Parc eolian Bere şti Meria, jude ţul Gala ţarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/convocator...

S.C. Mediu Consulting S.R.L. S.C. Mediu Consulting S.R.L. S.C. Mediu Consulting S.R.L. S.C. Mediu Consulting S.R.L. ---- GalaţiGalaţiGalaţiGalaţi

Memoriu de Prezentare Parc Eolian Bereşti Meria, judeţul Galaţi 1

Memoriu de prezentare

(con ţinut cadru conform prevederilor Ordinului nr. 135/7 6/84/1284 din 10 februarie 2010

privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu ării impactului asupra mediului pentru

proiecte publice şi private)

Parc eolian Bere şti Meria, jude ţul Gala ţi

I. Denumirea proiectului

Parc eolian Bereşti Meria, judeţul Galaţi.

II. Titular

S.C. ELECTRA NORTE EOLIAN S.R.L., Str. Sevastopol, nr. 17C, Et. 2, Ap. 7, sector 1,

Bucureşti, telefon, 021.2224410.

III. Descrierea proiectului

SC Electra Norte Eolian SRL planifica sa dezvolte un parc eolian in zona localitatii

Beresti, judetul Galati care se va numi “ Parc eolian Bereşti Meria”. Proiectul consta in

instalarea, conectarea la SEN si exploatarea a 30 generatoare electrice eoliene.

Proiectul analizat va fi situat, în extravilanul comunei Bereşti Meria, judeţul Galaţi, şi se va

realiza în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor naţionale

privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a stimulării realizării investiţiilor

privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a României.

Zona destinată implementării proiectului a fost desemnată având în vedere caracteristicile

tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile

(regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului) necesare funcţionării

parcului eolian propus.

Amplasamentul destinat realizării proiectului analizat este situat în extravilanul comunelor

Bereşti şi Bereşti Meria, judeţul Galaţi. Conform certificatului de urbanism nr. 277/25188 din

21.12.2011 terenul destinat implementării proiectului analizat va fi situat astfel:

- oraş Bereşti: T20, T21;

- comuna Bereşti – Meria, satele Aldeşti, Şipote: T1, T3, T5, T6, T7, T8, T9, T17, T22,



- Puricani, Prodăneşti: T43, T45, T53, T54, T55, T56;

- Pleşa: T12, T15, T16, T17, T18.

Terenul se află în extravilanul localităţilor, şi este proprietatea privată a unor persoane

fizice, având ca folosinţă actuală, teren arabil.

Suprafaţa de teren de 10 ha aferentă proiectului se află în folosinţa beneficiarului,

conform contractelor de superficie având următoarea împărţire:

• Suprafaţa construită – aproximativ 57300 mp din care:

o Suprafaţa fundaţiilor de peste cota + 0,00 = 30 x 20 mp = 600 mp;

o Suprafaţă staţie electrică 110 kV/MT proprie = 4200 mp;

o Suprafaţa platformelor = 30 x 50 m x 35 m = 52500 mp;

Tabel 1. Coordonate geografice în sistem de proiec ţie

Stereo 1970 ale Parcului Eolian

Turbina eoliana

Coordonate STEREO70

X Y WTG01 722023.862 520003.018 WTG02 722442.498 520031.158 WTG03 722953.617 519941.285 WTG04 723340.129 520052.199 WTG05 722241.543 519398.865 WTG06 722685.142 519492.272 WTG07 721346.562 518763.139 WTG08 721709.362 518881.994 WTG09 721472.410 518032.120 WTG10 721927.255 518209.120 WTG11 723089.866 519224.291 WTG12 723424.784 519289.598 WTG13 723759.586 519410.878 WTG14 722916.786 518558.584 WTG15 723621.442 518457.711 WTG16 723953.610 518582.240 WTG17 724197.961 517929.575 WTG18 724505.156 517440.854 WTG19 724840.142 517435.696 WTG20 724650.407 516786.394 WTG21 725682.101 517314.828 WTG22 725116.348 516550.660 WTG23 725454.755 516634.117



Turbina eoliana

Coordonate STEREO70

X Y WTG24 725787.180 516462.006 WTG25 726325.907 516482.439 WTG26 726647.973 516715.361 WTG27 723254.008 518549.556 WTG28 726042.630 515941.458 WTG29 726406.427 515720.671 WTG30 726961.927 516430.515

Fig. nr. 1 Plan amplasament proiect – Parc eolian B ereşti Meria

Locatie generala: extravilanul localitatilor Beresti si Beresti-Meria.

