· Partea 1.

Evulu vechiu si de midi -Iocu.

11, u s u, Comp. de iat. Transile, 1

E v 'It l u v e ehi u.

Cap" 1.Despre locuitorii celi mai vechi ai Daciei pana la stra-

formarea aceleia, in provincia romana 105 d. Chr.

§. 1. ·Agatby.·sii si Getii, numiti si Daci.

Dupa cum scrie Herodotu, in patri'a nostra: "Tran-silvani'a'' in tempurele cele .mai vechi, au locuitu Agathyrsii,unu ramu dein marele poporu Sciticu. Acesti Agathyrsi(dupa Herodotu) asia numiti dela Agathyrsu, unu fiu al' luiHercule, fura celi mai cultivati intre Sciti, portau mai alesuornamente de auru, si cu datenele se apropiau de Traci, cucari erau sî vecini. Pomponiu Mela (in Geogr. Lib. II.)scrie, ca eli si-colorau faci'a sî membrii, sî inca cu coloride acele, care se nu se mai pota sterge seau spelă, sî uniise colorau mai multu , altii mai pucinu , dupa cum, adecaescelau cu rangulu de nascere; dein acest'a causa sî poetiipre AgathYl'si i-numeau: "picturati, colorati" (Virg. Aeneid.Libr. 4). - Adorău cu cultu divinu pre Apoline Hyperboreu;pre lenga acest'a, -- pre cum sî celialalti Sciti, asia sî elimai adorau pre Vest'a, Joie, Martiu sî pamentulu (Terra)ca Domnedîei.

Agatyrsii avura regii loru proprii, ce se dovedesce deacolo, ca Erodotu sî numesce cu numele pre unu rege dea loru, anume: pre S pal' g a p i t hen. Dar' preste Agathyrsivenira in patri'a nostra, Getii: Acestia fura de origine tra-cica, sî in tempurele mai vechi locuira dein colo de dunare.Dupa aceea mai tardîu, si - cautara locu sî dein coce de du-nare sî Strabo dîce, ca eli inca de multu locuira pre ambii

1*

4 an. - 283 d. Chr.

tiermurii Istrului (dunarei). Si cumca Getii inca inainte detempurele lui Erodotu , adeseori au trecutu Istrulu, e vero-similu , atâtu pentru ca eli (dupa cum scrie Erodotu) erauvecini cu Agatyrsii, câtu sî pentru-ca Agatyrsii semenau indatene cu 'I'racii , prein urmare sî cu Getii, că poporu deviti'a traci ca. De aci se pote apoi, dupa daten'a tempurilorude pre atunci, usioru deduce stramutarea sucesiva a Getiloruin regiunile asiedîate deincolo de Istru. Inse, intre tienu-turile deincolo de Istru ocupate de Geti. a fostu, sî Patri'anostra, Transilvani'a. Getii aci asiedîati se nurnira "Davisî apoi Daci"; pre candu celia, cari locueau mai aprope de

. marea negra, sî - pasti-ara numele de "Geti"; inse toti aveauaceeasi limba sî acelesi moravuri.

Getii se dîcu a fi fostu poporulu celu mai dereptu sîmai tare intre poporale de vitia tracica ; eli credeau in ne-moril'e;3D-9~o~'au ~~~e~ai la amols~profetulu loru. Acest'a fu discipululu lui Pitagor'a-;<:re-'ca-rele, cum sî de Egipteni, fil instruitu in lucrurile credintiei,sî reintoicunduse apoi la conationalii sei, invetia despre cre-dinti'a in unu D-dîeu .sÎ despre nemurirea sufletului; se pusede consili,r.riu al' regelui sî de preutu alui Joie , locuea inspelunca, si de in aste cause, - dupa morte - fll pusu innumerulu Dieiloru. Getii in respectulu continentiei, incafura celi mai renumiti intre poporale vechi.

Cea de antaiu mentiune despre Geti, câ locuitori deincolo de Istru (dunare), se face in istori'a lui Alesandru ma-rele, in care se enareza, cumca Alesandru pre la 330 a. Chr.batandu pre Traci, trecu Istrulu, sî fugarindu pre Geti, cari'locueau in aceste regiuni, ocupa cetatea loru cea de lemnu.

