea armei de la picior la umărul stâng şi

invers, în vederea executării defilării.

Art. 64. - Mânuirea armei - pistol mitralieră, puşcă automată - de la picior la umărul stâng se

execută la comanda: ”Grupă/pluton ... la umărul stâng - ARM!” în trei timpi, astfel:

a) Timpul unu: se apucă arma cu mâna dreaptă de mânerul baionetei şi ţeavă - puşca

mitralieră de ţeavă şi crăcan, între inelul cu ureche şi camera de gaze; puşca cu lunetă de ţeavă şi

tubul de gaze, deasupra inelului curelei de purtare; carabina SKS de ţeavă şi tubul de gaze, sub

inelul curelei de purtare - şi se ridică energic în faţa corpului, paralel cu acesta, pe direcţia axului

corpului, astfel încât braţul să fie paralel cu solul - fig. nr. 47, 48, 49.

b) Timpul doi: se aduce arma, energic, în partea stângă a corpului, astfel încât aceasta să fie

perpendiculară pe sol; se apucă cu mâna stângă de mânerul pistol - carabina SKS de gâtul patului,

având degetul arătător lipit de patul armei şi orientat către sol, celelalte degete fiind strânse şi lipite

de gâtul patului -, pumnul mâinii drepte fiind în dreptul umărului stâng - fig. nr. 50 şi 51.

c) Timpul trei: se duce mâna dreaptă energic prin faţa corpului, ca la poziţia drepţi fără armă

- fig. nr. 52.



Figura nr. 47 Figura nr. 48 Figura nr. 49


Art. 65. - Mânuirea armei - pistol mitralieră, puşcă automată - de la umărul stâng la picior se

execută la comanda : ”Grupă/pluton... la picior - ARM!” în trei timpi, astfel:



a) Timpul unu: se înclină arma la o lăţime de palmă de umărul stâng, concomitent cu

prinderea acesteia cu palma mâinii drepte de ţeavă şi tubul de gaze; puşca mitralieră de ţeavă şi

crăcan, între inelul cu ureche şi camera de gaze; puşca cu lunetă şi carabina SKS de ţeavă şi tubul

de gaze, deasupra inelului curelei de purtare - fig. nr. 53 şi 54.

b) Timpul doi: se aduce arma, energic, pe drumul cel mai scurt, prin faţa corpului către

partea dreaptă, cu pumnul în dreptul şoldului; în acelaşi timp, mâna stângă se aduce spre partea

dreaptă având antebraţul paralel cu solul, palma întinsă, orientată spre corp, lipită de baionetă,

având degetul mic la nivelul retezăturii dinainte a ţevii - la puşca mitralieră palma întinsă, lipită de

crăcan, cu degetul mic la nivelul inelului cu ureche - fig. nr. 55 şi 56.

c) Timpul trei: se aşază arma cu talpa patului pe sol, fără a mişca corpul, concomitent cu

ducerea mâinii stângi, energic, în jos, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 47.

Art. 66. - Mânuirea armei - pistol mitralieră, puşcă automată - de la picior în prezentare se

execută la comanda ”Grupă/pluton... pentru onor înainte/spre dreapta/spre stânga prezentaţi -

ARM!” în patru timpi, astfel:

a) Timpul unu: se apucă arma cu mâna dreaptă de mânerul baionetei şi ţeavă - puşca



inelul curelei de purtare - şi se ridică energic în faţa corpului, paralel cu acesta, pe direcţia axului

corpului, astfel încât braţul să fie paralel cu solul - fig. nr. 57 şi 58 .

Figura nr. 53 Figura nr. 54 Figura nr. 55 Figura nr. 56



b) Timpul doi: se duce energic mâna stângă în faţă, şi se apucă arma de ţeavă şi tubul de

gaze; puşca mitralieră, puşca cu lunetă şi carabina SKS de uluc şi apărătoarea mâinii

- fig. nr. 59 şi 60.

c) Timpul trei: se lasă greutatea armei în mâna stângă, iar mâna dreaptă se duce la gâtul

patului, sub capacul cutiei mecanismelor, cu degetul mare orientat spre stânga, iar celelalte patru

degete lipite şi întinse în prelungirea patului armei; puşca cu lunetă în scobitura patului

- fig. nr. 61 şi 62.







d) Timpul patru: se duce energic arma spre corp, având pumnul mâinii stângi lipit de piept,

cu retezătura dinainte a ţevii la nivelul bărbiei - puşca mitralieră şi puşca cu lunetă cu cătarea în



dreptul ochilor; carabina SKS cu cătarea în dreptul buzelor -, braţul drept întins, având palma sub

cutia mecanismelor, cu degetul mare orientat către stânga, iar celelalte degete lipite şi întinse în

prelungirea patului armei, concomitent cu întoarcerea energică a capului către persoana căreia i se

prezintă onorul - fig. nr. 63 şi 64.

Art. 67. - Mânuirea armei - pistol mitralieră, puşcă automată - din prezentare la picior se

execută la comanda ”Grupă/pluton..., la picior - ARM!” în trei timpi, astfel:

a) Timpul unu: se apucă energic cu mâna dreaptă de mânerul baionetei şi ţeavă - puşca



inelul curelei de purtare - astfel încât antebraţul să fie paralel cu solul şi pe aceeaşi linie cu pumnul

- fig. nr. 65 şi 66.

b) Timpul doi: se aduce arma, energic, pe drumul cel mai scurt, prin faţa corpului către

partea dreaptă, cu pumnul în dreptul şoldului; în acelaşi timp, mâna stângă se aduce spre partea

dreaptă, având antebraţul paralel cu solul, palma întinsă, orientată spre corp, lipită de baionetă,

având degetul mic la nivelul retezăturii dinainte a ţevii - la puşca mitralieră palma întinsă, lipită de

crăcan, cu degetul mic la nivelul inelului cu ureche - fig. nr. 67 şi 68.

c) Timpul trei: se aşază arma cu talpa patului pe sol, fără a mişca corpul, concomitent cu

ducerea mâinii stângi energic în jos, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 50.





Art. 68. - Mânuirea armei - pistol mitralieră, puşcă automată - din prezentare la umărul stâng

se execută, de regulă, pentru trecerea subunităţilor la defilare, la comanda ”Grupă/pluton... la

umărul stâng - ARM!”, în trei timpi, astfel:

a) Timpul unu: se apucă energic cu mâna dreaptă de mânerul baionetei şi ţeavă - puşca



inelul curelei de purtare - astfel încât antebraţul să fie paralel cu solul şi pe aceeaşi linie cu pumnul

- fig. nr. 69.

b) Timpul doi: se aduce arma, energic, în partea stângă a corpului, astfel încât aceasta să fie

perpendiculară pe sol; se apucă cu mâna stângă de mânerul pistol - carabina SKS de gâtul patului,

având degetul arătător lipit de patul armei şi orientat către sol, celelalte degete fiind strânse şi lipite

de gâtul patului -, pumnul mâinii drepte fiind în dreptul umărului stâng - fig. nr. 70.

c) Timpul trei: se duce mâna dreaptă, energic, prin faţa corpului, ca la poziţia drepţi fără

armă - fig. nr. 71.




Art. 69. - (1) Poziţia greşită a armei se corectează prin comenzi, fără ca instructorul să pună

mâna pe militar sau pe armă.

(2) Când arma este la umărul stâng, în scopul mânuirii acesteia, corectarea se face prin

formula: ”Soldatul ..., patul armei puţin înainte!/înapoi!”.

(3) Când arma este la umărul drept, în scopul trecerii acesteia de la o poziţie la alta,

corectarea se face prin formula ”Soldatul ..., cotul mai înapoi!/mai în faţă!” sau ”Soldatul…, mâna

mai sus/mai jos pe cureaua armei!”.

(4) Când arma este în prezentare, corectarea se face prin formula ”Soldatul..., patul armei

puţin înainte/înapoi!”, ”Soldatul..., patul armei puţin mai la stânga!/dreapta!”, ”Soldatul ..., arma

mai sus!/jos!”

7. Salutul şi prezentarea onorului, de pe loc şi din mişcare

Art. 70. - Salutul cu arma se execută individual, de pe loc şi din mişcare, la comandă şi din

proprie iniţiativă; în toate situaţiile în care salută, militarul urmăreşte cu privirea superiorul,

întorcând capul după acesta, fără a depăşi un unghi de 45 de grade.

Art. 71. - (1) De pe loc, când militarii sunt în afara formaţiei, salutul se execută la comanda

”ATENŢIUNE!”, dată de militarul care observă primul superiorul, astfel:

a) militarii cu arma în poziţia la picior/la umărul drept, de curea/în cumpănire/în mână se

întorc cu faţa spre superior, iau poziţia drepţi cu arma la picior/la umărul drept, de curea/în

cumpănire şi îl urmăresc cu privirea - fig. nr. 72;



b) militarii cu arma în poziţia la umărul stâng se întorc cu faţa către superior, iau poziţia

drepţi cu arma la umărul stâng, salută prin ducerea energică a mâinii drepte în partea stângă a

pieptului, cu palma întinsă orientată către corp şi vârful degetului mijlociu lipit de armă, având

antebraţul paralel cu solul - fig. nr. 73.

Figura nr. 72

Figura nr. 73

c) militarii cu arma în poziţia la piept se întorc cu faţa către superior, iau poziţia drepţi cu

arma la piept, salută, prinzând energic arma cu mâna stângă de apărătoarea mâinii şi uluc, cu cele

patru degete pe dinafară, iar cu degetul mare pe interior, şi îl urmăresc cu privirea - fig. nr. 74 a;

d) militarii cu arma în poziţia la spate se întorc cu faţa către superior, iau poziţia drepţi cu

arma la spate, salută cu mâna dreaptă la coifură şi îl urmăresc cu privirea, întorcând capul după

acesta - fig. nr. 74 b.



a b

Figura nr. 74

(2) După ce persoana salutată a depăşit cu 2 - 3 paşi ultimul militar de pe direcţia de

deplasare, la comanda „CONTINUAŢI!”, dată de cel mai mare în grad/la grade egale, cel mai mare

în funcţie, dintre cei prezenţi, militarii reiau activitatea iniţială. Dacă persoana salutată se opreşte şi

comandă „CONTINUAŢI!” sau „Pe loc - REPAUS!”, militarii execută comanda acesteia, transmisă

de cel mai mare în grad/la grade egale, cel mai mare în funcţie dintre cei prezenţi.

(3) Din proprie iniţiativă, militarul cu arma asupra sa salută în acelaşi mod ca în situaţiile

menţionate la alineatul (1) din prezentul articol. După ce superiorul a trecut de locul în care se

găseşte militarul, acesta încetează să salute şi îşi reia activitatea.

Art. 72. - (1) Din mişcare, militarul care are arma asupra sa salută din proprie iniţiativă, în

pas normal.

(2) Când se deplasează cu arma la umărul drept, de curea, la 5-6 paşi de superior, o dată cu

punerea piciorului stâng pe sol, militarul întoarce energic capul spre cel salutat şi continuă

deplasarea în pas normal; braţul mâinii drepte formează cu antebraţul un unghi drept, iar cotul este

lipit de corp cu partea interioară; degetele mâinii drepte ţin cureaua armei peste partea din faţă, mai

puţin degetul mare care este întins şi ţine cureaua de-a lungul părţii interioare, iar mâna stângă se

ţine pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 75.



Figura nr. 75 Figura nr.76 Figura nr. 77

(3) Când se deplasează în pas normal cu arma în cumpănire/în mână, la 5-6 paşi de superior,

o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarul întoarce energic capul spre cel salutat şi continuă

deplasarea în pas normal; mâna dreaptă este întinsă pe lângă corp cu arma în cumpănire/în mână, iar

mâna stângă se ţine pe lângă corp ca la poziţia drepţi fără armă; după ce a trecut cu 2-3 paşi de

superior, o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarul întoarce capul înainte şi continuă

deplasarea în pas normal - fig. nr. 76.

(4) Când se deplasează în pas normal cu arma la piept, la 5 - 6 paşi de superior, odată cu

punerea piciorului stâng pe sol, militarul întoarce energic capul spre cel salutat, concomitent cu

prinderea armei cu mâna stângă de apărătoarea mâinii şi de uluc; mâna dreaptă se menţine pe gâtul

patului/capacul cutiei mecanismelor ca la poziţia drepţi cu arma la piept. După ce a trecut cu 2-3

paşi de superior, odată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarul lasă energic mâna stângă de pe

apărătoarea mâinii şi uluc pe lângă corp, concomitent cu întoarcerea capului înainte şi continuă

deplasarea în pas normal - fig. nr. 77;

(5) Salutul în pas normal cu arma la spate se execută în acelaşi mod ca salutul din mişcare

fără armă - fig nr. 78;

(6) Când se deplasează în pas alergător/în fugă cu arma, la 10–15 paşi de superior, militarul

continuă deplasarea în pas normal, îşi aranjează ţinuta şi salută prin unul din procedeele menţionate

la alineatele precedente din prezentul articol, în funcţie de poziţia în care ţine arma. După ce a trecut

de superior cu 2-3 paşi, militarul reia deplasarea în pas alergător/în fugă.



Figura nr. 78

Art. 73. - (1) Onorul cu arma se prezintă numai cu formaţia, de pe loc şi din mişcare.

(2) De pe loc, onorul cu arma se prezintă din poziţia drepţi, cu mişcări ritmice şi precise, la

comanda „Grupă, pentru onor înainte/spre dreapta/spre stânga, prezentaţi - ARM'!”.

(3) Subunităţile/unităţile de militari cu arma la umărul stâng prezintă onorul după aceleaşi

comenzi şi reguli ca la mânuirea armei de la picior în prezentare, cu mânuirea, în prealabil, a armei

la picior.

(4) După mânuirea armei în prezentare, persoana căreia i se prezintă onorul este urmărită cu

privirea, până trece de formaţie, prin întoarcerea capului, fără a se depăşi un unghi de 45 de grade.

După ce a depăşit formaţia cu 2-3 paşi, la comanda “Grupă la umărul stâng - ARM’!”, după partea

prevestitoare a comenzii, militarii întorc energic capul înainte, iar după partea săvârşitoare a

comenzii, mânuiesc arma la umărul stâng. Arma se poate mânui şi direct, din prezentare la picior.

(5) Militarii din subunităţile/unităţile cu arma la piept prezintă onorul, prinzând energic cu

mâna stângă, după partea săvârşitoare a comenzii, apărătoarea mâinii şi ulucul, concomitent cu

întoarcerea capului în direcţia respectivă; mâna dreaptă se menţine ca la poziţia drepţi cu arma la

piept; când persoana căreia i se prezintă onorul a trecut de formaţie, se comandă „Grupă -

DREPŢI!”. După partea prevestitoare a comenzii, militarii întorc energic capul înainte, iar după

partea săvârşitoare, lasă energic mâna stângă pe lângă corp, rămânând în poziţia drepţi cu arma la

piept.

(6) Din mişcare, onorul cu arma se prezintă la comanda ”Grupă/pluton ..., pentru onor spre

dreap-TA!/stân-GA!”, astfel:

a) când armamentul este în poziţia ”la umărul drept”, de curea, după partea săvârşitoare a

comenzii, care se dă o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarii execută un pas normal cu

piciorul drept şi, o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, se opreşte mişcarea braţului stâng, cu

pumnul strâns, concomitent cu întoarcerea capului spre dreapta/stânga;



b) când armamentul este în poziţia ”la umărul stâng”, după partea săvârşitoare a comenzii,

care se dă o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarii execută un pas normal cu piciorul drept

şi, concomitent cu punerea piciorului stâng pe sol, încep mişcarea braţului drept, ca la pasul de

defilare;

c) când armamentul este în poziţia ”la piept”, pentru militarii dotaţi cu armament cu pat

normal - după partea prevestitoare a comenzii, militarii apucă energic cu mâna stângă ulucul şi

apărătoarea mâinii; braţul dreapt cu pumnul strâns, se mişcă pe lângă corp ca la pasul de defilare.

După partea săvârşitoare a comenzii, care se dă o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarii

mai execută un pas cu piciorul drept şi, o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, întorc capul

energic spre dreapta/stânga; pentru militarii dotaţi cu armament cu pat rabatabil - după partea

prevestitoare a comenzii, militarii apucă energic cu mâna stângă ulucul şi apărătoarea mâinii; braţul

dreapt, cu pumnul strâns, se mişcă pe lângă corp ca la pasul de defilare. După partea săvârşitoare a

comenzii, care se dă o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarii mai execută un pas cu

piciorul drept şi, o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, întorc energic capul spre dreapta/stânga.

(7) După ce ultimul rând din formaţie a depăşit persoana căreia i s-a prezentat onorul, se dă

comanda ”Grupă/pluton ... pas normal - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, care se dă o

dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarii mai execută un pas cu piciorul drept şi, o dată cu

punerea piciorului stâng pe sol, întorc capul către înainte şi continuă mişcarea braţului, specifică

pasului normal.”

8. Descoperirea şi acoperirea

Art. 74. - (1) Descoperirea şi acoperirea militarului când are arma asupra sa se execută la

comandă sau din proprie iniţiativă.

(2) Descoperirea se execută la aceeaşi comandă ca atunci când militarul nu are arma

asupra sa.

(3) Militarul aflat în poziţia drepţi cu arma la picior/în cumpănire se descoperă în trei timpi,

astfel:

a) Timpul unu - cu mâna dreaptă duce arma între genunchi, cu patul sprijinit pe sol;

b) Timpul doi - se descoperă cu mâna dreaptă şi duce coifura în mâna stângă;

c) Timpul trei - cu mâna dreaptă ia arma şi o aliniază lateral, lângă vârful piciorului drept

sau în poziţia în cumpănire, iar cu mâna stângă duce coifura lateral, rămânând în poziţia drepţi.

(4) Militarul aflat în poziţia drepţi cu arma la umărul drept/la piept/la spate se descoperă în

doi timpi, astfel:

a) Timpul unu - lasă arma sprijinită liber, având cureaua pe umăr, ia coifura de pe cap cu

mâna dreaptă şi o duce în mâna stângă;



b) Timpul doi - revine în poziţia iniţială, cu mâna dreaptă pe curea/pe gâtul patului/pe

capacul cutiei mecanismelor/pe lângă corp, iar cu mâna stângă duce coifura lateral, rămânând în

poziţia drepţi.

(5) Acoperirea se execută la aceeaşi comandă ca atunci când militarul nu are arma

asupra sa.

(6) Militarul descoperit, aflat în poziţia drepţi cu arma la picior/în cumpănire, se acoperă în

trei timpi, astfel:

a) Timpul unu - cu mâna dreaptă duce arma între genunchi, cu patul sprijinit pe sol;

b) Timpul doi - cu mâna stângă aduce coifura în faţa pieptului, o apucă cu amândouă

mâinile şi o aranjează pe cap;

c) Timpul trei - cu mâna dreaptă ia arma şi o aliniază lateral, lângă vârful piciorului drept

sau în poziţia în cumpănire, iar mâna stângă se duce lateral în poziţia drepţi.

(7) Militarul descoperit, aflat în poziţia drepţi cu arma la umărul drept/la piept/la spate, se

acoperă în doi timpi, astfel:

a) Timpul unu - cu mâna stângă, aduce coifura în faţa pieptului, o prinde cu amândouă

mâinile şi o aranjează pe cap; arma, având cureaua pe umăr, este lăsată liber pe lângă corp;

b) Timpul doi - revine în poziţia iniţială cu mâna dreaptă pe curea/pe gâtul patului/pe lângă

corp şi duce mâna stângă pe lângă corp, rămânând în poziţia drepţi.

(8) Militarul cu arma la umărul stâng se descoperă/acoperă după ce, mai întâi, a mânuit, la

comandă sau din proprie iniţiativă, arma la picior, apoi execută prevederile alin. (3).

(9) Când se descoperă/acoperă din proprie iniţiativă, mişcările pe care le execută militarul,

precum şi poziţia încare ţine coifura, sunt aceleaşi ca atunci când activitatea se execută la comandă.

9. Ieşirea din formaţie a militarului, prezentarea în faţa comandantului şi intrarea în

formaţie

Art. 75. - (1) Ieşirea din formaţie a militarului cu arma se execută în pas normal/pas

alergător/în fugă,după aceleaşi reguli şi comenzi ca atunci când nu are armă. Ieşirea din formaţie se

execută la comanda „Soldatul ... - numele - LA MINE!” sau „Soldatul ... - numele -, la ... - se indică

numărul - paşi, în faţa formaţiei, pas alergător/fuga - MARŞ!”. Dacă are arma la umăr, mânuieşte

mai întâi arma în cumpănire/în mână şi apoi iese din formaţie.

(2) La prezentarea în faţa comandantului/superiorului, se opreşte la 3-4 paşi în faţa acestuia

în poziţia drepţi şi, în funcţie de situaţie, procedează astfel:

a) când este cu arma la picior/în cumpănire, mânuieşte arma pe umăr şi execută salutul

individual cu arma; dacă nu i se ordonă să mânuiască arma la picior, militarul rămâne cu arma pe

umăr pe tot timpul cât primeşte ordinul sau raportează despre executarea ordinului primit;

b) când este cu arma la umăr, ia poziţia drepţi;



c) când are arma la spate, ia poziţia drepţi şi salută ducând mâna la coifură;

d) când are arma la piept, ia poziţia drepţi şi salută, apucând arma cu mâna stângă de uluc şi

apărătoarea mâinii;

e) arma cu pat rabatabil se mânuieşte la umăr/la picior, militarul rămânând în poziţia drepţi.

(3) În toate situaţiile, la prezentarea în faţa comandantului/superiorului, formula de adresare

pe timpul salutului este aceeaşi ca în situaţia în care militarul nu are armă.

(4) La plecarea din faţa comandantului/superiorului militarul salută, se întoarce la

dreapta/stânga, mânuieşte arma în poziţia în care a avut-o la prezentare şi îşi continuă deplasarea

spre formaţie sau spre locul indicat.

(5) Intrarea în formaţie a militarului cu arma se execută după ace- leaşi reguli şi comenzi ca

atunci când nu are armă. După ce îşi ocupă locul în formaţie, militarul mânuieşte arma în aceeaşi

poziţie pe care o au ceilalţi militari din formaţie.

CAPITOLUL III

Poziţiile pentru luptă şi pentru aruncarea grenadelor de mână;

procedee de deplasare pe câmpul de luptă

Art. 76. - (1) Poziţiile pentru luptă culcat, în genunchi şi în picioare se iau în raport cu

obstacolul pe care îl are militarul în faţă, pe timpul luptei, cu scopul de a se feri de observarea şi

focul adversarului şi de a executa în cele mai bune condiţii tragerea cu armamentul individual.

(2) Pentru a oferi o ţintă cât mai mică în luptă, militarul alege, din proprie iniţiativă,

adăpostirea şi poziţia pentru luptă care îl avantajează cel mai mult, de regulă, fără ca acestea să fie

indicate prin comandă.

(3) Pe timpul executării instrucţiei de front, poziţiile pentru luptă culcat, în genunchi şi în

picioare se execută de către militari care au armamentul asupra lor, potrivit comenzilor/semnalelor

specifice fiecărei poziţii.

(4) Poziţiile pentru luptă se pot executa de pe loc şi din mişcare.

(5) Înainte de a lua o nouă poziţie pentru luptă, militarul asigură arma şi, dacă este necesar,

rabatează patul armei. Pe timpul executării poziţiilor pentru luptă, se vor urmări rapiditatea şi

precizia în mişcări.

SECŢIUNEA 1

Poziţiile pentru luptă

Art. 77. - (1) Poziţia pentru luptă culcat se execută cu pistolul mitralieră/puşca

mitralieră/puşca automată/puşca semiautomată cu lunetă/aruncătorul de grenade antitanc

portativ/mitraliera/pistolul şi se ia la comanda „Soldat, pentru luptă - CULCAT!”, în doi timpi,

astfel:



a) Timpul unu - militarul, ţinând arma în cumpănire, face o jumătate de întoarcere la

dreapta, fără a alătura piciorul stâng lângă cel drept, după care face un pas mai mare cu piciorul

stâng; apleacă corpul înainte, având piciorul drept complet întins şi mâna stângă înainte, cu braţul şi

antebraţul în unghi drept şi palma spre sol;

b) Timpul doi - menţinând arma cu ţeava orientată spre obiectiv, se culcă către înainte pe

sol, pentru a câştiga cât mai mult teren în faţă, sprijinindu-se succesiv pe genunchiul drept şi apoi pe

cel stâng, pe antebraţul şi palma stângă, cu degetele orientate spre dreapta, târând vârful piciorului

drept; duce arma înainte şi o apucă cu mâna stângă de ulucul ţevii, iar cu mâna dreaptă de mânerul

pistol, cu degetul arătător de-a lungul gărzii trăgaciului; sprijină pistolul mitralieră/puşca automată

cu colţul patului şi încărcătorul pe sol şi se aşază cu faţa spre obiectiv, apoi depărtează picioarele

lateral cu vârfurile spre în afară, lipite de sol, la o distanţă unul faţă de altul aproximativ egală cu

lăţimea umerilor militarului, iar corpul orientat la un unghi de 30 de grade faţă de direcţia de tragere

- fig. nr. 79.

(2) Militarii stângaci execută toate mişcările pentru luarea poziţiilor pentru luptă, aşa cum

sunt descrise cele pentru militarii care folosesc mâna dreaptă, dar, pe timpul mişcării, mută arma pe

partea stângă, schimbând poziţia mâinilor şi picioarelor, precum şi orientarea corpului.

(3) Revenirea în poziţia drepţi cu arma în cumpănire se execută la comanda „Soldat -

DREPŢI!”, în trei timpi, astfel:

Figura nr. 79

a) Timpul unu - prinde arma cu mâna stângă de uluc şi apărătoarea mâinii cu încărcătorul

spre dreapta şi gura ţevii ridicată; lasă greutatea corpului pe partea stângă, îndoaie genunchiul drept,

trăgându-l cât mai aproape de piept, fără a ridica partea dinainte a corpului şi în acelaşi timp pune

palma dreaptă pe sol;



b) Timpul doi - sprijinindu-se pe cotul stâng, pe palma dreaptă şi pe genunchiul drept, duce

piciorul stâng înainte, răsuceşte arma cu încărcătorul spre sol, înclinând-o cu gura ţevii în sus, la 45

de grade faţă de orizontală;

c) Timpul trei - se ridică, aducând piciorul drept lângă cel stâng, concomitent cu mutarea

armei în mâna dreaptă, şi rămâne în poziţia drepţi cu arma în cumpănire.

(4) Trăgătorul cu puşca semiautomată cu lunetă execută aceleaşi mişcări ca trăgătorul cu

pistolul mitralieră/puşca automată cu precizarea că, după luarea poziţiei pentru luptă culcat, lasă

greutatea corpului pe partea stângă, cu mâna dreaptă deschide husa lunetei, scoate luneta şi o

fixează la armă, după care revine în poziţia pentru luptă, cu corpul înclinat la 30 de grade faţă de

direcţia de tragere, având mâna dreaptă în scobitura din patul armei, cu degetul arătător pe garda

trăgaciului, iar cu mâna stângă, ţinând arma de uluc şi apărătoarea mâinii.

(5) Trăgătorul cu aruncătorul de grenade antitanc portativ, după ce a luat poziţia pentru luptă

culcat, orientat cu faţa spre obiectiv, lasă pistolul mitralieră/puşca automată pe sol în dreapta sa, cu

ţeava îndreptată pe direcţia de tragere şi trece aruncătorul din poziţia de marş în poziţia pentru luptă.

Pentru aceasta, se întoarce pe partea stângă a corpului şi scoate aruncătorul de la spate, folosindu-se

de ambele mâini; cu mâna stângă, apucă cureaua puţin mai jos de umărul stâng, iar cu mâna

dreaptă, de culată şi trece aruncătorul peste cap în faţă; apucă cu mâna stângă de apărătoarea ţevii în

faţa înălţătorului, împinge aruncătorul puţin înainte şi cu mâna dreaptă scoate învelitoarea culatei şi

pe cea a ţevii; scoate înălţătorul optic din geantă şi îl fixează pe aruncător/pune în poziţie de luptă

dispozitivele mecanice de ochire; apoi, revenind la poziţia pentru luptă culcat, apucă cu mâna

dreaptă corpul mecanismului de dare a focului, aruncătorul rămânând rezemat pe antebraţul mâinii

drepte, cu gura ţevii îndreptată pe direcţia de tragere, astfel încât poziţia corpului să formeze cu

direcţia de tragere un unghi de cel puţin 45 de grade; antebraţul şi palma mâinii stângi, cu degetele

orientate spre dreapta, sunt lipite de sol în faţa corpului - fig. nr. 80.

Figura nr. 80



(6) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat -DREPŢI!”, trăgătorul trece

aruncătorul din poziţia pentru luptă în poziţia de marş, apoi execută celelalte mişcări prezentate la

revenirea din poziţia pentru luptă culcat cu pistolul mitralieră/puşca automată.

(7) Trăgătorul cu puşca mitralieră execută aceleaşi mişcări ca şi militarul înzestrat cu pistol

mitralieră/puşcă automată, cu deosebirea că, după luarea poziţiei pentru luptă culcat, desface, cu

mâna dreaptă, clema arcuită şi îndepărtează crăcanul de ţeavă; după depărtarea picioarelor, fixează

arma pe crăcan, cu patul pe sol şi încărcătorul vertical - fig. nr. 81.

Figura nr. 81

(8) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul lasă puşca

mitralieră pe crăcan, cu patul armei pe sol, se sprijină pe ambele braţe, îndoaie piciorul drept şi îl

trage cât mai aproape de piept, fără a ridica partea dinainte a corpului; se sprijină pe palma dreaptă

şi duce piciorul stâng înainte; se ridică, apucând puşca mitralieră de apărătoarea mâinii şi de uluc cu

mâna dreaptă, concomitent cu aducerea piciorului drept lângă cel stâng; aliniază puşca mitralieră

lângă vârful piciorului drept, ia poziţia drepţi cu arma la picior, după care, la ordin, prinde crăcanul

de ţeavă cu clema arcuită.

(9) Trăgătorul cu mitraliera desface clema arcuită îi îndepărtează crăcanul de ţeavă; apoi,

luând cu mâna dreaptă mitraliera de mânerul rabatabil, face un pas mai mare cu piciorul stâng,

apleacă corpul înainte şi aşază mitraliera cu crăcanul şi colţul patului pe sol, cu ţeava orientată pe

direcţia de tragere; se sprijină cu ambele mâini pe sol lângă patul mitralierei, duce piciorul stâng

înapoi, pe linia piciorului drept şi ia poziţia pentru luptă culcat; prinde cu mâna stângă de mânerul

scobit în patul mitralierei, având antebraţul mâinii drepte, pe toată lungimea lui, în dreapta patului

mitralierei, cu mâna dreaptă pe mânerul pistol şi degetul arătător pe garda răgaciului; în acelaşi

timp, depărtează picioarele la o distanţă aproximativ egală cu lăţimea umerilor, având călcâiele

lipite de sol, cu vârfurile spre în afară; corpul trebuie să fie orientat la un unghi de 30 de grade faţă

de direcţia de tragere - fig. nr. 82.



Figura nr. 82

(10) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, trăgătorul execută

aceleaşi mişcări ca cele prevăzute la alin.(6), pentru puşca mitralieră.

(11) Trăgătorul cu pistolul execută aceleaşi mişcări ca şi militarul înzestrat cu pistol

mitralieră/puşcă automată, cu deosebirea că, iniţial, după luarea poziţiei pentru luptă culcat, lasă

greutatea corpului pe partea stângă, cu mâna dreaptă deschide tocul, scoate pistolul şi îl duce cu

ţeava îndreptată spre obiectiv, după care revine în poziţia pentru luptă culcat, cu corpul înclinat la

30 de grade faţă de direcţia de tragere; în această poziţie, militarul se sprijină pe cotul şi pe

antebraţul mâinii stângi, având palma întinsă în prelungirea antebraţului, cu degetele apropiate, iar

picioarele cu vârfurile lipite de sol şi călcâiele depărtate la o distanţă egală cu lăţimea umerilor;

mâna dreaptă, cu degetul arătător pe garda trăgaciului, se ţine cu cotul sprijinit pe sol - fig. nr. 83.

Figura nr. 83

(12) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul lasă

greutatea corpului pe partea stângă, introduce pistolul în toc cu mâna dreaptă, închide tocul, apoi

îndoaie piciorul drept şi îl trage cât mai aproape de piept, fără a ridica partea dinainte a corpului; se

sprijină cu palmele pe sol, duce piciorul stâng înainte, se ridică, aducând piciorul drept lângă cel

stâng şi ia poziţia drepţi.



Art. 78. - (1) Poziţia pentru luptă în genunchi se execută cu pistolul mitralieră/puşca


portativ/mitraliera/pistolul la comanda „Soldat, pentru luptă - ÎN GENUNCHI!”.

(2) Ţinând arma în cumpănire cu mâna dreaptă, trăgătorul cu pistolul mitralieră/puşca

automată face o jumătate de întoarcere la dreapta şi, fără a alătura piciorul stâng lângă cel drept,

duce piciorul stâng înainte; concomitent, ridică puţin arma cu mâna dreaptă, apucă cu mâna stângă

de uluc şi apărătoarea mâinii/mânerul ulucului ţevii şi se lasă repede cu genunchiul drept pe sol;

duce talpa piciorului drept către stânga şi se sprijină cu şezutul pe călcâiul piciorului drept; pune

cotul mâinii stângi pe coapsa piciorului stâng, ţinând arma cu mâna stângă de uluc şi apărătoarea

mâinii, iar cu mâna dreaptă de mânerul pistol, cu degetul arătător de-a lungul gărzii trăgaciului

- fig. nr. 84.

Figura nr. 84

(3) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul se ridică

energic în picioare, aducând piciorul drept lângă cel stâng; în acelaşi timp, cu mâna dreaptă apucă

arma de apărătoarea mâinii şi uluc, luând poziţia drepţi cu arma în cumpănire.


pistolul mitralieră/puşca automată cu precizarea că, după luarea poziţiei pentru luptă în genunchi,

deschide cu mâna dreaptă husa lunetei, scoate luneta şi o fixează la armă, după care revine în

poziţia pentru luptă, pune cotul mâinii stângi pe coapsa piciorului stâng, ţinând arma cu mâna

stângă de uluc şi apărătoarea mâinii, iar mâna dreaptă prinde mânerul scobit în patul armei, cu

degetul arătător pe garda trăgaciului.

(5) Trăgătorul cu aruncătorul de grenade antitanc portativ face un pas înainte cu piciorul

stâng şi se lasă repede cu genunchiul drept pe sol; aşază pistolul mitralieră/puşca automată pe sol, în

dreapta sa, cu ţeava orientată pe direcţia de tragere; scoate aruncătorul de la spate, îl pune pe

antebraţul mâinii drepte, ţinându-l cu mâna stângă de apărătoarea ţevii, înapoia înălţătorului;



sprijină antebraţul stâng pe coapsa piciorului stâng, iar cu mâna dreaptă scoate învelitorile, la

început de la culată, apoi de la gura ţevii; scoate înălţătorul optic din geantă şi îl fixează pe

aruncător/pune în poziţie de luptă dispozitivele mecanice de ochire, după care ţine aruncătorul cu

mâna dreaptă de apărătoarea de lemn a tubului de scurgere a gazelor, duce talpa piciorului drept

către stânga şi se sprijină cu şezutul pe călcâiul piciorului drept - fig. nr. 85.

Figura nr. 85

(6) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul pune

înălţătorul optic în geantă, învelitorile la culată şi la gura ţevii, apoi trece aruncătorul la spate,

prinde arma, se ridică energic aducând piciorul drept lângă cel stâng şi ia poziţia drepţi cu arma în

cumpănire.

(7) Trăgătorul cu puşca mitralieră execută mişcările prevăzute pentru pistolul

mitralieră/puşca automată, cu deosebirea că prinde cu mâna stângă de încărcător sau de ulucul ţevii

în loc de mânerul ulucului - fig. nr. 86.

Figura nr. 86

(8) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul se ridică

energic, aducând piciorul drept lângă cel stâng şi ia poziţia drepţi cu arma în cumpănire.



(9) Poziţia pentru luptă în genunchi cu mitraliera se execută numai în tranşee sau în şanţul

de tragere, folosind locaşul de tragere. Trăgătorul cu mitraliera desface clema arcuită şi instalează

mitraliera pe berma locaşului de tragere cu crăcanul şi colţul patului pe sol, având ţeava îndreptată

către obiectiv; apoi se aşază în poziţie pentru luptă, cu amândoi genunchii pe sol şi coatele fixate pe

bermă, prinzând cu mâna stângă de mânerul scobit în patul mitralierei, iar cu mâna dreaptă, ţinând

de mânerul pistol, cu degetul arătător pe garda trăgaciului - fig. nr. 87.

(10) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, trăgătorul se ridică

energic în picioare şi ia poziţia drepţi, lăsând mitraliera pe crăcan, cu colţul patului pe sol.

Figura nr. 87

(11) Trăgătorul cu pistolul face o jumătate de întoarcere la stânga şi duce piciorul drept

înainte, fără a-l alătura de cel stâng, apoi pune genunchiul stâng pe sol şi se aşază pe călcâiul

piciorului stâng, îndreptat pe direcţia obiectivului. În această poziţie, cu mâna dreaptă deschide

tocul, scoate pistolul, îl îndreaptă pe direcţia de tragere, cu ţeava în sus, înclinată la 45 de grade,

ţinând degetul arătător de-a lungul gărzii trăgaciului; mâna stângă se lasă lejer pe lângă corp, iar

mâna dreaptă se sprijină cu cotul pe coapsa piciorului drept - fig. nr. 88.

Figura nr. 88



(12) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul introduce

pistolul în toc, închide tocul, se ridică energic în picioare, aducând piciorul stâng lângă cel drept şi

ia poziţia drepţi.

Art. 79. - (1) Poziţia pentru luptă în picioare se execută cu pistolul mitralieră/puşca


portativ/mitraliera şi pistolul şi se ia la comanda „Soldat, pentru luptă - ÎN PICIOARE!”.

(2) Trăgătorul cu pistolul mitralieră/puşca automată, ţinând arma în cumpănire, execută o

jumătate de întoarcere la dreapta, fără a alătura piciorul stâng lângă cel drept, duce piciorul stâng

spre stânga - pe noua linie a umerilor, la o depărtare egală cu lăţimea umerilor - şi lasă greutatea

corpului pe ambele picioare; în acelaşi timp, ridică arma, înclinând-o la 45 de grade şi o apucă cu

mâna stângă de uluc şi apărătoarea mâinii/mânerul ulucului, iar cu mâna dreaptă de mânerul pistol,

cu degetul arătător în prelungirea gărzii trăgaciului - fig. nr. 89.

Figura nr. 89

(3) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul prinde arma

cu mâna dreaptă de apărătoarea mâinii şi uluc, aducând piciorul drept lângă cel stâng şi ia poziţia

drepţi cu arma în cumpănire.


pistolul mitralieră/puşca automată cu precizarea că, după luarea poziţiei pentru luptă în picioare,

deschide cu mâna dreaptă husa lunetei, scoate luneta şi o fixează la armă, după care revine în

poziţia pentru luptă, ţinând cu mâna stângă arma de uluc şi apărătoarea mâinii, iar cu mâna dreaptă

mânerul scobit în patul armei, cu degetul arătător pe garda trăgaciului.

(5) Trăgătorul cu aruncătorul de grenade antitanc portativ execută aceleaşi mişcări ca la

poziţia pentru luptă în picioare cu pistolul mitralieră/puşca automată, apoi militarul aşază arma pe



sol în dreapta sa, cu ţeava orientată pe direcţia de tragere şi cu încărcătorul spre dreapta; scoate

aruncătorul de la spate şi învelitorile de la culată şi gura ţevii, după care scoate înălţătorul optic din

geantă şi îl fixează pe aruncător/pune în poziţie de luptă dispozitivele mecanice de ochire, ţinându-l

cu mâna stângă de apărătoarea ţevii, în faţa înălţătorului, iar cu mâna dreaptă, de apărătoarea de

lemn a tubului de scurgere a gazelor, rămânând în poziţia pentru luptă în picioare - fig. nr. 90.

Figura nr. 90

(6) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul pune

aruncătorul în poziţia la spate şi revine cu pistolul mitralieră/puşca automată în poziţia drepţi.

(7) Trăgătorul cu puşca mitralieră execută aceleaşi mişcări ca cele prevăzute pentru pistolul

mitralieră/puşcă automată, cu deosebirea că prinde cu mâna stângă de încărcător sau de ulucul ţevii,

în loc de mânerul ulucului ţevii - fig. nr. 91.

Figura nr. 91



(8) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul execută

aceleaşi mişcări ca la pistolul mitralieră/puşca automată.

(9) Trăgătorul cu mitraliera desface clema arcuită şi îndepărtează crăcanul de ţeavă; apoi,

luând cu mâna dreaptă mitraliera de mânerul rabatabil, apleacă corpul înainte şi aşază mitraliera cu

crăcanul şi colţul patului pe sol, cu ţeava orientată pe direcţia de tragere; se sprijină cu pieptul pe

partea din faţă a locaşului de tragere şi fixează ambele coate pe sol, prinzând cu mâna stângă de

mânerul scobit în patul mitralierei şi cu mâna dreaptă de mânerul pistol, cu degetul arătător pe garda

trăgaciului - fig. nr. 92.

Figura nr. 92

10) Trăgătorul cu pistolul execută mai mult de jumătate de întoarcere la stânga şi duce

piciorul drept înainte, pe direcţia obiectivului, fără a-l alătura de cel stâng, la o depărtare egală cu

lăţimea umerilor, repartizând greutatea corpului pe ambele picioare; cu mâna dreaptă deschide tocul

şi scoate pistolul, ţinându-l de mâner; ridică pistolul, cu ţeava îndreptată spre obiectiv şi înclinată la

45 de grade, în dreptul ochiului drept, având mâna la înălţimea bărbiei şi degetul arătător în

prelungirea gărzii trăgaciului - fig. nr. 93; lasă mâna stângă liberă, de-a lungul corpului sau o duce

la spate.

Figura nr. 93



(11) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul introduce

pistolul în toc cu mâna dreaptă, închide tocul şi ia poziţia drepţi.

(12) Din mişcare, militarul ia poziţia pentru luptă la comanda „Soldat, pentru luptă -

CULCAT/ÎN GENUNCHI/ÎN PICIOARE!”. La această comandă, militarul mai face unul sau doi

paşi pentru a ajunge în situaţia favorabilă luării poziţiei comandate, apoi execută mişcările specifice

poziţiei pentru luptă.