Vecinatatile comunei Beresti-Meria:

Nord: Plesa, Aldesti

Sud: Onciu, Balintesti

Est: Slivna, Comanesti, Prodanesti, Puricani, Saseni

Vest: Cruceanu, Radesti, Docaneasa

Terenurile sunt concesionate de la proprietari pe toata durata de functionare a parcului eolian

prin contracte de concesionare si contracte de superficie



Realizarea lucr ărilor specifice proiectului

Etapele propuse în realizarea proiectului „Parc eolian Bereşti Meria” sunt realizate

cronologic astfel:

Etapa I – Realizarea organizării de şantier;

Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de exploatare;

Etapa III – Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor

eoliene;



Etapa IV – Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul eolian la staţia

de transformare.

Etapa I. - Realizarea organiz ării de şantier

Deoarece lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare, realizarea racordului aferent

şi a drumurilor de acces sunt părţi ale aceleaşi investiţii, va fi necesară o singură organizare de

şantier pe amplasamentul destinat parcului, iar lucrările de organizare ce se vor desfăşura vor

cuprinde:

- construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită satisfacerea

obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul execuţiei;

- asigurarea tuturor materialelor, instalaţiilor şi dispozitivelor, sistemelor de control

necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

- stabilirea baracamentelor;

- modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

- modul de depozitare al materialelor folosite;

- numărul de utilaje de construcţie necesar;

- instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a

amplasamentului lucrării, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie

executate de proiectant.

În faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene, este

necesară realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian, astfel încât să

faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale şi va fi utilizată

şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier. Mai mult, zonele în

care se lucrează vor fi împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele

străine pe şantier.

Împrejmuirea poate fi realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a garanta

o perfectă stabilitate la acţiunea vântului cu bare dispuse orizontal, sau împrejmuire metalică

semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.



Etapa II - Realizarea drumurilor de acces

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente utilizate în

perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi

după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces al vehiculelor

la turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este relativ redusă în timpul funcţionării,

drumurile sunt proiectate să reziste la utilizări extreme, datorate gabaritelor mari ale camioanelor

de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament.

La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va ţine seama de categoriile

funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii

economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţionala a drumurilor, de conservarea si protecţia

mediului şi de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, aprobate, potrivit legii.

În cazul drumurilor consolidate acestea se vor executa strict pe traseul drumurilor actuale

de exploatare, consolidarea drumurilor rămânând în dotarea domeniului public al comunelor

(Bereşti şi Bereşti Meria).

Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor avea

fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor de

acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe

amplasament. Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de construcţie

a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a turnului, masă ce poate ajunge

la peste 100 tone. Individual camionul de transport este proiectat la încărcare cu masa

autorizată de 10 tone pe ax (osie) si până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă autorizată

pentru betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi a suporta încărcări de

masă mare, drumurile de acces sunt proiectate să îndeplinească următoarele cerinţe/necesităţi

elaborate de constructorul turbinelor eoliene:

� lăţimea minimă a drumului de exploatare şi acces (ce va asigura accesul din drumul

principal pe fiecare platforma în parte), va fi de 5 metri a benzii de rulare în linie dreaptă;

� maxim 8º înclinarea longitudinală;

� zona de manevră pe drumul de acces atunci când se utilizează macara pe şenile este

mărită de la 4 m la 11 m;

� înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim 2º;

� masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi uscate de trebuie să fie de

minimum 17 tone;



� presiunea maximă suportată de axul drumului trebuie să fie de minim 180 kN/m2;

� raza de curbură a drumului de acces trebuie să îndeplinească cerinţele de transport

pentru tipurile de camioane, utilaje şi echipamente operate şi transportate;

� raza de curbură longitudinală (convexă sau concavă) a drumului de acces nu trebuie să

fie mai mică de 200 metri;

� vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de minim 6,6 m de la suprafaţa

acestuia;

� compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie să fie bine gradată pe tipuri de

agregate utilizate păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole,

zone adiacente;

� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor de

depozitare sunt proiectate pentru a asigura controlul şi drenajul natural al apelor către

zonele libere.