Dupa mortea lui Alesandru, Lisimachu facunduse regepres te Traci'a, - dupa' ce si - supuse tote poporale pana ladunare, - trecu si preste acestu riu in contr'a Getiloru, cariaveau atunci rege pre Drochimetc 283· a. ehr. Inse Dro-chimete prein stratagemele sale, trase pre Lisimachu innes cari locure sterpe sî ne amblate, apoi lu incungiură, sîlu prense cu tota ostea sa. - Getii strigam, se lu ucida,

171 a Chr. - 81 d. Chr. 15·

*) Vedi: A. T. Laurianu istori'a Romaniloru pag. 57-58.

ca pre unu decliiaratu enemicu, carele a venitu cu armeleasupr'a loru ; inse Drochimete prein cuvente intielepte, i-in-duplecă se lu tracteze omenesce, ca sesi faca amici prevecinii : Traci sr Macedoneni. . Elu saruta in publicu preLisimachu, lu nurn) parente sî lu duse la capital'a GetiloruElia; dede unu ospetiu pornposu lui Lisimachu sî ducilorului; era elu cu Getii sei manca bucate simple, ordinarie.Dupace arata cu modulu acest'a, ca Getii cunoscu lusulu,dar' lu despretiuescu ca necsari omeni frugali sî anemosi,i - dede libertatea fora pretiu de rescumparare. Cu 10ani dupa aceea, Galii apropianduse de Macedoni'a, fugarirapre Geti. Pre tempulu lui Filipu sî alui Perseu, regii Ma-cedonieniloru, in a. 180 a. Chr., ~~a atai GU_~-

starnii; inse in acest'a bataia, eli se portara forte reu; (pentru aceea regele loru Orole, i condemnă, ca candu vorudormi, se se culce cu capetele in loculu petioreloru , sî sesierbesca eli pre mueri. Acest'a pedepsa umilitoria, remasein vigore pana candu eli, prein noua fapta barbatesca,stersera ruaînea patîta *).

§. 2. Bataile Dacilorn (Getilol'u) cu Romanii, (mai antalu caajutatori ai Tl'aciioru, dupa aceea de sene), pana. prii tempuJu

Iul Domitianu 111 a. Chr, - 81 d. Ohr,

De aci in ainte numele Getîloru si a Daciloru deincandu in candu, se face mai cunoscutu, Tracii, - in aca-roru societate, probabilu fura sî Getii - subtu regele loruCotys, dedera ajutoriu lui Perseu, regele Macedoniei in contr'aRomaniloru ; Romanii batura pre Perseu, si dupa aceeasi - intorsera armele si in contr'a Traciloru si i batura sipre acestia. Inse Tracii rebelara de nou, 8Î erupsera inprovinciele romane vecine. Romanii tramesera in mai multeronduri osti in contr'a loru, sî suferira mai multe pierderidein partea Traciloru. In fine, Marcu Didiu batu pre Traci, •sî i respinse intre confiniele Iora. Liviu Drusu ca Consulu,

•

6 t171 a. Chr. 81 d. Chr.

petrunse pana la dunare si puse stabila treceriloru lorupreste acestu rîu. Cu acest'a ocasiune, Romanii venira maiantaiu in contactu si relatiuni cu Getîi ; inse eli numai prelocuitorii dein dîosu de cataractele dunarei , i· numeau cuacestu nume ; er' pre cei dein susu ele cataracte dein tie-nuturile Partissului si al' Muresiului, i numeau: "Daci".Mai tardîu acestu nume deveni generale pentru tota tîer'adein steng'a dunarei, incependu dela fluviulu Maru (Morava)(terminulu Germaniei), pa,na la fluviulu Boristene. Intr'aceeaRomanii continuara luptele cu barbarii vecini. C. ScriboniuCurione, batu pre Dardani si Me:ji sî strabata pana la du-nare, apoi trecu in Daci'a; cu tote aceste progres ari, nucutedîa a intra in.selbele cele intunecose ale Daciei. AppiuClaudiu proconsululu trecundu prein Daci'a, inainta pana laSarm ati. Er' Luculu maltractandu in modu crudele preDaci, petrunse pana la fluviulu Tanaide (Tanais) sî laculumeoticu (palus Maeotis) in 64 a. ehr. Acestia inse nu cu-tedîara a se· demite in atacu cu Dacii.