SECŢIUNEA a 2-a

Poziţiile pentru aruncarea grenadelor

Art.80. - (1) Poziţiile pentru aruncarea grenadelor de mână se iau în funcţie de teren şi de

situaţia tactică; în acest scop, militarul va fi deprins să ia poziţia de aruncare în teren descoperit, din

şanţul de tragere, după o adăpostire sau din gropi de proiectil.

(2) Grenada de mână se aruncă întotdeauna cu o traiectorie curbă, oricare ar fi poziţia şi

felul grenadei întrebuinţate, ofensivă sau defensivă.

(3) Aruncarea grenadei, din toate poziţiile, se face:

a) prin balansarea corpului;

b) prin balansarea braţului întins, în arc de cerc, pe deasupra capului;

c) prin zvâcnirea braţului.

(4) În regulament se descriu numai mişcările pentru aruncarea grenadei prin balansarea

corpului din toate poziţiile de aruncare, aceasta fiind procedeul cel mai des întrebuinţat.

(5) Aruncarea grenadei de mână se execută la comanda „Soldat, asupra ... - se indică

obiectivul -, cu grenade - FOC!” sau din propria iniţiativă a militarului.

(6) În funcţie de situaţia concretă, aruncarea grenadelor se execută cu sau fără baionetă la

armă.

(7) Pentru aruncarea grenadei de mână din poziţia culcat, militarul pune arma în dreapta sa,

se răsuceşte pe partea stângă a corpului şi scoate grenada din sacul de merinde, apucând-o strîns cu

pârghia de siguranţă în podul palmei şi cu degetele peste corpul grenadei; sprijină mâna dreaptă cu

grenada pe coapsa stângă şi scoate cu degetul arătător de la mâna stângă, prin răsucire, inelul cu

splintul de siguranţă; revenind la poziţia iniţială, trage mâinile spre piept şi se sprijină cu ele pe sol;

ajutându-se de mâna stângă, duce piciorul drept înapoi, se ridică pe genunchiul stâng şi îşi ia avânt;

sprijinindu-se pe genunchiul stâng şi apăsând cu piciorul drept pe sol, militarul se răsuceşte cu

pieptul înainte şi aruncă grenada spre obiectiv, lăsând corpul să cadă înainte, după care revine cu

arma în poziţia pentru luptă - fig. nr. 94.



Figura nr. 94

(8) Aruncarea grenadei de mână din poziţia în genunchi se execută de după acoperiri joase,

din locaşuri de tragere pentru poziţia în genunchi, din gropi de proiectile. Militarul ia poziţia pentru

luptă în genunchi şi pune arma jos sau pe parapet, în dreapta sa; scoate cu mâna dreptă grenada din

sacul de merinde, prinzând-o strâns cu pârghia de siguranţă în podul palmei şi cu degetele peste

corpul grenadei; sprijină mâna dreaptă cu grenada pe genunchiul piciorului stâng şi scoate cu

degetul arătător de la mâna stângă, prin răsucire, inelul cu splintul de siguranţă; întinde piciorul

drept din genunchi apleacă corpul înapoi, răsucindu-l spre dreapta, îşi ia elan, aruncă grenada

spre obiectiv, ducând-o pe deasupra umărului şi apleacă corpul înainte. După aruncarea grenadei,

militarul ia arma şi revine în poziţia de tragere pentru luptă în genunchi - fig. nr. 95.

Figura nr. 95

(9) Pentru aruncarea grenadei de mână din poziţia în picioare, de pe loc, militarul face o

jumătate de întoarcere la dreapta şi duce piciorul stâng înainte, după care trece arma în mâna stângă,



sprijinind cureaua pe antebraţul mâinii stângi; scoate cu mâna dreaptă grenada din sacul de merinde,

apucând-o strâns cu pârghia de siguranţă în podul palmei şi cu degetele peste corpul grenadei;

sprijină mâna dreaptă cu grenada pe genunchiul piciorului stâng şi scoate cu degetul arătător de la

mâna stângă, prin răsucire, inelul cu splintul de siguranţă; îndoaie genunchiul drept, îşi ia elan cu

grenada în mână, descriind un arc de cerc către înapoi şi în jos; întinde piciorul drept şi, răsucindu-

se cu pieptul spre obiectiv, aruncă grenada în obiectiv pe deasupra umărului. Pentru a avea un elan

mai mare în momentul aruncării grenadei, militarul lasă greutatea corpului pe piciorul stâng şi duce

mâna cu arma către înapoi - fig. nr. 96.

(10) După aruncarea grenadei, militarul ia poziţia pentru luptă culcat.

(11) Pentru aruncarea grenadei de mână din mers, fără oprire, militarul mută arma din mâna

dreaptă în mâna stângă, sprijinind cureaua pe antebraţul mâinii stângi; scoate cu mâna dreaptă

grenada din sacul de merinde, apucând-o strâns cu pârghia de siguranţă în podul palmei şi cu

degetele peste corpul grenadei; sprijină mâna dreaptă cu grenada pe genunchiul piciorului stâng,

scoate cu degetul arătător de la mâna stângă, prin răsucire, inelul cu splintul de siguranţă, apucă

arma cu mâna stângă şi îşi continuă mersul. Elanul cu grenada începe cu trei paşi înainte de

aruncarea grenadei: la primul pas, cu stângul, mâna cu grenada se duce înainte şi în jos; la al doilea

pas, cu dreptul, braţul cu grenada se duce înapoi, răsucind în acelaşi timp corpul spre dreapta; la al

treilea pas, odată cu punerea piciorului stâng pe sol, folosind viteza căpătată din mers, aruncă

grenada spre obiectiv, se adăposteşte, iar după explozia acesteia, continuă înaintarea.

Figura nr. 96

(12) Pentru aruncarea grenadei de mână din tranşee, militarul pune arma pe parapet, în

dreapta sa, ia cu mâna dreaptă grenada din sacul de merinde/din nişă/de pe bermă, apucând-o strâns

cu pârghia de siguranţă în podul palmei şi cu degetele peste corpul grenadei; sprijinind mâna

dreaptă cu grenada pe bermă, scoate cu degetul arătător de la mâna stângă, prin răsucire, inelul cu

splintul de siguranţă, apoi pune mâna stângă pe marginea dinainte a tranşeei şi duce piciorul drept

înapoi cât este posibil, lăsându-se cu greutatea corpului pe el; îşi ia elan, ducând mâna cu grenada în



sus şi înapoi - odată cu ducerea mâinii înapoi, militarul priveşte înapoi, pentru a evita ca mâna să se

lovească de taluzul din spate al tranşeei - după care, întinde picioarele şi, înclinând corpul înainte,

aruncă grenada spre obiectiv - fig. nr. 97.

Figura nr. 97

(13) Aruncarea grenadei de mână antitanc se execută numai din şanţul de tragere, din

tranşee sau dinapoia unei adăpostiri. Mişcările pentru aruncare sunt aceleaşi ca şi la aruncarea

grenadei de mână ofensive/defensive, cu deosebirea că, pentru scoaterea splintului de siguranţă,

militarul apucă strâns pârghia de siguranţă în podul palmei, cu degetele peste mânerul grenadei.

SECŢIUNEA a 3-a

Procedee de deplasare pe câmpul de luptă

Art. 81 - Pe timpul ducerii acţiunilor de luptă, deplasarea se poate executa în pas viu, în pas

alergător sau în fugă, în profil normal sau aplecat, în salturi, târâş pe burtă, pe coate şi genunchi sau

pe o parte.

Art. 82. - (1) Saltul se execută pentru a feri pe militar de focul ochit al inamicului, la

comanda „Soldat, până la/până pe aliniamentul ... , salt - ÎNAINTE!”. După partea prevestitoare a

comenzii, militarul îşi alege traseul pe care se va deplasa şi locurile de oprire pentru reglarea

respiraţiei, asigură arma şi o duce pe lângă corp ca la poziţia pentru luptă culcat, apropiind

picioarele cu călcâiele lipite, iar după partea săvârşitoare a comenzii, se sprijină pe palma stângă şi

pe vârful piciorului stâng, se ridică energic şi execută saltul cu cea mai mare viteză, în fugă.

(2) Lungimea saltului poate fi de câteva sute de metri, iar locurile de oprire pentru reglarea

respiraţiei pot fi alese, în medie, după 20 - 40 de paşi sau chiar mai puţin.

(3) Dacă aliniamentul până la care se execută saltul este la o distanţă mai mare, acesta se

execută, succesiv, de către fiecare militar în parte, fără o nouă comandă.

(4) La locul de oprire pentru reglarea respiraţiei sau la ajungerea pe aliniamentul ordonat,

militarul trebuie să ia, din fugă, poziţia pentru luptă culcat, fără a ridica picioarele, câştigând cât mai



mult teren către înainte, după care îşi schimbă locul prin rostogolire/deplasare laterală; ajungând pe

aliniamentul ordonat, foloseşte terenul şi se pregăteşte pentru executarea tragerii.

(5) Pe timpul saltului, arma se ţine în mâna dreaptă, în cumpănire - mitraliera se ţine în

poziţia în mână -, iar aruncătorul de grenade antitanc portativ în poziţia la spate/în mână.

Art. 83. - (1) Militarii execută deplasarea târâş cu scopul de a-şi îndeplini misiunea ferit de

observarea şi focul inamicului. Deplasarea târâş se execută la comanda „Soldat, până la.../până pe

aliniamentul ..., târâş - ÎNAINTE!”, prin următoarele procedee: pe burtă, pe coate şi genunchi sau

pe o parte.

(2) La instrucţia de front, pe timpul învăţării procedeelor, modul de deplasare târâş se va

indica prin comanda: pe burtă, pe coate şi genunchi sau pe o parte. Distanţa pe care se execută

deplasarea târâş depinde de teren, de depărtarea până la inamic şi de situaţia concretă. La

exerciţii/aplicaţii tactice, nu se indică procedeul de deplasare, acesta fiind ales din proprie iniţiativă

de către executant, în funcţie de teren şi de focul inamicului.

(3) După partea prevestitoare a comenzii, militarul îşi alege traseul de deplasare şi locurile

de oprire pentru reglarea respiraţiei, iar după partea săvârşitoare, începe deplasarea târâş prin unul

din procedeele menţionate.

(4) Pentru deplasarea târâş pe burtă, militarul ia energic poziţia pentru luptă culcat,

lipindu-se de sol; apucă cu mâna dreaptă cureaua de purtare de lângă brăţara ţevii şi sprijină arma

pe antebraţul mâinii drepte; trage înainte piciorul drept/stâng şi în acelaşi timp întinde mâna

stângă/dreaptă înainte, cât poate mai departe; împingându-se cu piciorul îndoit, deplasează corpul

înainte, trage celălalt picior, întinde cealaltă mână şi continuă mersul în aceeaşi ordine. Pe timpul

deplasării târâş, capul se ridică doar atât cât îi este necesar militarului să poată executa mişcarea şi

să observe permanent acţiunile inamicului - fig. nr. 98.

Figura nr. 98

(5) Pentru deplasarea târâş pe coate şi genunchi, militarul trage piciorul drept/stâng îndoit

sub piept, odată cu întinderea cotului mâinii stângi/drepte înainte; deplasează corpul înainte până la



întinderea completă a piciorului drept/stâng şi trage, în acelaşi timp, sub piept celălalt picior îndoit,

ducând înainte cotul celeilalte mâini; mişcarea continuă în aceeaşi ordine. Arma se ţine cu ambele

mâini, în poziţie orizontală, cu încărcătorul îndreptat înainte - fig. nr. 99.

Figura nr. 99

(6) Pentru deplasarea târâş pe o parte, militarul ia poziţia pentru luptă culcat, după care,

începe energic mişcarea pe partea stângă a corpului; trage înainte piciorul stâng, îndoit din genunchi

şi se sprijină pe antebraţul mâinii stângi, iar cu tocul încălţămintei piciorului drept se reazemă pe

sol, cât mai aproape de corp; prinde cu mâna dreaptă cureaua de purtare de lângă brăţara ţevii şi

sprijină arma pe antebraţul mâinii drepte şi coapsa piciorului stâng; întinzând piciorul drept,

deplasează corpul înainte, fără a schimba poziţia piciorului stâng, după care mişcarea continuă în

aceeaşi succesiune - fig. nr. 100.

Figura nr. 100

CAPITOLUL IV

Instrucţia de front a subunităţilor şi unităţilor militare care acţionează pe jos

SECŢIUNEA 1

Instrucţia de front a grupei/similare 1. Formaţiile de adunare Art. 84. - Formaţiile de adunare ale grupei sunt în linie pe un rând şi în coloană câte unul.

Formaţia de adunare în linie pe un rând este formaţia obişnuită de adunare a grupei.



Art. 85. - (1) Formaţia de adunare a grupei în linie pe un rând se adoptă la comanda „Grupă,

în linie - ADUNAREA!”. Înainte de a da comanda, comandantul grupei ia poziţia drepţi, cu faţa în

direcţia în care urmează să se constituie formaţia. La primirea comenzii, militarii se deplasează în

fugă către comandantul grupei, se dispun, în ordinea funcţiilor pe care le îndeplinesc în cadrul

acesteia - fig. nr. 101 -, în partea stângă a comandantului, se aliniază la intervale normale şi iau

poziţia drepţi. Comandantul grupei urmăreşte executarea corectă şi rapidă a mişcărilor, prin

întoarcerea capului către stânga.

Serv. Şef Pis. Trg. Şef Trg. Trg. Şef Cdt. ech. la ech. la la ech. gr. fixă A.G.-7 A.Bl. P.Mtr. Mtr. a T.A.B. (M.c.) pers.

Figura nr. 101

(2) Dacă grupa este dotată cu autovehicul, şoferul se dispune ultimul în formaţie; când este

dotată cu transportor blindat, mecanicul conductor şi servantul se dispun ultimii, în această ordine,

în formaţie.

(3) Formaţia de adunare în linie pe un rând se adoptă şi la comanda „Bază ... - gradul şi

numele militarului numit -, grupă în linie - ADUNAREA!”.

(4) Stabilirea militarului bază se face prin comanda „ ... - gradul şi numele militarului -

bază… - se indică locul -, front ... !”. Militarul numit bază se deplasează în fugă la locul stabilit, se

întoarce cu faţa spre direcţia indicată, ridică mâna stângă cu palma întinsă în prelungirea

antebraţului, strigă „BAZĂ!”, apoi lasă mâna, energic, pe lângă corp şi rămâne în poziţia drepţi.

(5) La comanda „ADUNAREA!”, militarii se deplasează în fugă către cel numit bază, se

dispun faţă de acesta potrivit locului fiecăruia dintre ei, stabilit prin statul de organizare, se aliniază

cu paşi mici şi repezi, după care rămân în poziţia drepţi.

Art. 86. - Formaţia de adunare a grupei în coloană câte unul se adoptă la comanda „Grupă,

în coloană - ADUNAREA!” sau „Bază ... - gradul şi numele militarului numit -, grupă, în coloană

ADUNAREA!”. După partea săvârşitoare a comenzii, militarii se deplasează în fugă către

comandantul grupei sau către militarul numit bază se dispun faţă de acesta în ordinea stabilită prin

statul de organizare, se aliniază, la distanţe normale, cu paşi mici şi repezi, după care rămân în

poziţia drepţi - fig. nr. 102.



Figura nr. 102

Art. 87. - (1) Alinierea grupei se execută la comanda „Grupă - V-ALINIAŢI’!”. După partea

săvârşitoare a comenzii, toţi militarii, în afară de cel din flancul drept, întorc scurt capul spre

dreapta şi se aliniază cu paşi mici şi repezi, după care, la comanda „Grupă - DREPŢI!”, iau poziţia

drepţi. La comanda pentru alinierea spre stânga, mişcările sunt aceleaşi, cu menţiunea că se execută

spre stânga.

(2) Alinierea este corectă atunci când fiecare militar, întorcând capul spre partea în care s-a

ordonat alinierea, vede cu ochiul drept/stâng militarul din dreapta/stânga sa, iar cu celălalt ochi

pieptul militarului alăturat din partea opusă.

(3) Comandantul grupei verifică alinierea şi face corectările necesare.

(4) Când grupa este adunată în formaţia în coloană câte unul, la comanda „Grupă, în

adâncime - V-ALINIAŢI!”, militarii se aliniază prin paşi mici şi repezi, astfel încât fiecare să vadă

numai militarul din faţa sa, menţinând distanţa la o lungime de braţ cu palma întinsă.

(5) Când alinierea se execută în poziţia cu arma la picior, militarii ridică arma de pe sol la

3 - 4 cm, pe timpul cât se deplasează.

Art. 88. - (1) Ruperea rândurilor se execută în scopul adunării grupei într-o altă formaţie sau

în vederea repausului.

Cdt. Gr.

Trg. la P. mtr.

Şef ech. A. Bl.

Trg. la A.G.-7

Pis.

Şef ech. fixă T.A.B./Mc.

Serv.



(2) Pentru ruperea rândurilor în scopul adunării într-o altă formaţie, se comandă „Grupă,

înapoi/înainte/spre dreapta/stânga, până la ..., rupeţi rândurile - MARŞ!/pas alergător - MARŞ!”.

După partea săvârşitoare a comenzii, militarii se întorc energic în direcţia indicată, mai puţin la

comanda înainte, după care se deplasează în formaţie până când se comandă „Grupă - STAI!” sau

până când ajung la locul indicat; când nu s-a precizat locul până unde trebuie să se deplaseze

militarii pentru ruperea rândurilor, aceştia continuă deplasarea în ritmul ordonat până la

comanda/semnalul „STAI!” sau „ATENŢIUNE!”.

(3) Dacă se ordonă ruperea rândurilor în fugă, militarii execută comanda individual,

părăsind formaţia.

(4) La comanda/semnalul „STAI!” se opresc, se întorc cu faţa spre comandant şi rămân în

poziţia drepţi cu arma la picior, până la o nouă comandă; dacă nu s-a transmis altă comandă/semnal,

la ajungerea pe locul indicat, militarii se opresc, se întorc cu faţa spre comandant şi iau poziţia

drepţi.

(5) Când militarii au arma la umăr, pentru ruperea rândurilor, mai întâi, se comandă „Grupă,

la picior/în cumpănire - ARM!”. Militarii mânuiesc armele în poziţia la picior/în cumpănire, după

care, la comandă, execută ruperea rândurilor.

(6) Pentru ruperea rândurilor, în vederea repausului, se dă comanda „Grupă

înapoi/înainte/spre dreapta/stânga în repaus, rupeţi rândurile - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a

comenzii, militarii se întorc energic în direcţia indicată, execută trei paşi, se opresc, se întorc cu faţa

către comandant, iau poziţia pe loc repaus şi părăsesc formaţia, fără altă comandă.

Art. 89. - (1) Mărirea intervalelor în cadrul formaţiei de adunare în linie pe un rând se

execută la comanda „Grupă, la ... - se indică numărul de paşi -, măriţi intervalele - MARŞ!” sau la

comanda „Grupă, bază ... - gradul şi numele -, front ... , la ... - se indică numărul de paşi - , măriţi

intervalele - MARŞ!”. După partea prevestitoare a comenzii, militarii întorc capul spre dreapta sau

către militarul numit bază, iar după partea săvârşitoare, militarii, mai puţin cel numit bază, se

deplasează cu paşi laterali şi repezi, fără a se întoarce, până la realizarea intervalului ordonat.

(2) Pentru revenirea la formaţia cu intervale normale, se comandă „Grupă, bază soldatul ...

- numele - , micşoraţi intervalele - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, militarii se

deplasează, cu paşi laterali şi repezi, spre dreapta/stânga, fără a se întoarce, având privirea

îndreptată spre militarul numit bază, până ajung la formaţia cu intervale normale, se aliniază şi


(3) Când nu a fost precizat militarul bază, alinierea se execută spre dreapta, în ordinea

stabilită prin statul de organizare.



(4) Pe timpul măririi/micşorării intervalelor, militarii aflaţi în poziţia drepţi cu arma la picior

ridică arma de pe sol la 3 - 4 cm, iar după executarea mişcării, revin cu arma pe sol, aliniată lângă

vârful încălţămintei.

Art. 90. - (1) Întoarcerile cu grupa de pe loc se execută la dreapta, la stânga, jumătate la

dreapta/stânga şi la stânga împrejur. Întoarcerile cu grupa se execută energic şi în acelaşi timp de

către toţi militarii, păstrându-se alinierea.

(2) Trecerea grupei de la formaţia de adunare în linie pe un rând la formaţia în coloană câte

unul şi invers se execută prin întoarcerea grupei la dreapta/stânga, la comanda

„Grupă, la dreap - TA!/stân - GA!”.

Art. 91. - Pentru verificarea efectivului grupei şi a locului militarilor în grupă corespunzător

funcţiilor acestora, se execută numărarea la comanda „Grupă, din dreapta câte unul -

NUMĂRAŢI!”. La această comandă, militarii rostesc succesiv, cu voce tare, concomitent cu

întoarcerea capului spre cel care urmează, numărul care le revine, în ordine crescătoare.

Art. 92. - (1) Punerea armelor pe sol se execută la comanda „Grupă, puneţi jos -

ARMELE!”. După partea prevestitoare a comenzii, se desfac crăcanele puştii mitralieră/mitralierei,

iar după partea săvârşitoare, punerea armelor pe sol se execută în doi timpi, astfel:

a) Timpul unu - militarul face un pas înainte cu piciorul stâng, lasă greutatea corpului pe

acesta, pune arma pe sol, cu mânerul închizătorului în jos, cu încărcătorul spre stânga şi cu talpa

patului lângă vârful piciorului drept;

b) Timpul doi - revine în poziţia drepţi fără armă.

(2) După punerea pe sol a pistolului mitralieră/puştii automate, trăgătorul cu aruncătorul de

grenade antitanc portativ scoate aruncătorul de la spate, fără altă comandă, îl aşază în dreapta armei

sale, executând mişcările în aceiaşi timpi ca la punerea pe sol a pistolului mitralieră/puştii automate

şi revine în poziţia drepţi.

(3) Dacă militarii au arma la umăr/la piept/la spate, se comandă mai întâi

„Grupă, la picior - ARM!”.

Art. 93. - (1) Ridicarea armelor de pe sol se execută la comanda „Grupă, luaţi -

ARMELE!”, în doi timpi, astfel:

a) Timpul unu - militarul face un pas înainte cu piciorul stâng, lasă greutatea corpului pe

acesta şi prinde arma cu mâna dreaptă de ţeavă;

b) Timpul doi - revine în poziţia drepţi cu arma la picior.

(2) Când militarii sunt în repaus, pentru ridicarea armelor de pe sol, mai întâi, se comandă

„Grupă - LA ARME!”. La această comandă, grupa se adună înapoia armelor.

(3) În continuare, comandantul grupei comandă „Trăgătorul cu aruncătorul de grenade

antitanc portativ, la spate - ARM'!”. La această comandă, trăgătorul cu aruncătorul de grenade



antitanc portativ face un pas înainte cu piciorul stâng, prinde cu mâna dreaptă aruncătorul de ţeavă,

lângă inelul de prindere a curelei, revine în poziţia drepţi şi duce aruncătorul în poziţia la spate,

fiind în măsură să ia pistolul mitralieră/puşca automată de pe sol, la ordin, în acelaşi timp cu toţi

militarii din grupă.

(4) După luarea armelor de pe sol, trăgătorii cu puşca mitralieră/mitraliera strâng crăcanele,

fără altă comandă, şi rămân în poziţia drepţi cu arma la picior.

2. Formaţia de deplasare

Art. 94. - (1) Formaţia de deplasare a grupei este în coloană câte unul - fig. nr. 102.

(2) După adunarea grupei în coloană câte unul, pentru începerea deplasării se comandă

„Grupă, înainte - MARŞ!” sau, dacă este necesar, „Grupă, direcţia ..., - MARŞ!”. Pentru deplasarea

grupei, când militarii au armamentul asupra lor, mai întâi, se comandă mânuirea armelor la umăr/la

piept sau în cumpănire. Trăgătorul cu aruncătorul de grenade antitanc portativ aşază aruncătorul în

poziţia la spate.

(3) Deplasarea grupei în pas alergător/în fugă se execută la comanda „Grupă, înainte pas

alergător/fuga - MARŞ!”. Dacă militarii au arma la umăr/pe umăr, mai întâi, se comandă „Grupă, în

cumpănire - ARM'!”.

(4) Toţi militarii încep deplasarea în acelaşi timp cu piciorul stâng; pe timpul deplasării în

pas alergător se păstrează alinierea şi cadenţa.

(5) Ieşirea din coloană a militarilor pe timpul deplasării este permisă numai cu aprobarea

comandantului grupei.

(6) Pentru oprire se comandă „Grupă - STAI!”.

(7) Trecerea, pe timpul deplasării, de la formaţia în coloană cu distanţe normale la formaţia

în coloană cu distanţe mărite se execută la comanda „Grupă, direcţional ... - de regulă, se numeşte

militarul din capul coloanei -, la ... - se indică numărul - paşi, măriţi distanţele - MARŞ!/pas

alergător - MARŞ!”. La această comandă, direcţionalul continuă deplasarea în pas normal/pas

alergător, mărind lungimea pasului, iar ceilalţi militari continuă deplasarea în acelaşi ritm,

micşorând lungimea pasului; pe măsură ce în faţa militarului care urmează după direcţional s-a

realizat numărul de paşi indicat prin comandă, acesta continuă deplasarea, păstrând distanţa

constantă; în acelaşi mod procedează şi ceilalţi militari.

(8) Revenirea de la formaţia în coloană cu distanţele mărite la formaţia în coloană cu

distanţe normale se execută la comanda „Grupă la ... - se indică numărul - paşi, micşoraţi distanţele

- MARŞ!/pas alergător - MARŞ!”. La această comandă, militarul din capul coloanei continuă

deplasarea în ritmul ordonat, micşorând lungimea pasului, iar ceilalţi militari măresc lungimea

pasului până când se realizează distanţele specificate prin comandă, după care se continuă

deplasarea în pas normal/pas alergător.



(9) Pasul de defilare cu grupa se execută la comanda „Grupă, pas de defilare - MARŞ!”.

Revenirea la pasul normal se execută la comanda „Grupă, pas normal - MARŞ!”. Partea

săvârşitoare a comenzii, pentru ambele cazuri, se dă o dată cu punerea piciorului stâng pe sol.

(10) Schimbarea direcţiei de deplasare se execută la comanda „Grupă, ocolire la dreapta/la

stânga/la stânga împrejur - MARŞ!”. Dacă este necesar, în comandă se indică şi direcţia, astfel

„Grupă, direcţia ... , ocolire la dreapta/la stânga - MARŞ!”.

(11) Deplasarea fără cadenţă se execută la comanda „Grupă, fără cadenţă - MARŞ!”, atunci

când terenul nu permite menţinerea cadenţei din cauza gheţii, a solului mlăştinos, nisipos sau cu

grohotiş, la trecerea peste poduri şi în clădiri.

3. Prezentarea onorului şi a raportului cu grupa

Art. 95. - (1) Onorul cu grupa de pe loc, fără armă, se prezintă din poziţia drepţi, la comanda

„Grupă, pentru onor - ÎNAINTE!/spre dreap - TA!/spre stân - GA!”. După partea săvârşitoare a

comenzii, militarii întorc capul în direcţia indicată, privind către persoana care primeşte onorul.

(2) Dacă prezintă onorul cu arma, comandantul grupei comandă „Grupă - DREPŢI!”,

„Grupă, pentru onor înainte/spre dreapta/stânga prezentaţi - ARM!”. Militarii mânuiesc arma de la

picior în prezentare. O dată cu executarea ultimului timp de mânuire a armei, militarii întorc capul

în direcţia indicată.

(3) Dacă superiorul trece prin spatele grupei, comandantul grupei întoarce grupa la stânga

împrejur, o aliniază, după care dă comanda pentru prezentarea onorului.

(4) Dacă superiorul se deplasează în direcţia grupei, comandantul grupei comandă

prezentarea onorului, se întoarce la stânga împrejur/dreapta/stânga, întâmpină în pas normal pe

superior, se opreşte la 3-4 paşi de acesta, ia poziţia drepţi, când nu are armă sau are arma la spate,

salută cu mâna la coifură şi dă raportul „Domnule ... - gradul - , grupa a doua execută ..., sunt

comandantul grupei, caporalul ...!”. Dacă are arma în cumpănire/în mână, o mânuieşte la umărul

stâng şi execută salutul cu arma în această poziţie; dacă are arma la umărul drept, nu schimbă

poziţia armei; dacă are arma la piept, salută prin ducerea mâinii stângi la uluc şi apărătoarea mâinii.

(5) După prezentarea raportului, comandantul grupei, încetând să salute, execută un pas

lateral cu piciorul drept/stâng şi se întoarce la stânga/dreapta, lăsând loc pentru trecerea

superiorului. Primind raportul, superiorul se deplasează spre centrul formaţiei, iar comandantul

grupei îl însoţeşte, deplasându-se în pas normal, la 1 - 2 paşi în stânga şi înapoia acestuia.

(6) Superiorul se opreşte la 5 - 6 paşi în faţa formaţiei şi salută cu formula „Bună

dimineaţa!/Bună ziua!/Bună seara!”. Comandantul grupei salută, iar militarii răspund cu voce tare,

clar şi toţi odată „Să trăiţi!”. Apoi comandantul grupei, încetând să salute, comandă

„Grupă, pe loc - REPAUS!” şi intră în formaţie.



(7) Când militarii au armamentul asupra lor, se dau, succesiv, comenzile „Grupă, la umărul

stâng - ARM!”, „Grupă, la picior - ARM!” şi „Grupă, pe loc - REPAUS!”. Armele se pot mânui şi

direct, din prezentare, la picior.

(8) Dacă superiorul se adresează unui militar din formaţie, pronunţându-i gradul şi numele,

de exemplu „Soldatul Popescu!”, acesta, luând poziţia drepţi, răspunde „Ordonaţi!”. Când i se

adresează, precizându-i numai gradul sau funcţia, militarul ia poziţia drepţi şi răspunde,

pronunţându-şi gradul şi numele, de exemplu: „Sunt soldatul Popescu - ORDONAŢI!”, fără a

schimba poziţia armei şi fără a saluta.

(9) Onorul din mişcare cu grupa se prezintă începând de la 15 - 20 de paşi de superior, la

comanda „Grupă, pentru onor spre dreap - TA!/spre stân - GA!”. După partea prevestitoare a

comenzii, militarii continuă deplasarea în pas de defilare, iar după partea săvârşitoare, întorc scurt

capul spre superior. Mişcările pe care le execută militarii în cadrul grupei, pentru prezentarea

onorului cu arma, sunt aceleaşi ca la salutul din mişcare cu arma, individual.

(10) După ce grupa a trecut la 5 - 6 paşi de superior, la comanda comandantului grupei

„Grupă, pas normal - MARŞ!”, militarii întorc capul înainte şi continuă deplasarea în pas normal.

(11) Când superiorul îi felicită pe militarii din grupă, aceştia răspund cu voce tare, clar şi toţi

odată „SERVIM PATRIA!”. Când grupa se găseşte în mişcare, militarii răspund la felicitare în doi

timpi, în ritmul pasului normal/de defilare, o dată cu punerea piciorului stâng pe sol.

SECŢIUNEA a 2-a

Instrucţia de front a plutonului

1. Formaţiile de adunare

Art. 96. - Formaţiile de adunare ale plutonului sunt în linie pe trei rânduri, în linie pe un

rând, în coloană câte trei şi în careu.

Art. 97. - (1) Formaţia de adunare a plutonului în linie pe trei rânduri este formaţia obişnuită

de adunare a plutonului, cu grupele dispuse în linie pe un rând, una înapoia alteia, în ordinea

numerică şi la distanţa de o lungime de braţ cu palma întinsă. Ajutorul comandantului de pluton se

dispune înapoia comandantului plutonului, la un pas în dreapta comandantului grupei a doua. În

această formaţie - fig. nr. 103 -, plutonul se adună la comanda “Pluton în linie - ADUNAREA!” sau

la comanda ”Bază … - de regulă, se indică comandantul grupei întâi - , front …, pluton în linie -

ADUNAREA!”.

(2) Dacă plutonul este înzestrat cu autovehicul, şoferul se dispune utimul în formaţie, la

grupa întâi; când este înzestrat cu transportoare blindate, ochitorii şi mecanicii conductori se dispun

ultimii în formaţie, fiecare la grupa în care este încadrat.



Figura nr. 103

(3) Comandantul plutonului urmăreşte executarea corectă şi cu mişcări energice a adunării,

verificând în final alinierea militarilor.

(4) Când se numeşte un militar bază pentru adunarea plutonului, acesta se deplasează în fugă

la locul stabilit, se întoarce cu faţa spre direcţia indicată, ridică mâna stângă în sus, cu palma întinsă

în prelungirea ante- braţului şi strigă cu voce tare „BAZĂ!”, apoi lasă mâna pe lângă corp şi rămâne

în poziţia drepţi; indiferent de locul militarului numit bază în cadrul formaţiei, acesta se încadrează

de către ceilalţi militari, potrivit locului fiecăruia dintre ei, stabilit prin statul de organizare al

plutonului.

(5) Dacă după adunare nu urmează să se execute altă mişcare, comandantul plutonului

comandă „Pluton, pe loc - REPAUS!”.

(6) În formaţia de adunare în linie pe trei rânduri, plutonul se aliniază, execută întoarcerile,

trecerile de la o formaţie la alta şi alte mişcări, după regulile şi comenzile arătate pentru grupă.

Art. 98. - Formaţia de adunare a plutonului în linie pe un rând se adoptă pentru desfăşurarea

unor şedinţe de instrucţie, pentru inspecţie, sau cu alte ocazii la comanda „Pluton, în linie pe un

rând - ADUNAREA!”. La această comandă, ajutorul comandantului de pluton se dispune la un pas

în stânga comandantului plutonului, iar grupele se adună în linie pe un rând, la un pas în stânga

ajutorului comandantului de pluton, în ordinea numerică, începând de la dreapta spre stânga

- fig. nr. 104.

Fig. nr. 104.

Art. 99. - Formaţia de adunare a plutonului în coloană câte trei se adoptă la comanda

”Pluton, în coloană - ADUNAREA!”. La această comandă, ajutorul comandantului de pluton se

dispune la un pas înapoia comandantului plutonului, iar grupele se dispun în coloană, la intervale, în

ordinea numerică de la stânga la dreapta, la un pas înapoia ajutorului comandantului de pluton;

militarii se aliniază în cadrul grupelor şi rămân în poziţia drepţi - fig. nr. 105.

Cdt. Pl.

Aj. Cdt. Pl.



Fig. nr. 105.

Art. 100. - (1) Formaţia de adunare a plutonului în careu se adoptă din formaţia de adunare a

plutonului în linie pe trei rânduri, pentru desfăşurarea unor şedinţe de instrucţie, la raportul/bilanţul

plutonului la comanda „Pluton, în careu - ADUNAREA!”.

Figura nr. 106



(2) La comanda „ADUNAREA”, ajutorul comandantului de pluton şi grupa întâi se întorc la

dreapta, iar grupa a treia se întoarce la stânga; ambele grupe se întorc simultan, apoi militarii se

deplasează în pas alergător, astfel încât să realizeze careul, se întorc cu faţa spre interiorul acestuia

şi rămân în poziţia drepţi - fig. nr. 106.

(3) Trecerea plutonului de la formaţia de adunare în careu la formaţia de adunare în linie pe

trei rânduri se execută la comanda „Pluton, în linie - ADUNAREA!”. La această comandă, ajutorul

comandantului de pluton şi grupa întâi se întorc la stânga, iar grupa a treia se întoarce la dreapta;

ambele grupe se întorc simultan, apoi militarii se deplasează în pas alergător, astfel încât să

realizeze formaţia de adunare a plutonului în linie pe trei rânduri, se întorc cu faţa spre comandant şi


2. Formaţiile de deplasare

Art. 101. - Formaţiile de deplasare ale plutonului sunt în coloană câte trei şi în coloană câte

unul. La ordin, plutonul poate adopta şi alte formaţii pentru deplasare.

Art. 102. - (1) Formaţia în coloană câte trei este formaţia obişnuită de deplasare a

plutonului. La comanda „Pluton, în coloană - ADUNAREA!”, ajutorul comandantului de pluton se

dispune la un pas înapoia comandantului plutonului, iar militarii se dispun în linie de grupe în

coloană, la un pas înapoia ajutorului comandantului de pluton, se aliniază la intervale şi distanţe

normale şi rămân în poziţia drepţi.

(2) La plutoanele care nu au prevăzută în structura de organizare funcţia de ajutor al

comandantului de pluton, comandanţii grupelor se dispun la 2 paşi înapoia comandantului

plutonului.

(3) La comanda „Bază ... - gradul şi numele militarului numit - , front … pluton în coloană -

ADUNAREA!”, militarii se deplasează în fugă spre militarul numit bază, se dispun faţă de acesta în

ordinea prevăzută de statul de organizare, se aliniază la intervale şi distanţe normale şi rămân în

poziţia drepţi.

(4) După adunarea plutonului în coloană, pentru începerea deplasării se comandă „Pluton,

înainte - MARŞ!”. Pe timpul deplasării în coloană, locul comandantului plutonului este în faţa

plutonului, la distanţa de doi paşi, sau în partea dreaptă/stângă a formaţiei.

Art. 103. - (1) Formaţia în coloană câte unul se adoptă atunci când plutonul se deplasează pe

poteci, la trecerea peste punţi, prin locuri înguste sau greu accesibile, în clădiri, la comanda „Pluton,

în coloană câte unul - ADUNAREA!” sau la comanda „Bază ... - se indică gradul şi numele

militarului - , front ..., pluton în coloană câte unul - ADUNAREA!”. La această comandă, militarii

se dispun în coloană în cadrul grupelor, la distanţe normale, în ordinea prevăzută în statul de

organizare, iar grupele se dispun una după alta, în ordinea numerică, după ajutorul comandantului

de pluton.



(2) De pe loc, trecerea plutonului de la formaţia în coloană câte trei la formaţia în coloană

câte unul se execută la comanda „Pluton, în coloană câte unul - MARŞ/pas alergător - MARŞ!”. La

această comandă, grupa întâi începe deplasarea după ajutorul comandantului de pluton, iar celelalte

grupe execută pasul pe loc şi se încolonează în ordinea numerică după grupa întâi, menţinând

distanţele între militari şi ritmul ordonat.

(3) Pe timpul deplasării, trecerea de la formaţia în coloană câte trei la formaţia în coloană

câte unul se execută la aceeaşi comandă; grupa întâi continuă deplasarea dupa ajutorul

comandantului de pluton, mărind lungimea pasului, iar grupele a doua şi a treia micşorează

lungimea pasului, menţinând distanţele între militari şi ritmul ordonat, concomitent cu încolonarea

în ordinea numerică a grupelor.

(4) De pe loc, trecerea plutonului de la formaţia în coloană câte unul la formaţia în coloană

câte trei se execută la comanda „Pluton, în coloană câte trei - ADUNAREA!”. După partea

săvârşitoare a comenzii, grupa întâi rămâne în poziţia drepţi, iar celelalte grupe se deplasează în

viteza cea mai mare, până la nivelul grupei întâi, se aliniază şi iau poziţia drepţi; ajutorul

comandantului de pluton execută un pas lateral spre dreapta, dispunându-se la un pas în faţa

comandantului grupei a doua.

(5) Pe timpul deplasării, trecerea plutonului de la formaţia în coloană câte unul la formaţia în

coloană câte trei se execută la comanda „Pluton, în coloană câte trei - MARŞ!/pas alergător/fuga -

MARŞ!”, prin micşorarea lungimii pasului la grupa întâi şi mărirea lungimii pasului la grupele a

doua şi a treia, până când acestea ajung la nivelul grupei întâi, după care plutonul continuă

deplasarea în coloană câte trei, în ritmul ordonat.

(6) Trecerea plutonului de la formaţia de adunare în linie pe trei rânduri/în linie pe un rând

la formaţia în coloană câte trei/în coloană câte unul se execută prin întoarcerea plutonului la

dreapta. După realizarea formaţiei în coloană câte trei, comandantul plutonului execută un pas

înainte cu piciorul stâng, un pas lateral cu piciorul drept şi, aducând piciorul stâng lângă cel drept,

îşi ocupă locul, la un pas în faţa ajutorului comandantului de pluton.

(7) Trecerea plutonului de la formaţia în coloană câte trei/câte unul la formaţia de adunare în

linie pe trei rânduri/un rând se execută prin întoarcerea plutonului la stânga. După realizarea

formaţiei în linie pe trei rânduri, comandantul plutonului execută un pas înainte cu piciorul drept, un

pas lateral cu piciorul stâng şi, aducând piciorul drept lângă cel stâng, îşi ocupă locul, la un pas în

faţa ajutorului comandantului de pluton.

(8) Schimbarea direcţiei de deplasare a plutonului se execută la comenzile şi după regulile

arătate pentru grupă.

Art. 104. - Pentru punerea armelor pe sol, când plutonul este adunat în linie pe trei rânduri şi

militarii au armele la umăr/la piept/la spate se dau, mai întâi, comenzile „Pluton, la picior - ARM!”,



„Grupa întâi 5, grupa a doua 3 paşi, înainte - MARŞ!”. La comanda „Pluton, puneţi jos -

ARMELE!”, militarii procedează în acelaşi mod ca la grupă, în conformitate cu art. 92.

Art. 105. - (1) Ridicarea armelor de pe sol se execută la comanda „Pluton luaţi -

ARMELE!”.

(2) Când militarii sunt în repaus, pentru ridicarea armelor de pe sol, mai întâi, se comandă

„Pluton - LA ARME!”. La această comandă, plutonul se adună înapoia armelor.

(3) Când plutonul este adunat înapoia armelor, comandantul de pluton comandă, mai întâi,

trăgătorilor cu aruncătoarele de grenade antitanc portative să ridice aruncătoarele şi să le pună în

poziţia la spate, apoi dă comanda „Pluton, luaţi - ARMELE!” Mişcările pe care le execută militarii

la aceste comenzi sunt aceleaşi ca la grupă.

(4) După luarea armelor de pe sol, trăgătorii cu puşca mitralieră/mitraliera strâng crăcanele,

fără altă comandă, şi rămân în poziţia drepţi cu arma la picior.

(5) La comanda „Pluton, în formaţie - MARŞ!”, grupele întâi şi a doua se întorc la stânga

împrejur şi, după ce execută 5, respectiv 3 paşi, se întorc în acelaşi timp la stânga împrejur şi rămân

în formaţie, în poziţia drepţi.