Drumurile de acces sunt conectate pe de o parte drumurilor de exploatare şi pe de altă

parte la platformele de operare a macaralelor.

Lungimea totală a drumurilor va fi de aproximativ 18,16 km. O parte dintre acestea sunt

drumuri existente ce vor fi îmbunătăţite – aproximativ 3 km, iar restul vor fi drumuri noi

proiectate, având o lungime de aproximativ 16,16 km.

Etapa III. - Realizarea funda ţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor

eoliene

Realizarea funda ţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura

litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de

solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în care se

încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de geologia terenului şi

factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o fundaţie rectangulară din beton

armat cu bare de oţel-beton PC52, adâncimea de fundare fiind cuprinsă între 2,55 - 3 m pe o

suprafaţă de circa 315 mp/turbină.

Suprafa ţa total ă a fundaţiilor turbinelor eoliene este de 30 x 315 mp = 9450 mp.



Figura nr. 2 Variant ă propus ă de plan funda ţie

La finalizarea lucrărilor de realizare a fundaţiilor, radierul rezultat se va umple/compacta cu

un strat de sol având o grosime variabila (pe ultimii 20-30 cm se va realiza o supraînsămânţare).

Aceasta umplutură va fi extinsă pe o rază de circa 3,50 m în jurul radierului pentru a se preveni

sau reduce impactul posibilelor infiltrări de ape meteorice.

Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) vor fi realizate din balast

compactat, care vor suporta greutatea utilajelor ce vor fi angrenate în asamblarea turbinei

eoliene, fiind utilizată atât în perioada de construcţie (organizare de şantier), cât şi în perioada

de funcţionare a turbinelor eoliene (lucrări de mentenanţă).

Toate platformele de operare trebuie să fie finalizate înainte de livrarea componentelor

turbinelor către amplasament şi menţinute pe perioada construcţiei şi instalării parcului eolian.

Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească următoarele cerinţe

specificate de furnizorul şi constructorul turbinei eoliene:

� înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie să fie de maxim 2˚;

� platforma trebuie să reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/m2, presiune

testată în fiecare colţ al platformei;

� înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie să fie de maxim 45˚ pentru a asigura

scurgerea apelor pluviale;

� compoziţia constructivă a platformei trebuie să fie bine gradată pe tipuri de agregate

utilizate, păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole;

� rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate astfel încât să

asigure o captare eficientă şi un drenaj către zonele libere;

� diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu trebuie să depăşească 5 metri.

Zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei fiind situată în raza de

operare a braţului macaralei;



Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de

exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor de

operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi construite în

special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a

camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj.

Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi

ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.

Amplasamentul turbinelor permite ca suprafeţele necesare platformelor de montaj să se

suprapună pe zonele de acces la turbine, limitând spaţiul afectat manevrelor macaralelor la o

zonă de forma unui dreptunghi. Braţul macaralei va efectua o „măturare” a unui unghi de 90˚.

Subansamblele turbinei vor fi preluate direct din autovehicule ce le transportă şi

poziţionate, fără depozitare temporară, evitând astfel deformările ce se pot produce la manevre

şi depozitări pe sol fără suporţii de protecţie folosiţi pe utilajele de transport.

Suprafaţa unei platforme de asamblare componente va fi 50 x 35 mp. Totalul suprafeţelor

platformelor de montaj Sp = 30 x 1750 mp = 52500 mp.

Construc ţie – montaj turbine eoliene

Turbinele eoliene ce vor fi instalate în cadrul parcului eolian au principiu de funcţionare

similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale având profil

aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel mai puţin supuse unor solicitări mecanice importante şi

având costuri mai scăzute.

Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta metodă fiind cea mai utilizată,

deoarece este simplă şi furnizează rezultate bune pentru puteri mari; nu are suprafeţe de

direcţionare, eforturile de manevrare sunt reduse şi are stabilitate bună.

Turbinele eolienele sunt montate în amonte ceea ce prezintă un avantaj, direcţia vântului

fiind direct pe faţa palelor, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia

vântului. Acest tip de turbină eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă cel mai ridicat

interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială.

Fiecare centrală eoliană este alcătuită dintr-un turn/pilon metalic din trei tronsoane, conice

cu diametre şi grosimi variabile ale peretelui pentru structură cu o lungime maximă de 119 m.

Pe tronsonul III este montat generatorul asincron şi elicea. Întreg ansamblu se montează

pe o fundaţie din beton armat cu bare din PC 52, adâncimea de afundare fiind cuprinsă între

2,55 şi 3 m.



Înălţimea maximă a acestor turbine este de 175 m, incluzând rotorul cu cele 3 pale.

Figura nr.3 - Tip grup eolian de maxim 3 MW

Principalele etape în amplasarea turbinei eoliene :

Montarea turnului pe funda ţie – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată

din fragmente tubulare din oţel care ajung la o înălţime maximă de 119 m şi care constau în 3

module asamblabile, ce au interior reticular din oţel cu diametrul la bază aproximativ 4.2 m.

Asamblarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme anexe care

transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este fabricată din fibră de

sticlă armată; nacela este montată pe turn într-un mod ce permite rotirea acesteia în jurul axei

(180°) pentru captarea energiei vântului în func ţie de direcţia acestuia. Rotaţia nacelei se

realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este prevăzută cu un sistem de menţinere

a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare hidraulic;



Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi

controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel al

acelor de ceasornic; fiecare pală are o lungime de max. 56 m, înălţimea totală a instalaţiei turn şi

pală în poziţie verticală maximă –175 m.

Conectarea palelor – ce reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale

turbinelor eoliene şi împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele sunt

realizate cu aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale compozite, care

să asigure simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă.

Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de 690 V

şi o putere variabilă până la 3 MW în funcţie de viteza vântului.

Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe arborele

de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a

turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de

viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare este

utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a paletelor nu

funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează

operaţii de întreţinere sau reparaţii.

Montajul dispozitivelor de m ăsur ă şi control:

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia

vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în funcţiune a

sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită

automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem

suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este

montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3…4 m/s,

respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s.

Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic conroller)

ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi generează

semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este măsurat cu ajutorul

unor anemometre.

Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software)

pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o



conexiune la un Browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de

uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi

deschiderea).

Figura nr. 4 Sistem integrat de control a parcului eolian

Etapa IV - Re ţele desc ărcare (transport) energie electric ă

Cele 30 de turbine aferente parcului eolian Bereşti Meria, vor fi racordate la staţia electrica

110 kV/MT, poziţionată în interiorul parcului eolian. Legătura la SEN se va realiza printr-o LEA

de aproximativ 25 km, până la staţia electrică 400 kV Banca.

Racordarea turbinelor eoliene la Staţia Electrica de transformare a parcului eolian se va

face prin intermediul unei reţele de distribuţie de medie tensiune. Cablul electric se va poziţiona

pe un strat de nisip şi protejat cu o placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică, iar la

partea superioară va fi protejat cu o folie avertizoare PVC. Traseul cablului electric va fi

semnalizat prin borne de marcaj. Zonele afectate de traseul cablurilor electrice vor fi refăcute ca

în situaţia iniţială.

Staţia electrică Bereşti – Meria va fi amplasata în centrul de greutate (electric) al parcului

eolian şi va fi echipată cu un transformator 110 kV/MT, 100 MVA şi o celula bloc 110kV cu

întrerupător.