c,. tote aceste, regele. Daciloru Boirebiste, voli asi-resbunâ asupr'a Romaniloru pentru. incursiunile facute prepamentulu daci cu. Elu, dupace deprense pre Daci la bataia,si si-supuse nu numai pre natiunile vecine de a steng'a du-narei; ci, trecu si preste riu dein colo; devasta crucisiucurmedîsiu Traci'a, Macedoni'a sî Iliri'a, batu pre Galiimestecati cu Tracii sî Ilirii, si stense mai cu totulu preBoi sî Taurisci in Panoni'a; elu cuprense si cetatile gre-cesci de pre lenga pontulu eusinu pana la fluviulu Bo-risteue *).

Juli u" C esari u superatu pentru escursiunile dese aluiBoirebiste in Traci'a, Iliri'a si celelalte provincie vecine aleRomaniloru, determina se incepa bataia in contr'a lui, cu in-tentiunea , ca deca lu va invinge pre Boire biste , apoi setreca in Asi'a in contr'a Partiloru. Inse mortea fatale sîneasceptata a lui Juliu C~sariu man:tui pre Daci, cum sî pre

*) Vedi: pre Â. T. Laurianu ist. rom. pag" 60. Felmer pag. 41.

171 a. Chr. - 81 d. Chr. 7

alte popora (cum Iliri sî Parti) de perirea, cu care erau a-menintiati, Dupamortea lui Juliu Cesariu, Dacii reinoindusidevastatiunile, devenira atâta de faimosi si impunatori, câtuse vorbea, ca Au g us tu insusi si-va marita fet'a, dupa regeleloru Cotisonu, sî dein contra pre fet'a lui Cotisonu , o valua Oc.tavianu A ugustu de soci'a sa (deca e adeveru cescrie M. Antoniu la Svetoniu). Totusi acest'a faima remase nu-mai faima gola, fora de a se realisă , sî Cotisonu nu incetasî mai incolo a infesta provinciele romane cu Dacii sei; caceacestia aveau daten'a, se treca dunarea candu era inghia-tiata, sî apoi se predeze locurele vecine. Sî intr'adeveruDacii bagara mare frica in Romani (precum marturisesce sîpoetulu Horatiu in Oda VI. Lib. 3). ')

Octavianu Augustu, voliendu a pune capetu acestoruincursiuni ale Daciloru, tramese pre M. L'. Crasu in contr'aloru. Acest'a trecundu prein Greci'a sî Macedoni'a, sî ajun-gundu la dunare, pre Bastarni si Mesi (cari locueau aprope(le dunare), i batu forte tare, supuse pre Traci, sî apoi si-intorse armele in contr'a Daciloru. La cea de antaiu lovi-tura, puse in disordine, pedestrimea dacica, sî impingund'oasupr'a calarimei, - de aci urma o incurcatura, carea sefin! cu pierderea Daciloru. Dacii fura invinsi deplenu,si si - pierd ura castelurile si fortificatiunile sale (Cir'a siGenucl'a ).

Crasu intorcunduse la Rom'a, tienu triumfu despreTraci si Daci. Cu tote aceste, Dacii nu incetara neci du-pa aceste pierderi fatale, asi reinoi , incursiunile 'lorn; asiase tramese in contr'a loru Cneiu Lentulu, carele i - batu in-fricosiatu, ucise pre trei duci ai loru (intre acestia dora sipre Cotisonu regele loru), sî multîme de osteni, i respinseapoi preste dunare sî .asiedîă presidia dein coce de dunarein an. 30 a. Chr.

Sub urmatorii lui Augustu, Dacii atacara erasi derepetîte ori presidiale romane, asiedîate dein coce de dunare ,dein asta caus a sî Tacitu pre Daci i numesce natiune pu-rurea necredintiosa, Mai dese fura atacurile Daciloru pre

8 81 - 96 a. Chr.

tempurele tulburariloru Viteliane. Dupa rechiamarea armateiromane dein Mesi'a, Dacii, mai antaiu si luasera mai alesupusetiune observatoria: Inse , dupace vedîura , ca flaear'abataiei civile, e aruncata preste Itali'a, trecura sî ei dunareadupa daten'a loru , espurrmara castrele cohortiloru romanesî volia se ocupe sî castrele legioneloru, inse ajungunduMutianu cu legiunea VI.; 'sî dupa aceea venindu si FonteiuAgrip'a cu osti dein Asi'a, se vedîura impedecati in pro-pusulu loru ; deci fura costrensi a se retrage. Agrip'a fudenumitu de Propretoriu Mesiei. *)

§. 3. Domitianu (81-96) si batai'a lui, cu Decebalu regeleDaclloru.