Art. 106. - (1) Pentru deplasarea cu cântec, la comanda „Pluton - TONUL LA CÂNTEC!”,

militarul pregătit în acest scop intonează primul vers. La comanda „Pluton - REPETĂ!”, plutonul

intonează primul vers. Dacă intonaţia este bună, se dă comanda „Pluton, cu cântec înainte -

MARŞ!”.

(2) Când se pleacă de pe loc, după partea săvârşitoare a comenzii, plutonul execută un pas

normal cu piciorul stâng, unul cu piciorul drept şi, o dată cu punerea a doua oară a piciorului stâng

pe sol, începe cântecul, deplasându-se în pas normal.

(3) Pe timpul deplasării, partea săvârşitoare a comenzii se dă o dată cu punerea piciorului

stâng pe sol, iar militarii mai execută un pas normal cu piciorul drept şi, o dată cu punerea

piciorului stâng pe sol, începe cântecul, continuând deplasarea în pas normal.

3. Prezentarea onorului şi a raportului cu plutonul

Art. 107. - (1) Onorul cu plutonul de pe loc şi din mişcare, fără armă şi cu armă, precum şi

prezentarea raportului se execută la aceleaşi comenzi ca la grupă, prevăzute la art. 94.

(2) La prezentarea onorului de pe loc, comandantul plutonului dă comanda din flancul drept

al subunităţii/din faţa formaţiei, iar comandanţii grupelor se găsesc în formaţie, la flancul drept al

acestora. Ajutorul comandantului de pluton se dispune la un pas în dreapta comandantului grupei

întâi.

(3) Pe timpul prezentării onorului din mişcare, militarii din grupa dispusă la flancul spre

care se prezintă onorul nu întorc capul.



(4) Dacă plutonul se deplasează cu cântec, se opreşte cântecul la comanda „Pluton -

ÎNCETAREA!”, apoi se prezintă onorul conform precizărilor anterioare.

SECŢIUNEA a 3-a

Instrucţia de front a companiei/similare


Art. 108. - (1) Formaţiile de adunare ale companiei/similare sunt în linie pe trei rânduri, în

linie de plutoane în coloană, în coloană câte trei şi în careu.

(2) Formaţiile în linie pe trei rânduri şi în linie de plutoane în coloană se adoptă, de regulă,

pentru inspecţia de dimineaţă, pentru apel, pentru revista de front, la paradele militare şi pentru

diferite alte situaţii când se prezintă onorul de pe loc.

Art. 109. - Formaţia de adunare în linie pe trei rânduri este formaţia obişnuită de adunare a

companiei. Aceasta se adoptă la comanda ”Compania… , în linie - ADUNAREA!” şi constă în

dispunerea plutoanelor în linie pe trei rânduri, în ordinea lor numerică, unul lângă altul , la interval

de 2 paşi. Comandanţii plutoanelor se dispun în dreapta subunităţilor, la un pas de comandanţii

grupelor întâi, iar ajutorii acestora se dispun la un pas înapoia lor - fig. nr. 107.

Figura nr. 107

Art. 110. - Formaţia de adunare în linie de plutoane în coloană se adoptă la comanda

”Compania … , bază plutonul … front … , în linie de plutoane în coloană - ADUNAREA!” şi

constă în dispunerea plutoanelor în coloană câte trei, pe acelaşi aliniament, la intervale de un pas, în

ordinea lor numerică de la dreapta spre stânga, încadrând plutonul stabilit ca bază potrivit locului

fiecăruia, prevăzut prin statul de organizare. Comandantul plutonului se dispune în dreapta

subunităţii, la un pas de comandantul grupei a treia, iar ajutorul comandantului de pluton se dispune

la un pas înapoia comandantului plutonului - fig. nr. 108.



Figura nr. 108

Art. 111. - Formaţia de adunare în coloană câte trei se adoptă la comanda „Compania ... ,

bază plutonul ... , front ... , în coloană - ADUNAREA!” şi constă în dispunerea plutoanelor, unul

după altul, în ordinea numerică, la distanţă de 3 paşi. Comandantul plutonului se dispune în dreapta

subunităţii, la un pas de comandantul grupei a treia, iar ajutorul comandantului de pluton se dispune

la un pas înapoia comandantului plutonului - fig. nr. 109.

Figura nr. 109



Art. 112. - Adunarea companiei în coloană câte unul se execută la comanda „Compania...,

bază..., în coloană câte unul - ADUNAREA!” şi constă în dispunerea plutoanelor în coloană câte

unul, în ordinea numerică. Comandanţii plutoanelor ocupă locul în formaţie, în faţa ajutorilor

comandanţilor de plutoane, grupele se dispun după aceştia în ordinea numerică, iar între militari se

menţin distanţe normale.

Art. 113. - Formaţia de adunare în careu se adoptă la comanda ”Compania … , Bază

plutonul … , în careu - ADUNAREA!” şi constă în dispunerea plutoanelor, în ordinea

numerică, pe trei laturi ale unui pătrat, pe cea de-a patra latură fiind dispus comandantul

companiei (fig. nr. 110).

Figura nr. 110

Art. 114. - Alinierea, întoarcerile, trecerea de la o formaţie la alta şi alte mişcări ale

companiei, în formaţiile de adunare, se execută după aceleaşi reguli şi comenzi arătate pentru pluton

şi pentru grupă.


Art. 115. - (1) Formaţiile de deplasare pe jos ale companiei sunt în coloană câte trei şi în

coloană câte unul - pe poteci, prin locuri înguste, în clădiri.

(2) Pentru începerea deplasării, se dă comanda „Companie, înainte - MARŞ!”.

(3) Pe timpul deplasării companiei în coloana unităţii militare, comandantul companiei se

dispune la 5 paşi în faţa formaţiei; între comandantul companiei şi subunitatea din faţa sa distanţa

este de 5 paşi; distanţa între comandantul primului pluton şi comandantul companiei este de 3 paşi;

distanţa între comandantul plutonului şi plutonul din faţa sa este de 3 paşi; între comandantul



plutonului şi ajutorul comandantului de pluton distanţa este de un pas, iar între ajutorul

comandantului de pluton şi plutonul dinapoia sa, distanţa este de un pas - fig. nr. 111.

(4) Trecerea companiei de la formaţia de adunare în linie pe trei rânduri la formaţia de

deplasare în coloană câte trei se execută prin întoarcerea companiei la dreapta. După executarea

întoarcerii, comandanţii plutoanelor se deplasează la un pas în faţa ajutorilor comandanţilor de

plutoane, iar când compania începe deplasarea, distanţele între comandanţi şi subunităţile din

faţa/înapoia acestora se realizează din mişcare, prin micşorarea/mărirea pasului, fără a se schimba

cadenţa.

(5) Trecerea companiei de la formaţia de deplasare în coloană câte trei la formaţia de

adunare în linie pe trei rânduri se execută prin întoarcerea companiei la stânga. După executarea

întoarcerii, comandanţii plutoanelor se deplasează pe rândul întâi, la un pas în faţa ajutorilor

comandanţilor de plutoane.

(6) Trecerea companiei de la formaţia de adunare în linie de plutoane în coloană la formaţia

de deplasare în coloană câte trei, de pe loc, se execută la comanda „Compania …, după

mine/direcţia ..., înainte - MARŞ!”. Dacă nu se precizează prin comandă, plutoanele încep

deplasarea în ordinea numerică. După partea prevestitoare a comenzii, comandanţii plutoanelor se

dispun la 2 paşi în faţa plutoanelor şi ajutorii comandanţilor de plutoane se dispun la un pas înapoia

comandanţilor plutoanelor, iar după partea săvârşitoare „MARŞ!”, primul pluton începe deplasarea;

celelalte plutoane execută pasul pe loc, menţinând cadenţa şi încep deplasarea la comanda

comandanţilor lor, păstrând distanţele regulamentare.

(7) Când compania începe deplasarea din formaţia de adunare în coloană - fig. nr. 109 -,

după partea prevestitoare a comenzii, comandanţii plutoanelor se deplasează la 2 paşi în faţa

plutoanelor, în dreptul grupei a doua şi ajutorii comandanţilor de plutoane se dispun la un pas

înapoia comandanţilor plutoanelor, iar după partea săvârşitoare, întregul efectiv începe deplasarea

în acelaşi timp; distanţele regulamentare între coman- danţi şi subunităţile din faţa/înapoia lor se

realizează din mişcare, prin micşorarea/mărirea pasului, fără a se schimba cadenţa.

(8) Trecerea companiei de la formaţia de deplasare în coloană câte trei la formaţia de

deplasare în coloană câte unul şi invers se execută pe plutoane.

(9) Când se realizează dispozitivul pentru defilare, distanţele între subunităţi şi comandanţii

acestora sunt aceleaşi ca pe timpul deplasării - fig. nr. 111.



Figura nr. 111

3. Prezentarea onorului şi a raportului cu compania/similare

Art. 116. - (1) Onorul de pe loc cu compania/similare se prezintă din poziţia drepţi, atunci

când superiorul se apropie la 20 - 25 de paşi de formaţie, la comanda „Companie, pentru onor -

ÎNAINTE!/spre dreap - TA!/spre stân - GA!” sau, când militarii se găsesc în formaţie şi au

armamentul asupra lor, la comanda „Companie, pentru onor înainte/spre dreapta/spre stânga,

prezentaţi - ARM'!”.

(2) Comandantul companiei dă comenzile din faţa formaţiei, iar după partea săvârşitoare a

comenzii, militarii mânuiesc arma pentru onor şi întorc capul, dacă este cazul, în direcţia din care

vine superiorul; comandanţii plutoanelor aflaţi în formaţie salută.

(3) După darea comenzii pentru prezentarea onorului, comandantul companiei se întoarce la

stânga împrejur/dreapta/stânga şi se îndreaptă în pas normal către superior; se opreşte la 3 - 4 paşi în

faţa acestuia, salută şi raportează „Domnule ... - gradul -, compania ... execută ... , sunt comandantul



companiei ... - gradul şi numele -.” După darea raportului, comandantul companiei, încetând să

salute, execută un pas lateral cu piciorul drept/stâng şi se întoarce la stânga/dreapta, lăsând loc

pentru trecerea superiorului. După primirea raportului, superiorul lasă mâna dreaptă pe lângă corp.

Comandantul companiei permite acestuia să treacă şi îl urmează în pas normal, la 1 - 2 paşi în

stânga şi puţin înapoi.

(4) Superiorul se opreşte la 8-10 paşi în faţa şi la centrul formaţiei, salută şi se adresează

militarilor cu formula „Bună dimineaţa/ziua/seara!”. Militarii răspund cu voce tare, clar şi toţi o

dată „Să trăiţi!”, apoi comandantul companiei comandă „Companie - DREPŢI!”, „Companie, pe loc

- REPAUS!”. Dacă militarii au avut armele în prezentare, se dau, succesiv, comenzile „Companie,

la picior - ARM!”, „Companie, pe loc - REPAUS!” sau „Companie, la umărul stâng - ARM!”,

„Companie, pe loc - REPAUS!“.

(5) Onorul din mişcare cu compania se prezintă după aceleaşi reguli ca la prezentarea

onorului cu grupa şi plutonul. Pe timpul prezentării onorului din mişcare, comandanţii plutoanelor,

aflaţi în formaţie, salută.

SECŢIUNEA a 4-a

Instrucţia de front a batalionului/divizionului/regimentului


Art. 117. - (1) Formaţiile de adunare ale unităţii militare sunt: în linie, în linie de subunităţi

în coloană, în coloană şi în careu.

(2) Aceleaşi formaţii de adunare se adoptă şi la nivelul marii unităţi militare.

(3) Formaţiile în linie şi în linie de subunităţi în coloană se adoptă pentru revista de front,

depunerea jurământului militar, parada militară sau alte situaţii în care se prezintă onorul de pe loc.

(4) Când unitatea militară se adună în linie, la comanda „Batalion, în linie - ADUNAREA!”,

subunităţile se dispun în linie pe trei rânduri, în ordinea prevăzută prin statul de organizare, la

interval de 2 paşi între plutoane şi 2 paşi între companii/similare. Comandanţii de subunităţi se

dispun la flancul drept al acestora - fig. nr. 112.

Fig. nr. 112



(5) Locul gărzii Drapelului de luptă al unităţii militare este în flancul drept al unităţii

militare la 2 paşi în stânga locţiitorului comandantului, după care se dispun: la 4 paşi de garda

Drapelului de luptă - muzica militară, la 4 paşi de muzica militară - şeful de stat major şi la un pas

de acesta - statul major, iar prima subunitate - la 2 paşi de statul major.

(6) Între 2 batalioane intervalul este de 5 paşi, iar între subunităţile de

batalion/divizion/regiment, de 2 paşi.

Fig. nr. 113

(7) Când unitatea militară se adună în linie de subunităţi în coloană, la comanda ”Batalion,

în linie de plutoane/companii - baterii - în coloană - ADUNAREA!”, subunităţile se dispun alăturat,

în coloană câte trei, la intervale de 2 paşi şi distanţe de trei paşi. În figura nr. 113, se prezintă o

variantă de adunare a unui batalion de infanterie în linie de companii în coloană, fără Drapelul de

luptă şi fără muzica militară

(8) Când unitatea militară se adună în coloană, la comanda „Batalion, în coloană -

ADUNAREA!”, subunităţile se dispun una înapoia alteia, în ordine numerică, la distanţa de 5 paşi

între companii/batalioane.

(9) Formaţia în careu se adoptă pentru raport, comunicări de ordine, bilanţuri periodice la

comanda „Batalion, în careu - ADUNAREA!”.

(10) Adunarea unităţii militare se execută la ordinul comandantului acesteia, dat personal

sau transmis prin statul major; în ordin se precizează scopul, ora, locul, modul de dispunere a

F. Med.

Pl. Th. Pl. Log.

Bt. A.T. Bt. Art. Cp. 1 I Cp. 2 I Cp. 3 I

St. Maj.



formaţiei, ţinuta, armamentul, tehnica şi alte materiale cu care subunităţile trebuie să se prezinte la

adunare.


Art. 118. - (1) Formaţia de deplasare a unităţii militare este în coloană câte trei şi se

compune din coloanele subunităţilor, dispuse una după alta, în ordinea prevăzută prin statul de

organizare sau în cea stabilită de comandant. La ordin, unitatea militară poate adopta şi alte

dispozitive pentru deplasare.

(2) Comandantul unităţii militare se deplasează în capul coloanei, iar locţiitorul

comandantului la 3 paşi înapoia acestuia; garda Drapelului de luptă al unităţii militare se deplasează

la 3 paşi după locţiitorul comandantului, muzica militară, la 5 paşi după garda Drapelului de luptă,

şeful de stat major se deplasează la 5 paşi după muzica militară, statul major, la 3 paşi după şeful de

stat major, iar subunităţile se deplasează în ordinea stabilită prin statul de organizare al unităţii

militare, prima subunitate fiind la 5 paşi după statul major - fig. nr. 114; între comandantul

batalionului şi subunitatea din faţa sa distanţa este de 10 paşi, iar între comandanţii

plutoanelor/companiilor/ similare şi subunităţile pe care le comandă, distanţele sunt cele menţionate

la art. 117 alin.(5).

(3) Deplasarea unităţii militare în coloană câte unul se execută pe subunităţi.

(4) Trecerea unităţii militare de la formaţia de adunare în linie la formaţia de deplasare în

coloană se execută la comanda „Batalion, la dreap - TA!”. După executarea întoarcerii, la comanda

„Batalion, înainte - MARŞ !“, întreaga formaţie pleacă de pe loc în acelaşi timp, iar comandanţii

subunităţilor realizează din mişcare distanţele prevăzute între subunităţile din faţa/înapoia lor prin

micşorarea/mărirea pasului, menţinând cadenţa.

(5) Când unitatea militară este dispusă în linie de plutoane în coloană, deplasarea începe la

comanda „Batalion, înainte - MARŞ!”. După partea prevestitoare a comenzii, comandanţii

companiilor se dispun la 5 paşi în faţa plutonului care începe primul deplasarea, comandanţii

plutoanelor, la 2 paşi în faţa plutoanelor, ajutorii comandanţilor de plutoane, la un pas înapoia

comandanţilor plutoanelor, iar după partea săvârşitoare „MARŞ!”, subunităţile încep deplasarea,

succesiv, cu formaţia în coloană câte trei, la comanda comandanţilor de subunităţi.



Figura nr. 114

Cp. St. Maj.

+ F. Med.

Pl. Th.

Aj. Cdt. Pl. Th.

Cdt. Pl. Th.

3p

Pl. Log.

Aj. Cdt. Pl. Log.

Cdt. Pl. Log.

Bt. A.T.

5p

Cdt. Bt. A.T.

3p

Cdt. Bt. Art.

Cp. 1 I Cp. 2 I

5p 5p 5p 5p

5p

Cp. 1 I

Cdt. Cp. 1 I

Cdt. Cp. 2 I

Cdt. Cp. 3 I

5p

5p

Bt. Art.

5p 5p

Cdt. Cp. St. Maj.

5p

St. Maj.

5p

Şef St. Maj.

3p

Muzica

5p

Drapel

5p

Locţiitor

3p

Comandant

3p



(6) Pentru trecerea unităţii militare de la formaţia de deplasare în coloană câte trei, la

formaţia de adunare în linie/în linie de subunităţi în coloană, în comandă se indică subunitatea

direcţională, locul de adunare, frontul şi formaţia în care se adună subunităţile.

3. Prezentarea onorului şi a raportului cu batalionul / divizionul / regimentul

Art. 119. - (1) Pentru prezentarea onorului şi a raportului cu batalionul

/divizionul/regimentul, comandantul unităţii militare se dispune în faţa şi la centrul formaţiei, la o

distanţă de 15 - 20 de paşi, iar când superiorul se apropie la 30 - 40 de paşi de formaţie, dă comanda

„Batalion - DREPŢI !“, „Batalion, pentru onor - ÎNAINTE!/spre dreap - TA!/stân - GA!”. Când

militarii sunt în formaţie cu armamentul asupra lor, se dau comenzile „Batalion - DREPŢI!”,

„Batalion, pentru onor înainte/spre dreapta/stânga, prezentaţi - ARM'!”.

(2) La comanda pentru prezentarea onorului, comandanţii subunităţilor salută; comandantul

unităţii militare se întoarce la stânga împrejur/dreapta/stânga, se deplasează în pas normal către

superior, se opreşte la 3 - 4 paşi în faţa acestuia, salută şi prezintă raportul.

(3) După prezentarea raportului, comandantul unităţii militare încetează să salute, execută

un pas lateral cu piciorul drept/stâng şi se întoarce la stânga/dreapta, lăsând loc pentru trecerea

superiorului, pe care îl însoţeşte în pas normal, la 1 - 2 paşi în stânga şi înapoia acestuia. După

primirea raportului, superiorul lasă mâna dreaptă pe lângă corp, se deplasează la flancul drept al

formaţiei, salută Drapelul de luptă, se întoarce la dreapta şi trece în revistă întreaga formaţie,

salutând, după care încetează să salute şi revine spre centrul formaţiei. Pe timpul trecerii în revistă,

comandantul unităţii militare se deplasează în pas normal, în dreapta superiorului, la 1 - 2 paşi

înapoia acestuia, salutând. La centrul formaţiei, superiorul se opreşte şi salută cu formula „Bună

dimineaţa!/Bună ziua!/Bună seara!”. Comandantul unităţii militare salută, militarii răspund cu voce

tare, clar şi toţi în acelaşi timp „Să trăiţi!”. După răspunsul militarilor la salut, superiorul şi

comandantul unităţii militare încetează să salute, şi comandantul dă comanda „Batalion, pe loc -

REPAUS!”. Dacă onorul s-a dat prin prezentarea armei, se dau comenzile „Batalion, la picior -

ARM'!”, sau „Batalion, la umărul stâng - ARM'!” - funcţie de situaţie, „Batalion, pe loc -

REPAUS!”.

(4) Dacă unitatea militară nu are Drapelul de luptă în formaţie, după primirea raportului,

superiorul lasă mâna dreaptă pe lângă corp şi se deplasează direct spre centrul formaţiei pentru a

saluta formaţia, fără a mai executa trecerea în revistă.

(5) Din mişcare, onorul cu batalionul/divizionul/regimentul se prezintă la comanda

„Batalion, pentru onor spre dreap - TA!/spre stân - GA!”.



CAPITOLUL V

Instrucţia de front a subunităţilor şi unităţilor militare care acţionează pe autovehicule

SECŢIUNEA 1

Reguli generale

Art. 120. - (1) Pentru desfăşurarea instrucţiei de front, subunităţile îşi dispun autovehiculele

astfel:

a) plutonul - în linie/în coloană de autovehicule;

b) compania/similare - în linie de plutoane, cu autovehiculele în linie/în coloană;

c) unitatea militară - în linie de companii/plutoane cu autovehiculele în linie/în coloană şi în

careu.

(2) Distanţa între autovehicule este de 10 m, iar intervalele dintre acestea, de 3 m.

Intervalele între plutoane sunt de 3 m, între companii, de 5 m, iar între batalioane, de 10 m.

La ordinul comandantului, militarii se adună în faţa autovehiculelor, la 3 paşi de linia acestora.

(3) Înainte de îmbarcare, se verifică dacă armele militarilor sunt descărcate; când deplasarea

se execută cu armele încărcate, se verifică dacă acestea sunt asigurate; baionetele se scot de la

arme/se rabatează.

(4) Pentru fiecare autovehicul/coloană se numeşte un şef al autovehiculului/coloanei dintre

ofiţerii/subofiţerii/gradaţii cărora li se subordonează întregul personal, inclusiv conducătorul

auto/mecanicul conductor. Ca şef al autovehiculului/coloanei se numeşte, de regulă, comandantul

subunităţii care se transportă pe autovehicule.

(5) Observarea semnalelor şefului de coloană se face de către comandanţii subunităţilor/şefii

autovehiculelor sau de către observatori numiţi special în acest scop.

(6) Supravegherea autovehiculelor din coloană, a zăvoarelor existente la caroserie şi a

tehnicii remorcate se face de către oblonieri şi/sau observatori, numiţi de către comandant, din

rândul militarilor .

SECŢIUNEA a 2-a

Îmbarcarea în autovehicule

Art. 121. - (1) Subunităţile se adună la autovehicule la comanda/semnalul „Pluton, la

autovehicule - ADUNAREA!”. La această comandă, subunitatea se adună în linie, la trei paşi în faţa

autovehiculului, cu arma la picior, comandantul subunităţii fiind dispus la flancul drept al acesteia.

(2) Conducătorii auto se dispun la un pas în stânga autovehiculelor, în dreptul farului.

(3) Comandantul subunităţii/şeful de autovehicul numeşte şeful de platformă, observatorii şi

oblonierii dreapta/stânga dintre militarii care stau pe locurile de la margine, lângă oblonul din spate.

(4) La comanda/semnalul „Pluton, pentru - ÎMBARCARE!”, militarii, având arma în

cumpănire, se dispun, de regulă, pe două şiruri, înapoia autovehiculului. Oblonierii dreapta/stânga şi



şeful de platformă se dispun lateral lângă obloane, respectiv, înapoia dispozitivului pentru

îmbarcare, în poziţia pentru luptă în picioare/în genunchi/culcat, în funcţie de teren, asigurând

îmbarcarea subunităţii, după care se îmbarcă ultimii.

(5) Îmbarcarea în autovehicule se execută la comanda/semnalul „Pluton - ÎMBARCAŢI!”.

După partea săvârşitoare a comenzii, militarii se îmbarcă cu rapiditate în autovehicul. Primii se

îmbarcă comandanţii grupelor, apoi ceilalţi militari din subunitate; militarul care se îmbarcă pune

un picior pe scara oblonului, prinde cu mâna dreaptă/stângă de piciorul banchetei/marginea

oblonului lateral, iar cu cealaltă, prinde mâna militarului îmbarcat înaintea sa şi urcă în caroserie,

ajutându-l pe cel care îi urmează la îmbarcare.

(6) Când militarii subunităţii au armamentul asupra lor, primii se îmbarcă comandanţii de

grupe. Pentru îmbarcare, militarii prind cu mâna de piciorul banchetei/marginea oblonului lateral şi

întind celălalt braţ, cu arma în mână, spre militarul îmbarcat. Militarii îmbarcaţi îi ajută pe militarii

care le urmează la îmbarcare, prinzându-i de mâna întinsă şi trăgându-i în autovehicul până ajung în

siguranţă. Trăgătorii cu aruncătoarele de grenade antitanc portative dau, mai întâi, aruncătoarele,

militarilor îmbarcaţi înaintea lor, se îmbarcă în acelaşi mod ca ceilalţi militari, îi ajută pe cei

dinapoia lor la îmbarcare, apoi iau aruncătoarele şi se îndreaptă spre locul care le-a fost repartizat.

Militarii ocupă locurile pe banchete în ordinea de îmbarcare, dinspre partea din faţă a

autovehiculului către înapoia acestuia, avându-se în vedere ca observatorii şi oblonierii să se

dispună astfel încât să-şi poată îndeplini responsabilităţile.

(7) În autovehicule, când nu se ordonă pregătirea pentru tragere, armamentul se aşază între

genunchi, în poziţie verticală, cu încărcătorul orientat spre înainte, ţinându-se cu mâna dreaptă în

dreptul apărătoarei mâinii; mâna stângă se ţine pe genunchiul stâng; trăgătorul cu aruncătorul de

grenade antitanc portativ ţine pistolul mitralieră/puşca automată la piept, iar aruncătorul de grenade

antitanc portativ, între picioare, cu ajutajul de scurgere a gazelor în jos; mitraliera se ţine între

genunchi, în poziţie verticală, prinzându-se cu o mână de mânerul rabatabil şi cu cealaltă mână de

manşon şi tubul de gaze.

(8) În unele situaţii, la comandă, armele se pot purta în poziţia la piept.

(9) După îmbarcare, conducătorul auto închide oblonul; şeful de autovehicul verifică dacă

oblonul a fost închis şi asigurat cu zăvoare, iar personalul este aşezat pe locuri. La

comanda/semnalul „Porniţi - MOTOARELE!”, conducătorii auto şi mecanicii conductori pornesc

motoarele pentru încălzire.

SECŢIUNEA a 3-a

Deplasarea cu autovehiculele

Art. 122. - (1) Pentru începerea deplasării se dă comanda „Înainte - MARŞ!”. La această

comandă, autovehiculele încep deplasarea din dispozitivul de adunare sau trec succesiv de la



dispozitivul de adunare la formaţia de deplasare, luând din mişcare distanţele stabilite şi

comunicate, înainte de plecare, tuturor conducătorilor auto/mecanicilor conductori.

(2) Pe timpul deplasării, distanţa între autovehicule este de 25 - 50 de m şi se stabileşte de

comandantul subunităţii/şeful de coloană în funcţie de viteza de deplasare, condiţiile de trafic,

vizibilitate şi stare a vremii.

(3) Pentru schimbarea distanţelor între autovehicule, se dă comanda/semnalul

„La ... (se indică numărul) metri între autovehicule, măriţi/micşoraţi distanţele - MARŞ!”.

(4) Întoarcerile pe timpul deplasării se pot executa succesiv, după autovehiculul direcţional,

prin ocolire, sau simultan cu toate autovehiculele/ subunităţile. Schimbarea direcţiei de deplasare se

face la comenzile/semnalele „ATENŢIUNE!”, „La stânga/dreapta - MARŞ!”. Autovehiculul din

capul coloanei micşorează viteza şi întoarce, continuând deplasarea pe noua direcţie, iar când

celelalte autovehicule ajung în acelaşi loc, întorc şi continuă deplasarea pe noua direcţie, menţinând

distanţele stabilite iniţial.

(5) Pentru întoarcerea simultană a autovehiculelor la stânga/dreapta, la comanda/semnalul

„Ocolire la dreapta/la stânga - MARŞ!”, fiecare autovehicul micşorează viteza, se întoarce la

stânga/dreapta şi continuă deplasarea pe noua direcţie; comandantul subunităţii/şeful coloanei

precizează mărimea intervalelor după executarea întoarcerii la stânga/dreapta.

(6) Pentru schimbarea vitezei de deplasare se dă comanda/semnalul „La ... - se indică

numărul - km pe oră, micşoraţi/măriţi viteza - MARŞ!”. La această comandă/semnal, fiecare

autovehicul micşorează/măreşte viteza, menţinând distanţele stabilite iniţial faţă de autovehiculul

din faţa sa.

(7) Când se trece prin locuri cu gabarit redus - tuneluri, poduri, pasaje de cale ferată

electrificată, pomi cu crengile joase, fire telefonice -, şeful autovehiculului sau primul militar care

observă obstacolul îi atenţionează pe ceilalţi militari prin voce/semnalul stabilit.

Art. 123. - (1) Pentru prezentarea onorului de pe loc şi pe timpul deplasării, când militarii

sunt îmbarcaţi în autovehicule, aceştia stau aşezaţi pe banchete fără a îndoi corpul, ţin capul drept,

cu privirea înainte şi picioarele depărtate la lăţimea umerilor; când militarii nu au armament, pun

palmele cu degetele întinse, pe genunchi; dacă militarii au armamentul asupra lor, ţin armele între

genunchi, în poziţie verticală, cu ambele mâini, având mâna dreaptă deasupra, în dreptul apărătoarei

mâinii. La comanda „Pentru onor spre dreap - TA/stân - GA!”, militarii întorc capul spre cel căruia i

se prezintă onorul; comandanţii subunităţilor, începând de la pluton în sus, şi şefii autovehiculelor

salută.

(2) Militarii cu arma la piept salută aşezaţi pe banchete, prinzând arma cu mâna stângă de

apărătoarea mâinii şi de uluc, concomitent cu întoarcerea capului spre superior.

(3) Pe timpul deplasării autovehiculelor, conducătorii auto şi mecanicii conductori nu salută.



Art. 124. - Oprirea autovehiculelor se execută la comanda/semnalul „STAI!”. La această

comandă/semnal, conducătorii auto/mecanicii conductori opresc pe partea dreaptă a drumului,

păstrând între autovehicule distanţele prevăzute la art. 122 sau cele stabilite de comandant. Dacă

este necesar să se oprească motoarele, se dă comanda/ semnalul „Opriţi - MOTOARELE!”.

SECŢIUNEA a 4-a

Debarcarea din autovehicule

Art. 125. - (1) Debarcarea militarilor din autovehicule se execută, de regulă, în ordinea

inversă îmbarcării, numai după ce autovehiculele au fost oprite, la comanda/semnalul „Pluton -

DEBARCAŢI !“. Dacă nu este necesar ca din autovehicule să debarce toate subunităţile,

comandantul precizează subunitatea care va debarca, prin comanda „Grupa a doua -

DEBARCAŢI!” sau „Plutonul unu - DEBARCAŢI!”.

(2) La această comandă/semnal, conducătorii auto deschid oblonul din spate, iar militarii

coboară din autovehicul cu armamentul în mână şi se adună în formaţia în coloană, înapoia

autovehiculului.

(3) Debarcarea şi îmbarcarea pe timpul opririlor/staţionărilor este permisă la

comanda/semnalul comandantului subunităţii şi se execută numai prin spatele autovehiculului; pe

timpul staţionării, militarii se dispun pe partea dreaptă a autovehiculului, în afara părţii carosabile.

SECŢIUNEA a 5-a

Formaţiile subunităţilor şi unităţilor care acţionează pe autovehicule

1. Formaţiile plutonului

Art. 126. - (1) Formaţia de adunare a plutonului este în linie, cu autovehiculele dispuse pe

acelaşi aliniament, la interval de 3 m sau în coloană, cu autovehiculele dispuse unul înapoia altuia,

la distanţe de 10 m.

(2) Adunarea plutonului se execută la comanda „Pluton în linie/în coloană -

ADUNAREA!”. Când plutonul este îmbarcat pe mai multe autovehicule, pentru adunarea în linie,

acestea se dispun în ordinea numerică a grupelor, în stânga autovehiculului comandantului

plutonului.

Art. 127. - (1) Formaţia de deplasare a plutonului este în coloană; când plutonul se

deplasează cu mai multe autovehicule, comandantul plutonului se deplasează cu autovehiculul din

capul coloanei.

(2) Deplasarea începe la comanda „Pluton, înainte - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a

comenzii, primul autovehicul începe deplasarea cu viteză mai mică decât viteza maximă stabilită de

comandantul subunităţii/şeful coloanei până când se pune în mişcare întreaga formaţie şi se

realizează distanţele ordonate .



(3) Trecerea plutonului de la formaţia de deplasare în coloană la formaţia de adunare în linie

de autovehicule se execută la comanda „Pluton, pe aliniamentul ... , front ..., în linie de autovehicule

- ADUNAREA!”. Primul autovehicul se opreşte în locul stabilit de comandantul subunităţii/şeful de

coloană, iar celelalte autovehicule se deplasează, succesiv, prin stânga autovehiculului din faţă şi

opresc când ajung pe aliniamentul ordonat sau la comanda „STAI!”/semnalul „STOP!”. Când nu se

precizează alte intervale între autovehicule, acestea sunt de 3 m.

2. Formaţiile companiei/similare

Art. 128. - (1) Formaţiile de adunare ale companiei/similare pe autovehicule sunt: în linie de

autovehicule, în linie de plutoane în coloană şi în coloană. Adunarea se execută la comanda

„Companie, în linie/în linie de plutoane în coloană - ADUNAREA!” sau „Companie, în coloană -

ADUNAREA!”.

(2) Când compania/similare se adună în linie/în linie de plutoane în coloană, intervalul între

autovehicule şi între plutoane este de 3 m; când se adună în linie de plutoane în coloană/în coloană,

distanţa între autovehicule este de 10 m. Intervalul între două companii/similare dispuse în linie

este de 5 m.

(3) La partea săvârşitoare a comenzii, plutoanele se adună în ordinea numerică, în linie/în

coloană, în stânga/înapoia autovehiculului comandantului companiei/similare, la intervalele şi

distanţele menţionate mai sus sau cele stabilite de comandantul subunităţii/şeful de coloană.

Art. 129. - (1) Formaţia de deplasare a companiei/similare este în coloană - fig. nr. 94.

Comandantul subunităţii se deplasează cu autovehiculul din capul coloanei.

(2) Deplasarea companiei/similare începe la comanda „Companie, înainte - MARŞ!”. După

partea săvârşitoare a comenzii, primul autovehicul începe deplasarea cu viteză mai mică decât

viteza maximă stabilită de comandantul subunităţii/şeful coloanei până când se pune în mişcare

întreaga coloană şi se realizează distanţele ordonate.

(3) Pentru trecerea companiei/similare de la formaţia de adunare în linie la formaţia de

deplasare în coloană, autovehiculul comandantului companiei/similare sau al comandantului

plutonului unu începe deplasarea în direcţia indicată, fiind urmat, în ordinea numerică sau în

ordinea indicată de comandantul companiei/similare, la distanţele stabilite, de către celelalte

autovehicule.

(4) Trecerea companiei/similare de la formaţia de deplasare în coloană la una din formaţiile

de adunare în linie/în linie de plutoane în coloană se execută la comenzile şi după regulile arătate la

formaţia de adunare a plutonului. În acest caz, plutoanele ies din coloana companiei/similare şi se

adună în formaţia ordonată, pe măsura realizării dispozitivului de către subunitatea din faţă, la

comenzile comandanţilor plutoanelor „Pluton, în linie de autovehicule - ADUNAREA!” sau

„Pluton, în coloană - ADUNAREA!”.



3. Formaţiile batalionului/divizionului/regimentului

Art.130. - (1) Formaţiile de adunare ale batalionului/divizionului/regimentului pe

autovehicule sunt în linie, în linie de subunităţi în coloană, în coloană şi în careu. Formaţia de

adunare a unităţii militare se stabileşte în funcţie de scopul urmărit, capacitatea şi configuraţia

locului de dispunere a efectivelor şi autovehiculelor şi se execută la comanda „Batalion, direcţional

..., front ..., în linie/în linie de companii în coloană/în coloană/în careu - ADUNAREA!”. La această

comandă, subunităţile se dispun în ordinea stabilită prin statul de organizare sau în cea precizată de

comandant/şeful coloanei. Intervalele şi distanţele între autovehicule şi subunităţi sunt cele

prevăzute pentru pluton şi companie/similare. Între două unităţi militare, intervalul este de 10 m.

(2) Formaţia de deplasare a batalionului/divizionului/regimentului pe autovehicule este în

coloană. Când unitatea militară se adună în coloană, subunităţile se încolonează în ordinea

prevăzută prin statul de organizare sau în cea indicată de comandant prin ordinul de deplasare.

(3) Trecerea batalionului/divizionului/regimentului de la formaţiile de adunare în linie/în

linie de subunităţi în coloană la formaţia în coloană se execută la comanda „Batalion, în coloană -

ADUNAREA!”. Deplasarea batalionului/divizionului/regimentului începe la comanda/semnalul

„Batalion, înainte - MARŞ!”. La această comandă/semnal, autovehiculul comandantului începe

deplasarea; în urma acestuia, autovehiculele subunităţilor se deplasează în ordinea şi la distanţele

stabilite.

(4) Trecerea batalionului/divizionului/regimentului de la formaţia de deplasare în coloană la

una din formaţiile de adunare se execută la comanda „Batalion, în linie/în linie de subunităţi în

coloană - ADUNAREA!”. La această comandă, primul autovehicul se opreşte în locul stabilit de

comandantul unităţii militare/şeful de coloană, iar celelalte autovehicule se deplasează, succesiv,

prin stânga autovehiculului din faţă şi opresc când ajung pe aliniamentul ordonat sau la

comanda/semnalul „STAI!”. Când nu se precizează alte intervale şi distanţe între autovehicule,

acestea sunt de 3 m, respectiv 10 m.

(5) După realizarea formaţiei, se dă comanda/semnalul „Opriţi - MOTOARELE!”.

CAPITOLUL VI

Particularităţi ale instrucţiei de front

SECŢIUNEA 1

Instrucţia de front pentru îmbarcarea în aeronave

Art. 131. - (1) Pentru transportul cu o aeronavă, militarii se deplasează, până la platforma de

îmbarcare în formaţie, cu grupa/plutonul/detaşamentul în coloană, având asupra lor armamentul şi

materialele stabilite pentru îmbarcare. Militarii se opresc înapoia aeronavei sau lateral, la comanda

„Pluton-STAI!“, la o depărtare care să permită transmiterea comenzilor prin voce când aeronava are

motoarele pornite. Comandantul eşalonului militar comandă „Grupa întâi 5 paşi, grupa a doua 3



paşi, înainte - MARŞ!” apoi, după alinierea subunităţii, dă comanda „Pluton, puneţi jos -

MATERIALELE ŞI ARMAMENTUL!”. La această comandă, militarii aşază raniţele şi celelalte

materiale la un pas în faţa lor, aliniate, iar armamentul pe sol, în partea dreaptă a raniţelor.

(2) După executarea instructajului de către comandantul aeronavei sau de către tehnicul de

bord privind modul de comportare în aeronavă pe timpul zborului, măsurile de evacuare în caz de

necesitate, urgenţa salvării personalului şi materialelor, regulile de securitate şi sănătate în muncă şi

protecţiei mediului, la comanda comandantului eşalonului militar „Pluton, ridicaţi -

MATERIALELE ŞI ARMAMENTUL!”, militarii ridică materialele şi armamentul individual.

Accesul spre trapa/scara de îmbarcare se execută din spatele aeronavei către faţa acesteia sau din

lateral. La comanda comandantului eşalonului militar „Pluton, pregătirea pentru - ÎMBARCARE!”,

militarii se încolonează la trapa/scara aeronavei, în formaţia stabilită de comandantul aeronavei sau

tehnicul de bord, cu toate materialele asupra lor, având armele în cumpănire, fără baionetă. Pe

timpul transportului în aeronave, încărcătoarele armelor, cu sau fără muniţie, se păstrează în

portîncărcătoare. La comanda „Pluton - ÎMBARCAŢI!”, militarii încep îmbarcarea, aşază şi fixează

materialele cu chingi, ocupă locurile precizate şi acroşează centurile de siguranţă, ţinând armele

între picioare, cu ţeava în sus. Aruncătoarele de grenade antitanc portative, mitralierele şi muniţia se

transportă separat sau cu aceeaşi aeronavă, în ambalajele proprii, în containere care se fiează cu

chingi pe platforma portcontainer/în cală. Comandantul eşalonlui militar se îmbarcă ultimul.

(3) Din momentul îmbarcării în aeronavă şi până la debarcare, militarii execută ordinele

comandantului aeronavei, având voie să părăsească locurile numai cu aprobarea personalului de

bord.

(4) După aterizarea aeronavei, cu aprobarea comandantului aeronavei, comandantul

eşalonului militar dă comanda „Pluton, pregătirea pentru - DEBARCARE!”. La această comandă,

militarii desfac centurile de siguranţă, se ridică de pe scaune/banchete, iau armamentul individual în

mâna dreaptă, ridică echipamentul şi materialele personale şi se întorc cu faţa spre trapa/uşa pe care

s-au îmbarcat. La comanda „Pluton - DEBARCAŢI!”, militarii se deplasează în coloană câte unul şi

debarcă în ordinea inversă îmbarcării, începând cu comandantul eşalonului militar de transport,

astfel încât primul militar îmbarcat să debarce ultimul.

(5) După debarcare, militarii se îndepărtează de aeronavă în coloană câte unul şi se dispun

cu formaţia în linie, pe locul precizat de comandantul eşalonului. Comandantul eşalonului militar

verifică efectivul şi materialele subunităţii debarcate, apoi dă comenzile pentru deplasarea

subunităţii de pe aeroport.

(6) Comenzile şi mişcările pentru deplasarea eşalonului militar la/de la aeroport sunt

aceleaşi ca şi cele prevăzute la instrucţia de front a subunităţilor/unităţilor militare.



(7) Înainte de executarea îmbarcării în aeronavă, militarii din celelalte categorii de forţe ale

armatei vor studia caracteristicile gradelor militare din forţele aeriene, în vederea acordării semnelor

regulamentare de respect.

SECŢIUNEA a 2-a

Instrucţia de front pentru îmbarcarea pe nave

Art. 132. - (1) Pentru transportul cu o navă, militarii se deplasează, până la cheul/locul de

acostare, în formaţie, cu grupa/plutonul/compania în coloană, având asupra lor armamentul şi

materialele stabilite pentru îmbarcare. Militarii se opresc pentru instructaj la comanda „Pluton -

STAI!” la o depărtare, faţă de navă, care să permită transmiterea comenzilor prin voce când nava

are motoarele pornite. Comandantul eşalonului militar comandă „Grupa întâi 5 paşi, grupa a doua 3

paşi înainte - MARŞ!” apoi, după alinierea subunităţii, dă comanda „Pluton, puneţi jos -

MATERIALELE ŞI ARMAMENTUL!”. La această comandă, militarii aşază raniţele şi celelalte

materiale la un pas în faţa lor, aliniate, iar armamentul pe sol, în partea dreaptă a raniţelor.

