Parintele Cleopa - Despre Taina Sfantului Maslu
2
Părintele Cleopa Ilie – Sihăstria • Acasă • Predici DESPRE PUTEREA DISCIPLINARĂ DESPRE TAINA NUNŢII DESPRE TAINA SFÂNTULUI MASLU Din “Călăuză în credinţa ortodoxă” Editura Episcopiei Romanului 2003 Capitolul 23 DESPRE TAINA SFÂNTULUI MASLU De este cineva bolnav între voi, să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn întru numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate, se vor ierta lui. (Iacov 5, 14-15). Maslul este Taina prin care creştinul bolnav, uns cu untdelemn sfinţit, dobândeşte, cu rugăciunile preoţilor, harul vindecării de bolile trupeşti şi iertare de păcate. Fiecare taină are trei lucruri pe care se cuvine a le avea: I materia din afară; II a aduce înăuntru dar; III să fie legiuită de Domnul. Şi pe toate trei le întruneşte şi taina aceasta: Materia dinafară este untdelemnul curat, aduce înăuntru dar, căci iartă păcatele şi este legiuită de Domnul (Marcu 6, 12–13; Luca 9, 6). Această Sfântă Taină dovedeşte, o dată mai mult, cât adevăr este în sfânta noastră credinţă, câtă întemeiere este în privinţa celor ce se săvârşesc de către preoţi. Sfânta rugăciune a preoţilor şi ungerea cu untdelemn a celor bolnavi, noi o numim «Maslu», dar, pe lângă aceasta, ea mai are şi alte numiri – care însă se folosesc mai rar –, cum ar fi: untdelemn împreunat cu rugăciune (avheleon), ungere cu untdelemn sfinţit etc. Potrivit învăţăturii Domnului nostru Iisus Hristos, Biserica a practicat această slujbă îndeosebi pentru cei bolnavi care nu şi-au găsit leacuri la doctori. Deşi doctorii sunt şi ei buni pentru bolile trupeşti, căci şi pe ei i-a făcut Domnul (Sir. 38, 12), sunt totuşi boli cărora nici până azi nu li s-a găsit leacul (lepra, cancerul, oftica, epilepsia, orbirea, muţenia şi surzenia totală ş.a.). Însă ce nu este cu putinţă la oameni, este cu putinţă la Dumnezeu (Matei 19, 26; Luca 1, 37). Astfel, vedem că Domnul nostru Iisus Hristos, propovăduind Evanghelia prin sate şi prin cetăţi, tămăduieşte orice boală şi orice neputinţă în popor (Matei 4, 23–25; 8, 1–4; 9, 27–35). Tămăduirea o dădea însă numai pe temeiul credinţei că El îi poate vindeca (Marcu 9, 23). Prin puterea Duhului Sfânt şi pe temeiul credinţei, Domnul Hristos a dat acest dar şi apostolilor Săi, dându-le puterea să scoată afară duhurile necurate şi să tămăduiască orice fel de boală şi orice neputinţă, spunându-le: Şi mergând, propovăduiţi şi ziceţi: Împărăţia cerurilor este aproape! Tămăduiţi pe cei bolnavi, înviaţi pe cei morţi, curăţiţi pe cei leproşi, pe demoni scoateţi-i (Matei 10, 1, 7–8). Ucenicii au plecat şi au propovăduit pocăinţa, scoţând demonii şi prin ungere cu untdelemn, vindecând pe mulţi bolnavi (Marcu 6, 12–13; Luca 9, 6). Iată, deci, că apostolii tămăduiau pe bolnavi prin ungerea
-
Upload
angelus-13 -
Category
Documents
-
view
240 -
download
7
description
Parintele Cleopa
Transcript of Parintele Cleopa - Despre Taina Sfantului Maslu
-
Printele Cleopa Ilie Sihstria Acas Predici
DESPRE PUTEREA DISCIPLINAR DESPRE TAINA NUNII
DESPRE TAINA SFNTULUI MASLUDin Cluz n credina ortodoxEditura Episcopiei Romanului 2003
Capitolul 23
DESPRE
TAINA SFNTULUI MASLU
De este cineva bolnav ntre voi, s cheme preoii Bisericii i s se roage pentru el, ungndu-l cu untdelemn ntru numele Domnului. i rugciunea credinei va mntui pe cel bolnav i Domnul l va ridica, i de va fi fcut pcate, se vor ierta lui. (Iacov 5, 14-15).