Pre tempurele imperatului romanu Do m iti an u, el' .sereinoescu incursiunile Daciloru. -Domitianu fu unu domni-toriu reu, mai~ alesu in periodulu celu dein urma a dom-nirei sale. Cace pre lenga aceea, ca era vanu sî fudulu,mai e:r;a inca forte aplecam sî spre rasipire. Si acest'a, luduse apoi la opresiuni si crudîmi, In tempurele d'ein urmaa domniei sale, reinviase el" tempulu hti Nerone. Cu acestudomnu sî imperatu romanu aveau dara a se bate Dacii,vechii locuitori ai patriei nostre. Eli sub regele loruDur' a, trecura de nou dunarea sî infestara . marginile ma-relui imperiu romanu, Domitianu porni in contr'a loru.Dur'a voliendu acum a opune Romaniloru unu braciu maitare si mai energiosu de câtu alu seu, se lasa de domnia,in favorea lui Decebalu, carele era omulu celu mai agerusî mai priceputu deintre Daci, cu privire la' afacerile be-lice. Decebalu se puse in relatiuni cu Pacoru regele Partilorusî totudeodata se uni cu Sarmatîi si Chatîi in contr'a Ro-maniloru.Domitianu tramese pre Oppiu Sabinu in contr'aDaciloru, inse acest'a fu batutu si nemicitu de Daci. Dupaaceea; 'tramese pre Corneliu Fuscu, 'prefectulu cohortîloru

*) A. T. Lauriauu, ist. roman. pag', 65, 66, 67 si Felmer ist,Transilv. 40 - 42.

81 - 96 d. Qhr.

pretoriane, carele inca avu totu aceeasi sorte: elu se in-gropă in o padure dacica. Acum Domitianu intarîtatu preinatâte pierderi, determina se plece in persona in contr'aenemeciloru edom crudeli; inse abia merse pana in lVIesi'a,sî acolo se arunca in braciele placeriloru si a desfrenari-loru, tramitîendu pre Iulianu in contr'a Daciloru. Iulianutrecundu in Daci'a, ataca ostea cea numerosa la Tape, precarea o batu si o talia infricosiatu. Vezin'a, - c~reie era,celu mai mare dupa Decebalu, - vedîendu, ca nu pote scapă

- viu, se prefacă mortu, si apoi noptea fugi la ai sei. De-cebalu temenduse , ea Romanii se nu i ocupe resîedenti'a,ordenă, se talie arbori pana in trunchiu , si se le impunaarme, ca asia -Romanii de in departare, se credîa a fi mul-time de militari, si se nu cuteze a se apropia. Stratagem'aacest' a avu succesu: Romanii se retrasera, *)

Domi tian u superatu pre Cuazi si Marcomani , carenu i dedera ajutoriu in contr'a Daciloru, ucise pre legatiiacestor'a, cari venisera in Panoiii'a , se eera pace deladensulu. "Atunci Marcomanii intarîtati pentru ast'a faptacrudela, impresurara si batu l'a preDomitianu. Acest'a ve-dîenduse stremtoratu , tramese nun cii la Decebalu, ca seinchieae pace cu densulu, Decebalu tramese pre frateleseu Diege, ca se tracteze de pace cu imperatulu romanu.In urm'a acestei tractari , pacea se inchieă sub acesteconditiuni: Romanii se capete indereptu catîva prensi deai sei; inse se respondîa unu tributu anualu Daciloru,afora de aceea, se le de oestoru , mai multi ·fabricatoride arme si de alte lucrure necesarie la bataia sî pentrucomoditatile vietiei; in urma, se mai respondîa si o sumamare de bani, numai decâtu. Domitianu primi tote acestecondiţiuni umilitorie pentru sine si pentru imperiu; ba incadede regelui sî o diadema , ca si cum 'elu" rar' incoronă sii ar' lasa tîer'a din grati'a sa. Dupa aceste se intorse laRom'a si' nu se rusină inca a serbâ triumfu asupr'a

*) Vedi: A. T. Laurianu, ist. Roman. pag. 74, 75.