(2) După executarea instructajului de către comandantul navei/ofiţerul secund, privind

modul de comportare pe navă pe timpul transportului, măsurile de evacuare în caz de necesitate,

urgenţa salvării personalului şi materialelor, modul de ocupare şi utilizare a mijloacelor de salvare

colectivă, regulile de securitate şi sănătate a muncii şi mediului la comanda comandantului

eşalonului militar „Pluton, ridicaţi - MATERIALELE ŞI ARMAMENTUL!”, militarii ridică

materialele şi armamentul individual. Accesul la bord se execută numai cu aprobarea

comandantului navei, la comanda comandantului eşalonului militar „Pluton, pregătirea pentru -

ÎMBARCARE!”. La această comandă, militarii se încolonează cu toate materialele la schela/scara

navei, având armele în cumpănire, fără baionetă. La comanda „Pluton - ÎMBARCAŢI!”, militarii

încep îmbarcarea pe navă, în coloană câte unul, se deplasează pe traseele stabilite şi ocupă

locurile/compartimentele repartizate, depozitând materialele şi armamentul. Comandantul

eşalonului militar se îmbarcă ultimul.

(3) Din momentul îmbarcării pe navă şi până la debarcare, militarii execută ordinele

comandantului navei/ofiţerului secund, având voie să staţioneze şi să se deplaseze numai cu

aprobarea personalului din serviciul de zi/cart pe navă. După îmbarcarea la bordul navei, personalul

va participa la antrenamentele de abandon al navei organizate şi conduse de comandantul

secund/ofiţerul secund al navei.

(4) După acostare, cu aprobarea comandantului navei, comandantul eşalonului militar dă

comanda „Pluton, pregătirea pentru - DEBARCARE!”. La această comandă, militarii iau

armamentul individual în cumpănire, ridică echipamentul şi materialele personale şi ies pe puntea

pe care s-au îmbarcat. La comanda „Pluton - DEBARCAŢI!”, militarii se deplasează în coloană



câte unul şi debarcă în ordinea inversă îmbarcării, începând cu comandantul eşalonului de transport

militar, astfel încât primul militar îmbarcat să debarce ultimul.

(5) Când debarcarea urmează să se execute în locuri neamenajate, fără acostare la mal, fără

schelă/scară înainte de îmbarcarea pe navă, prin grija comandantului eşalonului militar, se vor

efectua, obligatoriu, antrenamente de debarcare la specificul navei cu care se realizează transportul.

(6) După debarcare, militarii se îndepărtează de navă în coloană câte unul, iar pe locul

precizat, se dispun în formaţia în linie. Comandantul eşalonului militar verifică efectivul şi

materialele subunităţii debarcate, apoi dă comenzile pentru deplasarea subunităţii de pe cheul/locul

de debarcare.

(7) Comenzile şi mişcările pentru deplasarea eşalonului militar la/de pe cheul de

îmbarcare/debarcare sunt aceleaşi ca cele prevăzute la instrucţia de front a subunităţilor/unităţilor

militare.

(8) Înainte de executarea îmbarcării pe o navă, militarii din celelalte categorii de forţe ale

armatei vor studia caracteristicile gradelor militare din forţele navale, în vederea acordării semnelor

regulamentare de respect.

SECŢIUNEA a 3-a

Instrucţia de front pentru îmbarcarea şi debarcarea subunităţilor şi unităţilor militare

care se transportă pe calea ferată

Art. 133. - (1) Întreaga activitate de îmbarcare/debarcare a eşalonului militar se execută la

ordinul şi sub conducerea directă a comandantului eşalonului militar.

(2) Personalul eşaloanelor militare se transportă în vagoane acoperite, amenajate sau în

vagoane de călători, astfel:

a) în vagon acoperit pe două osii, 32 de locuri;

b) în vagon acoperit pe patru osii, 48 de locuri;

c) în vagon călători clasa I, 54 de locuri;

d) în vagon călători clasa a II-a, 80 de locuri.

(3) Pregătirea pentru îmbarcarea în vagoane a materialelor şi tehnicii se face la comanda

comandantului eşalonului militar „Grupele de îmbarcare, pregătirea pentru - ÎMBARCARE!”.

Comanda se repetă de comandanţii subunităţilor. La această comandă, subunităţile/grupele de

îmbarcare se pregătesc pentru îmbarcare. Şefii de vagoane şi comandanţii subunităţilor urmăresc ca

baionetele să fie scoase/rabatate, iar armele descărcate şi asigurate.

(4) Grupele special destinate pentru îmbarcarea materialelor şi tehnicii depun armele,

raniţele, mantalele şi celelalte materiale aflate asupra lor, în locul stabilit de şeful grupei de

îmbarcare, apoi se deplasează în dreptul vagoanelor descoperite, care sunt trase la rampă.



(5) La comanda/semnalul „Grupele de îmbarcare, îmbarcaţi - TEHNICA ŞI

MATERIALELE!”, acestea încep îmbarcarea tehnicii şi materialelor.

(6) Îmbarcarea personalului eşalonului militar în vagoane se face după îmbarcarea

materialelor şi a tehnicii. Înainte de îmbarcare, comandantul eşalonului militar execută instructajul

militarilor privind modul de comportare în vagoane pe timpul transportului, măsurile de evacuare în

caz de necesitate, urgenţa salvării personalului şi materialelor, regulile de securitate şi sănătate a

muncii şi mediului La comanda „Pregătirea pentru - ÎMBARCARE!”, militarii ridică materialele şi

armamentul individual, iar la comanda „Companie - LA VAGOANE!”, subunităţile se deplasează

spre vagoanele care le-au fost repartizate, se încolonează pe peron, la 5 m de uşa vagonului

respectiv şi, la ordin, încep îmbarcarea.

(7) Personalul se dispune în vagoane conform precizărilor şefilor de vagoane.

(8) Îmbarcarea personalului în vagoanele acoperite, fără mijloace ajutătoare, se face astfel:

a) şefii de vagoane se dispun la flancul drept al subunităţilor şi numesc plantoanele pe

vagoane;

b) plantoanele pe vagoane execută recunoaşterea vagoanelor, verifică starea de fixaţie şi

deschid uşile din partea unde se face îmbarcarea.

(9) La comanda „Pluton - ÎMBARCAŢI!”, primul militar, ajutat de planton, urcă în vagon

şi, după ce îşi depune armamentul, raniţa şi mantaua la locul indicat de şeful de vagon, revine în

stânga uşii, iar plantonul se dispune în dreapta; următorii doi militari se opresc lângă vagon în

stânga şi în dreapta uşii, îşi depun armele şi raniţele lângă ei, pe sol, urmând să ajute pe ceilalţi

militari la urcare; militarul care urcă în vagon dă arma şi raniţa celui din vagon care, după ce le

aşază lângă uşă, îl prinde de mâna dreaptă/stângă, ajutându-l să urce. Militarul care urmează să se

urce, se sprijină cu gamba piciorului drept/stâng în palmele militarului de lângă vagon; ajutându-se

şi de genunchiul celuilalt picior, cu care se sprijină pe podeaua vagonului, se urcă în vagon. După

urcare, îşi ia arma şi raniţa în mână şi se deplasează la locul care i-a fost repartizat. După ce s-au

îmbarcat toţi militarii, urcă şi cei de lângă vagon, ajutaţi de planton şi de primul militar urcat.

Ultimul se îmbarcă şeful vagonului.

(10) Îmbarcarea militarilor în vagoane acoperite se poate face şi cu ajutorul scării

vagoanelor, podeţelor de acces sau al rampelor/cheurilor, astfel:

a) la îmbarcarea cu ajutorul podeţului din scânduri, plantonul ia loc la uşa vagonului, iar

militarii se urcă în vagon unul câte unul, la interval de 2 paşi unul de altul. Pentru a evita deplasarea

podeţului, acesta se fixează cu doi ţăruşi/pene. Pe timp de iarnă, podeţul se presară cu nisip, iar de

fiecare parte a acestuia se aşază, în plus, câte un soldat pentru ajutarea celor care intră în vagon;



b) la îmbarcarea personalului la rampe şi cheuri se aplică aceleaşi reguli ca şi la îmbarcarea

fără mijloace ajutătoare. Deosebirea constă în faptul că rampele şi cheurile dau posibilitatea ca

îmbarcarea şi debarcarea să se efectueze la nivelul podinei vagonului.

(11) Mitralierele, aruncătoarele de grenade antitanc portative şi aruncătoarele de mine se

aşază în mijlocul vagonului acoperit, iar pistoalele mitralieră/puştile automate/puştile

mitralieră/puştile semiautomate cu lunetă/mitralierele se păstrează asupra militarilor.

(12) Comandantul eşalonului militar înştiinţează întregul personal al eşalonului militar

despre ora plecării trenului şi ora de la care coborârea din vagoane a militarilor este interzisă.

Art. 134. - (1) Debarcarea militarilor din vagoane se face la ordinul comandantului

eşalonului militar. La apropierea trenului de staţia de debarcare, şefii de vagoane dau comanda

„PREGĂTIREA PENTRU DEBARCARE!”. La această comandă, militarii se echipează, îşi iau

armamentul şi se pregătesc pentru debarcare, fără a părăsi locurile. Debarcarea din vagoane se face

începând cu militarii din primele bănci din stânga şi din dreapta uşii/primele compartimente.

(2) În staţia de debarcare, la comanda „Pluton - DEBARCAŢI!”, se numesc doi militari care

coboară din vagon, fără armament şi raniţe. Aceştia îşi primesc armele şi raniţele din vagoane, le

aşază alături, pe sol şi se dispun la stânga şi la dreapta uşii, pentru a-i ajuta pe ceilalţi militari să

debarce. Militarii rămaşi în vagon se îndreaptă în coloană câte unul spre stânga/dreapta uşii şi

coboară, ajutaţi de militarii de lângă vagon, care le iau armele şi raniţele.

(3) Grupele special destinate trec la debarcarea tehnicii şi a materialelor eşalonului militar.

(4) Plantonul verifică dacă au fost debarcate toate materialele, starea de curăţenie a

vagonului, după care, la ordinul şefului de vagon, se deplasează la subunitatea din care face parte.

(5) Subunităţile debarcate se adună în formaţia în linie pe locul stabilit de comandantul

eşalonului militar; comandanţii subunităţilor verifică efectivul şi materialele pe care le au în

primire, după care ordonă începerea deplasării.

(6) Comenzile şi mişcările pentru deplasarea eşalonului militar la/de la gară sunt aceleaşi ca

cele prevăzute la instrucţia de front a subunităţilor/unităţilor militare.

CAPITOLUL VII

Revista de front

a subunităţilor, unităţilor şi marilor unităţi militare

SECŢIUNEA 1

Revista de front a subunităţilor, unităţilor şi marilor unităţi militare

care acţionează pe jos

Art. 135. - (1) Revista de front este activitatea care se execută în scopul verificării nivelului

de pregătire a subunităţii/unităţii/marii unităţi militare la instrucţia de front, însuşirii de către



militari a prevederilor prezentului regulament, stării de întreţinere a echipamentului, armamentului,

tehnicii şi autovehiculelor din dotare.

(2) Revista de front este condusă de către comandanţii nemijlociţi şi direcţi ai

subunităţilor/unităţilor/marilor unităţi militare sau de către şefii comisiilor de inspecţie.

(3) Revista de front se execută cu toate efectivele, armamentul şi tehnica din înzestrare

prezente în cazarmă.

Art. 136. - (1) Persoanele care conduc revista de front fac cunoscut comandanţilor

subunităţilor/unităţilor/marilor unităţi militare Planul executării revistei de front. Acesta se trimite

la subunitatea/unitatea/marea unitate militară care execută revista de front, astfel încât să ajungă la

destinaţie cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de ziua în care se va desfăşura activitatea şi cuprinde:

data, ziua şi ora la care se execută revista de front; durata; locul; ţinuta; tehnica şi armamentul care

se scot; modul de desfăşurare a raportului de informare; întreaga tematică de verificare a gradului

de pregătire a subunităţii/ unităţii/marii unităţi militare la instrucţia de front.

(2) Locul pe care se execută revista de front se organizează astfel: o linie pentru dispunerea

subunităţilor şi una înapoia acesteia, la 10 - 15 m, pentru dispunerea armamentului şi tehnicii; în

faţa liniei pentru dispunerea subunităţilor, se trasează patru linii pentru ieşirea militarilor la raportul

de informare, la 3, 5, 9 şi 15 paşi.

(3) Revista de front se încheie cu defilarea subunităţii/unităţii/marii unităţi militare.

1. Revista de front a companiei/similare

Art. 137. - Pentru revista de front, compania/similare se dispune în formaţia de adunare în

linie pe trei rânduri - fig. nr. 107; comandantul companiei/similare se dispune la 7 paşi în faţa şi la

mijlocul formaţiei.

Art. 138. - (1) Când persoana care conduce revista de front se apropie la 30 - 40 de paşi,

comandantul companiei/similare comandă „Companie - DREPŢI!”, „Pentru onor înainte/spre

dreapta/stânga prezentaţi - ARM'!”. După partea săvârşitoare a comenzii, o dată cu ultimul timp al

prezentării armei pentru onor, militarii întorc capul către persoana care conduce revista de front;

comandanţii plutoanelor, aflaţi în formaţie, salută. Apoi, comandantul companiei/similare se

întoarce la stânga împrejur/dreapta/stânga şi se îndreaptă în pas normal către persoana care conduce

revista de front, se opreşte la 3 - 4 paşi în faţa acesteia, salută şi raportează „Domnule ... - gradul - ,

compania ... este adunată pentru revista de front!”. În cazul în care comandantul companiei/similare

nu este cunoscut de către persoana care conduce revista de front, acesta se prezintă cu formula

„Sunt comandantul companiei... - gradul şi numele -”.

(2) După darea raportului, comandantul companiei/similare, încetând să salute, execută un

pas lateral cu piciorul drept/stâng şi se întoarce la stânga/dreapta, lăsând loc pentru trecerea

superiorului.



(3) Primind raportul, persoana care conduce revista de front lasă mâna dreaptă în jos şi se

îndreaptă spre flancul drept al formaţiei, însoţit de comandantul companiei/similare, la 1 - 2 paşi în

stânga şi înapoia sa, se opreşte, se întoarce la dreapta şi apoi trece în revistă subunitatea, în pas

normal, salutând; după ce a trecut în revistă întreaga subunitate, încetează să salute, revine la 8 - 10

paşi în faţa şi la mijlocul formaţiei, se opreşte, salută cu formula „Bună dimineaţa/Bună ziua !“.

Militarii răspund clar şi toţi odată „Să trăiţi!”, apoi comandantul companiei/similare comandă

„compagnie la umărul stâng - ARM'!”, „Companie, la picior - ARM'!”, „Companie, pe loc -

REPAUS!” sau „Companie, la umărul stâng - ARM'!”, „Companie, pe loc - REPAUS!”, după care

trece la executarea ordinelor primite.

(4) Pe timpul primirii raportului, ofiţerii ce însoţesc persoana care conduce revista de front

se opresc la 10 m înapoia acesteia, se dispun în linie, cu faţa către formaţie, salută şi rămân pe loc

până la comanda „Companie, pe loc - REPAUS!”. După ce au fost prezentaţi în faţa subunităţii, trec

la executarea ordinelor primite.

Art. 139. - (1) Dacă se execută raportul de informare, comandantul companiei/similare

comandă „Companie - DREPŢI!”, „Pentru raportul de informare, înainte - MARŞ!”. La această

comandă, militarii care au ceva de raportat ies la distanţele stabilite: ofiţerii - la 15 paşi, maiştrii

militari şi subofiţerii - la 9 paşi, gradaţii - la 5 paşi, soldaţii - la 3 paşi, după care, persoana care

conduce revista de front şi ofiţerii care o însoţesc ascultă motivele celor care au ieşit la raport.

Cadrele militare sunt luate în evidenţă şi vor fi primite la raport, în mod confidenţial, după

excutarea revistei de front.

(2) După executarea raportului de informare, se trece la verificarea subunităţii după tematica

prevăzută în Planul executării revistei de front: aspectul exterior al ţinutei militarilor, documentele

militare personale, starea de întreţinere şi operativitate a armamentului şi tehnicii din înzestrare,

gradul de pregătire individuală şi cu subunitatea la instrucţia de front, starea de intreţinere a

locurilor de cazare a militarilor, magaziilor/remizelor subunităţii, birourilor, modul de evidenţă şi

păstrare a bunurilor din dotare.

Art. 140. - (1) Revista de front se încheie cu defilarea companiei/similare în faţa persoanei

care conduce activitatea; pe timpul defilării, militarii ţin armele la piept/la umărul stâng;

aruncătoarele de grenade antitanc portative se ţin la spate, iar mitralierele, la umărul stâng.

(2) După realizarea dispozitivului de defilare - fig. nr. 96 -, comandantul companiei/similare

se dispune la 5 paşi înaintea plutonului din capul coloanei, cu faţa spre formaţie şi comandă

„Companie - V-ALINIAŢI!”, „Companie - DREPŢI!”, „Pentru defilare, cu onorul spre dreapta,

companie înainte - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, se întoarce la stânga împrejur şi

începe defilarea în cadenţa subunităţii.



(3) La aproximativ 20 de paşi de persoana care primeşte defilarea, comandantul

companiei/similare şi comandanţii plutoanelor, salută şi, în acelaşi timp, întorc capul privind spre

aceasta. Când comandanţii plutoanelor salută, soldaţii şi gradaţii voluntari, continuând deplasarea în

pas de defilare, întorc, simultan, capul spre persoana care primeşte defilarea, mai puţin militarii

şirului din dreapta. După ce fiecare pluton a trecut la aproximativ 20 de paşi de persoana care

primeşte defilarea, comandanţii plutoanelor încetează să salute şi toţi militarii întorc capul înainte,

cotinuând deplasarea în pas de defilare. La comanda comandantului companiei/similare

„Companie, pas normal - MARŞ!”, militarii continuă deplasarea în pas normal spre locul stabilit.

(4) Persoana care primeşte defilarea şi însoţitorii săi se dispun astfel încât subunitatea care

defilează să prezinte onorul spre dreapta. Însoţitorii se dispun în linie pe un rând/pe două rânduri, la

1 - 2 paşi înapoia persoanei care primeşte defilarea.

2. Revista de front a batalionului/divizionului/regimentului

Art. 141. - Pentru revista de front, batalionul/divizionul/regimentul se dispune în formaţia de

adunare în linie pe trei rânduri - fig. nr. 112 - sau în linie de plutoane în coloană - fig. nr. 113;

comandantul unităţii militare se dispune la 10 paşi în faţa şi la mijlocul formaţiei.

Art. 142. - (1) Întâmpinarea persoanei care conduce revista de front, raportul de informare şi

celelalte activităţi, în afară de defilare, se desfăşoară aşa cum se arată la revista de front a

companiei/similare.

(2) După executarea revistei de front, comandantul unităţii militare comandă „Batalion -

DREPŢI!”, „Batalion, la umărul stâng - ARM'!”/dacă militarii au armele la piept, le menţin în

această poziţie, „Pentru realizarea dispozitivului de defilare, batalion înainte - MARŞ!”. La această

comandă, unitatea militară începe deplasarea spre locul stabilit pentru realizarea dispozitivului de

defilare, cu subunităţile încolonate în ordinea prevăzută prin statul de organizare.

(3) După realizarea dispozitivului de defilare - fig. nr. 114 -, comandantul unităţii militare

comandă „Batalion - V-ALINIAŢI!”, „Batalion - DREPŢI!”, „Pentru defilare, cu onorul spre

dreapta, batalion înainte - MARŞ!”.

(4) Dacă la revista de front a unităţii militare participă muzica militară, concomitent cu

realizarea dispozitivului pentru defilare, aceasta se deplasează în faţa persoanei care conduce revista

de front. La comanda „MARŞ!”, muzica începe să intoneze marşul de defilare.

(5) Defilarea se execută după aceleaşi reguli ca cele prevăzute la revista de front a

companiei/similare.

(6) După ce ultima subunitate a trecut la 20 de paşi de persoana care primeşte defilarea,

muzica încetează marşul, după care prezintă onorul şi defilează.



3. Revista de front a marii unităţi militare

Art. 143. - (1) Revista de front a marii unităţi militare se execută după aceleaşi reguli ca la

unitatea militară.

(2) La revista de front a marii unităţi militare participă comandamentul marii unităţi militare

şi unităţile/subunităţile de mare unitate militară.

(3) Când marea unitate militară este dispusă în aceeaşi cazarmă, comandamentul marii

unităţi militare şi toate unităţile/subunităţile de mare unitate militară se dispun în linie/în linie de

plutoane în coloană, pe acelaşi platou, în ordinea prevăzută prin statul de organizare.

(4) Dacă unităţile/subunităţile de mare unitate militară sunt dispuse în cazărmi/garnizoane

diferite, revista de front se execută în cazărmile de dislocare a acestora, în ziua şi la orele precizate

de comandantul care conduce revista de front.

(5) Primirea raportului şi raportul de informare se execută cu toate efectivele care participă

la activitate; după raportul de informare, comandamentul marii unităţi militare rămâne pe loc, iar

unităţile/subunităţile de mare unitate militară se deplasează pe locuri diferite, unde se vor desfăşura

activităţile de verificare după tematica prevăzută în Planul executării revistei de front.

(6) În funcţie de timpul avut la dispoziţie, la statele majore de unităţi/comandamentele de

mari unităţi militare se pot verifica existenţa şi starea de întreţinere şi păstrare a materialelor

individuale pentru alarmă.

(7) Revista de front se încheie la ora stabilită de persoana care conduce activitatea, cu

defilarea comandamentului marii unităţi militare şi a unităţilor/subunităţilor de mare unitate

militară.

SECŢIUNEA a 2-a

Revista de front a subunităţilor şi unităţilor militare cu prezentarea tehnicii de luptă

Art. 144. - (1) Pentru revista de front, subunităţile se adună cu tehnica de luptă în formaţia

de adunare în linie de autovehicule; unitatea militară se adună, de regulă, în linie de companii în

coloană de autovehicule. Marea unitate militară se adună cu autovehiculele comandamentului

dispuse pe compartimente/servicii în ordinea prevăzută prin statul de organizare, iar subunităţile de

mare unitate militară se dispun în continuarea formaţiei, în aceeaşi ordine.

(2) Prezentarea onorului, întâmpinarea comandantului care conduce revista de front şi darea

raportului se execută în acelaşi mod ca şi la revista de front pe jos.

(3) Ordinea subunităţilor este aceeaşi ca şi la defilarea pe jos, cu precizarea că se defilează

pe două sau trei şiruri de autovehicule, în funcţie de lărgimea pistei; între rândurile de autovehicule,

distanţa este de 20 m, între companii/similare, 30 m, iar între batalioane, 40 m.

Art. 145. - (1) Pe timpul defilării, obloanele turelelor tancurilor şi ale transportoarelor

blindate, cu excepţia turelelor tancului şi transportorului blindat al comandantului



subunităţii/unităţii/marii unităţi militare care defilează, şi geamurile cabinelor automobilelor sunt

închise.

(2) Obloanele mecanicilor conductori de la tancuri şi transportoare blindate pot fi deschise.

(3) Comandantul subunităţii/unităţii/marii unităţi militare care defilează pe autovehicule se

dispune în capul coloanei, în autoturism, pe banchetă, alături de conducătorul auto.

Art. 146. - (1) Ajungând la distanţa de 30 - 40 m de persoana care primeşte defilarea, toţi

ofiţerii şi şefii de autovehicule salută, întorcând, în acelaşi timp, capul spre acesta; militarii aflaţi în

autovehiculele descoperite prezintă onorul prin întoarcerea capului, fără a saluta.

(2) Armele aflate în poziţia la piept se ţin cu mâna dreaptă de gâtul patului, iar cu mâna

stângă, de uluc şi apărătoarea mâinii. După ce s-a trecut la 10 m de persoana care primeşte defilarea,

comandantul subunităţii/unităţii/marii unităţi militare, ofiţerii şi şefii de autovehicule încetează să

salute şi întorc capul înainte. Când şeful de autovehicul încetează să salute, la comanda şefului de

platformă, militarii din autovehicule coboară mâinile de pe apărătoarea mâinii şi uluc şi întorc capul

înainte.

Art. 147. - Drapelul de luptă al unităţii/marii unităţi militare, desfăşurat, se dispune în

caroseria autoturismului sau în gura de acces de sus a turelei tancului/transportorului blindat al

comandantului unităţii/marii unităţi militare.

Art. 148. - Anexele 1 - 5 fac parte integrantă din prezentul regulament.

ANEXA Nr. 1 la regulament

GLOSAR

Adâncimea formaţiei/dispozitivului - distanţa dintre primul rând/ militar/autovehicul şi

ultimul rând/militar/autovehicul sau dintre partea din faţă şi partea din spate a dispozitivului.

Bază - militarul/subunitatea/vehiculul numit de comandant, faţă de care se adună/aliniază

ceilalţi militari sau celelalte subunităţi/unităţi militare/vehicule în formaţia ordonată.

Cadenţă - ritmul uniform în care se execută o anumită deplasare pe jos.

Capul coloanei - militarul/rândul/subunitatea/vehiculul care se deplasează primul în

coloană.

Careu - formaţia realizată prin dispunerea militarilor/subunităţilor/

unităţilor/autovehiculelor militare pe trei dintre laturile unui pătrat, iar pe cea de a patra, a

comandantului subunităţii/unităţii militare.

Centrul formaţiei - partea din mijloc a formaţiei/dispozitivului.

Ciochinar, ciochinare - mănunchi de cureluşe scurte, având la capete ochiuri sau inele de

prindere.



Coada coloanei - militarul/rândul/subunitatea/vehiculul care se deplasează ultimul, încheind

coloana.

Coifură - articolul de echipament folosit de militar pentru acoperirea capului: boneta, şapca

de instrucţie, bereta, şapca, căciula sau casca.

Coloană - formaţia/dispozitivul realizat prin dispunerea militarilor în adâncime, pe unul sau

mai multe şiruri alăturate sau prin dispunerea subunităţilor/unităţilor/autovehiculelor militare unele

înapoia celorlalte, la distanţe normale sau stabilite prin ordinul comandantului.

Direcţional - militarul/subunitatea/vehiculul numit de comandant faţă de care îşi

coordonează deplasarea ceilalţi militari/subunităţi/coloane.

Dispozitiv - dispunerea, într-un anumit mod, a elementelor componente ale unei

subunităţi/unităţi militare corespunzătoare scopului urmărit.

Dispozitiv de adunare - dispunerea subunităţilor/unităţilor/vehiculelor militare într-o

anumită ordine în vederea desfăşurării unei activităţi.

Dispozitiv de deplasare - dispunerea subunităţilor/unităţilor/autovehiculelor militare într-o

anumită ordine de încolonare în vederea executării unei deplasări.

Distanţă - depărtarea dintre doi militari sau două subunităţi/unităţi/autovehicule militare

dispuşi/dispuse unul/una înapoia celuilalt/celeilalte.

Distanţele pot fi: normale sau mărite/micşorate.

Distanţă normală - depărtarea între doi militari, dispuşi unul după altul, egală cu lungimea

unui braţ cu palma întinsă, măsurată până la umărul militarului din faţă; între două

subunităţi/unităţi/autovehicule militare, dispuse una după cealaltă, se consideră distanţă normală

numărul de paşi/metri stabilit prin prezentul regulament pentru adunarea în coloană.

Distanţă mărită/micşorată - depărtarea între doi militari sau două

subunităţi/unităţi/vehicule militare, dispuşi/dispuse unul/una după altul/alta, realizată prin

deplasarea înapoi/înainte cu un anumit număr de paşi/metri; atunci când se indică o bază, distanţele

între toţi militarii/toate subunităţile/unităţile/vehiculele militare dispuse în faţa/înapoia bazei se

măresc/micşorează până la realizarea, între aceştia, a numărului de paşi/metri indicat prin comandă.

Echipament militar - totalitatea articolelor neconsumabile, prevăzute în dotarea unei

structuri militare, inclusiv a unui militar.

Flanc - partea dreaptă sau stângă a unei formaţii/dispozitiv. La întoarcerea

formaţiei/dispozitivului la stânga împrejur denumirile flancurilor nu se schimbă.

Formaţie - dispunerea militarilor/subunităţilor/unităţilor militare, fără sau cu armamentul şi

tehnica din înzestrare, într-o ordine stabilită.

Formaţiile se constituie pentru adunare şi/sau pentru deplasare. Formaţia de adunare poate fi

în linie, în linie de subunităţi în coloană şi în careu. Se poate constitui cu intervale normale sau cu



intervale mărite. Pentru începerea programului de instrucţie, revistei de front, apelului sau

inspecţiei, subunităţile se dispun, de regulă, în linie/în linie de subunităţi în coloană. Pentru raportul

zilnic sau bilanţul periodic, precum şi pentru desfăşurarea unor şedinţe de instrucţie sau a altor

activităţi specifice, subunităţile şi unităţile militare se dispun în careu. Când formaţia se întoarce la

stânga împrejur, rândul din faţă se completează cu militarul corespunzător din rândul al doilea.

Formaţia pentru deplasare poate fi: în coloană câte unul, câte doi, câte trei - sau mai mulţi -

şi se foloseşte pe timpul deplasărilor.

Front - partea formaţiei/dispozitivului către care militarii sunt orientaţi cu faţa -

autovehiculele cu partea din faţă -.

Interval - depărtarea dintre doi militari sau două subunităţi/unităţi/vehicule militare

dispuşi/dispuse unul/una lângă altul/alta. Intervalele pot fi: normale sau mărite.

Interval normal - depărtarea dintre doi militari alăturaţi, măsurată prin întinderea laterală a

mâinii drepte cu pumnul strâns, la nivelul umărului militarului din dreapta. Între două

subunităţi/unităţi/vehicule militare alăturate se consideră interval normal numărul de paşi/metri

stabiliţi prin prezentul regulament pentru adunarea în linie.

Interval mărit - depărtarea dintre doi militari alăturaţi, măsurată de la dreapta spre stânga,

prin deplasarea laterală cu un anumit număr de paşi; atunci când se indică o bază, intervalele între

toţi militarii aflaţi în dreapta şi în stânga bazei se măresc până la realizarea între aceştia a numărului

de paşi stabilit prin comandă.

Lăţimea formaţiei/dispozitivului - distanţa între flancuri.

Linia de autovehicule - formaţia în care două sau mai multe autovehicule sunt dispuse la

intervale egale, pe aceeaşi linie.

Rând - dispunerea militarilor unul lângă altul. La formaţia pe două sau mai multe rânduri,

distanţa între două rânduri alăturate este de o lungime de braţ cu palma întinsă. Rândurile se numesc

întâi, al doilea şi aşa mai departe. Dacă un militar iese din rândul întâi, locul său îl ocupă militarul

dispus înapoia lui.

Semnalele pentru conducere reprezintă grupuri de semne convenţionale, acustice sau optice,

folosite pentru transmiterea la distanţă a unor comenzi, înştiinţări, avertismente, informaţii.

Spatele formaţiei/dispozitivului - partea opusă frontului.

Şir - dispunerea militarilor unul înapoia celuilalt. Când formaţiile de adunare se realizează

în linie, iar militarii se dispun pe două sau mai multe rânduri, şirul în care militarul din rândul al

doilea sau din rândurile următoare lipseşte, de regulă, nu se completează de către alţi militari; la

formaţiile de adunare în coloană şi la cele de deplasare, locurile libere se completează de către

militarii aflaţi înapoia acestora, dar ultimul rând trebuie să rămână complet.




ECHIPAMENTUL PENTRU INSTRUCŢIE AL MILITARILOR

1. Materiale comune militarilor de toate specialităţile

Nr. crt. Denumirea materialelor Modul de purtare

0 1 2

1 Lopata mică cu port La centură, pe şoldul drept; pe centura cu bretele se fixează la spate

2 Masca contra gazelor Pe şoldul stâng; în nişa tancului 3 Setul de decontaminare individuală În sacul măştii contra gazelor 4 Pansamentul individual

5

Sacul de merinde/de grenade, cu: - gamela şi lingura; - raţia de luptă; - bidonul (cu apă sau ceai).

Pe şoldul drept; în nişa tancului

6 Foaia de cort Pe sacul de merinde, prinsă cu ciochinare

7

Raniţa cu: - casca; - sacul de dormit; - scurtă pentru instrucţie.

La spate/sub bancheta autovehiculului Pe raniţă, prinsă cu ciochinare

În raniţă/pe raniţă, prinse cu ciochinare

8 Completul de protecţie filtrant sorbant Pe şoldul drept/în raniţă 9 Pelerină de protecţie cu o singură întrebuinţare În sacul măştii contra gazelor 10 Plasa de mascare

În raniţă 11 Lenjeria de schimb şi căciula/capela

12 Materiale de întreţinere a igienei corporale, a îmbrăcămintei şi încălţămintei

2. Armament şi materiale specifice militarilor de diferite specialităţi


1 Pistol cu toc şi numărul de cartuşe corespunzător capacităţii încărcătorului

La centură, pe partea dreaptă; se poate întrebuinţa şi cureaua de purtare pe umărul stâng

2

Pistol mitralieră, puşcă automată, puşcă semiautomată cu lunetă, puşcă mitralieră şi mitralieră puşcă automată, puşcă semiautomată cu lunetă, şi puşcă mitralieră

Conform ordinului

3 Geantă portîncărcătoare, pentru pistolul mitralieră, puşcă automată, puşcă semiautomată cu lunetă şi puşcă mitralieră

La centură, pe partea dreaptă; trăgătorul cu aruncătorul de grenade antitanc portativ, pe partea stângă/pe ham

4 Aruncătorul de grenade antitanc portativ La spate/la umăr

5 Geantă cu două/trei lovituri pentru aruncătorul de grenade antitanc portativ La spate

6 Geantă cu înălţătorul optic La centură, pe partea dreaptă 7 Cutiile cu benzi Pe umărul drept 8 Ţeava aruncătorului cal. 82 mm La spate




9 Raniţa cu placa de bază a aruncătorului cal. 82 mm

10 Raniţa cu afetul biped

11 Aparatul de ochire al aruncătorului cal. 82 mm În toc, la spate

12 Raniţa cu muniţia aruncătorului cal. 82 mm ( 6 lovituri ) La spate

13 Binoclu În toc pe şoldul stâng/la piept, având cureluşa de purtare la gât

14 Busola În porthartă sau buzunar, în funcţie de tipul busolei

15 Portharta Pe şoldul drept 16 Lanterna În porthartă

17 Cartuşele reactive de semnalizare La militarii stabiliţi de comandant, în sacul de merinde

18 Staţia radio portativă de diferite tipuri Fixată pe ham/centură/în sacul de merinde 19 Completul de mascare nr. 1

La piesă 20 Sistemul de decontaminare portabilă pentru armament şi tehnică

21 Salopeta de protecţie Peste îmbrăcăminte 22 Masca izolantă Pe şoldul stâng/în nişa tancului

3. Armament şi materiale specifice militarilor din subunităţile de paraşutişti

0 1 2

1 Pistolul mitralieră, puşca automată, puşca semiautomată cu lunetă

În husă acroşat/ă

pe sistemul

de suspensie

al paraşutei principale

Între militar şi paraşuta de siguranţă

2 Puşca mitralieră În partea dreaptă a militarului 3 Aruncătorul de grenade antitanc portativ În partea stângă a militarului 4 Mitraliera În partea dreaptă a militarului

5 Geantă cu două/trei lovituri pentru aruncătorul de grenade antitanc portativ La spate sub paraşuta principală

6 Cutiile cu benzi şi cartuşe În husă, în faţă, între militar şi paraşuta de siguranţă

7 Ţeava aruncătorului cal. 82 mm 8 Raniţa cu placa de bază a aruncătorului 9 Raniţa cu afetul biped

10 Busola În buzunarul de la piept al costumului de paraşutare

11

Sacul de merinde/de grenade, cu: - gamela şi lingura; - raţia de luptă; - bidonul (cu apă sau ceai).

Pe şoldul drept

12 Completul de protecţie filtrant sorbant Pe şoldul drept/în raniţă

13 Staţia radio portativă de diferite tipuri În container, în faţă, între militar şi paraşuta de siguranţă, la piept/fixată pe ham

14 Aparatura de control C.B.R.N. În faţă, între militar şi paraşuta de siguranţă



15 Pupitrul de dirijare În container, în faţă, între militar şi paraşuta de siguranţă 16 Valiza raniţă nr. 2/3

17

Raniţa tip desant aerian paraşutat cu: - blana costumului îmblănit (vara); - plasa de mascare; - lenjeria de schimb şi căciula (şapca de instrucţie); - ustensilele şi materialele de întreţinere a igienei corporale, a îmbrăcămintei şi încălţămintei

Sub paraşuta principală sau la autovehicul

La instrucţie fiecare militar poartă îmbrăcămintea corespunzătoare anotimpului şi are asupra

sa armamentul individual, geanta portîncărcătoare, casca, muniţia şi grenadele, potrivit normelor,

precum şi celelalte materiale conform celor prezentate în tabelele alăturate. Ţinuta se precizează de

către comandanţii de subunităţi în planificarea săptămânală a pregătirii pentru luptă, în raport cu

categoriile de instrucţie şi conţinutul temelor de executat. Cu aprobarea comandantului unităţii

militare, la unele categorii de instrucţie se pot folosi numai o parte din materiale, acelea care sunt

strict necesare desfăşurării categoriei de instrucţie/temei respective. Pe timpul deplasării, unele

materiale din înzestrare se pot păstra asupra militarilor sau se pot transporta, în raport cu condiţiile

de teren, stare atmosferică şi anotimp, după dispoziţiile comandanţilor, pe tehnica de luptă/vehicule

special destinate (raniţa, plasa de mascare, pătura, mănuşile, ciorapii şi mantaua de protecţie

C.B.R.N., lenjeria, ustensilele şi materialele de întreţinere a igienei corporale, a îmbrăcămintei şi

încălţămintei).

La revista de front, militarii subunităţii/unităţii militare se prezintă cu toate materialele din

dotare asupra lor.


SEMNALE PENTRU CONDUCEREA MILITARILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR CARE ACŢIONEAZĂ PE JOS

Nr. crt.

SEMNIFICAŢIA SEMNALELOR PREZENTAREA SEMNALULUI DESCRIEREA

SEMNALULUI

1 ATENŢIUNE!

Se ridică braţul vertical cu palma îndreptată către

înainte şi se menţine în această poziţie până

când semnalul este recepţionat de cei

cărora le este adresat.



Nr. crt.


SEMNALULUI

2 NU AM ÎNŢELES!

Cu faţa spe cel care a

făcut semnalul, se ridică ambele braţe

lateral, se îndoaie de la coate cu palmele în sus şi se foloseşte

gestul universal pentru “nu ştiu”

3 ADUNAREA GENERALĂ

Se ridică braţul vertical, cu palma

înainte şi se roteşte în cercuri largi deasupra

capului.

4 ADUNAREA COMANDANŢILOR

Se ridică coifura cu mâna şi se roteşte deasupra capului.

5

PUNCT DE ADUNARE/

REGRUPARE LA…!

A. B.

Se atinge paftaua/ catarama cu mâna, apoi se indică (cu

aceeaşi mână) locul de adunare/ regrupare.

6 LA LOC COMANDA!

Cu faţa către cei cărora li se adresează, se ridică ambele braţe şi se încrucişează

deasupra capului, cu palmele orientate

înainte.



Nr. crt.


SEMNALULUI

7 SUNTEŢI GATA?

Braţul întins în faţă, la

nivelul umerilor, cu palma către persoana căreia îi este adresat

semnalul (în fotografie este prezentată doar

poziţia palmei).

8 SUNT GATA!

Se repetă semnalul nr. 7. Dacă distanţa între

cei care comunică permite, se poate confirma şi prin

coborârea bărbiei, printr-un gest energic

în sensul universal „da“.

9 ÎNAINTE/

LA DREAPTA/ LA STÂNGA!

A. B.

C.

Se ridică braţul vertical, ca la semnalul

„Atenţiune!“; după recepţionarea

semnalului, se execută întoarcerea în direcţia dorită de deplasare şi se coboară braţul la nivelul umărului,

orientat în direcţia de deplasare.

10 PAS ALERGĂTOR MARŞ!

Se repetă semnalul nr. 9, iar când braţul este

întins la nivelul umărului, pe direcţia

de deplasare, se balansează energic, de

3-4 ori, în plan vertical, cu palma spre

sol.



Nr. crt.


SEMNALULUI

11 STAI!

A. B.

Braţul îndoit, cu palma la nivelul umărului,

orientată spre cei cărora le este adresat semnalul; se duce

palma către înainte şi puţin în sus şi se

menţine în această poziţie până când

semnalul este înţeles.

12 STAI NEMIŞCAT!

Se repetă semnalul nr. 11 cu pumnul.

13 CULCAT!

A. B.

Se face semnalul „Atenţiune“ cu faţa

spre cei cărora le este adresat; se coboară

energic braţul întins, cu palma orientată

spre sol şi se adduce lângă corp.

14 VĂD INAMICUL!

A.

B.

Se ridică braţul lateral, la nivelul umărului,

apoi se fac 3-4 mişcări de împungere, cu palma întinsă, în

direcţia inamicului.



Nr. crt.


SEMNALULUI

15 INDICAREA

DISTANŢEI PÂNĂ LA INAMIC

A. B.

Braţul întins către cel căruia vreţi să-i

indicaţi distanţa, cu pumnul strâns; ridicaţi

din pumn câte un deget pentru fiecare

sută de metri.

16 DESFĂŞURAŢI -

VĂ! („Pentru luptă”) A.

B.

Braţele întinse la nivelul umerilor, cu palmele faţă în faţă, apropiate, se desfac

lateral, la nivelul umerilor; semnalul se

poate repeta de 2-3 ori.

17

ÎN COLOANĂ

MARŞ!

A

.

B.

Ambele braţe se întind

lateral, apoi se duc către înainte, cu

palmele faţă în faţă, apropiate; semnalul se

poate repeta de 2-3 ori.

18 ADĂPOSTIŢI- VĂ !

(„Pericol iminent!”)