Racordarea parcului la RET, se va realiza prin intermediul unei LEA, având o lungime de

aproximativ 25 km, până la staţia 400 kV Banca. Staţia electrică Banca va fi echipată cu o

celulă cu întreruptor şi un transformator 400/110 kV, 100 MVA

Punctul de delimitare a instalaţiilor utilizator/operator de reţea se va situa la intrarea staţiei

400 kV Banca respectiv la clema de tracţiune a conductoarelor flexibile care fac legătura între

transformatorul 400/110 kV şi celula de 400 kV de transformator. Suprafaţa ocupată de staţia

electrică Bereşti–Meria este de aproximativ 4200 mp.

Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu

Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul Tehnic

RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele

electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel prevederile

avizului tehnic de racordare emis. Cablurile vor fi dimensionate şi verificate conform

reglementarilor în vigoare (NTE 007/08/00).

Date generale

� Turn – înălţime maximă 119 m şi greutate de 245 tone;

� Tip - rotor cu 3 pale, axă orizontală, orientare pe direcţia vântului.

� Putere nominală – 3000 kW la 12 m/s viteza vânt.

� Viteza vântului de start – 3 m/s.

� Autoprotecţie – 25 m/s.

� Timp de exploatare estimat - 20 ani.

� Domeniu temperatură de exploatare - -30 ÷ +400C.

Rotorul este constituit din 3 pale, arborele rotorului, sistem de ghidare independent pe 3

axe. Palele rotorului sunt confecţionate din material compozit. Palele sunt echipate cu un sistem

de protecţie împotriva descărcărilor electrice incluzând şi un paratrăsnet ce protejează rotorul.

Specifica ţiile rotorului

� Diametrul – maxim 112 m.

� Aria de desfăşurare – 98522 m2.

Specifica ţii pale

� Material – compozit.

� Lungime – 54,6 m.



Nacela are în componenţă arborele rotor, cutie viteze, generator, sistem de frânare,

convertor sistem de răcire.

Date tehnice nacelă:

� Înălţime – 3,9 m.

� Lungime – 14 m.

Specifica ţii cutie viteze

� Tip – 3 trepte de viteză.

� Putere nominală – 3000 kW.

� Lubrifiant - ulei tip VG 320 – 400 litri.

Generatorul este de tip – dublu asincron cu putere nominală de 3000 kW echipat cu circuit

de răcire pe bază de apă-glicol (antigel).

� Tensiune nominală – 690 V;

� Frecvenţa de funcţionare – 50 Hz.

Sistemul de frânare – dispozitiv de control a mişcării de rotaţie a palelor şi rotorului de tip

aerodinamic şi pe sistem hidraulic/mecanic.

� Tip – disc frână – cu acţionare hidraulică sau electrică.

� Tip ulei hidraulic – aprox. 50 l.

Figura nr. 5 – Componentele unei turbine eoliene



Figura nr. 6 Varia ţie putere turbina eoliana 3 MW func ţie de viteza vântului

Variaţia puterii în funcţie de intensitatea vântului este calculată pentru condiţii standard:

temperatura aerului de 15°C, presiunea atmosferic ă de 1013 hPa şi densitatea aerului de 1,225

kg/mc.

Func ţionarea parcului eolian

Turbinele eoliene utilizează energia cinetică a vântului pentru a antrena arborele rotorului,

aceasta este transformată în energie mecanică, care la rândul ei este transformată în energie

electrică de către generatorul cuplat mecanic la aceasta. Acest cuplaj mecanic se poate face fie

direct, dacă turbina şi generatorul au viteze de acelaşi ordin de mărime, fie se poate realiza prin

intermediul unui multiplicator de viteză.

Energia obţinută poate fi gestionată în mai multe moduri:

• stocată în acumulatori;

• distribuită prin intermediul unei reţele electrice;

• pentru alimentare sarcini izolate.

Sistemele eoliene de conversie au şi pierderi (ale generatorului şi ale eventualelor sisteme de

conversie), astfel se poate menţiona un randament de ordinul a 89 - 90 %.

Operarea şi între ţinerea parcului eolian se va asigura în perioada de garanţie a

echipamentelor de către producătorul acestora, care, va asigura şi servicii de întreţinere şi

reparaţii conform următorului program:



Tabel nr. 2 Activit ăţi de între ţinere propuse în cadrul parcului eolian

Perioada Activit ăţi de între ţinere

Lunar Verificarea şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii amplasamentului incluzând echipamentul de control, sistemul electric de transformare şi transport.