.(

9

10 98 r: 117 d. Chr.

Daciloru sî Chatîloru, luandu' numele de "dacicu"·( invin-gutoriulu Daciloru). *)

I

Domitianu dupa mai multe fapte crudele si - propusein urma, se ucidîa sî pre soci'a sa Domiti'a si pl'e alticurteni; inse Domiti'a descoperi planulu infernale a bar-batului seu sî casîuna ins 'asi uciderea barbatului seu ce-lui nesatiosu de sange. Ucidîatoriulu fu unu libertinu cunumele Stefanu. Uciderea lui Domitianu se templă in 18.Septembre a. 96 d, Chr., dupa ce a domnitu 15 ani, maimultu ca unu tiranu efeminatu sî fricosu , decâtu ca unuimperatoriu. Cu densulu se stense sî famili'a Flaviiloru.

§. 4. UIpiu Traianu sî bataile lui cu Dacii. 98 - 111 d. Chr.

Voliendu a vorbi despre' acestu mare domnitoriu, in-cepu cn cuventele sublime a renumitului istoricu Rotteck **):"a vorbi fora petrundere s î fora caldura despreTraia~, illtu-a.f'-rn8emna;-câtu a nega s e m-fIu u entru umanitatea cea mai nobile ..• "fia i a n~ fuMI~;;~b~n"U-principe (sÎ contemporanii, sîposteritatea, lu numea celu mai bunu) , acarui vertuti, incursu de seculi fura glorificate, ca unu i dea l u sub 1im ua imperatîloruysî pre in proverbiulu: "Sis felicior Augusto,sis ~elior Tl'aiano" ne representa in caractel'iulu seu ,ceea-- -mai frumosa combinare a tutororu insusîriloru mari sî demnede amore.

Cu asemene mare respectu se esprima asupr'a acestuidomnitoriu escelente sî unu altu istoricu mai nou, polonuluZarănski ***): "Traianu reuni in person'a sa tote proprie-tatîle unui egente escelente. Crescutu in castre cu curagi'ade barbatu, impreuna elu sî semtîulu de unu soldatu ade-veratu. Elu sci~ respecta legile sî drepturele Senatului;

*) A. T. Laurianu ist. Roman. pag.. 76.**) Rotteck's Allgemeine Geschichte 3. Bd. pag. 39, 40.

***) Stanislaus Zarânski, Weltgeschichte 1. Bd. Aufl. Wien 1857 p. 54.

98 - 117 d. ~hr.

apara pre supusii sei in contr'a apesariloru dein parteaoficiatiloru, si numai pre barbatii celi mai demni si-i fecede amici sî incredîuti ai sei. Doui deintre celi mai mariliterati de pre tempulu imperatiloru , anume: Plini u celumai teneru sî Taci tu, se numeră intre amicir;;T."" Fia-care cetatianu· ave; intrare libera la elu ; ba elu insusipunea vîsite celoru mai demni. Se ingrigl pentru inain-tarea culturei in tote ramurele; fece căli asternute ;,redicaporturi marine, protega scientîele sî artîle; intemeliă o bi-blioteca publica numita: "U 1p i ana." Ou unu cuventu:gubernulu seu fu de mustra in tote ramurele administratiunei.

Sî pre campulu de bataia inca se destense T rai a nu,ca celu mai mare comandante a epocei sale. Victorielegloriose reportate de densulu suntu marturi'a cea mai ecla-tante despre acest'a, lnse a in~Îra mai pre largu faptelemaretie si, vertutîle acestui mare omu , e obiectulu istorieigenerale a, lumei. -

Noi deci, ne vomu restrenge numai la enararea acelorufapte sî evenemente, cari privescu la Daci'a, a carei partea fostu sî patri'a nostra: "T r an s i 1van i 'a."