Se întinde un braţ lateral, înclinat la 45

de grade sub orizontală, apoi se coboară energic, cu

palma lipită de coapsă.



Nr. crt.


SEMNALULUI

19 VĂD TANCURILE INAMICULUI!

Se ridică braţul deasupra capului, cu

arma în poziţie orizontală (sub forma literei „T“), iar cu

celălalt braţ se indică direcţia unde sunt

tancurile.

20 ATAC C.B.R.N.!

Se pune masca contra gazelor pe figură; se

face semnalul „Atenţiune!“, şi se coboară braţul cu

palma întinsă orizontal pe cap.

21 ATAC AERIAN! A.

B. C.

Se întind braţele lateral, la nivelul

umerilor şi se balansează în plan

vertical.

22 FOC!

(„Deschideţi focul!”)

A. B.

Braţul întins în faţă, la nivelul şoldului, cu

palma în jos; se duce palma lateral şi se

aduce în faţă, în arc de cerc, la nivelul

şoldului, de mai multe ori.



Nr. crt.


SEMNALULUI

23

EXECUTAŢI FOC CU CADENŢA MAI

MARE! („Executaţi foc

automat!”)

--- Semnalul nr. 22 executat mai rapid.

24

EXECUTAŢI FOC

CU CADENŢA MAI RARĂ!

(„Executaţi foc lovitură cu lovitură!”)

--- Semnalul nr. 22 executat mai lent.

25

ÎNCETAŢI FOCUL!

A. B.

Braţul sus, cu mâna în faţa frunţii, cu

palma orientată către înainte; se ridică

antebraţul vertical şi se aduce în faţa frunţii

de 3-4 ori.

26

ADUCEŢI MUNIŢIE !

(„Avem nevoie de muniţie!”)

Se ridică braţul deasupra capului, cu un încărcător în

mână.

27

REALIZAŢI DISPOZITIV ÎN

SĂGEATĂ! („Triunghi cu vârful

înainte!”)

Se întind braţele lateral, înclinate la

45 de grade sub orizontală, cu palmele

în prelungirea antebraţelor.



Nr. crt.


SEMNALULUI

28

REALIZAŢI DISPOZITIV

ÎN “V”! („Triunghi cu vârful

înapoi!”)

Se întind braţele lateral, înclinate la 45 de grade deasupra

orizontalei, cu palmele faţă în faţă.

29

DEPLASAŢI-VĂ LA…!

(„Schimbaţi-vă locul la…!”)

A. B. C.

Cu braţul se indică militarul/subunitatea

dorit/ă; apoi se bate în piept, simultan, cu ambii pumni, după care se arată cu braţul locul unde dorim ca acesta/aceasta să se

deplaseze.

30

EŞALONAŢI DISPOZITIVUL SPRE STÂNGA/

DREAPTA!

Se întinde braţul lateral, înclinat la 45 de grade sub orizontală, cu palma în faţă; braţul înclinat arată pe ce parte se

eşalonează dispozitivul (indiferent de poziţia celui care face

semnalul).

31 ORGANIZAŢI O

AMBUSCADĂ ÎN GRABĂ LA…!

A. B.

Se ridică pumnul la nivelul umărului,apoi se indică de 2-3 ori

direcţia dorită.



Nr. crt.


SEMNALULUI

32

ÎNTOARCEŢI DISPOZITIVUL SPRE STÂNGA/

DREAPTA!

A.

Se ridică ambele

braţe lateral, la nivelul umerilor; mâna care

se mişcă sus-jos indică direcţia de

întoarcere, indiferent de poziţia celui care

face semnalul.

NOTĂ:

1. Comandantul este obligat să aducă la cunoştinţa subordonaţilor toate semnalele care se

folosesc pe timpul îndeplinirii misiunii.

2. În afara situaţiilor special menţionate, pentru indicarea semnalelor se foloseşte mâna

disponibilă.

3. În unele situaţii, pentru o mai bună comunicare, înainte de transmiterea unui semnal se

face, mai întâi, semnalul „Atenţiune!“.

4. Pe timp de noapte, semnalele se stabilesc, separat, pentru fiecare misiune, în funcţie de

mijloacele acustice sau optice avute la dispoziţie de către cei care le transmit/recepţionează.

5. Militarul care observă primul semnalul este obligat să-l transmită celor din jur.


SEMNALE PENTRU CONDUCEREA MILITARILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR CARE ACŢIONEAZĂ PE AUTOVEHICULE

Nr. crt.


SEMNALULUI

1 PORNIŢI MOTOARELE!

Braţul drept se roteşte

în faţa corpului.



Nr. crt.


SEMNALULUI

2 OPRIŢI MOTOARELE!

Braţul drept, întins lateral, la nivelul umărului, se duce

energic, cu pumnul la gât, prin îndoirea

cotului.

3 FORMAŢI COLOANA!

Braţul ridicat vertical; rotiri în

plan vertical, paralel cu corpul.

4 ÎMBARCAŢI!

A. B.

Braţul întins la 45 de

grade sub orizontală, cu

palma orientată spre sol, se

ridică energic la 45 de grade deasupra

orizontalei, cu palma orientată

către înainte.

5 DEBARCAŢI!

A. B.

Braţul întins lateral, la 45 de grade

deasupra orizontalei cu

palma orientată către înainte, se

coboară energic, la 45 de grade sub

orizontală cu palma orientată spre sol.



Nr. crt.


SEMNALULUI

6 DEBARCAŢI ŞI

ADĂPOSTIŢI -VĂ IMEDIAT!

Braţul întins lateral, la 45 de grade

deasupra orizontalei, cu palma orientată către înainte, se coboară energic,

lateral, şi se alătură cu palma de

coapsă.

7 ÎNAINTE!

(„Înaintaţi spre mine!”)

Braţele îndoite cu palmele spre piept;

se mişcă ambele mâini, de mai

multe ori, din faţă către piept. Pentru

oprirea autovehiculului, se opreşte mişcarea

mâinilor şi se înalţă puţin bărbia.

8 ÎNAPOI! („Mai înapoi!”)

Braţele îndoite în faţa pieptului, cu palmele orientate

spreautovehicul; se mişcă ambele mâini, de mai

multe ori, de la piept către înainte.

Pentru oprirea autovehiculului se opreşte mişcarea

mâinilor şi se înalţă puţin bărbia.

9 MICŞORAŢI DISTANŢA!

Palmele mâinilor faţă în faţă, în

dreptul umerilor. Apropierea lor

indică micşorarea distanţei. Pentru

oprire se îndreaptă o palmă către autovehicul.



Nr. crt.


SEMNALULUI

10 MĂRIŢI DISTANŢA!

Palmele apropiate faţă în faţă;

depărtarea lor indică mărirea

distanţei. Pentru oprire se îndreaptă

o palmă către autovehicul.

11 REDUCEŢI VITEZA!

A. B.

Braţul întins lateral cu palma în faţă;

mişcări sus-jos, cu braţul întins sub

orizontală.

12 MĂRIŢI VITEZA!

Braţul îndoit la nivelul umerilor, cu

palma strânsă; pumnul se ridică şi se coboară energic, în plan vertical, de

2-3 ori.

13 STOP! („Oprire!”)

A. B.

Unul sau ambele braţe, ridicate

vertical, cu palma spre autovehicul.

14 OPRIŢI PE DREAPTA!

Se ridică braţul stâng lateral, cu palma întinsă la nivelul umerilor. Autovehiculele care vin din spate se opresc, în acelaşi mod, cu braţul



Nr. crt.


SEMNALULUI drept.

15 OCOLIRE

DREAPTA/ STÂNGA!

A. B.

Braţul dinspre sensul de ocolire se ridică lateral, cu palma întinsă la nivelul umerilor; cu celălalt braţ se fac mişcări repetate, la nivelul pieptului, indicându-se direcţia de ocolire.

NOTĂ: Semnalele pentru îndrumarea autovehiculelor nu diferă de cele folosite de agentul de

circulaţie. ANEXA Nr. 5 la regulament


MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

O R D I N

pentru aprobarea Regulamentului onorurilor

și ceremoniilor militare*)

Pentru aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 346/2006

privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cu modificările

ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările

ulterioare,

ministrul apărării naționale emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă Regulamentul onorurilor și ceremoniilor militare,

prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă „R.G.-4,

Regulamentul onorurilor și ceremoniilor militare”, aprobat prin Ordinul ministrului

apărării naționale nr. M.119/2000**), cu modificările și completările ulterioare.

Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul apărării naționale,

Viorel Oancea,

secretar de stat

București, 12 martie 2009.

Nr. M.30.

*) Ordinul nr. M.30/2009 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din

1 aprilie 2009 și este reprodus și în acest număr bis.

**) Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.119/2000 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a țării și securitate

națională.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 208 bis/1.IV.2009

134

N E S E C R E T 1 din 71

Imprimare 02.04.2009 08:13:00

ANEXĂ

REGULAMENTUL ONORURILOR ȘI CEREMONIILOR MILITARE

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

SECȚIUNEA 1

Domeniul de referință

Art. 1. - Regulamentul onorurilor și ceremoniilor militare este actul normativ specific care

definește, descrie și reglementează onorurile și ceremoniile militare și principiile de organizare și

desfășurare a acestora.

Art. 2. - Regulamentul prevede activități specifice care se desfășoară în Ministerul Apărării

Naționale la nivel central, la nivel local, de garnizoană și unitate, în diferite ocazii:

a) sărbători naționale;

b) învestirea în funcție a unor personalități militare și civile;

c) participarea personalităților militare și civile la anumite activități de pregătire militară și la

festivități militare;

d) vizite executate de oficialități străine la nivel de șef de stat, Parlament, Guvern, ministru al

apărării, șef al Statului Major General și șefi ai categoriilor de forțe ale armatei.

SECȚIUNEA a 2-a

Onorul militar

Art. 3. - Onorul militar este forma solemnă de salut prin care o formație, subunitate, unitate

sau mare unitate militară își exprimă respectul față de:

a) o altă formație, subunitate, unitate, mare unitate militară română sau străină;

b) imnul național al României;

c) drapelul României;

d) drapelul de luptă;

e) personalități militare și civile române sau străine;

f) evenimente aniversare;

g) monumente sau însemne comemorative militare declarate și recunoscute oficial de statul

român.

Art. 4. – (1) Onorul militar, în sensul prezentului regulament, se prezintă în cadrul unei

ceremonii sau separat, de regulă cu un detașament de onoare constituit din drapel de luptă cu gardă la

drapel, gardă de onoare, muzică militară, trompeți sau formațiuni corale.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

(2) Pentru prezentarea onorului militar în cadrul unei ceremonii militare în afara cazărmii se

asigură gardă la monument sau însemn comemorativ militar sau civil, șir sau șiruri de onoare, gardă la

reședința oficială și ofițer însoțitor de onoare.

Art. 5. - În situații deosebite - război, criză, calamități naturale, participarea la misiuni în

teatrele de operații sau la exerciții în alte garnizoane decât cele de dislocare la pace - care nu sunt

prevăzute în prezentul regulament, pentru fiecare caz în parte, cu aprobarea șefului Statului Major

General, se constituie și alte tipuri de detașamente de onoare, în funcție de particularitățile ceremoniei

respective și de personalul la dispoziție.

SECȚIUNEA a 3-a

Ceremonia militară

Art. 6. - (1) Ceremonia militară constituie ansamblul activităților desfășurate în cadrul unor

solemnități sau festivități organizate de Ministerul Apărării Naționale sau cu sprijinul acestuia, la nivel

central sau local, în spiritul tradițiilor naționale și conform regulilor protocolare.

(2) Ceremonia militară consolidează coeziunea și dezvoltă mândria apartenenței la Armata

României.

(3) În timpul ceremoniilor militare se desfășoară, de regulă, următoarele activități:

a) arborarea drapelului României, a acestuia și a drapelului altui stat ori al unei organizații

internaționale recunoscute oficial;

b) intonarea imnului național al României și, după caz, și a imnului național al altui stat ori

organizație internațională;

c) acordarea onorului militar;

d) salutul drapelului de luptă și al gărzii de onoare;

e) oficierea serviciului religios;

f) dezvelirea de monumente sau însemne comemorative militare;

g) evocări, alocuțiuni sau mesaje prezentate de personalitățile civile și militare participante;

h) depunerea de coroane, jerbe și buchete de flori;

i) parada militară;

j) defilarea gărzii de onoare;

k) onorul muzicii militare;

l) retragerea cu torțe;

m) executarea salvelor de artilerie sau infanterie și a focurilor de artificii.

Art. 7. - Ceremoniile militare se organizează la nivel central, la nivel de garnizoană, de mare

unitate sau unitate și de instituție militară de învățământ și se desfășoară în următoarele situații:



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

a) sosirea/plecarea personalităților străine în/din țară sau vizite de lucru la instituția

prezidențială, parlament, guvern, Ministerul Apărării Naționale, sediile statelor majore ale categoriilor

de forțe ale armatei și la sediile unor organizații internaționale din capitala României;

b) plecarea/sosirea din/în țară sau dintr-o / într-o localitate, alta decât reședința permanentă, a

președintelui României; participării președintelui României la ședințe festive sau de lucru ale

parlamentului sau ale guvernului;

c) sărbători naționale: Ziua națională a României, Ziua Independenței de Stat a României, Ziua

Unirii, Ziua Eroilor, Ziua Armatei României, Ziua drapelului național, Ziua imnului național al

României;

d) învestirea în funcție a președintelui României;

e) învestirea în funcție a ministrului apărării naționale;

f) învestirea în funcție a șefului Statului Major General;

g) învestirea în funcție a șefilor categoriilor de forțe ale armatei;

h) acordarea gradelor de general de brigadă/general de flotilă aeriană/contraamiral de flotilă,

înaintarea în gradul următor a generalilor și amiralilor;

i) depunerea de coroane, jerbe și buchete de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut, precum

și la monumentele și cimitirele eroilor români sau ale militarilor străini căzuți la datorie pe teritoriul

României;

j) plecarea/sosirea unor detașamente/unități militare române la/de la activități organizate sub

egida ONU sau a altor organizații internaționale;

k) zilele Statului Major General, ale categoriilor de forțe ale armatei, ale genurilor de armă,

specialităților militare, marilor unități și unităților militare;

l) dezvelirea unui monument sau însemn comemorativ militar sau civil;

m) funeraliile cu onoruri militare;

n) vizite în garnizoane, unități militare și la activități de pregătire militară, desfășurate de

trupe, vizite ale oficialităților militare și/sau civile, române și/sau străine;

o) înmânarea drapelului de luptă;

p) decorarea drapelului de luptă;

q) prezentarea drapelului de luptă;

r) depunerea Jurământului militar;

s) acordarea gradului și înaintarea în grad a militarilor;

ș) absolvirea instituțiilor militare de învățământ;

t) predarea-primirea comenzii marii unități sau a unității;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

ț) trecerea în rezervă sau în retragere a cadrelor militare;

u) arborarea drapelului României în unitățile militare;

v) înființarea sau desființarea unităților militare.

Art. 8. - Ceremoniile militare se pot organiza și cu alte ocazii, cu aprobarea șefului Statului

Major General, pentru fiecare caz în parte.

Art. 9. - Ceremoniile militare organizate la nivel central, în garnizoana București sau, la ordin,

în alte garnizoane se desfășoară cu subunități din Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul”, ca structură

special constituită, echipată și instruită în acest scop.

SECȚIUNEA a 4-a

Acordarea onorurilor militare

Art. 10. - Onorul militar se acordă în situațiile și în condițiile stabilite pentru fiecare caz în

parte de către organizatori, conform anexei nr. 2, astfel:

a) președintelui României, președinților Senatului și Camerei Deputaților, primului - ministru,

ministrului apărării naționale și șefului Statului Major General;

b) șefilor de state, președinților de parlamente, primilor - miniștri sau șefilor de guverne,

miniștrilor apărării și șefilor statelor majore generale/similari aflați în vizite oficiale în România;

c) ambasadorilor acreditați în România;

d) șefilor statelor majore ale categoriilor de forțe ale Armatei României, cât și celor străini

aflați în vizite oficiale în România;

e) reprezentantului guvernului în teritoriu, prefectul, în timpul desfășurării ceremoniilor

militare cu prilejul sărbătorilor naționale.

Art. 11. - Cu ocazia vizitelor oficiale ale personalităților civile și militare străine, precum și a

unor festivități sau reuniuni internaționale, în locurile de desfășurare se arborează drapelele statelor

reprezentate împreună cu drapelul României, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 12. - Onorurile militare cuvenite unor funcții se prezintă numai titularilor sau

înlocuitorilor legali.

Art. 13. - Onorurile militare pentru personalitățile române și străine prevăzute la art.10 se

prezintă de subunități din Regimentul 30 Gardă “Mihai Viteazul” sau de subunități dintr-o altă unitate.

Art. 14. - (1) Compartimentul protocol al instituției, alta decât cele aparținând Ministerului

Apărării Naționale, care organizează activități la care se acordă onoruri militare este obligat să

transmită, prin comandantul garnizoanei, șefului Statului Major General, cu cel puțin 15 zile înainte de

desfășurarea activității, următoarele date:



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

a) perioada sau data desfășurării activității pentru care se solicită organizarea de onoruri

militare;

b) dacă se instalează dispozitivul de jalonieri și se organizează escortă de onoare de Ministerul

Administrației și Internelor;

c) programul de desfășurare;

d) numele persoanei care coordonează activitatea și datele de contact.

(2) Statul Major General transmite răspunsul la solicitarea primită prin comandantul

garnizoanei care asigură organizarea ceremoniilor și/sau onorurilor militare. În funcție de datele

primite, comandantul garnizoanei stabilește tipul detașamentului de onoare și modul de desfășurare a

ceremoniei militare.

(3) Comandantul garnizoanei sau persoana desemnată de acesta organizează și conduce

activitatea în detaliu și răspunde de arborarea însemnelor de stat la locul de desfășurare a ceremoniei.

Art. 15. - (1) În funcție de activitatea ce urmează a se desfășura și de persoana oficială care

participă, comandantul garnizoanei sau persoana desemnată de acesta execută recunoașterile pe teren și

întocmesc „Planul de desfășurare a activității și cu dispunerea elementelor în dispozitiv”. La această

activitate participă beneficiarul și reprezentanții administrației publice centrale sau locale, Ministerului

Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român de Informații,

Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului de Protecție și Pază.

(2) În timpul recunoașterilor se stabilesc detaliile concrete privind următoarele:

a) organizarea dispozitivului și precizarea locului de dispunere a elementelor în teren;

b) valoarea și compunerea detașamentului de onoare;

c) locul de oprire sau plecare a autovehiculului oficial;

d) locul de dispunere și de adunare pentru detașamentul de onoare;

e) itinerarele de deplasare și locurile de întâmpinare/oprire pentru prezentarea raportului,

acordarea salutului, trecerea în revistă și defilarea;

f) locul de staționare a personalităților române și străine;

g) locul pentru mass-media;

h) locul/zona de dispunere a publicului;

i) locul de parcare a mijloacelor de transport;

j) locul de dispunere a subunității pentru executarea salvelor de artilerie sau infanterie;

k) modul de realizare a legăturilor radio și fir, după caz;

l) măsurile de protecție și siguranță;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

m) modul de cooperare a elementelor participante din cadrul Ministerului Apărării Naționale,

Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Protecție și

Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale. Coordonarea activităților desfășurate în comun pentru

menținerea ordinii, paza, parcarea și fluidizarea circulației, siguranța persoanelor oficiale și a invitaților

revine, pentru garnizoana București, reprezentantului Serviciului poliție militară din Statul Major

General, iar, pentru celelalte garnizoane, polițistului militar din subordinea comandantului garnizoanei.

SECȚIUNEA a 5-a

Desfășurarea onorurilor militare

Art. 16. - (1) Conținutul activităților de acordare a onorurilor militare și modul de desfășurare

a acestora se stabilesc, pentru fiecare caz în parte, cu participarea și acordul părților implicate în

organizarea protocolului.

(2) În principiu, pentru întâmpinarea, la sosire, a unei personalități oficiale, onorul militar se

acordă, astfel:

a) la apropierea mijlocului de transport oficial de locul de oprire/coborâre, trompetul intonează

succesiv semnalele ,,Atențiune” și ,,Prevestirea pentru primirea generalului”; simultan cu al doilea

semnal, comandantul gărzii de onoare, aflat cu fața la formație, comandă onorul, apoi se întoarce spre

persoana oficială, trompetul încetează și muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”; în acest

timp, comandantul gărzii de onoare mânuiește sabia ,,pentru onor” - mișcarea întâi - dacă este dotat cu

sabie, se apropie în pas de defilare de persoana căreia i se dă onorul, se oprește la o distanță de patru -

șase pași de aceasta, moment la care muzica militară încetează să cânte; comandantul gărzii salută,

mânuiește sabia ,,pentru onor” - mișcarea a doua - dacă este dotat cu sabie și raportează: “Domnule ... -

funcția sau gradul - dacă persoana oficială este militar/Excelență/Majestate, garda de onoare, constituită

în cinstea sosirii dumneavoastră/Excelenței voastre/Majestății voastre, vă prezintă onorul. Sunt

comandantul gărzii ... - gradul și numele”;

b) după prezentarea raportului, comandantul gărzii de onoare face un pas lateral spre

dreapta/stânga, se întoarce astfel încât să fie orientat cu fața spre persoana oficială, apoi execută trei -

cinci pași înapoi;

c) după raport, muzica intonează imnul național al României sau imnurile naționale, întâi pe

cel al țării oaspetelui; la ordin, în timpul intonării imnurilor naționale, se execută 21 de salve de

artilerie;

d) la terminarea imnului național al României/imnurilor naționale ale altor state, muzica

militară reia ,,Marșul de întâmpinare”, și portdrapelul înclină drapelul de luptă; persoana oficială salută



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

drapelul de luptă și apoi trece în revistă garda de onoare; drapelul de luptă se readuce în poziția

verticală după ce persoana oficială s-a îndepărtat la patru - șase pași de acesta;

e) în momentul când persoana oficială se oprește la mijlocul formației pentru a saluta garda de

onoare, muzica militară încetează să cânte; la cuvintele de salut adresate gărzii de onoare, militarii

acesteia, la semnalul comandantului gărzii de onoare, răspund ,,Să trăiți!” sau cu formula stabilită de

protocolul diplomatic; după răspunsul la salut, muzica militară reia intonarea ,,Marșului de

întâmpinare”.

(3) În timpul trecerii în revistă, militarii gărzii de onoare, în afară de cei din garda drapelului

de luptă și din muzica militară, urmăresc cu privirea persoana oficială prin întoarcerea capului.

(4) La trecerea în revistă a gărzii de onoare, comandantul acesteia însoțește persoana oficială

în pas normal, în dreapta și la doi pași înapoia acesteia, salutând - prezentând onorul cu sabia - până la

apropierea de flancul stâng al gărzii de onoare, când trece în spatele persoanei oficiale la trei - patru

pași de aceasta, se oprește la cinci - șase pași de flancul stâng al gărzii și salută persoana oficială, care

se întoarce spre comandantul gărzii de onoare.

(5) La terminarea trecerii în revistă a gărzii de onoare, când persoana oficială îl salută pe

comandantul gărzii de onoare, acesta prezintă sabia „pentru onor” sau salută, după caz.

(6) Dacă prin planul de desfășurare a solemnității s-a stabilit și prezentarea oficialităților

participante la activitate, după ce persoana oficială s-a îndepărtat la cinci - șapte pași, comandantul

gărzii de onoare se întoarce la stânga-împrejur, se deplasează în față și la mijlocul formației, iar muzica

militară interpretează piano „Marșul de întâmpinare”. După plecarea persoanei oficiale - îndepărtarea

acesteia la 15 - 20 de pași -, muzica militară încetează să cânte și comandantul gărzii de onoare

comandă trecerea armei la umăr.

(7) Dacă prin planul de desfășurare a solemnității s-a stabilit defilarea gărzii de onoare,

aceasta, la comanda comandantului ei, se încolonează și defilează. După ce garda de onoare s-a

îndepărtat la 15 - 20 de pași de locul unde s-a primit defilarea, muzica militară prezintă onorul.

(8) Schema de principiu cu dispozitivul pentru defilarea gărzii de onoare și a muzicii militare

este prezentată în anexa nr. 2.

Art. 17. - (1) Locul de dispunere a personalităților române și străine este la flancul stâng al

gărzii de onoare, perpendicular pe această direcție sau, în funcție de situație, în fața gărzii de onoare, în

ordinea: la sosire, personalitățile române și străine; la plecare, personalitățile străine și române.

(2) Schemele de principiu ale organizării ceremoniilor militare la sosirea/plecarea în/din

România, la/de la reședința prezidențială sunt cele prezentate în anexele nr. 3 și nr. 4.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

Art. 18. - (1) La reședința oficială rezervată șefilor de state străine, la ordin, se asigură o gardă

de onoare cu trompet pentru a prezenta onorul la prima sosire și la ultima plecare a oaspetelui la/de la

reședință. Garda de onoare se dispune în curtea clădirii, în apropiere de intrarea principală,

comandantul gărzii aflându-se la unu - doi pași în fața și la mijlocul acesteia, iar trompetul, la flancul

drept. La intrarea principală în clădire, în exterior, se dispun față în față doi militari în uniformă de

protocol.

(2) În momentul apropierii autovehiculului oficial, trompetul sună semnalele ,,Atențiune” și

,,Prevestirea pentru primirea generalului”; garda de onoare, la comandă, prezintă onorul militar și

urmărește cu privirea oaspetele până când acesta depășește formația. Cei doi militari de la intrarea în

clădire salută.

(3) După ce persoana oficială a intrat în clădire, garda de onoare se deplasează la locul stabilit,

iar cei doi militari de la intrarea în clădire rămân pe loc. În același mod se procedează și la plecarea de

la reședință a persoanei oficiale.

(4) Garda de onoare rămâne la reședință numai în timpul prezentării onorului militar; cei doi

militari de la intrarea principală stau în dispozitiv până când persoana oficială intră în clădire pentru

ultima dată în ziua respectivă.

Art. 19. - La reședințele rezervate temporar șefilor de state străine nu se asigură gardă de

onoare, dar, la ordin, la intrarea principală în clădire, în exterior, se dispun, față în față, doi militari în

uniformă de protocol.

Art. 20. - În timpul vizitelor protocolare la președintele României, dineurilor, semnării

documentelor sau altor activități și convorbiri oficiale, pe traseul de deplasare a delegației, pe scările de

la intrarea în clădirea unde are loc ceremonia și în interiorul clădirii se instalează militari în uniformă

de protocol.

Art. 21. - În timpul șederii în România a miniștrilor apărării, a șefilor de state majore generale

și a șefilor de state majore ale categoriilor de forțe ale armatelor altor țări, ministrul apărării naționale,

respectiv șeful Statului Major General, poate numi pe lângă aceștia un ofițer însoțitor de onoare.

Art. 22. - Pentru conducerea la plecare a persoanelor oficiale prevăzute la art. 10, acțiunile

gărzii de onoare se desfășoară potrivit celor prevăzute pentru onorul la sosire, art. 16 alin. (2), cu

următoarele deosebiri:

a) formula de raport, atunci când se dă, este: „Domnule ... - funcția sau gradul - dacă persoana

oficială este militar/Excelență/Majestate, garda de onoare, constituită cu ocazia plecării

dumneavoastră/Excelenței voastre/Majestății voastre, vă prezintă onorul. Sunt comandantul gărzii ... -

gradul și numele”;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

b) după ce persoana oficială și-a luat rămas bun de la persoanele care au condus-o, în

momentul în care se îndreaptă spre autovehiculul oficial, garda de onoare prezintă onorul militar și

muzica militară intonează un marș;

c) garda de onoare nu defilează și rămâne în poziția „pentru onor” până la retragerea

personalităților participante.

Art. 23. - Președintelui României și șefilor de state străine li se prezintă onorul militar de pe

loc, cu drapelul de luptă înclinat la orizontală, iar celorlalte personalități române și străine, prevăzute la

art. 10, precum și pe timpul defilării, cu drapelul de luptă înclinat la 45°.

Art. 24. - În timpul nopții, onorul și ceremonia militară au loc numai dacă se asigură

iluminarea locului de desfășurare. Iluminarea se asigură de beneficiar.

SECȚIUNEA a 6-a

Constituirea detașamentului de onoare

Art. 25. – (1) Detașamentul de onoare se constituie din subunități militare și, de regulă, este

însoțit de drapelul de luptă al unității. Uneori, el poate fi mixt, format din subunități ale Ministerului

Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român de Informații și

Serviciului de Protecție și Pază; întotdeauna, drapelul de luptă este cel al unității militare din Ministerul

Apărării Naționale.

(2) Participarea armatei la ceremoniile publice prevăzute în prezentul regulament se face cu

aprobarea comandantului garnizoanei, care solicită avizele necesare desfășurării ceremoniei

(3) Participarea armatei la alte ceremonii publice, la solicitarea autorităților locale, a

persoanelor juridice sau a persoanelor fizice, se face cu aprobarea șefului Statului Major General, în

condițiile legale. Toate solicitările se adresează, cu cel puțin cincisprezece zile înaintea desfășurării

ceremoniei militare, comandantului garnizoanei care le înaintează ierarhic spre aprobare.

Art. 26. - (1) Componența și mărimea detașamentului de onoare se stabilesc în funcție de

persoana oficială căreia i se acordă onorul militar și cuprinde, în principiu:

a) drapelul de luptă cu garda la drapel;

b) garda de onoare;

c) șirurile de onoare;

d) garda de onoare la reședința rezervată oaspetelui;

e) militarii la intrarea/ieșirea în/din salonul oficial sau la intrarea principală în reședința

oficială;

f) militarii însoțitori de onoare;

g) garda la monument sau însemn comemorativ militar sau civil;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

h) muzica militară;

i) trompetul.

(2) Pentru însoțirea drapelului de luptă, când acesta este scos la diferite activități publice și

militare, se destinează o gardă la drapel, compusă dintr-un comandant de gardă, un portdrapel și cinci

militari, dispusă pe două rânduri.

(3) Numărul de militari din compunerea gărzii de onoare, a șirurilor de onoare și a muzicii

militare, pentru toate ocaziile, este precizat în anexa nr. 5.

(4) Garda de onoare se dispune în linie pe trei rânduri, în funcție de locul de desfășurare; garda

de onoare poate fi și în linie pe două sau patru rânduri.

(5) Militarii din șirurile de onoare se dispun pe porțiunile stabilite, în linie pe un rând, la

intervale stabilite în funcție de situație, de o parte și de alta a traseului de deplasare a persoanei căreia i

se dă onorul militar, între mijlocul de transport și intrarea în salonul oficial, între mijlocul de transport

și garda de onoare, la intrarea principală în reședința prezidențială, în reședința rezervată oaspetelui și

în alte instituții care sunt vizitate.

Art. 27. - Activitatea de realizare a dispozitivului detașamentului de onoare este încheiată cu

30 de minute înainte de începerea solemnității în condiții meteo favorabile și cu 5 minute înainte de

începerea solemnității pentru vreme ploioasă/ninsoare sau temperaturi sub 0°C.

Art. 28. - (1) Militarii selecționați pentru detașamentul de onoare trebuie să fie foarte buni

executanți ai mișcărilor instrucției de front, apți din punct de vedere medical și selecționați astfel încât

să aibă un aspect fizic plăcut, iar diferența de înălțime dintre flancul drept și cel stâng să fie cât mai

mică.

(2) Militarii din compunerea detașamentului de onoare, mai puțin cei din muzica militară,

trompetul și portdrapelul, sunt dotați cu armament individual, fără muniție, fără genți port-încărcătoare

sau cartușiere, iar cadrele, cu pistol fără muniție sau sabie.

(3) Pentru detașamentele de onoare organizate de Regimentul de gardă, tipul armamentului

individual al militarilor se stabileșta în funcție de situație.

(4) Soldații și gradații voluntari din compunerea detașamentului de onoare sunt echipați în

uniformă mozaic de culori, cu eșarfă albă, căciulă - șapcă, bască, beretă, cască -, centură - centură cu

bretele -, bocanci, mănuși albe, iar cadrele militare, în uniforma de serviciu sau mozaic de culori, cu

eșarfă albă, cu căciulă - șapcă, bască, beretă, cască -, ghete, mănuși din piele, barete de decorații.

(5) La activitățile de pregătire militară desfășurate în teren, gărzile de onoare sunt echipate în

uniformă de instrucție.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

(6) Militarii din compunerea detașamentului de onoare organizat de Regimentul 30 Gardă

„Mihai Viteazul” poartă, la ordin, uniforma de protocol, uniforma categoriilor de forțe ale armatei sau

uniforma unității/subunității.

SECȚIUNEA a 7-a

Reguli privind comportarea pe timpul ceremoniilor militare

Art. 29. - Simbolurile naționale - stema țării, drapelul României, Ziua Națională a României,

sigiliul statului și imnul național al României exprimă respectul față de valorile României, dragostea de

patrie a românilor, unitatea națională, independența și integritatea statală. Stema țării, drapelul

României, Ziua Națională, sigiliul statului și imnul național al României i-au unit și îi unesc pe toți

românii din țară și de pretutindeni, sunt însemne durabile ale identității istorice și culturale, ale

demnității și onoarei poporului român.

Art. 30. - (1) În toate împrejurările, militarii trebuie să acorde respect simbolurilor naționale

proprii, simbolurilor naționale ale altor state, precum și drapelului de luptă, pavilionului navei militare

și însemnului de stat de pe aeronava militară.

(2) În cadrul ceremoniilor militare, în timpul intonării imnului național al României, precum și

la apropierea drapelului de luptă, militarii salută - cei aflați în formație iau poziția „drepți” -, iar

persoanele civile invitate acordă respectul cuvenit prin ducerea brațului drept, cu palma la piept, în

dreptul inimii.

(3) Persoanele civile participante la activități pot fi atenționate de conducătorii ceremoniilor

militare să aibă o comportare demnă, să se ridice în picioare când festivitățile se desfășoară în săli sau

pe stadioane, iar bărbații să se descopere.

Art. 31. - (1) În funcție de semnificație, ceremonia poate cuprinde activitățile prevăzute la art.

6. Cu această ocazie, în armată, se emit ordine ale ministrului apărării naționale și se pot desfășura

apeluri solemne.

(2) La ceremonia publică participă, de regulă, ca invitați:

a) personalități militare și civile;

b) reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai partidelor politice, ai instituțiilor

culturale, științifice și religioase, ai asociațiilor, ligilor și fundațiilor; cadre militare în activitate, în

rezervă și în retragere;

c) veterani de război;

d) cercetașii României, elevi și studenți;

e) reprezentanți ai mass-media;

f) alți participanți din societatea civilă.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

(3) La ceremoniile organizate de alte autorități publice decât Ministerul Apărării Naționale,

participarea și dispunerea invitaților se stabilesc de compartimentele de protocol ale acestora, de comun

acord cu comandantul garnizoanei sau cu reprezentantul desemnat de acesta.

Art. 32. - Imnul național al României este cunoscut, obligatoriu, de întregul personal al

armatei; la ceremoniile militare și la festivitățile cu caracter ostășesc, militarii participanți vor intona

imnul național al României, varianta prescurtată, împreună cu muzica militară, dacă se precizează acest

lucru.

Art. 33. - În cadrul ceremoniilor militare, la depunerea de coroane și dezvelirea de monumente

sau însemne comemorative militare, militarii desemnați transportă și depun coroane de flori pentru

personalitățile militare și civile prevăzute la art. 10 și pentru ceilalți participanți desemnați, la

solicitarea acestora.

Art. 34. - (1) În timpul oficierii serviciului religios, militarii din garda la drapelul de luptă și

din garda la monument nu se descoperă.

(2) Participarea militarilor la serviciul religios în lăcașele de cult este opțională. În cadrul

ceremoniilor militare, în timpul oficierii serviciului religios, comportarea militarilor participanți este

sobră, conform ritualului.

CAPITOLUL II

Ceremonii militare la nivel central

SECȚIUNEA 1

Sărbători naționale

Art. 35. - (1) Sărbătorile naționale sunt un prilej important pentru cultivarea respectului față de

înaintași, dezvoltarea sentimentelor patriotice, a demnității și mândriei ostășești, a spiritului de corp și a

atașamentului față de valorile militare.

(2) Ceremoniile militare organizate cu ocazia sărbătorilor naționale se desfășoară, de regulă,

cu un detașament de onoare constituit din drapel de luptă cu gardă la drapel, gardă de onoare, muzică

militară, trompeți sau formațiuni corale.

(3) Ceremoniile militare religioase se desfășoară în locuri publice adecvate, cu tradiție istorică

și militară, la mausolee, monumente și cimitire ale eroilor și cuprind:

a) primirea persoanei oficiale;

b) intonarea imnului național al României;

c) serviciul religios;

d) alocuțiuni;

e) depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

f) defilarea gărzii de onoare și a muzicii militare, dacă locul permite.

Art. 36. - (1) Ziua Națională a României se aniversează la 1 decembrie, în toată țara și la

ambasadele României din străinătate.

(2) Cu ocazia Zilei Naționale a României, în capitala țării și în alte garnizoane, la ordin, se

organizează și se desfășoară parade militare.

Art. 37. - Ziua Independenței de stat a României se aniversează la 9 mai, în toată țara, la

monumentele eroilor Războiului de Independență.

Art. 38. - (1) Ziua Unirii se aniversează la 24 ianuarie, în toată țara, la monumentele dedicate

Unirii Principatelor Române.

(2) Ceremonia se încheie cu Hora Unirii, la care se prind toți participanții, dacă locul permite,

mai puțin detașamentul de onoare.

Art. 39. - (1) Ziua Eroilor se comemorează la sărbătoarea ortodoxă a Înălțării Domnului, prilej

cu care sunt omagiați eroii României, fără deosebire de naționalitate sau confesiune, precum și în baza

convențiilor internaționale, militarii din alte țări căzuți la datorie pe teritoriul României.

(2) Cu prilejul Zilei Eroilor se desfășoară activități destinate cunoașterii tradițiilor ostășești,

dezvoltării respectului pentru înaintași și a răspunderii față de îndatoririle militare, perpetuării

obiceiurilor ostășești și religioase de cinstire a eroilor neamului.

(3) Ceremoniile militare și religioase de comemorare a eroilor se desfășoară la cimitire

militare și la monumente ridicate în cinstea lor.

(4) Manifestările dedicate Zilei Eroilor încep cu Sfânta Liturghie de Înălțarea Domnului,

săvârșită de preoți militari sau de preoți invitați, în bisericile și capelele din unitățile militare sau în alte

locuri stabilite prin planificarea comandantului garnizoanei.

(5) Ceremoniile militare dedicate comemorării eroilor României încep la ora 12.00, când, la

solicitarea comandantului garnizoanei adresată autorităților bisericești locale, se trag, timp de trei

minute, clopotele tuturor lăcașelor de cult din localitate. După aceasta, conform planificării

comandantului garnizoanei, se desfășoară activitățile prevăzute la art. 6.

(6) În unitățile militare, la ora stabilită de comandant, se execută apelul solemn.

Art. 40. - (1) Ziua Armatei României se aniversează la 25 octombrie, în toate garnizoanele.

(2) Ziua Armatei României este un prilej de evidențiere a tradițiilor glorioase ale oștirii

române și a rolului hotărâtor pe care aceasta l-a avut în formarea istoriei naționale.

(3) Cu acest prilej, se organizează ceremonii militare, în cadrul cărora se pot desfășura

următoarele activități:

a) adunări solemne, unde se dă citire ordinului ministrului apărării naționale;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

b) oficierea serviciului religios;

c) evidențierea momentelor semnificative ale existenței Armatei României;

d) înmânarea de plachete jubiliare, decorații, distincții militare și medalii comemorative

personalităților militare și civile, veteranilor de război, militarilor în activitate, în rezervă și în

retragere;

e) depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori;

f) parade militare;

g) mitinguri aviatice;

h) comemorarea eroilor României;

i) alte manifestări cultural-artistice și aplicativ-militare.

Art. 41. - (1) Ziua drapelului național se aniversează la 26 iunie prin organizarea unor

programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei,

precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în unitățile Ministerului Apărării Naționale și

Ministerului Administrației și Internelor.

(2) În municipiul București și în municipiile reședință de județ, pe baza normelor convenite

între prefecturi, primării și comandanții de garnizoane, se organizează ceremonii publice de înălțare a

drapelului României.

(3) Reprezentanții unităților militare, ai veteranilor de război, ai cadrelor militare în rezervă și

în retragere participanți la ceremonia publică sunt stabiliți de comandanții garnizoanelor din localitățile

menționate la alin. (2).

(4) Locul desfășurării ceremoniei publice de înălțare a drapelului României se stabilește de

comun acord cu organele administrației publice locale, pe cât posibil în apropierea sediilor primăriilor,

prefecturilor sau consiliilor județene.

(5) Drapelul României are lungimea de 300 cm, lățimea de 200 cm și se înălță pe un catarg

înalt de 30 m.

(6) Drapelul României se înalță în ziua de 26 Iunie și rămâne arborat până în seara zilei de 25

Iunie a anului următor, când, printr-o ceremonie adecvată, în prezența comandantului gărzii de onoare

și a unui trompet, pe semnalul ,,Stingerea”, este coborât, desprins de la catarg și preluat de garda

drapelului. Drapelul arborat, care se deteriorează în timpul anului - decolorat sau rupt -, este înlocuit ori

de câte ori este nevoie fără ceremonie, prin grija instituției care a asigurat inițial drapelul.

(7) Detașamentul de onoare participant la ceremonia publică de înălțare a drapelului României

se compune din:

a) garda drapelului cu drapelul de luptă;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

b) garda de onoare „TIP B”;

c) garda purtătoare a drapelului de arborat - 5 militari;

d) muzica militară sau trompet;

e) garda la locul de arborare a drapelului României - 2-4 militari;

f) șiruri de onoare - până la 20 de militari.

(8) Drapelul României de înălțat pe catarg se introduce, în seara zilei de 25 iunie, într-o biserică

din incinta unei unități militare sau într-o biserică cu tradiții și semnificații istorice pentru comunitatea

locală, situată în vecinătatea locului unde se desfășoară ceremonia publică. Drapelul României rămâne

pe timpul nopții în biserica în care a fost introdus, iar, în dimineața zilei de 26 iunie, se oficiază slujba

de sfințire de către un preot militar - paroh -, după caz.

(9) După sfințire, dacă biserica este dispusă la o distanță mai mică de 100 m de locul de

înălțare, drapelul României rămâne în incinta acesteia până la ora stabilită pentru începerea deplasării.