Maslul este Taina prin care cretinul bolnav, uns cu untdelemn sfinit, dobndete, cu rugciunile preoilor, harul vindecrii de bolile trupeti i iertare de pcate.Fiecare tain are trei lucruri pe care se cuvine a le avea: I materia din afar; II a aduce nuntru dar; III s fie legiuit de Domnul. i pe toate trei le ntrunete i taina aceasta: Materia dinafar este untdelemnul curat, aduce nuntru dar, cci iart pcatele i este legiuit de Domnul (Marcu 6, 1213; Luca 9, 6). Aceast Sfnt Tain dovedete, o dat mai mult, ct adevr este n sfnta noastr credin, ct ntemeiere este n privina celor ce se svresc de ctre preoi. Sfnta rugciune a preoilor i ungerea cu untdelemn a celor bolnavi, noi o numim Maslu, dar, pe lng aceasta, ea mai are i alte numiri care ns se folosesc mai rar , cum ar fi: untdelemn mpreunat cu rugciune (avheleon), ungere cu untdelemn sfinit etc. Potrivit nvturii Domnului nostru Iisus Hristos, Biserica a practicat aceast slujb ndeosebi pentru cei bolnavi care nu i-au gsit leacuri la doctori. Dei doctorii sunt i ei buni pentru bolile trupeti, cci i pe ei i-a fcut Domnul (Sir. 38, 12), sunt totui boli crora nici pn azi nu li s-a gsit leacul (lepra, cancerul, oftica, epilepsia, orbirea, muenia i surzenia total .a.).ns ce nu este cu putin la oameni, este cu putin la Dumnezeu (Matei 19, 26; Luca 1, 37). Astfel, vedem c Domnul nostru Iisus Hristos, propovduind Evanghelia prin sate i prin ceti, tmduiete orice boal i orice neputin n popor (Matei 4, 2325; 8, 14; 9, 2735). Tmduirea o ddea ns numai pe temeiul credinei c El i poate vindeca (Marcu 9, 23).Prin puterea Duhului Sfnt i pe temeiul credinei, Domnul Hristos a dat acest dar i apostolilor Si, dndu-le puterea s scoat afar duhurile necurate i s tmduiasc orice fel de boal i orice neputin, spunndu-le: i mergnd, propovduii i zicei: mpria cerurilor este aproape! Tmduii pe cei bolnavi, nviai pe cei mori, curii pe cei leproi, pe demoni scoatei-i (Matei 10, 1, 78). Ucenicii au plecat i au propovduit pocina, scond demonii i prin ungere cu untdelemn, vindecnd pe muli bolnavi (Marcu 6, 1213; Luca 9, 6). Iat, deci, c apostolii tmduiau pe bolnavi prin ungerea
-
cu untdelemn dup cum i nvase Domnul (Marcu 6, 1213) , iar pe temeiul acesta ne-a lsat scris i Sfntul Apostol Iacov: De este cineva bolnav ntre voi, s cheme preoii Bisericii i s se roage pentru el, ungndu-l cu untdelemn n numele Domnului. i rugciunea credinei va mntui pe cel bolnav i Domnul l va ridica, i de va fi fcut pcate, se vor ierta lui (Iacov 5, 14 15).Astfel, pe temeiul cuvntului preoii, Sfnta Biseric nva c la bolnavul cruia i se face Sfntul Maslu, este necesar s fie chemai cel puin doi sau trei preoi. Pot fi i mai muli (cel mai indicat este apte), dar n cazul cnd acest lucru nu este posibil, s fie cel puin doi. Numai la cazuri de mare urgen i nefiind posibil reunirea a minimum doi preoi, se admite i unul.Sectarul: Sfnta Scriptur nu spune nicieri c aceast aa zis Tain ar fi fost instituit de Mntuitorul. De aceea nu poate fi admis i nici socotit ca tain.Preotul: Dar ce dovezi scripturistice i mai trebuie, omule rtcit i tuturor celor asemenea ie? Nu i-am