Traian u nu potu suferi, ca macul'a pusa pre numelecelu gloriosu romanu prein tributulu dacicu, se remanianestersa. Deci indata ce se numi imperatoriu , sî incepua face pregatiri de bataia in contr'a lui Decebalu, regeleDaciloru, sî catra finea lui Septembre 100 d. Ohr. sî plecain contr'a lui. Decebalu audîendu de acest'a intreprendere,seapariă forte, sciendu prea bene, ca Dece mai in ainte n'ainvinsu pre Romani, ci numai pre Domitianu ; er' acumare de a facere cu poporulu romanu sî eu imperatulu Traianu,pre carele invetiase al' respecta, inca de pre tempulu, candugubernă elu Germani'a. lern'a o petrecu Traianu in Mesi'a.Dupa aceea, in primaver'a a. 101 trecu dunarea pre nai.Deeebalu, vedîendu pericolulu, ce i se amenintia dein partealui Traianu , tramese legati uni de pace la densulu,· dar'aceste nu fura primite : se fece dara bataia:' 'I'raianu cuRomanii sei invinse , si numai prein greutatile ernei, se

••

11

12 98 - 117 d, Chr.

intrecurma continuarea bataIei pan' in primaver'a anului102. *)

In prima ver' a anului 102 T rai a n u ataca de noupre Daci. Decebalu tramese acum la densulu deputati derangulu antaiu : "pileati" (cu palarii, mai antaiu tramesedeputati de rangu mai de diosu), cari-In rogara de pace, sîpentru intielegerea mai de aprope poftira, ca se se tiena oconferentia, la carea se se denumesca barbati sî dein parteaimperatului. Deci se tramesera deintre Romani Sur 'a sîClaudiu Livianu prefectulu pretoriului. Dara Decebalu nucutedîa a veni la conferentia; ci tramese alti deputati laTraianu. Imperatulu intielegundu, ca Decebalu cauta nu-mai midîloce de a scapa de nevolia sî de a insiel'a : comandareinoirea bataie"i. Atunci se nascu o lupta sangerosa intreambe ostile. Romanii invins era ; inse capetara atâte plagi, in-câtu nu le ajungeau cârpele , cu care se si lege ranele.T rai an u si - talia vestimentele sale spre a le facelegature.**)

Dupa .bataia, Romanii, ocupara castrele Daciloru celede pre munti, in care aflara arme sî alte lucrure de res-

"belu, unu numeru de captivi romani sî semnulu militariu,care lu luasera Dacii dela Fuscu. Totu deodata Masimuocupa unu castelu, unde se afla sor'a lui Decebalu , precarea o lua captiva. Dupa acest'a se imparti ostea, sîocupandu mai multe dealuri veni dein aintea resiedentieilui Decebalu. Luciu Cietu Mauru, ataca pre Daci de alta

I

parte, i batu, si prense forte multi deintr'insii. Unu scrie-toriu ma.giaru dîce, ca antai'a bataia decisiva cu Dacii, s'atemplatu la 'I'urd'a, Acest'a asertiune a sa, o baseza atâtupre traditiune, câtu sî pre numirea locului, carele sî astadîse numesce in gur'a poporului "pratulu lui Traianu. ***).

*) Vedi A. T. Laurianu ist. Roman. pag. 78. seqq.**) A. T. Laurianu ist. Roman. part. 1. pag. 78 ~ 80.

Kovâry, Erd61y 'I'ortenelme Tom. I. pag. 10.Dia Cassius Libr. LXVIII.

,,**) Kovâry, Tom. 1. pag. 10.

. 98 -'- 117 d. Chr. 13

. ,

Decebalu invinsu fiendu, in desperatiunea sa, tranreseo deputatiune forte insemnata, compusa dein omenii celimai de frunte, cu mulieri, cu copii cu totu, ca se roge preimperatulu de. iertare, sî se eera pace sub ori-ce condi-tiuni., T r ai a n u primi cererea Ioru, cu conditiunea, se det-in manulc Romaniloru pre toti arteficii tramesi loru deDomitianu, si pre toti fugarii, si tote machinele belice; sestricetote castelele, sî se cunosca de amici si enemici preacelia, cari suntu si ai poporului romanu. Decebalu se su-puse la tote conditiunile, si tramese deputati la Rom'a, sprea arata in aintea Senatului romanu supunerea sa, sî il tiereisale. T rai a n u reintorcunduse in Itali'a la a. J03 serbatriumfu, si lua numele de: "~" *)