În cazul în care distanța este mai mare, după oficierea slujbei de sfințire, drapelul României se aduce în

incinta celei mai apropiate instituții publice, unde rămâne până la ora stabilită pentru începerea

deplasării.

(10) Ceremonia militară de înălțare a drapelului României începe, de regulă, la ora 09.00 și

cuprinde următoarele activități:

a) întâmpinarea persoanei oficiale;

b) prezentarea onorului: trompetul sună semnalele „Atențiune" și „Prevestirea pentru primirea

generalului", muzica militară intonează „Marșul de întâmpinare", iar garda prezintă onorul;

c) salutul drapelului de luptă;

d) ocuparea locului stabilit în dispozitiv;

e) prezentarea hotărârii privind atribuirea denumirii de „Piața Tricolorului" pentru locul de

desfășurare a ceremonialului public - numai în anul acordării denumirii;

f) rostirea alocuțiunilor referitoare la sărbătorirea Zilei drapelului național;

g) primirea drapelului României ce urmează a fi înălțat pe catarg;

h) înălțarea drapelului României;

i) realizarea dispozitivului de defilare;

j) defilarea gărzii de onoare și a muzicii militare cu prezentarea onorului la drapelul României

înălțat pe catarg.

(11) Activitățile prevăzute la alin. (10) lit. h) se execută, astfel:

a) comandantul gărzii comandă: „La drapel, pentru onor înainte/spre dreapta/spre stânga,

prezentați ARM!", muzica militară intonează „Onor la drapel”.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

b) în timpul intonării „Onorului la drapel”, drapelul României, prins de colțuri și purtat de

patru militari, care au în față un ofițer, este adus la catargul de arborare, se leagă la catarg de către

primii doi militari, șnur după șnur, concomitent cu rularea scripetului de înălțare, până la realizarea

ultimei legături; ultimii doi militari care poartă drapelul României continuă să țină pânza acestuia

întinsă între ei, pe orizontală, la nivelul centurii.

c) preotul rostește fraza de binecuvântare „Hristoase Dumnezeul nostru, Cel ce binecuvântezi

și sfințești toate, binecuvântează acest drapel ce Sfânt Ești totdeauna, acum și pururea și în vecii

vecilor, Amin!", are Sfânta Cruce în mâna dreaptă, face semnul crucii asupra drapelului României,

după care sărută pânza acestuia. După preot, oficialitățile prezente la ceremonie sărută drapelul

României în ordinea de reprezentare protocolară a instituțiilor statului, ultimul fiind comandantul

garnizoanei.

d) în momentul în care comandantul garnizoanei și-a reluat locul în dispozitiv, se intonează

imnul național al României, vocal și instrumental, și începe înălțarea drapelului României pe catarg.

Viteza de înălțare a drapelului României trebuie să se sincronizeze cu intonarea imnului național al

României, astfel încât atât intonarea acestuia, cât și înălțarea drapelului României să se încheie în

același moment.

(12) În timpul ceremoniei publice de înălțare a drapelului României se adoptă o ținută sobră și

un comportament solemn.

(13) Muzica militară, formațiile corale, grupurile de recitatori interpretează piese

instrumentale sau corale și recită poezii cu tematică adecvată.

Art. 42. - (1) Ziua imnului național al României se aniversează la 29 iulie și se marchează prin

organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în spiritul

tradițiilor statului român, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în unitățile

Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului Administrației și Internelor.

(2) La ceremonia prevăzută la alin. (1), desfășurată într-o unitate militară stabilită de

comandantul garnizoanei sau într-un loc public ales de comun acord cu prefectura sau primăria locală,

participă oficialități centrale și locale, veterani de război, cadre militare active sau în rezervă/retragere,

invitați.

(3) În capitală și în municipiile reședință de județ, ceremonia publică de intonare a imnului

național al României se desfășoară în Piața Tricolorului, locul stabilit oficial, unde se află arborat

drapelul României.

(4) Festivitatea începe imediat după sosirea persoanei/persoanelor oficiale și constă în:

a) rugă și închinare pentru poporul român, oficiate de preotul militar/civil, fără cântare;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

b) alocuțiunea de deschidere, rostită de persoana care reprezintă instituția organizatoare

privind semnificația evenimentului, anunțarea persoanelor participante și a cadrului în care are loc

ceremonia;

c) alocuțiunea privind simbolistica versurilor imnului național al României, scurt istoric și

semnificații;

d) spectacolul susținut de muzica militară, formații corale și recitatori de poezie cu tematică

adecvată;

e) în final, muzica militară, formațiile corale și întreaga asistență interpretează, vocal și

instrumental, imnul național al României, după regulile stabilite anterior desfășurării activității.

SECȚIUNEA a 2-a

Parada militară națională

Art. 43. - (1) Parada militară națională se organizează în capitala României sau în alte

garnizoane, cu participarea unor unități și subunități din structura categoriilor de forțe ale armatei.

(2) Parada militară națională are loc cu ocazia aniversării Zilei Naționale a României sau a

altor evenimente cu caracter național, în baza ordinului șefului Statului Major General.

Art. 44. - (1) La parada militară națională participă, de regulă, trupe ale Ministerului Apărării

Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de

Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, potrivit planului întocmit de comun acord.

(2) Compunerea și organizarea trupelor care iau parte la parada militară națională, ținuta,

itinerarele de deplasare, formațiile, modul de defilare și salutul prin salve de artilerie sau infanterie se

stabilesc, pentru fiecare situație în parte, de Statul Major General.

(3) Trupele participante la parada militară națională se adună pe locurile și în formațiile

stabilite cu minimum 30 de minute înainte de începerea activității.

(4) Comandanții se așează în flancul drept al unităților/subunităților, iar la doi pași în stânga

acestora se dispun drapelele de luptă cu decorațiile și panglicile respective.

(5) Prin „comandant”, în sensul prezentului regulament, se înțelege și „șef”, după caz.

Art. 45. - (1) Onorul trupelor se primește de președintele țării, comandantul forțelor armate ale

României.

(2) La sosirea președintelui, trompetul cântă semnalele „Atențiune” și „Prevestirea pentru

primirea generalului”. Comandantul paradei militare naționale, aflat în autoturism, comandă trecerea în

poziția „drepți” și prezentarea onorului. Trupele prezintă armele „pentru onor”, muzica militară

intonează „Marșul de întâmpinare”, iar drapelele de luptă se înclină la orizontală. Comandantul paradei

militare naționale se prezintă în fața Președintelui României și raportează: „Domnule președinte,



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

trupele sunt gata pentru parada militară organizată cu ocazia... . Sunt comandantul paradei militare ..., -

gradul și numele -”. În timpul raportului, muzica militară încetează să cânte.

(3) Președintele României salută trupele cu formula „Bună ziua!”, la care acestea răspund „Să

trăiți!”, apoi le felicită prin formula ,,Vă felicit cu ocazia…!”, la care militarii răspund prin „URA”,

prelung, repetat de trei ori. După răspunsul la felicitare, drapelele de luptă se aduc în poziția verticală,

muzica militară intonează și participanții interpretează vocal imnul național al României. În timpul

intonării imnului național al României se execută 21 de salve de artilerie.

(4) După intonarea imnului național al României, comandantul paradei militare naționale dă

ordinele necesare pentru realizarea dispozitivului de defilare.

(5) Trupele părăsesc locul ocupat și, în acordul muzicii militare, realizează dispozitivul de

defilare. Jalonierii numiți pentru marcarea liniei de defilare a trupelor ocupă locurile stabilite, în pas de

defilare.

(6) Comandantul paradei militare naționale, în autoturism, ocupă locul din fața dispozitivului

de defilare și comandă începerea defilării cu formula: ”Atențiune! Detașamente, pentru defilare, cu

onorul spre dreapta, înainte MARȘ!”

(7) Unitatea/subunitatea din capul coloanei pornește în pas de defilare, în sunetele marșului,

iar următoarele unități/subunități se apropie și intră pe traseul de defilare la distanțele stabilite.

(8) Comandanții unităților/subunităților care defilează pe autovehicule se deplasează în fața

unităților/subunităților respective în autovehicule - tancuri, transportoare blindate și mașini de luptă - în

poziția în picioare, în turelă, având oblonul deschis; obloanele turelelor celorlalte blindate sunt închise.

Când ajung la distanța de trei jalonieri de tribună, întorc capul spre dreapta.

(9) În timpul defilării, militarii din garda drapelului de luptă nu întorc capul spre tribună.

Militarii aflați în cabinele automobilelor nu salută; cei din caroseriile automobilelor prezintă onorul

prin întoarcerea capului, fără a saluta. La terminarea defilării, muzica militară prezintă onorul, iar

unitățile/subunitățile se deplasează în aceeași formație pe traseele și în locurile prevăzute în planul

desfășurării paradei militare naționale.

SECȚIUNEA a 3-a

Învestirea în funcție a președintelui României

Art. 46. - După citirea actului de validare a rezultatelor alegerilor de către președintele Curții

Constituționale și depunerea jurământului, președintele României, la ieșirea din sediul Parlamentului,

primește onorul.

Art. 47. - Activitățile de detaliu ce se execută cu prilejul investirii în funcție a președintelui

României sunt următoarele:



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

a) Trompetul intonează succesiv semnalele ,,Atențiune” și ,,Prevestirea pentru primirea

generalului”; în același timp cu al doilea semnal, comandantul gărzii de onoare comandă onorul,

muzica militară intonează „Marșul de întâmpinare”. În timpul intonării marșului, comandantul gărzii de

onoare se întoarce la stânga și mânuiește sabia „pentru onor”, mișcarea întâi, se apropie în pas normal

de președinte, se oprește la o distanță de patru - șase pași de acesta, mânuiește sabia „pentru onor”,

mișcarea a doua, și raportează cu formula: „Domnule președinte, garda de onoare, constituită cu

prilejul învestirii dumneavoastră în funcție, vă prezintă onorul. Sunt comandantul gărzii ... - gradul și

numele”;

b) In momentul în care comandantul gărzii de onoare se oprește pentru a prezenta raportul,

muzica militară încetează intonarea ,,Marșului de întâmpinare”;

c) La terminarea raportului, comandantul gărzii de onoare, continuând onorul cu sabia, face un

pas lateral spre dreapta/stânga, întorcându-se în același timp la stânga/dreapta, fiind orientat cu fața

spre președinte, apoi execută trei - cinci pași înapoi;

d) După raport, muzica militară intonează imnul național al României;

e) La terminarea imnului, muzica militară reia „Marșul de întâmpinare”, militarul portdrapel

înclină drapelul de luptă la orizontală, președintele se deplasează în fața drapelului de luptă, îl salută și

apoi trece în revistă garda de onoare. Drapelul de luptă se aduce în poziția verticală după ce

președintele s-a îndepărtat la patru - șase pași de acesta;

f) În momentul când președintele se oprește la mijlocul formației pentru a saluta garda de

onoare, muzica militară încetează să cânte. La cuvintele de salut adresate gărzii de onoare, militarii, la

semnalul comandantului gărzii de onoare, răspund „Să trăiți!”. După răspunsul la salut, muzica militară

reia intonarea ,,Marșului de întâmpinare”;

g) Pe timpul trecerii în revistă, militarii gărzii de onoare, cu excepția celor din garda drapelului

și din muzica militară, îl urmăresc cu privirea pe președinte, prin întoarcerea capului;

h) La trecerea în revistă, președintele este însoțit de comandantul gărzii de onoare care merge

în pas de defilare, în dreapta și înapoia acestuia la doi pași, cu sabia în poziția „pentru onor”, mișcarea a

doua;

i) La terminarea trecerii în revistă a gărzii de onoare, când președintele îl salută pe

comandantul gărzii, acesta prezintă sabia „pentru onor” și, după ce președintele s-a îndreptat spre

vehiculul oficial, mânuiește sabia la umăr, se întoarce la stânga-mprejur, se deplasează la mijlocul

formației, se întoarce la stânga și prezintă sabia „pentru onor”. Muzica militară intonează „Marșul de

întâmpinare” până când președintele intră în vehiculul oficial.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

Art. 48. - După predarea-primirea funcției prezidențiale, fostul președinte este condus de noul

președinte al României până la ieșirea principală din sediul instituției prezidențiale, moment în care se

execută activitățile prevăzute la articolul 47, literele a-h, pentru fostul președinte, cu următoarele

modificări:

a) formula de raport a comandantului gărzii de onoare va fi „Domnule președinte, garda de

onoare, constituită cu ocazia plecării dumneavoastră, vă prezintă onorul. Sunt comandantul gărzii…..-

gradul și numele-”;

b) muzica militară intonează „Marșul de întâmpinare” până când fostul președinte se

îndepărtează la 10 - 12 pași de formație.

SECȚIUNEA a 4-a

Învestirea în funcție a ministrului apărării naționale

Art. 49. - (1) Învestirea în funcție a ministrului apărării naționale se face de către primul-

ministru, la sediul Ministerului Apărării Naționale.

(2) La solemnitatea prevăzută la alin. (1) participă:

a) ca invitați, reprezentanți ai instituției prezidențiale, ai Parlamentului, Guvernului, Patriarhiei

Române, cultelor religioase, ministerelor și serviciilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice

și siguranței naționale, ai veteranilor de război și ai Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă

și în Retragere, ai mass-media, precum și atașați militari acreditați;

b) reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării Naționale: șeful Statului Major General,

secretarii de stat, șeful corpului de control și inspecție, secretarul general al Ministerului Apărării

Naționale, șefii statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei, alte persoane desemnate, precum și

comandantul garnizoanei București.

(3) Pentru solemnitatea de învestire, Regimentul 30 Gardă ,,Mihai Viteazul” asigură un

detașament de onoare de ,,TIP B” în uniformă de protocol, conform Anexei nr. 3.

Art. 50. - Ceremonia militară cuprinde următaoarele activități:

(1) La sosirea primului ministru:

a) fostul ministru al apărării naționale îl întâmpină pe președintele României sau pe primul-

ministru;

b) trompetul sună semnalul „Atențiune”, comandantul gărzii comandă onorul, și muzica

militară intonează „Marșul de întâmpinare”;

c) raportul comandantului gărzii;

d) intonarea imnului național al României;

e) salutul drapelului de luptă;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

f) trecerea în revistă a gărzii de onoare și salutul acesteia;

g) deplasarea la biroul ministrului apărării naționale;

(2) La învestirea în funcție a ministrului apărării naționale:

a) instalarea în biroul ministrului apărării naționale;

b) adunare festivă;

c) primul-ministru îl prezintă pe noul ministru al apărării naționale și rostește o alocuțiune;

d) cuvântul fostului ministru al apărării naționale;

e) cuvântul noului ministru al apărării naționale;

f) alocuțiuni ale invitaților;

g) adresarea de mulțumiri fostului ministru al apărării naționale și înmânarea unui cadou

simbolic;

h) adresarea de felicitări noului ministru al apărării naționale;

i) realizarea unei fotografii de grup;

j) acordarea de interviuri presei, posturilor de televiziune și de radio acreditate;

k) recepția oferită cu ocazia învestirii în funcție - opțional.

(3) La plecarea primului-ministru:

a) la ieșirea primului-ministru din sediul Ministerului Apărării Naționale, trompetul intonează

semnalul „Atențiune”, comandantul gărzii prezintă onorul și dă raportul, iar muzica militară intonează

„Marșul de întâmpinare”;

b) primul-ministru salută drapelul de luptă, trece în revistă și salută garda de onoare;

c) la punerea în mișcare a autovehiculului, muzica militară încetează să cânte, iar comandantul

gărzii comandă trecerea armei în poziția „la umăr”;

(4) Schema de principiu a organizării ceremoniei militare la sediul Ministerului Apărării

Naționale este prezentată în anexa nr. 6.

SECȚIUNEA a 5-a

Învestirea în funcție a șefului Statului Major General

Art. 51. - (1) Învestirea în funcție a șefului Statului Major General se face de către președintele

României.

(2) La solemnitate, sunt invitați reprezentanți ai instituției prezidențiale, ai Parlamentului, ai

Guvernului, ai Patriarhiei Române, secretarii de stat, șeful corpului de control și inspecție, secretarul

general al Ministerului Apărării Naționale, șefii statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei,

comandantul garnizoanei București, comandanții marilor unități operative, veterani de război, generali



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

în rezervă și în retragere, alte persoane din structurile centrale ale Ministerului Apărării Naționale,

atașați militari acreditați, mass-media.

(3) Ceremonia militară organizată cu prilejul învestirii în funcție are loc la sediul Ministerului


(4) La sosirea președintelui României, după întâmpinarea lui de către fostul șef al Statului

Major General, se execută activitățile prevăzute la art. 51 alin. (5), cu excepția lit. l).

(5) La învestirea în funcție a șefului Statului Major General se execută următoarele activități:

a) comandantul gărzii de onoare comandă scoaterea drapelului de luptă în fața formației;

b) fostul șef al Statului Major General, împreună cu noul șef al Statului Major General, se

deplasează în fața drapelului de luptă și salută drapelul;

c) secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării dă citire Decretului prezidențial de

învestire în funcție a șefului Statului Major General;

d) fostul șef al Statului Major General preia drapelul de luptă de la militarul portdrapel și se

adresează noului șef al Statului Major General spunând: ”Domnule … - gradul -, vă predau comanda

Statului Major General și drapelul de luptă al Armatei României.”;

e) noul șef al Statului Major General se descoperă, îngenunchează pe piciorul drept, prinde cu

mâna dreaptă flamura drapelului de luptă, sărută drapelul de luptă, apoi se ridică, se acoperă, preia

drapelul de luptă și se adresează fostului șef al Statului Major General rostind: ”Domnule … - gradul - ,

iau în primire comanda Statului Major General și drapelul de luptă al Armatei României.”, după aceea,

îl înmânează militarului portdrapel;

f) fostul și noul șef al Statului Major General se întorc cu fața spre președintele României,

salută și raportează pe rând: ”Domnule președinte, am predat/primit comanda Statului Major General și

drapelul de luptă al Armatei României.”;

g) după raport, cei doi își ocupă locurile pe podium, iar comandantul gărzii de onoare

comandă deplasarea drapelului de luptă în formație;

h) garda de onoare realizează dispozitivul pentru defilare;

i) garda de onoare și muzica militară defilează prezentând onorul;

j) se fac fotografii de grup la intrarea principală în sediul Ministerului Apărării Naționale.

k) persoanele participante la ceremonia de primire a președintelui României se deplasează în

aulă;

l) investirea în funcție a noului șef al Statului Major General se execută în biroul său de către

președintele României; cu această ocazie președintele României îi înmânează șefului Statului Major

General simbolul Statului Major General, „Vulturul Cruciat”;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

(6) La plecarea președintelui României se execută următoarele activități:

a) persoanele participante la instalarea noului șef al Statului Major General se deplasează în

fața sediului Ministerului Apărării Naționale;

b) în momentul în care președintele României iese din sediul Ministerului Apărării Naționale,

trompetul sună semnalul ,,Atențiune”, comandantul gărzii de onoare prezintă onorul și dă raportul, iar

muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”;

c) președintele României se urcă în mijlocul de transport și părăsește incinta Ministerului


(7) După plecarea președintelui României se execută următoarele activități:

a) comandantul gărzii de onoare comandă trecerea armei în poziția ,,la umăr”;

b) la sosirea în aulă a ministrului apărării naționale și a persoanelor din prezidiu, asistența se

ridică în picioare; nu se dă raportul;

c) rostirea unei alocuțiuni de fostul șef al Statului Major General;

d) rostirea unei alocuțiuni de noul șef al Statului Major General;

e) înmânarea unui cadou simbolic fostului șef al Statului Major General;

f) cuvântul de încheiere al ministrului apărării naționale;

g) acordarea unor interviuri presei, posturilor de televiziune și de radio acreditate;

h) recepția oferită cu ocazia învestirii în funcție - opțional.

SECȚIUNEA a 6-a

Învestirea în funcție a șefilor categoriilor de forțe ale armatei Art. 52. - Învestirea în funcție a șefilor categoriilor de forțe ale armatei se face de către ministrul

apărării naționale în cadrul unei festivități organizate de structurile centrale implicate ale Ministerului


Art. 53. - La solemnitate, în funcție de situație, sunt invitați reprezentanți ai instituției

prezidențiale, ai Parlamentului, ai Guvernului, ai Patriarhiei Române, șefii structurilor centrale ale

Ministerului Apărării Naționale, șefii statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandantul

garnizoanei București, veterani de război, generali în rezervă și în retragere, alte personalități militare și

civile.

Art. 54. - La învestirea în funcție a șefilor categoriilor de forțe ale armatei se execută

activitățile prevăzute la art. 51 cu următoarele precizări:

a) la activitate participă ministrul apărării naționale;

b) în locul drapelului de luptă se predă, respectiv primește steagul de identificare a categoriei

de forțe a armatei.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

SECȚIUNEA a 7-a

Acordarea gradelor de general de brigadă, general de flotilă aeriană și de contraamiral de

flotilă; înaintarea în gradul următor a generalilor și amiralilor

Art. 55. - Acordarea gradelor de general de brigadă, general de flotilă aeriană, contraamiral de

flotilă și înaintarea în gradul următor a generalilor și amiralilor, se face, personal, de către președintele

României, în prezența reprezentanților autorităților publice centrale, a Patriarhului Bisericii Ortodoxe

Române, a ministrului apărării naționale, a șefului Statului Major General, a șefului corpului de control

și inspecție, a șefilor statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei, a altor invitați.

Art. 56. - Ceremonia de acordare a gradelor de general de brigadă, general de flotilă aeriană,

contraamiral de flotilă și de înaintare în gradul următor a generalilor și amiralilor poate fi publică și se

organizează de protocolul de stat.

Art. 57. - (1) În ziua și la ora stabilite, cei cărora li se acordă gradul de general de brigadă,

general de flotilă aeriană sau contraamiral de flotilă, precum și generalii sau amiralii înaintați în gradul

următor se adună în locul stabilit pentru ceremonie. La sosirea președintelui României, șeful Statului

Major General prezintă raportul. După raport se intonează imnul național al României.

(2) La terminarea imnului, șeful Cancelariei prezidențiale dă citire Decretului prezidențial de

acordare a gradului sau de înaintare în gradul următor. Urmează binecuvântarea Patriarhului Bisericii

Ortodoxe Române. Președintele României îi felicită pe cei înaintați în grad, apoi ține o alocuțiune. Unul

dintre cei avansați poate lua cuvântul.

Art. 58. - La sosirea în structurile din care fac parte, cei cărora li s-a acordat gradul de general

de brigadă, general de flotilă aeriană sau contraamiral de flotilă și cei înaintați în gradul următor sunt

întâmpinați cu onoruri militare și, în prezența întregului efectiv din subordinea nemijlocită,

comandantul eșalonului superior dă, din nou, citire Decretului prezidențial de acordare a gradului de

general de brigadă, general de flotilă aeriană sau contraamiral de flotilă și de înaintare în gradul

următor, după caz.

SECȚIUNEA a 8-a

Depunerea de coroane, jerbe și buchete de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut, precum și la

monumentele și cimitirele eroilor români sau ale militarilor străini căzuți la datorie

pe teritoriul României

Art. 59. - Coroanele, jerbele și buchetele de flori se depun la memorialele de comemorare a

faptelor de arme ale militarilor români și ale militarilor altor state, în fața monumentelor și operelor

comemorative de război ce simbolizează lupta și martiriul poporului român, precum și în fața



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

simbolurilor dedicate personalităților cu merite deosebite pentru statul, poporul, armata, cultura și

știința românească.

Art. 60. - La ceremonia pentru depunerea de coroane, jerbe și buchete de flori la monumente și

cimitire ale eroilor români, precum și ale militarilor străini căzuți pe teritoriul României la care

participă personalitățile civile și militare prevăzute la art. 10, se constituie un detașament de onoare

alcătuit din garda de onoare, muzica militară, drapelul de luptă cu garda drapelului, garda la monument

și militari purtători de coroane.

Art. 61. - (1) La sosirea persoanei oficiale, trompetul intonează semnalele „Atențiune” și

„Prevestirea pentru primirea generalului”, comandantul gărzii de onoare comandă onorul, iar muzica

militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”. De regulă, nu se dă raportul, nu se trece în revistă și nu se

salută garda de onoare. După ce persoana oficială salută drapelul de luptă și ocupă locul stabilit, muzica

militară încetează să cânte ,,Marșul de întâmpinare” și intonează imnul național al României sau, după

caz, imnul național al țării oaspetelui și apoi imnul național al României. În continuare, comandantul

gărzii de onoare trece garda de onoare în poziția cu arma la picior și apoi comandă descoperirea și

trecerea în poziția pe loc repaus pentru oficierea slujbei religioase.

(2) După oficierea slujbei religioase, obligatorie de Ziua Eroilor, care nu va depăși cinci-șapte

minute, comandantul gărzii de onoare comandă acoperirea, trecerea în poziția „drepți” și prezentarea

onorului la monument. Muzica militară intonează ,,Imnul eroilor”/,,Imnul Eroului Necunoscut” la

Mormântul Eroului Necunoscut sau un marș funebru - la monumentele și cimitirele militarilor străini -

și în sunetele lui se depun coroanele, jerbele și buchetele de flori, personal de oficialitățile respective,

dacă nu au solicitat să fie depuse de militari, în ordinea de precădere, de instituțiile statului, urmate de

veteranii de război, ofițeri și generali din Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în

Retragere, partidele politice, asociații, ligi și fundații, persoane particulare, studenți, elevi și militari.

(3) După ce au depus coroana, militarii se întorc față în față și, în același timp cu persoanele

oficiale, salută - personalitățile civile române salută prin ducerea brațului drept la piept în dreptul inimii

-,timp în care se păstrează un moment de reculegere de trei-cinci secunde.

(4) După plecarea persoanei oficiale, militarii care au purtat coroana se deplasează la locurile

stabilite.

(5) Garda de onoare și garda la monument rămân în timpul depunerilor de coroane, jerbe și

buchete de flori în poziția „pentru onor”.

Art. 62. - La ordin și în funcție de spațiul existent în zona monumentului, garda de onoare și

muzica militară defilează, prezentând onorul la monument, după care se deplasează la locul stabilit.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

Dacă nu se defilează, când persoana oficială se îndreaptă spre autovehiculul destinat, muzica militară

reia ,,Marșul de întâmpinare”, iar garda de onoare prezintă onorul până la plecarea acesteia.

Art. 63. - Garda la monument se instalează cu o jumătate de oră înainte de începerea

ceremoniei și se ridică după ce participanții la ceremonie au părăsit locul de desfășurare. Schema de

principiu a organizării ceremoniei militare cu ocazia depunerii de coroane la monumente sau însemne

comemorative militare este prezentată în anexa nr. 7.

Art. 64. - (1) În celelalte garnizoane/localități unde există cimitire sau monumente ale eroilor

români, când nu participă personalitățile prevăzute la art. 10, în funcție de posibilități, ceremoniile

militare se desfășoară în conformitate cu prevederile art. 61-63 și cu anexa nr. 7a.

(2) Acolo unde nu se pot asigura gardă de onoare și muzică militară, prezența militară este

marcată de un grup restrâns de militari activi și de cadre militare în rezervă sau în retragere și de unu-

doi trompeți și o gardă la monument sau cimitir, iar ceremonia cuprinde:

a) intonarea semnalului ,,Atențiune”;

b) oficierea serviciului religios;

c) depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori, timp în care militarii din asistență salută;

d) intonarea semnalului specific statului respectiv - dacă este prevăzut în protocol - sau a

semnalului „Stingerea” de către trompeți după depunerea ultimei coroane, jerbe sau buchet de flori;

e) păstrarea unui moment de reculegere.

SECȚIUNEA a 9-a

Plecarea/sosirea unor detașamente/unități militare române la/de la activități organizate

sub egida ONU sau a altor organizații internaționale

Art. 65. - (1) Ceremonia de plecare din unitatea militară se organizează de Comandamentul

Operațional Întrunit și de eșalonul imediat superior.

(2) În ziua plecării, la locul de adunare a unității militare, se desfășoară apelul solemn.

(3) După apel, se dă citire hotărârii Parlamentului României/Consiliului Suprem de Apărare a

Țării referitoare la plecarea detașamentului/unității militare, precum și Ordinului ministrului apărării

naționale și altor documente necesare îndeplinirii misiunii.

(4) După citirea hotărârii și ordinelor, are loc ceremonia de înmânare a drapelului de luptă

comandantului detașamentului/unității militare, urmată de serviciul religios. Această parte a

solemnității se încheie cu alocuțiunile rostite de comandantul detașamentului/unității militare, de alte

personalități și de persoana oficială.

(5) Ceremonia militară se termină cu defilarea detașamentului/unității militare ce pleacă în

misiune și deplasarea drapelului de luptă la locul de păstrare.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

Art. 66. - (1) Primirea militarilor sosiți pentru executarea misiunii se face de către

reprezentanți ai forțelor ONU sau ai altor organizații internaționale, precizați anterior prin protocol.

(2) După prezentarea raportului și trecerea în revistă a detașamentului/unității militare, se

înalță drapelul României și se intonează sau se redă pe bandă magnetică imnul național al României.

Toți participanții români intonează varianta scurtă a imnului național al României, prezentată în

anexa nr. 8.

(3) Se dă citire Ordinului comandantului forțelor ONU sau ale altor organizații internaționale

din zonă, precum și altor documente necesare îndeplinirii misiunii.

(4) Comandantul detașamentului/unității militare înmânează militarilor insigne sau alte

însemne cu emblema ONU sau a altor organizații internaționale.

(5) Ceremonia se încheie cu alocuțiunea comandantului și defilarea detașamentului/unității

militare.

Art. 67. - (1) Dacă în zona de dispunere/responsabilitate a detașamentului/unității militare

efectuează vizite reprezentanți ai autorităților de stat române și ai Ministerului Apărării Naționale,

precum și reprezentanți de rang înalt ai ONU sau ai altor organizații internaționale, se execută revista

de front în funcție de dispersarea efectivelor în misiuni.

(2) La festivitate sunt invitați să participe comandantul forțelor ONU sau ale altor organizații

internaționale din zonă și ambasadorul României în țara respectivă.

(3) La primire sunt prezenți comandantul detașamentului/unității militare și garda de onoare

alcătuită din militari români care participă la misiune.

(4) Delegația este întâmpinată la intrarea principală, iar garda de onoare prezintă onorul.

(5) După revista de front și, eventual, înmânarea medaliei ONU unor militari, oaspeții sunt

invitați într-o sală special amenajată unde se fac informări reciproce, schimburi de cadouri sau obiecte

simbolice și se țin alocuțiuni.

(6) La plecarea reprezentanților ce au vizitat detașamentul/unitatea militară, garda de onoare

prezintă onorul.

Art. 68. - (1) Militarii sosiți din misiuni multinaționale sunt întâmpinați de reprezentanți ai

ministrului apărării naționale, ai șefului Statului Major General, ai Comandamentului Operațional

Întrunit, ai șefilor statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei, precum și ai comandamentelor de

armă.

(2) Ceremonia de primire se organizează de statul major al categoriei de forțe a armatei de

care aparține detașamentul/unitatea militară, la sosirea pe aeroport/port/gară, numai pentru eșalonul în

care se află comandantul și drapelul de luptă, și se desfășoară astfel:



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

a) la începerea debarcării, trompetul intonează ,,Atențiune”, iar, la coborârea comandantului

împreună cu Drapelul de luptă și garda drapelului, muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”

până când unitatea realizează dispozitivul de adunare;

b) după constituirea formației, trompetul intonează succesiv semnalele ,,Atențiune” și

,,Prevestirea pentru primirea generalului”;

c) comandantul detașamentului/unității militare prezintă onorul și dă raportul persoanei

oficiale cu rangul cel mai mare;

d) muzica militară intonează imnul național al României;

e) persoana oficială salută drapelul de luptă, trece în revistă formația și îi salută cu formula

,,Bine ați venit!”, la care militarii răspund ,,Servim Patria!”.

(3) Ceremonia de primire în unitatea militară se organizează de Comandamentul Operațional

Întrunit și de eșalonul imediat superior după sosirea tuturor participanților la misiune, în prezența

întregului efectiv al unității militare, și constă din:

a) primirea persoanei oficiale/reprezentantul eșalonului superior;

b) salutul drapelului de luptă, trecerea în revistă a detașamentului/unității și salutul de bun

venit urmat de felicitări;

c) desfășurarea apelului solemn, a „rugăciunii militare” și a serviciului religios;

d) cuvântul comandantului detașamentului/unității militare;

e) cuvântul persoanei oficiale/reprezentantului eșalonului superior;

f) acordarea de premii și înmânarea de distincții;

g) întâlniri cu mass-media, cu familiile și rudele militarilor.

CAPITOLUL III

Ceremonii militare la nivel de garnizoană

SECȚIUNEA 1

Parada militară la nivel local

Art. 69. - (1) Parada militară la nivel local se organizează de comandanții garnizoanelor

respective, pe baza aprobării date de șeful Statului Major General, care numește și persoana căreia i se

acordă onorul militar.

(2) Pentru a comanda trupele participante comandantul garnizoanei numește un comandant al

paradei.

(3) La ora fixată, unitățile/subunitățile militare participante la parada militară se adună pe

locurile și în formațiile stabilite.

Art. 70. - (1) Onorul, raportul și defilarea trupelor se desfășoară după regulile de la art. 43-45.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

(2) Salvele de artilerie sau infanterie se execută numai dacă acest lucru este prevăzut prin

ordin al șefului Statului Major General.

SECȚIUNEA a 2-a

Sărbătorirea zilelor categoriilor de forțe ale armatei, genurilor de armă, specialităților militare,

marilor unități și unităților din Armata României

Art. 71. - (1) Zilele categoriilor de forțe ale armatei - Ziua forțelor terestre, Ziua forțelor

aeriene, Ziua forțelor navale - se sărbătoresc anual, prin organizarea de ceremonii militare, numai la

nivelul statelor majore ale categoriilor de forțe respective, prilej cu care se emite un ordin al ministrului

apărării naționale sau un ordin comun cu ministrul administrației și internelor și cu ministrul

transporturilor, pentru Ziua forțelor aeriene și Ziua forțelor navale.

(2) Deschiderea noului an de învățământ în instituțiile militare de învățământ se aprobă prin

Ordin al ministrului apărării naționale, la propunerea șefului Statului Major General.

(3) Ziua genului de armă, a specialității militare, a marii unități sau a unității se sărbătorește

prin organizare de ceremonii militare la împlinirea unui număr de ani divizibil cu cinci, iar datele față

de care se calculează periodicitatea aniversării sunt cele de înființare cu atestat/ordin. Cu acest prilej, se

emit ordine sau dispoziții de șeful Statului Major General, secretarii de stat, șeful corpului de control și

inspecție și secretarul general al Ministerului Apărării Naționale sau de șefii structurilor care au în

subordine genul de armă, specialitatea militară, marea unitate sau unitatea respectivă. La împlinirea a

25, 50, 75 … de ani de la înființare, se emite un ordin al ministrului apărării naționale.

(4) Rapoartele, proiectele de ordin sau de dispoziție și programul activităților ce se desfășoară,

sunt înaintate ierarhic, pentru aprobare, cu o lună înainte de data respectivă, cu avizul Serviciului

Istoric al Armatei.

Art. 72. - La aceste aniversări pot fi invitați reprezentanți ai autorităților publice centrale și

locale, conducători ai partidelor politice legal constituite, ierarhi și slujitori ai bisericilor și cultelor

recunoscute de lege, veterani de război, reprezentanți ai altor ministere, departamente și instituții ale

statului, foști comandanți sau șefi, personalități militare sau civile, cadre militare în rezervă sau în

retragere care au lucrat anterior în comandamentul/marea unitate/unitatea respectivă, familii ale

cadrelor militare, elevi și studenți.

Art. 73. - Metodologia desfășurării activităților prilejuite de sărbătorirea zilelor categoriilor de

forțe ale armatei, ale genurilor de armă, ale specialităților militare, marilor unități și unităților din

Armata României este prevăzută în anexa nr. 9.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

SECȚIUNEA a 3-a

Retragerea cu torțe

Art. 74. - (1) Solemnitatea retragerii cu torțe se organizează pentru cinstirea marilor aniversări

istorice cu caracter național sau militar.

(2) Retragerea cu torțe, care are loc în serile unor zile festive și cu alte ocazii, se face cu

aprobarea șefului Statului Major General și se organizează de comandantul garnizoanei care stabilește

comandantul detașamentului - de regulă, un ofițer cu grad superior -, muzica militară, locul de adunare,

orele de desfășurare, ținuta, formația de marș și itinerarul. Militarii care iau parte la retragerea cu torțe

sunt din unitățile garnizoanei, nu poartă armament și execută deplasarea pe jos.

Art. 75. - (1) Unitățile/subunitățile stabilite se adună în locul ordonat, aprind torțele și, în

sunetul marșului ,,Retragerea” intonat de muzica militară, încep deplasarea pe itinerarul stabilit, trecând

prin fața reședinței militare a celui mai mare eșalon din garnizoană; în garnizoana București, prin fața

reședinței prezidențiale.

(2) Când festivitatea a luat sfârșit, subunitățile se deplasează în formație, sub comandă, la

cazărmi sau la locurile stabilite unde se vor lua măsurile corespunzătoare de stingere a torțelor;

(3) În timpul deplasării pe itinerarul stabilit, militarii din cadrul detașamentului, în alternanță

cu muzica militară, interpretează diferite marșuri.

SECȚIUNEA a 4-a

Salve de artilerie și focuri de artificii

Art. 76. - (1) În principiu, salvele de artilerie se trag la:

a) învestirea în funcție a președintelui României;

b) sosirea/plecarea în/din țară a șefilor altor state care efectuează/au efectuat vizite oficiale;

c) sărbătorile naționale sau cu caracter militar;

d) sosirea unor nave militare străine în porturile românești, în vizită oficială.

(2) De regulă, se execută 21 de salve de artilerie în timpul intonării imnului național al

României sau la ora stabilită prin planul de desfășurare a ceremoniei militare.

Art. 77. - Focurile de artificii se execută, de regulă, cu ocazia unor sărbători naționale cu

caracter militar, cultural sau sportiv. Uneori ele pot însoți retragerea cu torțe.

Art. 78. - Situațiile și condițiile de executare a salvelor de artilerie și a focurilor de artificii se

reglementează, pentru fiecare caz în parte, prin dispoziție a șefului Statului Major General.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

SECȚIUNEA a 5-a

Dezvelirea unui monument sau însemn comemorativ militar sau civil

Art. 79. - La ceremonia dezvelirii unui monument sau însemn comemorativ militar ori civil se

asigură, în raport cu semnificația evenimentului, gardă de onoare, drapel de luptă cu gardă la drapel,

muzică militară sau trompeți și o gardă la monument sau însemn comemorativ militar ori civil, formată

din doi - patru militari.

Art. 80. - (1) Onorul se prezintă în toate situațiile, iar raportul comandantului gărzii de onoare

se dă numai personalităților prevăzute la art. 10.

(2) Când persoana oficială a ajuns în fața monumentului/însemnului comemorativ, pe semnal

de trompet/trompeți, se coboară husa de pe monument/însemnul comemorativ. Garda de onoare rămâne

în tot acest timp în poziția „pentru onor”.

(3) După dezvelirea monumentului sau însemnului comemorativ militar, comandantul gărzii

de onoare trece garda de onoare în poziția ,,pe loc repaus”, cu arma la picior, și comandă efectivelor să

se descopere pentru oficierea serviciului religios.

(4) După oficierea serviciului religios de sfințire a monumentului sau însemnului comemorativ

militar, se țin alocuțiuni în ordinea de precădere sau în cea stabilită de organizatori. Apoi se comandă

onorul cu garda de onoare și, în sunetele ,,Imnului Eroilor”, se depun coroanele, jerbele și buchetele de

flori. În încheiere, garda de onoare și muzica militară defilează - dacă locul permite - prezentând onorul

la monument sau însemn comemorativ militar ori civil. Dacă nu se defilează, la plecarea persoanei

oficiale muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”, iar garda de onoare prezintă onorul.

SECȚIUNEA a 6-a

Funeralii cu onoruri militare

Art. 81. - (1) Funeraliile cu onoruri militare se organizează pentru militarii decedați în

activitate, în rezervă sau în retragere și veterani de război, precum și pentru persoanele decedate

decorate cu ordine naționale, la solicitarea familiei, sau autorităților locale, adresată comandantului

garnizoanei.

(2) Funeraliile cu onoruri militare se organizează în conformitate cu anexa nr.10.

(3) Se pot acorda onoruri militare și militarilor altor state, decedați în timpul executării

misiunilor oficiale în țara noastră. În acest caz, activitatea se organizează cu sprijinul Ministerului

Afacerilor Externe, pe baza acordurilor speciale cu ambasada statului respectiv sau cu organizația

internațională/europeană de securitate sub mandatul căreia a servit militarul.

Art. 82. - (1) Onorurile militare se prezintă cu gărzi constituite în acest scop, cărora li se pot

adăuga și alte trupe, conform unor dispoziții speciale.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

(2) Când garda constituită pentru onorul militar are drapelul de luptă, acesta se scoate fără

decorații și panglici, dar cu o panglică de doliu lungă de 100 cm și lată de 10-15 cm, care se leagă cu un

capăt de partea de sus a hampei drapelului.

(3) Pentru acordarea onorurilor militare, după caz, se stabilesc:

a) muzică militară/trompet;

b) gardă de onoare;

c) subunitate, de valoare grupă/pluton, pentru executarea salvelor;

d) gardă la sicriu formată din patru militari;

e) 11 militari, fără arme, pentru purtarea portretului, ordinelor, crucii, capacului și sicriului la

mormânt.

Art. 83. - Pentru însoțirea sicriului în timpul transportului până la localitatea unde are loc

înmormântarea/incinerarea, se numește o gardă la sicriu formată din patru-opt militari, sub comandă.

Art. 84. - (1) Transportarea sicriului se face cu un car mortuar, de regulă un autovehicul, iar

pentru generali și amirali în activitate, în rezervă sau în retragere, pe un afet de tun.

(2) Pentru ducerea decorațiilor defunctului se stabilește câte un militar din același corp, la

fiecare pernă cu decorații. Ordinele se fixează câte unul pe o pernă, iar medaliile, mai multe pe aceeași

pernă. Pentru cadrele militare decedate, pe capacul sicriului se fixează șapca, iar pentru generali,

amirali, ofițeri și veterani de război, și drapelul României.

Art. 85. - (1) Garda pentru onorurile militare și persoanele care însoțesc sicriul formează

cortegiul militar funerar.