artat n cele de mai sus c aceast Tain a fost practicat de Sfinii Apostoli din nsi porunca Domnului? (Marcu 6, 1213). Oare ai fost cu totul surd la cele ce ai auzit mai nainte? N-ai auzit pe Sfntul Apostol Iacov ct de clar vorbete despre aceast Tain i cum nva s o practicm i noi? (Iacov 5, 1415). Cum putei voi sectarilor rtcii de la adevr s v nchipuii i s credei c aceast ungere cu untdelemn a celor bolnavi ar fi vreo inovaie fcut de Sfinii Apostoli fr voia nvtorului lor? Mare orbire la nelegerea Sfintelor Scripturi i mare ntunecare a minii se vede la voi. Apostolii nu se numesc ntemeietori ai Tainelor, ci iconomi, adic administratori (I Cor. 4, 1). Deci Taina este ntemeiat de Hristos, nu de apostoli.Sectarul: Maslul n-a fost o Tain, ci o simpl ungere simbolic sau chiar numai o punere a minilor peste cei bolnavi, de ctre apostoli. Vindecrile puteau fi fcute i fr de untdelemn, elementul principal fiind rugciunea. Untdelemnul putea s fie folosit sau nu, deoarece vindecri s-au fcut i fr untdelemn (Marcu 16, 18; Fapte 14, 10; 28, 8 .a.).Preotul: Sfntul Maslu este o Taina aezat de Mntuitorul prin Sfinii Apostoli, iar nu o lucrare simbolic, aa cum vi se pare vou sectarilor. Iar din faptul c Mntuitorul sau Sfinii Apostoli fceau vindecri i fr a se folosi de untdelemn, nu rezult nicidecum c Sfntul Maslu nu ar fi o Tain sau c untdelemnul poate lipsi de la svrirea acestei Taine. Niciodat noi nu vom crede nebuniilor voastre, ci nvturii Sfinilor Apostoli, care ne arat prea clar i luminat s ungem cu untdelemn pe cei bolnavi (Marcu 6, 1213; Iacov 5, 1415).Sectarul: Dac Maslul este o Tain prin care se mprtete Sfntul Duh (harul vindector); de ce nu se vindec toi bolnavii care se mprtesc de ea?Preotul: De ce m ispiteti, omule viclean i farnic, ca i cum nu ai tii sau nu ai nelege acest lucru? Nu tii doar c nici nsui Mntuitorul nu a putut face minuni n patria sa, la localnici, pricina fiind numai necredina lor? (Marcu 6, 1, 56). Iar cnd vindeca pe bolnavi, mrturisea n faa tuturor credina celor ce se nvredniceau de binefacerile i tmduirile Sale (Matei 9, 2229; 8, 10; 15, 28 .a.).Sectarul: Dar de ce la romano-catolici Taina Sfntului Maslu nu poate fi svrit dect de episcopi i numai pentru cei bolnavi pe patul de moarte, fapt pentru care ei o numesc ungere din urm (extrema uncio)?Preotul: n Sfnta Scriptur, i anume unde se vorbete despre practicarea acestei Taine (Iacov 5, 1415), nu ni se spune s fie chemai episcopii la svrirea ei, ci preoii. E adevrat c, pe acele vremuri, cuvntul preot putea s desemneze i pe episcopi, aa cum alteori cuvntul episcop desemna pe preot; de asemenea este adevrat c Taina Sfntului Maslu a fost practicat de Sfinii Apostoli (Marcu 6; 7, 1213), dar nu ni se spune c svrirea ei ar fi rezervat numai episcopilor i nici c trebuie aplicat numai celor ce sunt pe moarte, ci dac este cineva bolnav; ba chiar apostolul spune limpede c Dumnezeu va ridica pe cel bolnav. Or, dac Taina aceasta ar fi o ungere din urm, ar fi trebuit s spun c Dumnezeu ia la Sine pe cel muribund.Aadar, nvtura romano-catolic despre Sfntul Maslu nu este conform cu Sfnta Scriptur.