. Ci pucinu tempu trecu dupa acest'a impaciuire , si sîveni faima la Rom'a, ca Decebalu IJu obserbeza conditiunilede pa.ce, ci prepara arme, restaureza castele, primesce fu-gari, provoca pre natiunile vecine la bataia, si infesteza(supera) pre celi, ce tienu cu Romapii. ,

Deci T rai a n u informatu de tote aceste, determina,a pleca de nou in contr'a Daciloru. Lia cu sene preA d r ia n u prefectulu legiunei Minervie, pre Luciu CietuMauru sî pre alti duci insemnati, sî viene la Dunare cuinceputulu a. 104. Acum determina T r it ia n u se supunacu totulu pre Daci, sî tier'a loru se o prefaca in provinciaromana. Ca se pota portă batai'a cu mai mare securitate,insarcina pre Architectulu Apollodoru Damascenu, sefaca unu podu de pietra preste dunare , dein dîosu decataracte, intre Tîern'a si Eget'a. In tempulu lucrareiacesteia, T rai a nu remase in Mesi'a, sî tramese prestedunare numai o parte dein ostea sa, ca se apere loculu.Decebalu invita pre natiunile vecine la a,rme,' ca cu poteriunite se franga pre Romani, sî se si asecureze libertatea.Elu ataca pre aparatorii podului,' inse acestia costruiseracastele, dein care, respinsera pre Daci. Decebalu cerca

*) Â. T. Laurianu ist. Roman. pag. 80.

14 98 - 117 a. Chr.

acum altu midîlocu, că se scape de T rai a n u. Elu tra-mese la densulu , pre nescari fugari prefacuti , ca ~e-Iuucidîa ; *) inse acestia se descoperira si platira cu viati'a,incercarea loru cea temeraria,

+- Pana la anulu j 05 se fini podulu celu giganticu, siTrai a-n u trecu cu tota armat'a· romana pre pamentuluDaciei. Acum se incepu belulu cu tota furorea sa; multefapte demne de memoria feceru aici, imperatulu , ducii siostenii romani . .. Longinu ducele unei legiune, invinsede repetite ori pre Decebal;; 'in fine acest'a prefacunduse,ca va se, se supuna lui: lu chiamă la sene, ca se seintielega. Dupace lu amagI: lu prense si lu intrebadespre intentiunile lui Traianu ; dar' nu potu scotedein gur'a lui Longinu, nece unu cuventu despre planuri' edomnitoriului seu. Dupa aceea tramese la T rai a n u unudeputatu, ca se i spuna, ca i va da indereptu pre Longinu,deca imperatulu se va retrage dein Daci'a si va recompens'aspesele bataiei. 'I'raianu inse respunse asia, in câtu sevediu dein vorbele lui, ca nece nu pune mare pretiu preLongi~u,' nece nu i-ar' parea bene de pierirea lui.**) Intruaceea Longinu si - procura veninu prein unu libertinu al'seu, si tramese pre acest'a la T r a ia nu, sub pretestu deal' impaca cu Decebalu. Acest'a vedîenduse insielatutramese pre Centurionele, carele era prensu de inpreunacu Longinu, ca se eera inapoi pre libertinulu seu, ofe-rîndui pentru densulu corpulu lui Longinu, si inca diececaptivi, Dela acesti captivi intielese' Traianu tote inten-tiunile lui Decebalu; inse crediu a fi in contr'a demnitatieinumelui romanu, ai mai da indereptu barbarului, pentrucadaverulu lui Longinu. ***) Pentru acest'a, se intaritaDecebalu atâtu de tare, incâtu spendiura de o perticacorpulu lui Longinu in faci'a Romaniloru, cari se apropiasera

*) Kovari,. Erdely Torteuelme Tom.!.' pag. 10;A. T. Laurianu ist. Roman. pag. 81.