(2) Ofițerii și subofițerii participanți la onorul militar poartă ținuta de sezon, precizată de

comandantul garnizoanei.

(3) Militarii din garda la sicriu poartă ținuta stabilită, au armamentul din dotare, iar pe mâneca

stângă, deasupra cotului, banderola de doliu.

(4) Comandantul gărzii la sicriu organizează schimburi formate din câte patru militari.

Militarii dintr-un schimb se așează pe ambele părți, la capetele sicriului, la unu-doi pași de acesta și

stau în poziția „drepți”, ținând pistoalele-mitralieră sau puștile automate în poziția „la piept”. Cei patru

militari stau cu fața spre intrarea în încăpere și se schimbă la fiecare 15 minute.

(5) La sicriu se pot instala și schimburi de onoare, constituite din delegați ai

unităților/instituțiilor/formațiunilor militare și ai autorităților publice. Militarii din schimburile de

onoare nu poartă armament.

(6) Schimburile de onoare se dispun singure sau alături de militarii gărzii la sicriu, la distanță

de unu - doi pași, în partea exterioară față de sicriu, și se schimbă la fiecare trei - cinci minute.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

(7) Militarii care aduc un ultim omagiu celui decedat, salută la intrarea în încăpere, se

descoperă, rămân cu fața îndreptată în lungul sicriului și păstrează un moment de reculegere; apoi, se

întorc la stânga/dreapta, trec prin fața catafalcului, prezintă condoleanțe familiei, ies din încăpere și se

acoperă.

(8) În funcție de protocolul stabilit și de dorința familiei, garda și trompetul se pot deplasa la

locuința militarului decedat și pot însoți cortegiul funerar la biserică și la cimitir.

(9) La locuință, garda pentru onorul militar se dispune în formația ,,în linie” cu frontul orientat

spre locul de scoatere a sicriului, având trompetul și drapelul de luptă la flancul drept.

Art. 86. - (1) În momentul scoaterii sicriului din locuință și din biserică, precum și al sosirii la

cimitir, gardă prezintă onorul. Militarii din afara formației rămân acoperiți, iau poziția ,,drepți” și

salută; cei care însoțesc cortegiul militar funerar sunt descoperiți.

(2) Cortegiul militar funerar se deplasează la locul de înhumare în următoarea ordine:

a) prapurii - persoană civilă;

b) militarul cu crucea;

c) coliva - persoană civilă;

d) militarul cu portretul defunctului;

e) militarii purtători ai pernelor cu decorațiile acestuia;

f) militarii cu coroanele și jerbele de flori;

g) militarii cu capacul sicriului;

h) preoții;

i) militarii cu sicriul;

j) familia;

k) oficialitățile;

l) drapelul de luptă și garda de onoare;

m) trompetul;

n) cadrele militare și alte persoane participante.

(3) În timpul deplasării, militarii schimbului din garda la sicriu merg pe ambele părți ale

sicriului/carului mortuar/afetului, ținând pistoalele-mitralieră sau puștile-automate în poziția ,,la piept”.

(4) Înainte de coborârea sicriului în mormânt, se ține adunarea de doliu, la care ia cuvântul un

militar care l-a cunoscut foarte bine pe cel decedat sau comandantul unității militare. În continuare

poate lua cuvântul și un membru al familiei.

(5) În timpul desfășurării serviciului religios, cortegiul militar funerar este dispus cu fața spre

mormânt, militarii având arma în poziția ,,la picior”.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

(6) În timpul coborârii sicriului în mormânt, garda prezintă defunctului onorul fără a înclina

drapelul de luptă, iar trompetul intonează semnalul nr. 36 ,,Marșul funebru” din anexa nr. 11 din

Regulamentul Muzicilor Militare. Concomitent, subunitatea de valoare grupă-pluton, destinată pentru

salve, execută trei salve cu cartușe de manevră.

(7) După executarea salvelor, trompetul intonează semnalul nr. 33 ,,Stingerea” din anexa nr.

11 din Regulamentul Muzicilor Militare.

Art. 87. - Când defunctul este depus la ,,Ansamblul funerar”, adunarea de doliu și serviciul

religios se desfășoară în capelă sau în fața acesteia.

Art. 88. - (1) În cazul incinerării, garda pentru onorul militar se dispune, din timp, în afara

clădirii crematoriului, având frontul paralel cu direcția de deplasare a cortegiului militar funerar.

(2) După adunarea de doliu, până la introducerea sicriului în clădirea crematoriului și în timpul

incinerării, trompetul intonează semnalul nr. 36 ,,Marș funebru” din anexa nr. 11 din ,,Regulamentul

Muzicilor Militare”.

(3) Când corpul defunctului este coborât pentru incinerare, garda prezintă onorul, iar

subunitatea destinată pentru salve execută trei salve cu cartușe de manevră.

(4) După executarea salvelor, trompetul intonează semnalul nr. 33 ”Stingerea” din anexa nr.

11 din ,,Regulamentul Muzicilor Militare”.

Art. 89. - Pe navele militare, în cazul decesului la bord, li se acordă salutul funebru cadrelor

militare, soldaților și gradaților voluntari. Salutul funebru se dă la debarcarea defunctului de la bord sau

la scufundarea lui în apă.

Art. 90. - Nu li se acordă onoruri militare militarilor care au decedat ca urmare a săvârșirii

unor infracțiuni, celor care s-au sinucis - dacă există certitudinea acestor fapte - și celor condamnați cu

pedeapsa complementară a degradării militare.

Art. 91. - (1) În caz de deces în timpul exercitării funcțiilor, se acordă onoruri militare

președintelui României, președinților Senatului și Camerei Deputaților și primului-ministru al

guvernului României.

(2) Se acordă onoruri militare și la decesul foștilor președinți ai României.

(3) În cazul încetării din viață a unor personalități politice, onorul militar va fi organizat la

solicitarea autorităților, potrivit protocoalelor stabilite cu Ministerul Apărării Naționale.

Art. 92. - Veteranilor de război și cadrelor militare în rezervă sau în retragere decedați li se vor

acorda onorurile militare cuvenite, prin grija comandantului garnizoanei.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

Art. 93. - Pentru personalul civil din Ministerul Apărării Naționale trimis în misiune în

străinătate decedat în timpul și din cauza îndeplinirii misiunilor încredințate sau în atentatele teroriste,

se organizează funeralii cu onoruri militare.

Art. 94. - (1) În cazul decesului unui militar sau civil din Armata României aflat în misiune în

afara granițelor țării, se execută activitățile prevăzute în ,,Metodologia privind organizarea și

desfășurarea ceremonialurilor funerare pentru personalul aflat în misiune în străinătate, decedat în

teatrele de operații, în acțiuni de luptă sau în atentate teroriste”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.

1802/2004.

(2) În timpul transportului spre țară, garda la sicriu este condusă, de regulă, de

comandantul/șeful nemijlocit al decedatului, iar în cazul decesului mai multor militari sau civili din

subunități diferite, comandantul gărzii este numit de comandantul/șeful unității militare/detașamentului

care acționează în teatrul de operații.

(3) La punctul de intrare în țară - aeroport -, se desfășoară activitățile prevăzute în

anexa nr. 12.

(4) În timpul desfășurării funeraliilor cu onoruri militare, fiecare sicriu este acoperit cu

drapelul României.

(5) Pentru repatrierea rămășițelor pământești ale personalităților militare și civile care, potrivit

legii, au dreptul la ceremonial militar funebru se execută activitățile prevăzute în anexa nr. 13.

Art. 95. - După înhumare/incinerare, se înmânează familiei drapelul României care, în cazul

decesului generalilor sau amiralilor, are înscris pe el numele defunctului.

CAPITOLUL IV

Ceremonii militare la nivel unitate și instituție militară de învățământ

SECȚIUNEA 1

Vizite în unități militare și la activități de pregătire militară

Art. 96. - (1) Cu ocazia vizitelor anunțate ale personalităților prevăzute la art. 10 în unități

militare, comandantul unității întâmpină persoana oficială la intrarea principală în unitatea militară sau

în raionul punctului de comandă, dacă unitatea militară se află în teren sau la activități de pregătire

militară.

(2) Pentru acordarea onorului militar, se constituie garda de onoare atât la sosire, cât și la

plecare.

(3) În situația în care vizita nu s-a anunțat cu cel puțin 24 de ore înainte, onorul se prezintă cu

garda unității militare.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

(4) Când în unități militare sosesc mai multe personalități militare și civile, ceremonia se

organizează la nivelul persoanei cu funcția cea mai înaltă. La funcții egale, militarii au prioritate față de

civili. În cazul personalităților civile cu funcții egale, ordinea de precădere se stabilește după criteriul

vârstei.

SECȚIUNEA a 2-a

Înmânarea drapelului de luptă

Art. 97. - (1) Înmânarea drapelului de luptă se face de către președintele României sau, în

numele acestuia, de către ministrul apărării naționale ori de reprezentanții desemnați de acesta.

(2) Data ceremoniei se stabilește cu aprobarea persoanelor care au dreptul să înmâneze

drapelul de luptă, stabilindu-se, pe cât posibil, în zilele aniversare pentru militarii din unitatea

respectivă: Ziua Armatei României, zilele categoriilor de forțe ale armatei, ale genurilor de armă, ale

specialităților militare, ale marii unității sau unității.

(3) Ceremonia înmânării drapelului de luptă se poate organiza pentru o singură unitate militară

sau pentru mai multe unități militare în același timp și loc. Aceasta se desfășoară, pe cât posibil, în

locuri publice, la monumente cu rezonanță istorică pentru poporul și armata română sau la unitatea

militară care primește drapelul.

Art. 98. - Ceremonia militară cuprinde următoarele activități:

a) la ora stabilită, în timpul apropierii persoanei desemnate să înmâneze drapelul de luptă,

trompetul sună semnalul ,,Atențiune”;

b) comandantul unității militare prezintă onorul și raportează că este gata pentru începerea

ceremoniei;

c) persoana care înmânează drapelul de luptă trece unitatea în revistă, se deplasează în fața și

la centrul formației, salută unitatea militară și apoi își ocupă locul în tribună, după care toboșarii

execută ,,Tremolo”, iar trompeții dau semnalul de începere a festivității;

d) la sosirea drapelului de luptă, muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”, iar

unitatea militară prezintă onorul la drapel;

e) garda drapelului cu drapelul de luptă se deplasează pentru a-și ocupa locul stabilit, apoi

militarul portdrapel se instalează în fața formației, la centru;

f) comandantul unității militare ordonă descoperirea în vederea oficierii serviciului religios;

g) drapelul de luptă se înclină la orizontală, muzica militară intonează „Ruga militară” după

care preoții oficiază serviciul religios de sfințire a drapelului de luptă; la terminarea oficierii serviciului

religios, comandantul unității militare le ordonă militarilor să se acopere;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

h) persoana desemnată dă citire Decretului prezidențial de acordare a drapelului de luptă, iar

militarii, din proprie inițiativă, iau poziția ,,drepți”;

i) comandantul unității militare comandă onorul la drapel; persoana desemnată să înmâneze

drapelul de luptă se deplasează în fața acestuia, militarul portdrapel desfășoară drapelul de luptă,

ținându-l cu ambele mâini în poziție orizontală, cu acvila în partea dreaptă, și îl transferă persoanei

desemnate să-l înmâneze, care se întoarce cu fața la formație, iar militarul portdrapel se deplasează în

formația gărzii drapelului;

j) comandantul unității militare se apropie, se descoperă, îngenunchează cu piciorul drept și

sărută flamura drapelului de luptă, după care se ridică, se acoperă, primește drapelul de luptă de la

persoana desemnată, apucă cu ambele mâini hampa drapelului de luptă, ținându-l în poziție orizontală,

și se întoarce spre unitate;

k) la înmânarea drapelului de luptă, persoana desemnată se adresează comandantului unității

militare: ”Vă înmânez drapelul de luptă al ... - denumirea în clar a unității -”, la care comandantul

unității militare răspunde ”Servesc Patria!”;

l) persoana care a înmânat drapelul de luptă revine în tribună, iar garda drapelului de luptă se

apropie de comandantul unității militare, dispunându-se în stânga acestuia;

m) comandantul unității militare, însoțit de garda drapelului de luptă, se deplasează în fața și la

centrul formației și ordonă ,,Rostiți după mine!”, după care pronunță solemn: ,,Jur să păstrez ca pe

lumina ochilor drapelul de luptă tricolor, simbol al unității, suveranității și independenței naționale, al

onoarei, vitejiei și gloriei militare a poporului român, al tradițiilor eroice străbune și al patriei mele,

românia”;

n) după depunerea jurământului, comandantul unității militare, însoțit de garda drapelului, se

deplasează spre flancul drept al unității militare, defilează prin fața acesteia până la flancul stâng și se

întoarce la centrul formației. În timpul defilării cu drapelul de luptă prin fața unității militare, militarii

strigă ”URA” prelung, repetat, în valuri; comandantul predă drapelul de luptă militarului portdrapel, iar

garda se deplasează în flancul drept al unității militare, pe linia rândului întâi al formației;

o) după ce garda drapelului de luptă își ocupă locului în formație, comandantul unității

militare dă comanda ,,pe loc-repaus” și își ocupă locul în formație;

p) persoana care a înmânat drapelul de luptă rostește o alocuțiune despre semnificația acestui

eveniment; în încheiere, când aceasta felicită unitatea militară, militarii din formație, din proprie

inițiativă, iau poziția ”drepți” și răspund cu ,,URA”, prelung, repetat de trei ori, după care se intonează

Imnul Național al României;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

r) comandantul unității militare ordonă încolonarea pentru defilare; muzica militară iese în fața

tribunei și, împreună cu militarii din formație, interpretează un marș patriotic sau ostășesc, după care

unitatea militară realizează dispozitivul pentru defilare;

s) comandantul unității militare, dispus în capul coloanei dispozitivului de defilare, dă

comanda pentru defilare;

ș) după defilare și prezentarea onorului de muzica militară, asistența se retrage, iar unitatea

militară revine pe locul desfășurării ceremoniei și, sub comanda comandantului/locțiitorului

comandantului unității militare, se face defluirea unității în cazarmă, când ceremonia s-a desfășurat în

afara acesteia, și depunerea drapelului de luptă la locul de păstrare.

Art. 99. - (1) În situația în care drapelul de luptă se primește de o mare unitate militară care are

toate unitățile militare în aceeași garnizoană, acestea participă la ceremonie cu întregul efectiv și cu

drapelele de luptă.

(2) Când marea unitate militară are dispuse unitățile militare în mai multe garnizoane,

ceremonia înmânării drapelului de luptă se desfășoară la una din unitățile sale militare din garnizoana

în care este dislocat comandamentul marii unități. De la unitățile militare subordonate care nu se află în

aceeași garnizoană, participă la ceremonie comandanții de unități, ofițerii și subofițerii desemnați,

precum și câte o subunitate constituită din soldați și gradați voluntari.

Art. 100. - Ceremonia înmânării drapelului de luptă mai multor unități se organizează, în

principiu, ca pentru o singură unitate, cu următoarele particularități:

a) se numește un șef al ceremoniei care asigură desfășurarea activităților, dând comenzile

pentru toate unitățile participante;

b) comandanții unităților ies pe locul de primire a drapelelor de luptă la comanda șefului

ceremoniei;

c) drapelele de luptă ale tuturor unităților militare se adună în același loc, la centrul și în fața

întregii formații;

d) se oficiază un singur serviciu religios pentru sfințirea tuturor drapelelor de luptă.

SECȚIUNEA a 3-a

Decorarea drapelului de luptă

Art. 101. - Decorarea drapelului de luptă se face de președintele României ori, în numele

acestuia, de ministrul apărării naționale sau șeful Statului Major General.

Art. 102. - Ceremonia decorării drapelului de luptă cuprinde următoarele activități:



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

a) la ora stabilită, persoana desemnată se aproprie de locul de adunare a marii unități/unității

militare, primește raportul de la comandantul acesteia trece unitatea în revistă și salută unitatea; în

timpul apropierii, muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”;

b) după răspunsul la salut, comandantul ordonă ieșirea drapelului de luptă, împreună cu garda

sa, în fața și la mijlocul formației și comandă onorul la drapel; garda drapelului de luptă iese din

formație și se oprește în fața persoanei care înmânează decorația; odată cu începerea deplasării, muzica

militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”;

c) după oprirea drapelului de luptă pe locul ordonat, se dă citire Decretului prezidențial, iar

persoana desemnată se apropie de drapelul de luptă și fixează decorația pe cravata special destinată; în

timpul fixării decorației, toți militarii strigă ,,URA”, prelung, repetat de trei ori;

d) ordinele României se fixează, în funcție de importanța lor, primul la marginea de sus a

cravatei, iar celelalte de-a lungul cravatei, de sus în jos, la distanța de 5-10 cm unul de altul;

e) panglica decorației se fixează cu un șnur auriu la partea superioară a manșonului tronconic,

sub suportul acvilei;

f) după ce decorația este fixată, muzica militară intonează imnul național al României, iar, la

terminarea acestuia, comandantul marii unități/unității militare comandă ,,pe loc-repaus”;

g) președintele României/ministrul apărării naționale/șeful Statului Major General rostește o

alocuțiune, arătând meritele pentru care marii unități/unității militare i s-a conferit decorația;

alocuțiunea se încheie cu o formulă de felicitare, iar militarii aflați în formație iau poziția ,,drepți”, fără

comandă, și răspund cu ,,URA”, repetat de trei ori, după care se intonează imnul național al României;

h) comandantul marii unități/unității militare al cărei drapel de luptă a fost decorat mulțumește

în alocuțiunea sa pentru distincția acordată, apoi, comandă onorul la drapel, după care, urmat de garda

drapelului cu drapelul de luptă în poziția ,,pentru defilare”, trece prin fața formației de la flancul drept

la flancul stâng; în acest timp, militarii din formație strigă ,,URA”, prelung, în valuri, iar muzica

militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”; la întoarcere, când ajunge în fața și la mijlocul formației,

se oprește, își reia vechiul loc, iar garda drapelului, fără a se opri, continuă deplasarea până la flancul

drept al formației, ocupând locul inițial, moment în care muzica militară încetează să cânte, iar unitatea

trece în poziția ,,pe loc repaus”; în încheiere, comandantul dă comenzile necesare pentru încolonare și

defilare.

Art. 103. - Înmânarea și decorarea drapelului de luptă al navelor militare se face conform

reglementărilor forțelor navale.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

SECȚIUNEA a 4-a

Prezentarea drapelului de luptă

Art. 104. - (1) Prezentarea drapelului de luptă se face de către comandantul unității militare,

într-un cadru solemn.

(2) Pentru prezentarea drapelului de luptă se desfășoară următoarele activități:

a) unitatea se adună cu întregul efectiv, cu armamentul individual, în formația pentru revista

de front; drapelul de luptă se scoate de la locul de păstrare de garda drapelului;

b) la apropierea drapelului de luptă, comandantul unității militare comandă onorul la drapel;

c) garda cu drapelul de luptă se oprește în fața și la mijlocul formației unității, la șase-opt pași

în dreapta comandantului, iar prin mijloace audio-electronice se difuzează imnul național al României;

d) după intonarea imnului național al României, se comandă trecerea în poziția ,,pe loc

repaus”;

e) într-o alocuțiune, comandantul unității militare prezintă semnificația drapelului de luptă și

descrie faptele glorioase ale unității militare;

f) comandantul unității militare comandă onorul la drapel, iar garda drapelului defilează cu

drapelul de luptă prin fața unității militare, începând de la flancul drept până la flancul stâng, după care

își ocupă locul inițial în fața formației;

g) solemnitatea se încheie cu defilarea unității militare prin fața drapelului de luptă și a

comandantului unității militare.

(3) După terminarea defilării, unitatea militară revine în formația de adunare, iar comandantul

unității miliare dă comenzile pentru depunerea drapelului de luptă la locul de păstrare.

Art. 105. - Militarii din unitățile, instituțiile și formațiunile militare care nu au drapel de luptă

participă la solemnitatea de prezentare a drapelului de luptă la una din unitățile militare din garnizoană

care are drapel de luptă stabilită de comandantul garnizoanei.

SECȚIUNEA a 5-a

Depunerea jurământului militar

Art. 106. - (1) Ceremonia depunerii jurământului militar are loc, de regulă, în cadrul fiecărei

unități, uneori întrunit, în incinta cazărmii în care sunt dispuse mai multe unități militare, iar, cu

aprobarea șefului Statului Major General, în piețe publice, la monumente sau locuri istorice cu

semnificație simbolică pentru națiune.

(2) Pentru realizarea cadrului solemn, în locul de desfășurare a ceremoniei se arborează

drapele ale României și se expun cele mai semnificative categorii de tehnică militară din dotarea

unității.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

(3) Această activitate trebuie să se constituie într-un moment de referință unic în viața oricărui

ostaș, fapt ce impune, pe lângă solemnitatea specific militară, o profundă comunicare sufletească, la

care să participe deopotrivă biserica, familia și comunitatea/societatea.

(4) La ceremonia depunerii jurământului militar pot participa reprezentanți ai autorităților

publice, ai societății civile, cadre militare în rezervă și în retragere, veterani de război, părinți și rude

ale militarilor.

Art. 107. - Ceremonia militară prilejuită de acest eveniment constă din:


b) prezentarea onorului și darea raportului;


d) trecerea în revistă a formației ;

e) salutul formației;

f) alocuțiunea comandantului unității militare despre semnificația depunerii jurământului

militar;

g) oficierea serviciului religios, anexa nr. 14; la începutul serviciului religios, muzica militară

intonează „Ruga militară” iar militarii rostesc „TATĂL NOSTRU”, după preotul militar, preotul invitat

sau un tânăr ofițer, subofițer sau soldat ori gradat profesionist. Serviciul religios va fi săvârșit de preoții

militari sau, acolo unde nu există, de preoți invitați, iar în unitățile militare în care sunt militari care

aparțin altor culte sau religii slujba poate fi ecumenică.

h) prezentarea onorului la drapel și deplasarea acestuia în fața și la mijlocul formației;

comandantul unității militare se dispune în dreapta, iar preotul militar în stânga drapelului de luptă;

i) înclinarea drapelului de luptă la 45 de grade și rostirea, după comandant, a jurământului de

către militari;

j) după fraza „Așa să-mi ajute Dumnezeu!”, preotul rostește rugăciunea de sacralizare a

legământului, anexa nr. 15;

k) imediat, comandantul, în aceeași notă, încheie astfel: „Ostași, de azi înainte, prin voia

voastră și ocrotirea lui Dumnezeu, v-ați legat pe viață de țară. Fiți demni de acest legământ! Dumnezeu

să vă ajute!”;

l) se rămâne în aceeași poziție circa trei-cinci secunde, după care se dau comenzile pentru

continuarea ceremoniei militare;

m) deplasarea drapelului de luptă în formație;

n) alocuțiuni ale invitaților, în încheierea cărora persoana oficială rostește o scurtă cuvântare și

îi felicită pe tineri cu ocazia depunerii jurământului militar;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

o) militarii răspund la felicitare prin ,,URA” prelung, repetat de trei ori;

p) intonarea de muzica militară/difuzarea prin mijloace electronice și interpretarea vocală de

către militari și asistență a imnului național al României;

r) în timpul defilării, persoana desemnată de comandant prezintă asistenței și rudelor

militarilor subunitățile/unitățile care trec prin fața tribunei.

Art. 108. - Când jurământul militar se depune în unitate, se pot prezenta exerciții care să arate

performanțele la care au ajuns tinerii în timpul parcurs de la încorporare, se pot vizita sala de tradiții,

locurile de cazare, hrănire, precum și alte sectoare stabilite de comandant.

SECȚIUNEA a 6-a

Acordarea gradului și înaintarea în grad a militarilor

Art. 109. - Ceremonia de acordare a gradului absolvenților instituțiilor militare de învățământ

și de înaintare în gradul următor a cadrelor militare și a gradaților și soldaților voluntari are loc în cadru

festiv și se face în fața personalului instituției/unității militare respective.

Art. 110. - (1) Festivitatea acordării gradelor absolvenților instituțiilor militare de învățământ

se desfășoară în cadrul acestor instituții, la monumente ale eroilor români sau în locuri istorice cu

semnificație deosebită pentru națiune și pentru armată.

(2) Activitățile desfășurate în cadrul ceremoniei militare de acordare a gradului sunt, de

regulă, următoarele:


b) prezentarea onorului și darea raportului;


d) trecerea în revistă a formației;

e) salutul formației;

f) citirea ordinului de acordare a gradelor militare;

g) înmânarea unor obiecte simbolice, dacă este cazul;

h) binecuvântarea ierarhului invitat la ceremonie;

i) alocuțiunea persoanei oficiale;

j) alocuțiuni ale șefului de promoție și invitaților;

k) felicitarea promoției de persoana oficială și răspunsul prin ”URA”, prelung, repetat de trei

ori;

l) intonarea de muzica militară/difuzarea prin mijloace audio-electronice a imnului național al

României și interpretarea vocală a acestuia de către promoție și asistență;

m) defilarea promoției.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

Art. 111. - (1) În ziua și la ora stabilite de comandant, unitatea militară se adună pentru

înaintarea în grad a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor. La apropierea de formație,

comandantului unității militare i se prezintă onorul și raportul.

(2) Se dă citire ordinului ministrului apărării naționale, ordinului șefului Statului Major

General sau al comandanților în competența cărora intră înaintarea respectivă în grad.

(3) Pe măsură ce își aud numele, cei înaintați în grad se adună în fața comandantului unității

militare la o distanță de 10 pași.

(4) După citirea ordinului, comandantul unității militare înmânează pe rând însemnele de grad

și îi felicită pe cei înaintați în grad.

Art. 112. - Înaintarea în grad a soldaților și gradaților voluntari se face după aceleași reguli ca

la art. 111, pe baza ordinului comandantului unității militare, în fața subunității sau a unității militare.

SECȚIUNEA a 7-a

Absolvirea instituțiilor militare de învățământ

Art. 113. - (1) Ceremonia de absolvire a instituției militare de învățământ se organizează pe

locul și la orele stabilite de comandant; șeful ceremoniei este unul din locțiitorii comandantului

instituției militare de învățământ.

(2) Activitățile desfășurate în cadrul ceremoniei sunt, de regulă, următoarele:

a) întâmpinarea persoanei oficiale, prezentarea onorului și darea raportului;

b) salutul drapelului de luptă, trecerea în revistă a formației;

c) alocuțiunea comandantului instituției militare de învățământ;

d) cuvântul reprezentantului eșalonului superior;

e) citirea ordinului ministrului apărării naționale, înmânarea diplomelor de absolvire și

felicitarea absolvenților de către comandant;

f) cuvântul șefului de promoție;

g) defilarea promoției.

Art. 114. - La absolvirea instituțiilor militare de învățământ, șefilor de promoție li se pot

acorda, cu aprobarea ministrului apărării naționale, arme albe sau arme de foc gravate. Gradul, numele

și prenumele șefilor de promoție se înscriu pe placa de onoare.

Art. 115. - Ceremonia de absolvire a cursurilor postuniversitare și a celor de perfecționare pe

linie de specialitate se organizează de fiecare instituție militară de învățământ și cuprinde:

a) întâmpinarea reprezentantului eșalonului superior, prezentarea raportului;

b) trecerea în revistă a formației;

c) alocuțiuni ale invitaților și organizatorilor;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

d) înmânarea diplomelor de absolvire și adresarea de felicitări.

SECȚIUNEA a 8-a

Predarea-primirea comenzii marii unități/unității militare

Art. 116. - Ceremonia de predare-primire a comenzii unei mari unități/unități militare se

desfășoară în prezența comandantului eșalonului superior, pe platoul de adunare a personalului sau într-

o sală special amenajată. La ceremonie participă întregul efectiv al comandamentului, precum și toți

comandanții unităților militare și subunităților subordonate.

Art. 117. - Festivitatea de predare-primire a comenzii marii unități/unității militare cuprinde:

a) acordarea onorului și prezentarea raportului comandantului eșalonului superior;

b) intonarea imnului național al României - varianta scurtă -.

c) trecerea în revistă a unității militare de către comandantul eșalonului superior, însoțit de

fostul și de noul comandant; la terminarea trecerii în revistă a unității militare, aceștia revin în fața și la

mijlocul formației, iar comandantul eșalonului superior salută unitatea militară;

d) comandantul eșalonului superior dă citire ordinului de numire în funcție a noului

comandant, apoi face o scurtă prezentare a acestuia;

e) comandantul care predă funcția dă comanda pentru prezentarea onorului la drapel și îi

ordonă gărzii drapelului să iasă în fața unității militare, preia drapelul de luptă de la portdrapel și îl

înmânează noului comandant, rostind: ”Domnule ... - gradul -, vă predau comanda și drapelul de luptă

al ... - denumirea unității militare”;

f) noul comandant primește drapelul de luptă și se adresează comandantului care predă:

”Domnule ... - gradul -, iau în primire comanda și drapelul de luptă al ... - denumirea unității militare”;

după aceea îl înmânează portdrapelului și îi ordonă gărzii să treacă la locul său în formație; împreună

cu fostul comandant, se întorc cu fața către comandantul eșalonului superior și raportează: ”Domnule ...

- gradul -, am predat/primit comanda și drapelul de luptă al ... - denumirea unității militare”;

g) noul comandant se întoarce cu fața spre unitate și dă comenzile necesare pentru executarea

defilării.

Art. 118. - În scopul cunoașterii tradițiilor ostășești și al dezvoltării respectului pentru

înaintași, pe o placă de onoare dispusă la loc vizibil, la intrarea principală în comandamentul unității

militare, se înscriu numele comandanților și perioada când și-au exercitat funcția. Fotografiile

comandanților sunt expuse într-o încăpere, eventual anticamera biroului comandantului, loc ce va fi

denumit ,,Galeria comandanților”.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

SECȚIUNEA a 9-a

Trecerea în rezervă sau în retragere a cadrelor militare

Art. 119. - (1) La trecerea în rezervă sau în retragere a generalilor, ofițerilor, maiștrilor militari

și subofițerilor, cu ocazia pensionării, se adună personalul unității și se organizează, acolo unde este

posibil, o ceremonie cu gardă de onoare, drapel de luptă și muzică militară.

(2) Comandantul dă citire Decretului prezidențial sau ordinului de trecere în rezervă, face o

scurtă prezentare a activității cadrelor respective, le mulțumește pentru modul cum și-au îndeplinit

îndatoririle cât au servit patria sub drapel și le înmânează:

a) generalilor, diplome, plachete sau sabie cu înscrisuri gravate, în conformitate cu normele

legale în vigoare;

b) ofițerilor, diplome, plachete;

c) maiștrilor militari și subofițerilor, diplome, insigne.

(3) Cei trecuți în rezervă sau în retragere primesc, de regulă, alături de comandant, defilarea

unității din care au făcut parte.

(4) Momentul pensionării unui cadru militar este imortalizat prin fotografierea sau filmarea

festivității.

(5) Cadrelor militare cărora li s-a acordat dreptul de a purta uniforma militară și după trecerea

în rezervă/retragere li se aduce la cunoștință acest lucru.

Art. 120. - În situația trecerii în rezervă a comandantului, citirea Decretului prezidențial sau a

ordinului de trecere în rezervă se face de comandantul eșalonului superior.

Art. 121 - În cazul trecerii în rezervă din cauza săvârșirii unor fapte incompatibile cu calitatea

de cadru al armatei, militarii sunt anunțați de față cu toate cadrele unității, specificându-se și motivele.

SECȚIUNEA a 10-a

Arborarea drapelului României în unitățile militare

Art. 122. – (1) Drapelul României se arborează permanent:

a) pe edificiile și în sediile unităților militare;

b) la sediul instituțiilor militare de învățământ și cultură;

c) ca pavilion, pentru navele militare.

(2) Prin arborarea permanentă a drapelului României se înțelege înălțarea și menținerea

neîntreruptă a acestuia la locul stabilit.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

Art. 123. - Drapelul României se arborează temporar în unitățile militare, la intrare și pe fațada

clădirii centrale, precum și în locurile publice unde se desfășoară anumite activități militare, în

următoarele situații:

a) sărbătorile naționale și zilele categoriilor de forțe ale armatei, ale genurilor de armă,

specialităților militare, marilor unități și unităților militare;

b) cu prilejul vizitelor în unități a președintelui României, președintelui Senatului, al Camerei

deputaților și a primului-ministrului;

c) la desfășurarea ceremoniilor militare și a festivităților cu caracter ostășesc;

d) în timpul desfășurării exercițiilor militare, în locul de dispunere al comandamentului

trupelor participante;

e) cu prilejul vizitelor în unitățile militare ale personalităților civile și militare străine

prevăzute la art. 10, lit. b); în această situație, se arborează și drapelele statelor/organizațiilor

respective.

Art. 124. - (1) Arborarea drapelului României la catarg se face, zilnic, în toate unitățile

militare. Dacă sunt mai multe unități militare dispuse într-o cazarmă, drapelul României se arborează

de unitatea militară al cărui comandant este și comandantul cazărmii. Ridicarea drapelului României se

execută la începerea programului de instrucție/învățământ, iar coborârea acestuia se face la terminarea

apelului de seară sau la o oră stabilită prin programul unității militare.

(2) În timpul când nu este arborat la catarg, drapelul României se păstrează în camera

ofițerului de serviciu pe unitate, într-un loc special destinat, de unde se preia și se predă, zilnic, de

comandantul pazei.

Art. 125. - Ridicarea drapelului României se execută la raportul de dimineață de comandantul

pazei și un militar, astfel:

a) comandantul unității militare primește raportul și salută unitatea;

b) drapelul României se prinde de catarg, se intonează semnalul ,,Atențiune” de către trompet

sau prin mijloace de înregistrare-redare, iar militarii iau poziția ”drepți”;

c) la încetarea semnalului, comandantul unității militare comandă onorul la drapel;

d) la această comandă, se intonează imnul național al României de muzica militară sau cu

ajutorul mijloacelor de înregistrare-redare, iar militarii îl interpretează vocal și începe ridicarea

drapelului României pe catarg; viteza de înălțare a drapelului României trebuie să se sincronizeze cu

intonarea imnului național al României, astfel încât atât intonarea imnului național al României, cât și

ridicarea drapelului României să se încheie în același moment;



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

e) după ridicarea drapelului României, comandantul unității militare dă comenzile pentru

trecerea unității militare la executarea programului.

Art. 126. - (1) Coborârea drapelului României se execută de un militar din schimbul în repaus,

în prezența comandantului pazei și a ofițerului de serviciu pe unitate.

(2) La ordinul comandantului pazei, militarul din pază pune în mișcare dispozitivul de

coborâre a drapelului României. După coborâre, drapelul României se desprinde de catarg, este preluat

de comandantul pazei, care îl predă ofițerului de serviciu pe unitate.

Art. 127. - (1) Când unitatea militară este dispusă în tabere de instrucție sau în cartiruire,

drapelul României se arborează în aceleași condiții ca și în cazarmă, pe un catarg de dimensiuni mai

mici, dispus în apropierea cortului sau clădirii comandamentului.

(2) În unitățile militare de nave, arborarea pavilionului navei se face în conformitate cu

reglementările specifice.

Art. 128. - La semnalul ,,Atențiune”, personalul unităților militare, inclusiv al celor care nu

arborează drapelul României, încetează orice activitate, se orientează către locul de arborare și ia

poziția ”drepți”. La încetarea intonării și interpretării vocale a imnului național al României, respectiv

la desprinderea drapelului României de pe catarg, personalul unităților militare își reia activitatea fără

comandă.

Art. 129. - Arborarea drapelului României și intonarea imnului național al României se

execută și când unitatea militară este dislocată în afara teritoriului național, cu respectarea

reglementărilor și uzanțelor internaționale.

SECȚIUNEA a 11-a

Apelul solemn

Art. 130. - (1) Apelul solemn se desfășoară în scopul cinstirii memoriei militarilor căzuți la

datorie, cu prilejul unor sărbători ca:

a) Ziua Eroilor;

b) zilele categoriilor de forțe ale armatei, genurilor de armă, specialităților militare, marilor

unități și unităților.

(2) Data, locul și ora desfășurării apelului solemn, precum și subunitățile participante se

stabilesc prin ordinul de zi pe unitate. Apelul solemn se poate desfășura în ziua sărbătorii sau în ziua

precedentă, în unitate sau la cimitirele militare, în fața monumentelor, operelor comemorative, la

memorialele naționale ori pe câmpurile de bătălie cu semnificație deosebită în istoria neamului.

(3) Se pot invita oaspeți de onoare: veterani de război, cadre militare în rezervă și în retragere,

oficialități locale, urmași ai celor căzuți pe câmpul de luptă.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

(4) Pentru apelul solemn, unitatea militară se dispune în formația în linie cu subunitățile în

coloană; oaspeții ocupă loc de o parte și de alta a tribunei.

(5) Comandantul unității militare primește onorul și raportul, salută drapelul de luptă, trece în

revistă unitatea, vine în fața și la mijlocul formației, salută militarii, după care invită oaspeții de onoare

în tribună.

(6) Se intonează de către muzica militară/se difuzează prin mijloace audio-electronice imnul

național al României. La terminarea intonării imnului național al României, ofițerul desemnat dă citire

numelor eroilor căzuți, arătând, pe scurt, faptele săvârșite. După fiecare citire, subunitățile răspund

,,CĂZUT LA DATORIE!”.

(7) Apelul eroilor se încheie cu rostirea de comandant a cuvintelor ,,CINSTE ȘI ONOARE

MEMORIEI LOR!”.

(8) După apelul eroilor, comandanții de companie/similară execută apelul nominal. La

terminarea apelului, se dă raportul ierarhic, începând cu comandanții de companii.

(9) Se execută activitățile prevăzute în programul special întocmit, după care subunitățile

defilează. Dacă festivitatea are loc în unitate, subunitățile revin după defilare în formația anterioară,

pentru a introduce drapelul de luptă la locul de păstrare.

SECȚIUNEA a 12-a

Înființarea sau desființarea unităților militare

Art. 131. - (1) La înființarea unei unități militare participă întregul efectiv care face parte din

această unitate.

(2) Activitățile ocazionate de înființarea unității militare se desfășoară la locul și orele

stabilite, în prezența comandantului eșalonului superior. Înainte de începerea activității, se arborează

drapelul României.

(3) Onorul și raportul se prezintă comandantului eșalonului superior, care este însoțit de

comandantul unității militare, de locțiitorul comandantului unității militare.

(4) După primirea raportului și intonarea imnului național al României, comandantul

eșalonului superior, însoțit de comandantul unității militare, trece în revistă unitatea militară, revine în

fața și la mijlocul formației și salută.

(5) Comandantul eșalonului superior dă citire ordinului ministrului apărării naționale de

înființare a unității militare și îl prezintă pe comandantul unității militare.

(6) Urmează alocuțiunea comandantului unității militare, în care se evidențiază tradițiile armei

căreia îi aparține unitatea militară și se prezintă structura unității militare și încadrarea principalelor

funcții.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

(7) Activitatea se încheie cu defilarea unității militare.

Art. 132. - (1) La desființarea unei unități militare participă întregul efectiv al acesteia, cu

drapelul de luptă.

(2) Activitățile legate de desființarea unității militare se desfășoară la ora și locul stabilite, în

prezența comandantului eșalonului superior.

(3) Onorul și raportul se prezintă comandantului eșalonului superior de comandantul unității

militare desființate. După primirea raportului și intonarea imnului național al României, comandantul

eșalonului superior, însoțit de comandantul unității militare, trece în revistă unitatea militară, revine în

fața și la mijlocul formației și salută.

(4) Drapelul de luptă cu garda drapelului se scoate în fața unității militare, la mijlocul

formației. Comandantul eșalonului superior dă citire ordinului ministrului apărării naționale de

desființare a unității militare.

(5) Urmează alocuțiunea comandantului unității militare, în care se prezintă realizările unității

militare, personalitățile care și-au legat numele de unitatea militară respectivă și aduce mulțumiri

întregului personal pentru activitatea desfășurată.

(6) După alocuțiune, comandantul unității militare se deplasează în fața drapelului de luptă,

îngenunchează, ridică flamura drapelului de luptă și o sărută, moment ce marchează despărțirea unității

militare de drapelul de luptă, iar unitatea militară prezintă onorul la drapelul de luptă.

(7) Drapelul de luptă cu garda drapelului defilează prin fața unității militare, pentru ultima

dată, apoi se anunță modalitățile de predare a acestuia.

Art. 133. - La desființarea unei unități militare, dispusă independent, care nu are drapel de

luptă, se procedează în același fel ca la art. 126 și art. 132, cu particularitatea că, după coborâre,

drapelul României se desprinde de pe catarg, se împăturește de comandantul pazei și se predă

comandantului unității militare.

CAPITOLUL V

Asigurarea resurselor financiare și materiale pentru ceremoniile și onorurile militare

Art. 134. - Ceremoniile și onorurile militare desfășurate la solicitarea instituțiilor publice din

afara Ministerului Apărării Naționale și a persoanelor juridice sau fizice constituie prestări de servicii și

se suportă de solicitant, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art. 135. - Cheltuielile ocazionate de acordarea onorurilor militare și organizarea ceremoniilor

militare pentru personalități publice române și străine, precum și pentru oficialități politice și militare

din organizațiile internaționale și de securitate europeană se suportă din fondurile aprobate cu această

destinație din bugetul Ministerului Apărării Naționale.



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

Art. 136. - Ceremoniile și onorurile militare pentru evenimente aniversare militare sau

naționale, precum și pentru dezvelirea de opere comemorative, asigurate logistic de unitățile militare

sau la solicitarea acestora, se desfășoară cu suportarea cheltuielilor din fondurile aprobate cu această

destinație în bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Art. 137. - (1) La ceremoniile militare și festivitățile cu caracter ostășesc desfășurate în unități

și garnizoane militare, ofrandele necesare pentru săvârșirea serviciului religios - colivă, prescură,

tămâie, lumânări, cozonac, ouă roșii, vin, pâine - precum și coroanele, jerbele și buchetele de flori ce se

depun de către militarii unităților respective se asigură din fondurile aprobate cu această destinație în

bugetul Ministerului Apărării Naționale și prin sponsorizare de persoane fizice, instituții, societăți

comerciale.

(2) Drapelele României care se înmânează familiilor după înhumarea militarilor în activitate se

asigură de unitatea militară din care au făcut parte; pentru cadrele militare în rezervă sau în retragere și

pentru veteranii de război, acestea se asigură de comenduirea de garnizoană, iar, în garnizoana

București, de către Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

Art. 138. - Anexele nr. 1–14 fac parte integrantă din prezentul regulament.


GLOSAR Act solemn - ceremonie publică pentru sărbătorirea sau comemorarea unui eveniment sau a

unei persoane A arbora - a ridica drapelul, pavilionul național ori un steag pe o clădire, pe catargul unei

nave etc. A evoca - a aduce în cunoștință fapt, evenimente, împrejurări trecute Ceremonial - totalitatea formelor și uzanțelor întrebuințate la o anumită ceremonie Ceremonie - ansamblul de reguli de forme exterioare, protocolare, obișnuite la solemnități Comemorare - ceremonie menită să evoce o persoană sau eveniment important Cortegiu - șir de persoane care însoțește o ceremonie, o personalitate marcantă Detașament de onoare

- reunire temporară a unui număr variabil de subunități militare sub comandă unică pentru acordarea onorului militar

Ecumenic - învestit cu autoritate care se extinde asupra întregii biserici creștine Evocare - faptul de a evoca; amintire, aducere-aminte Festivitate - serbare cu caracter solemn, de obicei pentru celebrarea unui eveniment de seamă Gardă de onoare - subunitate militară destinată să dea onorul unor persoane oficiale sau drapelului

de luptă în anumite ocazii Gardă la

monument - pază instituită temporar, în semn de respect, cu ocazia anumitor solemnități

Însemn comemorativ militar

- monument, placă, efigie etc. care evocă un eveniment important, o personalitate

Jalonier - militar destinat pentru a marca punctele unui traseu, ale unei alinieri



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

Nivel central - nivelul național sau al Ministerului Apărării Naționale Oficiere - săvârșirea unei slujbe bisericești; slujirea în biserică; săvârșirea unui act public

sau privat cu solemnitatea unei ceremonii; celebrare Ofrandă - dar oferit bisericii, prinos; omagiu; contribuție - la opere de binefacere Parada militară - festivitate militară la care defilează trupele și tehnica militară; poate fi terestră,

aeriană sau navală Precădere - prioritate, întâietate, preferință acordată unei persoane Protocol - totalitatea formelor și practicilor de ceremonial care se aplică la festivități

oficiale, în relațiile diplomatice; serviciu însărcinat cu organizarea oficială a ceremonialului

Solemnitate - ceremonie publică pentru sărbătorirea sau comemorarea unui eveniment sau a unei persoane

Șir de onoare - dispunerea militarilor într-o anumită ordine pe traseul de deplasare a personalităților militare și civile


SCHEMA DE PRINCIPIU

cu dispozitivul pentru defilarea gărzii de onoare și a muzicii militare LOCUL DE PRIMIRE A DEFILĂRII


N E

S E

C R

E T

52

din

71

Impr

imar

e 0

2.04

.200

9 08

:13:

00

SCH

EMA

DE

PRIN

CIP

IU

a or

gani

zării

cer

emon

iei m

ilita

re la

sosi

rea/

plec

area

pes

onal

itățil

or ro

mân

e și

stră

ine

de p

e ae

ropo

rt

nn

en

LEG

ENDĂ

A

locu

l de

întâ

mpi

nare

/des

părţi

re la

so

sire

a/pl

ecar

ea p

erso

nalităţ

ilor

rom

âne şi

stră

ine;

B

locu

l de

prez

enta

re a

rapo

rtulu

i de

către

com

anda

ntul

găr

zii d

e on

oare

şi în

car

e se

asc

ultă

im

nuril

e naţio

nale

; C

locu

l în

care

se sa

lută

Dra

pelu

l de

luptă;

D

locu

l în

care

se sa

lută

gar

da d

e on

oare

; E

locu

l de

disp

uner

e a

trom

petu

lui;

F lo

cul d

e di

spun

ere

a of

icia

lităţ

ilor

rom

âne;

G

locu

l de

disp

uner

e a

ofic

ialităţ

ilor

stră

ine;

H

locu

l per

soan

ei o

ficia

le p

e tim

pul

defilăr

ii;

I loc

ul d

e di

spun

ere

a m

ilita

rilor

din

şi

ruril

ede

onoa

re.

tras

eul l

a so

sire

/ple

care

tr

aseu

l găr

zii d

e on

oare

pen

tru re

aliz

area

di

spoz

itivu

lui d

e de

filar

e

tr

aseu

l găr

zii d

e on

oare

pe

timpu

l def

ilării

G F

D C

B

E

I

H

I

G

F

DC

B

AA

E

H

ANEX

A N

r. 3

la re

gula

men

t

B


N E

S E

C R

E T

53

din

71

Impr

imar

e 0

2.04

.200

9 08

:13:

00

ANEX

A N

r. 4

la re

gula

men

t

A

G

LEG

END

?:

Str.

Prof

. Ghe

orgh

e M

arin

escu

a or

gani

zări

i cer

emon

iei m

ilita

re la

sosi

rea/

plec

area

pers

onal

ităţil

or st

răin

e în

/din

sedi

ul in

stitu

ţiei p

rezi

denţ

iale

H

1

A 1

B 1C 1

D 1

Perso

nalit?

?i str

?ine

Perso

nalit?

?i ro

mâne

A 2B 2

C 2D 2

Perso

nalit?

?i str

?ine

Perso

nalit?

?i ro

mâne

F 2

E 1E 2

H 2

F1

SCH

EM

A D

E

PRIN

CIP

IU

SCH

EM

A D

E P

RIN

CIP

IU

LE

GE

NDĂ

: A

locu

l de

întâ

mpi

nare

a o

aspe

telu

i de

către

Preşe

dint

ele

Rom

ânie

i B

locu

l de

prez

enta

re a

rapo

rtulu

i de

către

com

anda

ntul

găr

zii d

e on

oare

şi în

car

e se

asc

ultă

imnu

rile

naţio

nale

C

locu

l în

care

se sa

lută

Dra

pelu

l de

luptă

D lo

cul î

n ca

re se

salu

tă g

arda

de

onoa

re

trase

ul la

sosi

re

E lo

cul d

e di

spun

ere

a pe

rson

alităţil

or ro

mân

e şi

stră

ine

F lo

cul t

rom

petu

lui

tra

seul

la p

leca

re

G lo

cul d

e di

spun

ere

a m

ilita

rilor

din

şiru

rile

de o

noar

e H

locu

l de

disp

uner

e pe

ntru

mas

s-m

edia



Imprimare 02.04.2009 08:13:00


TIPURILE DE DETAȘAMENTE DE ONOARE CONSTITUITE CU PRILEJUL CEREMONIILOR MILITARE

Detalii

Detașamente de onoare

Compunerea și mărimea detașamentului de onoare

Felul onorului militar acordat

Ținuta militarilor

Observații

TIP-A

-drapelul de luptă cu gardă la drapel = 7 militari; - garda de onoare = 2 Cp. x 2 PI.x 18 militari; - șiruri de onoare = până la 20 militari;- militari la intrarea/ieșirea în/din clădirea oficială = 2-4 militari; -trompet = 1 instrumentist; -muzica militară = 56 instrumentiști.

Onor militar

excepțional

Uniforma de protocol

TIP-B

-drapelul de luptă cu gardă la drapel = 7 militari; - gardă de onoare = 1 Cp. X 3 Pl. X 18 militari; -șiruri de onoare = 10-20 militari; -militari la intrarea în clădirea oficială= 2-4 militari; -trompet = 1 instrumentist; -muzica militară = 25-56 instrumentiști; -garda la monument = 2-4 militari.

Onor militar

obișnuit

Uniforma***: -de protocol; - a categoriilor de forțe ale armatei; -mozaic de culori.

* Numărul de militari se stabilește în raport cu solemnitatea și locul de desfășurare. ** La depuneri de coroane și dezveliri de Monumente. *** Se stabilește prin Ordin.

TIP-C

- garda de onoare = 1 -2 PI. x 18 militari; sau șiruri de onoare = 10-20 militari; garda la monument = 2-4 militari; militari la intrarea principală = 2-4 militari; -trompet/trompeți =1-2 instrumentiști.

Onor militar simplu

Uniforma*: -de protocol; - mozaic de culori.

*Se stabilește prin ordin.


N E

S E

C R

E T

55

din

71

Impr

imar

e 0

2.04

.200

9 08

:13:

00

ANEX

A N

r.6

la re

gula

men

t SC

HE

MA

DE

PR

INC

IPIU

a

orga

niză

rii c

erem

onie

i mili

tare

la so

sire

a/pl

ecar

ea p

erso

nalităţ

ilor

stră

ine

în/d

in se

diul

Min

iste

rulu

i Apă

rări

i Naţ

iona

le


N E

S E

C R

E T

56

din

71

Impr

imar

e 0

2.04

.200

9 08

:13:

00

ANEX

A N

r. 7

la re

gula

men

t

NO

TĂ:

Cor

oane

le d

e flo

ri se

dep

un a

stfe

l: m

ilita

rii n

umiţi

pe

ntru

a p

urta

cor

oana

se

află

late

ral ş

i cu

faţa

spr

e co

roană,

la

15-2

0 m

în

faţa

mon

umen

tulu

i; du

pă

into

nare

a im

nuril

or

naţio

nale

, m

ilita

rii

trec

în

spat

ele

coro

anei

, cu

faţa

spr

e m

onum

ent,

se a

plea

că

amân

doi î

n ac

elaş

i tim

p, in

trodu

c am

bele

mâi

ni s

ub

coro

ană şi

apu

când

-o d

e ca

dru,

o ri

dică

uni

form

şi o

ţin

încl

inată

la 5

0-70

°, cu

baz

a sp

re în

apoi

. D

upă

ce p

erso

ana

ofic

ială

a o

cupa

t lo

cul

înap

oia

coro

anei

, m

ilita

rii

porn

esc

spre

m

onum

ent,

în

cade

nţă

rară

în

sune

tele

„Im

nulu

i er

oilo

r”/m

arşu

lui

fune

bru.

A

jung

ând

la m

onum

ent,

o aş

ează

sprij

inită

de

aces

ta

sau

pe c

adru

l spe

cial

des

tinat

, iar

per

soan

a of

icia

lă îi

ar

anje

ază

pang

licile

.

A –

Loc

ul d

e în

tâm

pina

re a

per

soan

ei o

ficia

le

B –

Loc

ul în

car

e se

salu

tă D

rape

lul d

e lu

ptă

C –

Loc

ul în

car

e se

asc

ultă

Imnu

l Naț

iona

l al R

omân

iei

D –

Loc

ul u

nde

se d

epun

e co

roan

a de

flor

i și s

e pă

stre

ază

mom

entu

l de

recu

lege

re

E –

Locu

l per

sona

lităț

ilor c

ivile

și m

ilita

re în

tim

pul d

epun

erii

de c

oroa

ne

F –

Locu

l iniția

l al c

oroa

nei d

e flo

ri G

– L

ocul

de

disp

uner

e a

gărz

ii la

mon

umen

t


N E

S E

C R

E T

57

din

71

Impr

imar

e 0

2.04

.200

9 08

:13:

00

ANEX

A N

r. 7a

la

regu

lam

ent

A –

Loc

ul d

e în

tâm

pina

re a

per

soan

ei o

ficia

le

B –

Loc

ul în

car

e se

salu

tă d

rape

lul d

e lu

ptă

C –

Loc

ul în

car

e se

asc

ultă

Imnu

l Naţ

iona

l D

– L

ocul

per

sona

lităţ

ilor c

ivile

şi m

ilita

re în

tim

pul d

epun

erii

de c

oroa

ne d

e flo

ri E

– Lo

cul p

erso

nalităţ

ilor c

ivile

şi m

ilita

re în

tim

pul d

efilă

rii găr

zii d

e on

oare

F

– Pu

rtăto

rii d

e co

roan

e G

– L

ocul

iniţi

al a

l cor

oane

lor d

e flo

ri H

– L

ocul

de

disp

uner

e al

găr

zii l

a m

onum

ent

I – L

ocul

und

e se

ofic

iază

serv

iciu

l rel

igio

s J –

Loc

ul u

nde

se d

epun

cor

oane

le d

e flo

ri K

– L

ocul

per

soan

ei c

are

prez

intă

des

făşu

rare

a ce

rem

onie

i (da

că se

impu

ne)

L –

Tras

eul găr

zii d

e on

oare

la d

efila

re

* -

Obl

igat

oriu

cu

ocaz

ia Z

ilei E

roilo

r

NO

TĂ

: C

oroa

nele

de

flori

se d

epun

ast

fel:

- la

ter

min

area

ser

vici

ului

rel

igio

s* m

ilita

rii n

umiţi

pen

tru a

pur

ta

coro

ana

o rid

ică ţin

ând-

o la

50

-70°

, cu

ba

za

spre

în

aint

e şi

se

de

plas

ează

de

la l

ocul

iniţia

l al

cor

oane

lor

către

axu

l m

onum

entu

lui,

oprin

du-s

e la

15-

20 m

cu

faţa

căt

re a

cest

a; î

n si

tuaţ

ia î

n ca

re n

u se

ex

ecută

serv

iciu

l rel

igio

s, m

ilita

rii n

umiţi

pen

tru a

pur

ta c

oroa

na s

e af

lă

late

ral şi

cu

faţa

spr

e co

roană,

la

15-2

0 m

în

faţa

mon

umen

tulu

i; la

te

rmin

area

into

nării

Imnu

lui N

aţio

nal a

l Rom

ânie

i, m

ilita

rii tr

ec în

apoi

a co

roan

ei, c

u faţa

spr

e m

onum

ent,

se a

plea

că a

mân

doi î

n ac

elaş

i tim

p,

intro

duc

ambe

le m

âini

sub

cor

oană

şi,

apuc

ând-

o de

car

d, o

rid

ică

unifo

rm şi

o ţi

n în

clin

ată

la 5

0-70

°, cu

baz

a sp

re în

apoi

; -

după

ce

pers

oana

ofic

ială

a o

cupa

t lo

cul

înap

oia

coro

anei

, m

ilita

rii

porn

esc

spre

m

onum

ent,

în

cade

nţă

rară

, în

su

nete

le

„Im

nulu

i Er

oilo

r”/m

arşu

lui f

uneb

ru;

- aj

ungâ

nd l

a m

onum

ent,

o aş

ează

spr

ijini

tă d

e ac

esta

sau

pe

cadr

ul

spec

ial d

estin

at, i

ar p

erso

ana

ofic

ială

îi a

ranj

ează

pan

glic

ile.

Pe p

angl

ică

se v

a sc

rie:

- pe

ntru

cim

itire

le ş

i m

onum

ente

le r

omân

eşti:

„O

MA

GIU

ER

OIL

OR

R

OM

ÂN

IEI”

– (i

nstit

uţia

) ; -

pent

ru

cim

itire

le

şi

mon

umen

tele

st

răin

e:

„OM

AG

IU

MIL

ITA

RIL

OR

…(n

aţio

nalit

atea

)”



Imprimare 02.04.2009 08:13:00


IMNUL NAȚIONAL AL ROMÂNIEI - varianta prescurtată - Art. 9 din Legea nr. 75/1994 -

,,DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE !”

Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani. Acum ori niciodată croiește-ți altă soartă, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman. Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Priviti mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna natiune, ai voștri stranepoți.

Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, ,,Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină,

Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,

Decât sa fim sclavi iarăși in vechiul nost’ pământ!



Imprimare 02.04.2009 08:13:00


METODOLOGIA

desfășurării activităților prilejuite de sărbătorirea zilelor categoriilor de forțe ale armatei, ale genurilor de armă, ale specialităților militare, marilor unități și unităților din Armata României

(1) Zilele aniversare ale categoriilor de forțe ale armatei, ale genurilor de armă și ale specialităților

militare sunt cele prevăzute în Anexa nr. 5 din „Instrucțiunile privind organizarea și desfășurarea activităților

de tradiții militare și educație civică în Armata României”, aprobate prin Ordinul ministrului apărării

naționale nr. M. 124/2005∗, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Zilele marilor unități și unităților sunt stabilite pe bază de documente. Ele reprezintă datele la

care acestea au fost înființate sau datele preluate prin tradiție de marile unități, unități sau subunități.

Pentru organizarea aniversării, parte componentă a pregătirii pentru luptă, comandantul structurii

constituie un grup de lucru pentru conceperea și coordonarea manifestărilor ce au loc.

Raportul și proiectul de ordin sau de dispoziție, împreună cu programul activităților, sunt însoțite de:

devize privind costurile estimative și sursele de finanțare; avizele obținute pentru acordarea de denumiri

onorifice, realizarea de plachete, diplome și însemne heraldice reprezentative; un documentar, avizat de

Serviciul arhive și documentare militară, cuprinzând istoricul structurii aniversate.

(3) Manifestările și acțiunile ce pot fi organizate cu prilejul sărbătoririi zilelor categoriilor de forțe

ale armatei, ale genurilor de armă, specialităților militare, marilor unități și unităților:

a) colocvii, simpozioane, evocări cu caracter științific ale istoricului și tradițiilor categoriilor de forțe

ale armatei, genurilor de armă, specialităților militare, marilor unități și unităților, cu participarea unor

istorici militari și civili, veterani de război, foști comandanți, cadre militare active, în rezervă sau în retragere;

b) vizitarea muzeului/camerei tradițiilor armei, marii unități/unități, a unor locuri sau monumente ce

amintesc faptele de arme ale structurii aniversate;

c) publicarea în presa scrisă militară și civilă a unor documente, studii, articole și lucrări de sinteză

despre istoricul unității aniversate;

d) exerciții demonstrative cu caracter aplicativ sau tradițional;

e)activități artistice, serbări câmpenești, întreceri sportive și aplicativ-militare;

f) acordarea de distincții militare cadrelor militare în activitate, cadrelor militare în retragere și în

rezervă, precum și soldaților și gradaților voluntari în activitate din cadrul armei sau specialității militare

aniversate.

∗ Ordinul nr. M. 124/2005 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a țării și securitate națională



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

(4) Mediatizarea aniversării:

a) realizarea de plachete, diplome și alte însemne reprezentative ce se oferă participanților;

b) realizarea de emisiuni la posturile de radio și televiziune centrale sau locale, cu respectarea

prevederilor legale privind păstrarea secretului;

c) publicarea în „Observatorul militar” a ordinului ministrului apărării naționale, a dispoziției șefului

structurii respective, a unor articole evocatoare, știri și anunțuri privind evenimentul aniversat.

(5) Ceremoniile militare prilejuite de aceste aniversări pot cuprinde:

a) acordarea onorului și primirea raportului de către personalitatea militară sau civilă stabilită ori cu

rangul cel mai mare;

b) citirea ordinului ministrului apărării naționale sau, după caz, a dispoziției șefului structurii, în

cadrul adunării solemne a invitaților și a personalului din structura aniversată;

c) înmânarea sau decorarea drapelului de luptă ori citirea ordinului de acordare a denumirii onorifice

marii unități/unității;

d) serviciul religios de cinstire a memoriei eroilor categoriei de forțe ale armatei, genului de armă,

specialității militare, marii unități sau unității;

e) alocuțiuni ale participanților – în ordinea de precădere;

f) înmânarea de plachete, însemne heraldice, diplome;

g) depunerea de coroane, jerbe și buchete de flori la monumentele comemorative și la cimitirele

militare;

h) defilarea trupelor;

i) desfășurarea unor activități demonstrative de pregătire militară specifice categoriilor de forțe,

armei sau specialității militare;

j) apelul solemn, desfășurat în cazărmi sau locuri publice din garnizoană, ce se poate încheia cu

retragere cu torțe și focuri de artificii.

(6) Activitățile dedicate sărbătoririi acestor zile se consemnează în ordinal de zi și în registrul istoric

al statului major al categoriei de forțe ale armatei/comandamentului/marii unități/unității respective.


N E

S E

C R

E T

61

din

71

Impr

imar

e 0

2.04

.200

9 08

:13:

00

ANEX

A N

r. 10

la

regu

lam

ent

OR

GA

NIZ

AR

EA

FU

NE

RA

LII

LO

R C

U O

NO

RU

RI M

ILIT

AR

E

Cat

egor

ia d

e m

ilita

ri

Con

stitu

irea

gărz

ilor

Dra

pel

de

luptă

Gru

pă

pent

ru

salv

e

Mili

tari

pent

ru

trans

port

(por

tret,

med

alii,

cru

ce, c

apac

, si

criu

)

Muz

ică

mili

tară

G

ardă

la

sicr

iu

Gar

dă d

e on

oare

Sc

him

buri

de o

noar

e

a.M

ilita

ri în

act

ivita

te

Gen

eral

i și a

mira

li O

com

pani

e x

3 pl

. x 1

8 m

ilita

ri G

ener

ali ș

i ofiț

eri c

u gr

ade

supe

rioar

e D

a D

a 11

mili

tari

1 tro

mpe

t 4

mili

tari

Ofiț

eri c

u gr

ade

supe

rioar

e 2

plut

oane

x 1

8 m

ilita

ri O

fițer

i cu

grad

e su

perio

are și

infe

rioar

e D

a D

a 11

mili

tari

1 tro

mpe

t 4

mili

tari

Ofiț

eri c

u gr

ade

infe

rioar

e U

n pl

uton

x 1

8 m

ilita

ri O

fițer

i cu

grad

e in

ferio

are și

subo

fițer

i D

a D

a 11

mili

tari

1 tro

mpe

t 4

mili

tari

Subo

fițer

i, m

.m. ș

i s.g

.v.

Un

plut

on x

15

mili

tari

Subo

fițer

i, m

.m. ș

i s.g

.v.

Da

Da

11 m

ilita

ri 1

trom

pet

4 m

ilita

ri b.

Mili

tari

în re

zervă/

în re

trage

re și

vet

eran

i de

răzb

oi

Gen

eral

i și a

mira

li 2

plut

oane

x 1

8 m

ilita

ri G

ener

ali ș

i ofiț

eri c

u gr

ade

supe

rioar

e,

activ

i și î

n re

zervă

sau

în re

trage

re

Da

Da

11 m

ilita

ri 1

trom

pet

4 m

ilita

ri

Ofiț

eri c

u gr

ade

supe

rioar

e U

n pl

uton

x 2

8 m

ilita

ri O

fițer

i cu

grad

e su

perio

are și

infe

rioar

e,

activ

i și î

n re

zervă

sau

în re

trage

re,

vete

rani

de

răzb

oi

Da

Da

11 m

ilita

ri 1

trom

pet

4 m

ilita

ri

Ofiț

eri c

u gr

ade

infe

rioar

e U

n pl

uton

x 1

8 m

ilita

ri O

fițer

i cu

grad

e su

perio

are și

infe

rioar

e,

activ

i și î

n re

zervă

sau

în re

trage

re,

vete

rani

de

răzb

oi

Da

Da

11 m

ilita

ri 1

trom

pet

4 m

ilita

ri

Subo

fițer

i, m

.m. ș

i s.g

.v.

O g

rupă

Su

bofiț

eri,

m.m

. și s

.g.v

.

Da

11 m

ilita

ri 1

trom

pet

4 m

ilita

ri c.

C

aval

erii

ordi

nelo

r naț

iona

le c

are

nu a

u și

cal

itate

a de

vet

eran

de

răzb

oi sa

u de

cad

ru m

ilita

r în

reze

rvă/

retra

gere

-li

se a

sigu

ră fu

nera

lii c

u on

orur

i mili

tare

con

form

gra

dulu

i ech

ival

at-

Ord

inul

„St

eaua

Rom

ânie

i”

Ord

inul

„Se

rvic

iul C

redi

ncio

s”

Ord

inul

„Pe

ntru

Mer

it”

Ord

inul

aco

rdat

Ec

hiva

lent

gra

d m

ilita

r în

reze

rvă/

retra

gere

O

rdin

ul a

cord

at

Echi

vale

nt g

rad

mili

tar î

n re

zervă/

retra

gere

O

rdin

ul a

cord

at

Echi

vale

nt g

rad

mili

tar î

n re

zervă/

retra

gere

G

radu

l de

Cav

aler

Căp

itan

Gra

dul d

e C

aval

er

Loco

tene

nt

Gra

dul d

e C

aval

er

Subl

ocot

enen

t G

radu

l de

Ofiț

er

Col

onel

G

radu

l de

Ofiț

er

Căp

itan

Gra

dul d

e O

fițer

Căp

itan

Gra

dul d

e C

oman

dor

Gen

eral

de

brig

adă,

gen

eral

de

flotilă

aeria

nă sa

u co

ntra

amira

l de

flot

ilă

Gra

dul d

e C

oman

dor

colo

nel

Gra

dul d

e C

oman

dor

Mai

or

Gra

dul d

e M

are

Ofiț

er

Gen

eral

mai

or sa

u co

ntra

amira

l G

radu

l de

Mar

e O

fițer

G

ener

al d

e br

igadă,

gen

eral

de

flot

ilă a

eria

nă sa

u co

ntra

amira

l de

flotilă

Gra

dul d

e M

are

Ofiț

er

Col

onel

Gra

dul d

e M

are

Cru

ce

Gen

eral

loco

tene

nt sa

u vi

ceam

iral

Gra

dul d

e M

are

Cru

ce

Gen

eral

mai

or sa

u co

ntra

amira

l G

radu

l de

Mar

e C

ruce

Gen

eral

de

brig

adă,

gen

eral

de

flot

ilă a

eria

nă sa

u co

ntra

amira

l de

flotilă

Gra

dul d

e C

olan

G

ener

al sa

u am

iral



Imprimare 02.04.2009 08:13:00


ONORUL MILITAR ACORDAT PERSONALITĂȚILOR ROMÂNE ȘI STRĂINE ȘI ACTIVITĂȚILE CE

SE DESFĂȘOARĂ ÎN CADRUL CEREMONIILOR MILITARE Detalii

Felul onorului militar

Persoana căreia i se acordă onorul militar

Ocazii în care se acordă onorul militar

Tipul detașamentului de onoare

Activități desfășurate în cadrul ceremoniei militare

Observații

Prez

enta

rea

onor

ului

Rap

ortu

l co

man

dant

ului

gă

rzii

de o

noar

e In

tona

rea

imnu

lui/i

mnu

rilor

națio

nale

Ex

ecut

area

salv

elor

de

arti

lerie

Salu

tare

a dr

apel

ului

de

luptă

Trec

erea

în re

vistă

a gă

rzii

de o

noar

e

Salu

tare

a gă

rzii

de

onoa

re

Def

ilare

a gă

rzii

de

onoa

re

Def

ilare

a m

uzic

ii m

ilita

re

Serv

iciu

l rel

igio

s

Onor militar excepțional

Președintelui României

Învestirea în funcție

TIP A Da Da Da - Da Da Da - - Da

Plecarea/sosirea în/din vizite oficiale în afara țării

TIP A Da Da Da - Da Da Da Da* Da* - La

ordin*

Șefilor altor state (prim-miniștrilor cu prerogative de șef de stat)

Vizite oficiale în România

TIP A Da Da Da Da Da Da Da Da* Da* - La

ordin*

Onor militar

obișnuit


Predarea-primirea funcției

TIP B Da Da Da - Da Da Da - - -

Vizite de lucru într-o localitate, unitate sau instituție militară

TIP B Da Da Da - Da Da Da - - -

Președintelui României, președintelui Senatului, președintelui Camerei Deputaților, primului-ministru

Ceremonii publice și festivității militare

TIP B Da Da* Da - Da Da - Da Da Da Numai la festivități militare și numai președintelui României*

Activități de pregătire militară TIP B Da Da* Da - Da Da Da - - -

Numai președintelui României*

Personalităților civile și militare din M.Ap.N. prevăzute la art.10

Solemnități publice și militare

TIP B Da Da Da - Da Da - Da Da Da

Activități de pregătire militară

TIP B Da Da - - Da Da Da - - -

Personalităților străine prevăzute la art.10

Vizite oficiale TIP B Da Da Da - Da Da Da - - -

Depuneri de coroane la Mormântul Ostașului Necunoscut sau la alte monumente ale eroilor români și străini

TIP B Da - Da - Da Da - Da* Da* - La ordin*

Onor militar simplu


Ședințe festive/de lucru la Parlament, Guvern sau alte instituții

TIP C Da - - - - - - - - -

Șefilor altor

state

Sosiri/plecări în/din România* TIP C Da - - - - - - - - -

La aeroport sunt întâmpinați/conduși de șeful misiunii de onoare

Onor militar simplu

Sosiri/plecări la/de la reședința

TIP C Da - - - - - - - - -



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

Detalii

Felul onorului militar

Persoana căreia i se acordă onorul militar

Ocazii în care se acordă onorul militar

Tipul detașamentului de onoare

Activități desfășurate în cadrul ceremoniei militare

Observații

Prez

enta

rea

onor

ului

Rap

ortu

l co

man

dant

ului

gă

rzii

de o

noar

e In

tona

rea

imnu

lui/i

mnu

rilor

națio

nale

Ex

ecut

area

salv

elor

de

arti

lerie

Salu

tare

a dr

apel

ului

de

luptă

Trec

erea

în re

vistă

a gă

rzii

de o

noar

e

Salu

tare

a gă

rzii

de

onoa

re

Def

ilare

a gă

rzii

de

onoa

re

Def

ilare

a m

uzic

ii m

ilita

re

Serv

iciu

l rel

igio

s

oficială Vizite

particulare* TIP C Da - - - - - - - - - Sau când anunțarea s-a făcut cu un preaviz mai mic de 48 de ore*

Onor militar simplu

Personalităților

române

prevăzute la

art.10

Vizite de lucru, audiențe, convorbiri la instituția prezidențială, Parlament, guvern, sediile unor organizații internaționale

TIP C Da Da Da Da Da Da

Personalităților

străine

prevăzute la

art.10

Ceremonii militare și religioase pentru sfințirea unor noi lăcașe de cult

TIP C Da Da

Personalităților

oficiale

române și

străine

neprevăzute la

art.10

Depuneri de coroane la monumente sau cimitire ale militarilor străini

TIP C Da



Imprimare 02.04.2009 08:13:00


OFICIALITĂŢI ŞI MEMBRII FAMILIEI

PRESA

CATAFALCZONĂ DISPUNERE

AERONAVĂ

A - Coborâre din aeronavăB - Depunere catafalcC - Oficierea serviciului religiosD - citirea ordinului de acordare a gradului de sublocotenent

E - Citirea decretului de conferire a ordinului Steaua RomânieiF - Prezentarea mesajelor de condoleanţeG - Îmbarcarea în autovehiculH - AutosanitarăI - Prezentator

LEGENDĂ

B

I

C

G

D, E, F

SCHEMA CU DISPOZITIVULPENTRU CEREMONIA MILITARĂ DE REPATRIERE A _________________________________________________

LOCAŢIE:______________________________(EXTERIOR)

HANGARA

SICRIU

Militarul care transportă crucea

Militarul care transportă tabloul

Preotul

Militarii care transportă coroane

G

OFICIALITĂŢI ŞI MEMBRII FAMILIEI

PRESA

CATAFALCZONĂ DISPUNERE

AERONAVĂ

A - Coborâre din aeronavăB - Depunere catafalcC - Oficierea serviciului religiosD - citirea ordinului de acordare a gradului de sublocotenent

E - Citirea decretului de conferire a ordinului Steaua RomânieiF - Prezentarea mesajelor de condoleanţeG - Îmbarcarea în autovehiculH - AutosanitarăI - Prezentator

LEGENDĂ

A B

I

C

D, E, F

SCHEMA CU DISPOZITIVUL PENTRU CEREMONIA MILITARĂ DE REPATRIERE A _________________________________________________

LOCAŢIE: ______________________________(INTERIOR)

SICRIU

Militarul care transportă crucea

Militarul care transportă tabloul

Militarii care transportă coroane

Preotul

SCHEMA CU DISPOZITIVUL PENTRU CEREMONIA MILITARĂ DE REPATRIERE A ______________________________________

LOC __________________________________________________(EXTERIOR)

SCHEMA CU DISPOZITIVUL PENTRU CEREMONIA MILITARĂ DE REPATRIERE A ______________________________________

LOC __________________________________________________(INTERIOR)



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

MODUL DE DESFĂȘURARE a ceremoniei militare de repatriere a _______________________________

- ___ / ___ / ______ - Ora C – 30’.

Constituirea dispozitivului

Ora C

Aterizarea aeronavei speciale

Ora C + 05’

Scoaterea sicriului din aeronavă, formarea cortegiului, deplasarea și depunerea acestuia pe

catafalc -garda de onoare dă onorul, iar muzica intonează marș funebru-

Ora C + 10’

Intonarea imnului național al României

Oficierea serviciului religios

Omagiul adus de personalitățile statului

Citirea ordinelor de decorare și avansare post mortem

Intonarea semnalului Stingerea de către trompeți

Ora C+ 37’

Ridicarea sicriului de pe catafalc si deplasarea către vehiculul mortuar -garda de onoare dă

onorul, muzica intonează marș funebru-

Ora C + 45’

Deplasarea către locul de înhumare -locul de pelerinaj- sau localitatea de reședință -garda de

onoare dă onorul, iar muzica intonează marș funebru până la plecarea cortegiului-



Imprimare 02.04.2009 08:13:00


1

3 - ridicare urnei de pe catafalc, deplasarea către carul mortuar

A - militarul care transportă urnaB - muzica militară 2 BC - şir de onoareD - carul mortuar

3

C

4D

INTRARE SALONUL OFICIAL

SALONUL OFICIAL AL AEROPORTULUI INTERNAŢIONAL HENRY COANDĂ

SCHEMA CU DISPOZITIVULPENTRU CEREMONIA MILITARĂ DE REPATRIERE A URNEI ___________________________

LOCAŢIE: AEROPORTUL INTERNAŢIONAL HENRI COANDĂ

1 - coborârea din avion2 - depunerea pe catafalc a urnei şi intonarea Imnului naţional al României

4 - introducerea urnei defunctului în carul mortuar

CATAFALC

OFI

CIA

LITĂŢI

PR

ESA

MEMBRII FAMILIEI

MEMBRII FAMILIEI

LEGENDĂ

A

A

A

1 - scoaterea urnei din carul mortuar

3 - citirea mesajului de condoleanţe

C22

A - militarul care transportă urnaB - şir de onoare la intrarea în clădire C1C 1 - garda la catafalcC 2 - şir de onoare la catafalc 3D - carul mortuar

B B

D 1

Intrare Clădire

Alee

SCHEMA CU DISPOZITIVULPE NTRU DEPUNEREA URNEI _________________LA LOCUL DE PELERINAJ ŞI PE TIMPUL PELERINAJULUI

LOCAŢIE: _____________________________________

2 - depunerea pe catafalc a urnei LOCUL DE PELERINAJ

OFIC

IALITĂ

ŢI

PRES

A

LEGENDĂ

A

CATAFALC

A

A

SCHEMA CU DISPOZITIVUL PENTRU CEREMONIA MILITARĂ DE REPATRIERE A URNEI_________________________________

LOC __________________________________________________

SCHEMA CU DISPOZITIVUL PENTRU DEPUNEREA URNEI_____________________________LA LOCUL DE PELERINAJ ŞI ÎN TIMPUL PELERINAJULUI

LOC __________________________________________________



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

MODUL DE DESFĂȘURARE a ceremoniei militare de repatriere a urnei funerare a

_______________________________

- ___ / ___ / ______ - Ora C – 30’.

Constituirea dispozitivului Ora C

Aterizarea aeronavei speciale cu urna funerară Ora C + 05’

Preluarea urnei funerare din aeronavă și deplasarea la catafalc -muzica intonează marș funebru-

Ora C + 10’ Intonarea imnului național al României

Ora C+ 13’

Ridicarea urnei funerare de pe catafalc și deplasarea către vehiculul mortuar -muzica intonează marș funebru-

Ora C + 15’

Deplasarea cortegiului funerar spre locul de depunere -locul de pelerinaj- Ora C + 45’

Depunerea urnei funerare la locul stabilit -locul de pelerinaj-.


SERVICIUL RELIGIOS

LA FESTIVITATEA DEPUNERII JURĂMÂNTULUI MILITAR

1. Preotul desemnat să participe la depunerea jurământului militar se îngrijește, în timp util, de

pregătirea logistică a solemnității – epitrahil și felon, Sfânta Evanghelie, Aghiasmatar, Cruce cu picior,

tămâie, sfeșnic cu lumânări, luând legătura și cu comandantul unității.

2. Oficierea serviciului religios începe cu intonarea „Rugii militare” de muzica militară și rostirea

rugăciunii „TATĂL NOSTRU” de militari după preotul militar, preotul invitat sau după un tânăr ofițer,

subofițer sau gradat. În unitățile în care militarii aparțin altor culte sau religii, slujba poate fi ecumenică.

3. Rânduiala serviciului religios:

Preotul: Preotul va începe cădirea mare astfel: Binecuvântat este Dumnezeul nostru întotdeauna,

acum și pururi și în vecii vecilor. După cădirea locului amenajat pentru slujbă, preotul se deplasează spre

partea dreaptă a frontului, unde se află drapelul de luptă, face o închinăciune cu metanie mică și continuă



Imprimare 02.04.2009 08:13:00

cădirea drapelului/dacă sunt mai multe drapele, cu închinăciune ca la primul drapel, a militarilor aflați în

formație și a oficialităților de la tribună, apoi revine la locul său și continuă slujba.

Cântărețul: Amin. După care continuă cu rugăciunile începătoare.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindeni ești și toate le plinești, Vistierul

bunătăților și dătătorule de viață, vino și te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și

mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi – de trei ori.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururi și în vecii vecilor, amin.

Prea Sfântă Treime, miluiește-ne pe noi; doamne, curățește păcatele noastre, Stăpâne, iartă

fărădelegile noastre, Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. Doamne, miluiește

– de trei ori. Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum, și pururi și în vecii vecilor, amin.

Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău; vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum

în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile

noastre precum și noi iertăm greșiților noștri și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și

pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin.

Preotul: Cu pace, Domnului să ne rugăm.

Cântărețul: Doamne, miluiește.

Preotul: Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.


Preotul: Pentru pacea a toată lumea, pentru binecuvântarea sfintelor lui Dumnezeu biserici și pentru

mântuirea tuturor, Domnului să ne rugăm.


Preotul: Pentru Prea Fericitul Părintele nostru –N-, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru –

Înalt- Prea Sfințitul –Arhi- Episcopul -și Mitropolitul- nostru –N-, pentru cinstita preoțime și cea întru

Hristos diaconime și pentru tot clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.


Preotul: Pentru poporul român cel binecredincios de pretutindeni, pentru mai marii orașelor și

satelor și pentru iubitoarea de Hristos oaste, Domnului să ne rugăm.




Imprimare 02.04.2009 08:13:00

Preotul: Pentru acest așezământ militar și pentru cei cu credință ce ostenesc într-ânsul, Domnului să

ne rugăm.


Preotul: Pentru orașul și țara aceasta, pentru toate orașele și satele și pentru cei ce locuiesc într-

ânsele, Domnului să ne rugăm.


Preotul: Pentru bună întocmirea văzduhului, pentru îmbelșugarea roadelor pământului și pentru

vremuri pașnice, Domnului să ne rugăm.


Preotul: Pentru cei ce călătoresc pe uscat, pe apă și prin aer, pentru cei bolnavi, pentru cei ce

pătimesc și pentru vremuri pașnice, Domnului să ne rugăm.


Preotul: Pentru tinerii care astăzi prin jurământ se leagă a-și apăra patria și a se jertfi pentru binele

ei, Domnului să ne rugăm.


Preotul: Pentru ca să fie izbăviți ei și tot poporul român cel credincios de tot necazul, mânia,

primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.


Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește pe noi, Dumnezeule, cu tot harul Tău.


Preotul: Pe Preasfanta, curata, preabinecuvântata, mărita stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoare

și pururi Fecioara Maria, cu toți sfinții, să o pomenim.


Preotul: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Cântărețul: Ție Doamne.

Preotul: Că Ție se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

acum și pururi și în vecii vecilor.




Imprimare 02.04.2009 08:13:00


RUGĂCIUNEA DE SACRALIZARE A LEGAMÂNTULUI, ROSTITĂ CU OCAZIA DEPUNERII JURĂMÂNTULUI MILITAR

Prin sacralizarea legământului se înțelege că jurământul militar se depune către Dumnezeu și în fața

oamenilor, precum și că militarii sunt răspunzători în fața Domnului de nerespectarea jurământului făcut.

După ce militarii rostesc ,,Așa să-mi ajute Dumnezeu!,” preotul rostește rugăciunea de sacralizare

a legământului:

Preotul: Domnului sa ne rugăm.


Preotul: ,, Doamne Dumnezeul nostru, Împărate al cerului si al pământului, Cel ce ai rânduit pe

îngerii Tăi în oștiri cerești, ca să împlinească poruncile Tale, iar popoarelor să le fie ocrotitori si povățuitori,

Cel ce pe sfinții Tăi apostoli i-ai înarmat cu îndrăzneală să dobândească lumea pentru credința cea adevarată

prin propovăduirea Evangheliei, iar pe sfinții mucenici să lupte până la jertfa vieții pentru neîntinarea si

neștirbirea acesteia, Însuți Împărate si Doamne, si pe acești tineri ostași români care acum cu jurământ s-au

legat prin Sfânt numele Tău a apăra țara dată nouă spre moștenire, întărește-i si-i umple de duhul vitejiei si

bărbăției spre biruința asupra a tot vrajmașul. Întărește-l în credința întru Tine si în Legea Ta cea Sfantă,

însuflețește-i si sporește întru dânșii dragostea de țara”, acum și pururea și în vecii vecilor.


Preotul: Înțelepciune.

Cântărețul: Binecuvântează.

Preotul: ,, Hristos, Adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile sfinților, maritilor și întru tot

lăudaților Apostoli, ale sfântului Mare Mucenic Gheorghe ocrotitorul Forțelor Terestre, ale Preacuratei

Maicii Sale ocrotitoarea Marinei Române, ale sfântului prooroc Ilie ocrotitorul Aviației Române si ale tuturor

sfinților, să ne miluiească si să ne mântuiască pe noi, ca un Bun si de oameni iubitor.

Cântărețul: Amin

Preotul: ,,Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru,

auzi-ne pe noi în ceasul de acum si temeinicește jurământul acestor tineri, ajutându-le să fie vrednici de

chemarea ostășească, de nădejdile si încrederea țării, întru slava numelui Tău, în vecii vecilor, amin”.


„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,

IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București

(alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.ro

Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,

bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23

Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 bis/1.IV.2009 conține 206 pagini. Prețul: 41,20 lei ISSN 1453—4495

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

&JUYDGY|324961|

Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 208 bis LEGI, DECRETE ...mo.0n.ro/2009/0208bis_2009.pdf · 1 din...

Documents

Transcript of PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 208 bis LEGI, DECRETE ...mo.0n.ro/2009/0208bis_2009.pdf · 1 din...