**) A. T. Laurianu ist. Roman. partea I. pag. 80, 81.***) A. T. Laurianu ist. Roman. pag. 81, 82.

98 -' H7 d. Chr,

de resiedentia, *) T rai a n u sî celi alalti Romani la spec-taeolulu acestei crud imi, se aprensera de furore in contr'aDaciloru; impresurara resiedenti'a sî cu multa pierdere, in fineo luara sî o dedera preda flacarei. Dacii parte se. ucisera intresene; parte beura veninu, parte cadîura in manule Romaniloru.Dupa acestu sucesu Romanii purcesera inainte, si ocuparatota tier'a. Deoebalu dupace vediu , ca i s'a luatu resie-denti'a, si tier'a s'a e cuprensa de Romani, cum sî ca preelu insusi, lu amenintia pericolulu , de a veni prensuinmanule Romaniloru, invingutoriloru sei, pentru ca, se scapede rusinea de a infrurnseti'a triurnfulu lui T rai a nu: seucise insusi curnanule sale, dupa unii Ia Clusiu, dupa altiila Dev'a, Esemplulu regelui lu urmara mai multi Dacimai de frunte: eli se ucisera intre sene. Corpulu lui De-cebalu, se strapurtă Ia Rom'a, tesaurii lui, cari i ascunsesub albi'a riului Sargetiu (Streiu), se descoperira de Bicilesociulu si amieulu lui Decebalu. Cu modulu acest'a se finibelulu dacicu, . . . Dacii fura ucisi, sterpiti ( "Getarumgentem penitus delevi" dîce Traianu la Iulianu in carteadespre imperati), si imprastiati in alte parti. *Oi')

Traianu prefacă Daci'a, in, p r o vin ci a rom a n a sîinca ca atare 'se nurnera intre provinciele Au g u sta 1e(a Cesariloru). Elu asiediă intr'ins'a doue legiuni romane :a V macedonica sî a VIII gemena, 'si o colonisa cu ne-numerata multîme de omeni dein totu imperiulu romanu,(dein Rom'a, ltali'a, Gali'a sî Ispani'a}, pentru ca se locu-esca cotatîle desierte, se cultiveze agrii, sî se apere aceeaprovincia in contr'a incursiuniloru "barbare. Coloniele asie-dîate in Daci'a traiana fura scutite de dari sî se bucurau dedrepture romane, consideranduse intocm'a , ca cetatiani

*) Se crede, eâ cadavrulu lui Longinu s'a asiediatu in baseric'a vechiadela Densiusiu , carea fu edificata de Traianu spre acestu scopu.'Kovâr! Tom. r. r=s- 11.

**)- A. T. Lnurianu ist. Roman. pag. 82; si apoiKovari Erc1ely Tortenelme Tom. 1. pag. 11.

15

\

1

••

•

1G 105 - 274 -d. Chr.

romani. *) Remasitiel~ descendente a acestoru colonieromane suntu roma~ii de a s t a d î locuitori in- t e r i-toi u 1uDa c iei T rai a n e.

Dupa finirea belului dacicu si organisarea nouei pro-vincie, Traianu in a. 106 seintorse la Rom'a, unde seprochiama de imperatu a V. ora. Militarii si tribunii lui, dupainchiearea batai ei, se decorara cu corone, lanci, colane, armile,falere si alte semne de destinctiune pentru eroismulu loru.**)Intru memori'a _acestei victorie repurtate asupr'a Daciloru.:se redică in Rom'a, column'a asia numita alui TI' a ia nu,carea sta si pana astadî ; numai câtu in loculu statuei luiTraianu, s'a pusu statu'a S. Apostolu Petru; column'a einalta de 120 urme, si dein afora representa in relife, fapteleimperatului in belulu dacicu.

Capu II.

Dela colonisarea Daciei prein 'imperatulu T rai a 11 U ,

- pana la scoterea legioneloru romane "deintr' ins'a105 -' 274 d. OhI'.

'it':

§. 5. Confiniele Dacici T'raiane.Daci'a ca provincia romana, se marginea spre apusu

cu Tibisculu (Tiss'a), spre amiedi cu dunarea, spre resarituerasi cu dunarea, Istrulu numita, si cu fi. Hierassus seaus~ Tyras, spre amiedia nopte cu muntii carpatici , si preinaceste confinie , se despartiă de regiunea Iazigiloru, deMesi'a inferiore si superiore , dupa aceea de Sciti'a micalenga pontulu eusinu, si in urma de Sarmati'a. Prein urmareDaci'a traiana, cuprendea Transilvani'a, o parte a Ungariei

•, .

*) Kovari Tom. 1. pag. 13.**) A. T. Laurianu ist. Roman. pag. 82.