Semestrial Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia mecanismelor de frânare, nivel de ulei , filtre ulei.

Anual Examinări ale subansamblelor turbinei: pale, rotor, componente.

5 ani Service complet al componentelor turbinei, lucrări anticoroziune.

Perioada de funcţionare a parcului eolian este estimată la 20-25 de ani, reprezentând de

altfel durata medie de funcţionare a turbinelor eoliene furnizate de producător.

Localizarea proiectului

Proiectul analizat va fi dezvoltat în extravilanul comunelor Bereşti şi Bereşti Meria,

comune situate în nordul judeţului Galaţi, fiind în proprietate SC ELECTRA NORTE EOLIAN

SRL, conform contractelor de superficie încheiate cu proprietarii terenurilor.

Amplasamentul destinat realizării proiectului analizat se desfăşoară pe o suprafaţă totală

de 10 ha mp aflată în extravilanul comunelor Bereşti şi Bereşti Meria, conform Certificatul de

Urbanism nr. 277/25188 din 21.12.2011.



Figura nr.7 Amplasare proiect

Terenul destinat implementării proiectului analizat, are folosinţa actuală de teren arabil şi

va fi situat în:

- oraş Bereşti: T20, T21;

- comuna Bereşti – Meria, satele Aldeşti, Şipote: T1, T3, T5, T6, T7, T8, T9, T17, T22,

- Puricani, Prodăneşti: T43, T45, T53, T54, T55, T56;

- Pleşa: T12, T15, T16, T17, T18.

Impactul poten ţial

Terenul propus realizării proiectului analizat, a fost ales ţinând cont de anumite criterii

social - economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de pregătirea de şantier, respectiv;

posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la construcţii - montaj utilizate,

posibilităţile de acces în zonă, de gradul de afectare a factorilor de mediu, modul de utilizare a

terenului, gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea

a rezistenţei terenului, şi în mod special de potenţialul eolian din zonă.

Folosinţa actuală a terenului este conform regimului economic terenuri arabile, aşa cum

sunt ele evidenţiate în Certificatul de Urbanism.



Prin implementarea proiectului va fi modificată structura şi componenţa solului datorită

realizării infrastructurii: modernizare drumurilor de exploatare şi acces, a platformelor de

operare, traseelor de cabluri şi a fundaţiilor turbinelor eoliene.

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului implică utilizarea

unui număr divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi

o concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi constituie surse potenţiale de poluare a

factorilor de mediu: apă, aer si sol.

Emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioada restrânsă de timp, mai exact pe

perioada construcţiei parcului eolian.

In etapa de funcţionare a parcului eolian, nu vor exista surse de poluare a factorilor de

mediu.

IV. Surse de poluan ţi şi instala ţii pentru re ţinerea, evacuarea şi dispersia

poluan ţilor în mediu

1. Protec ţia calit ăţii apelor

Amplasamentul destinat realizării proiectului nu cuprinde corpuri de apă de apă de

suprafaţă şi nu poate fi afectat de viituri sau inundaţii nefiind amplasat în albia majoră sau

vecinătatea unor corpuri de apă curgătoare.

Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

• Organizarea de şantier şi tehnologiile de execuţie propriu-zise;

• Activitatea umană.

Organizarea de şantier

Lucrările de amenajare a terenului, de execuţie a platformelor de operare, a fundaţiilor

turbinelor eoliene constituie principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi

subterane. Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea

unor cantităţi de pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică. Ca urmare a

precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care antrenează fracţiuni de

material sau mase de pământ.

Tehnologia de execuţie a lucrărilor de excavare şi realizare a fundaţiilor şi platformelor

presupun operarea pe suprafeţe uscate, cu depozitarea locală a materialului rezultat din

săpături, limitând riscul poluării apelor de suprafaţă şi subterane. De asemenea manipularea



materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va face astfel încât să se

evite antrenarea lor de către apele din precipitaţii.

Tehnologia de execuţie, modul de lucru şi starea tehnică bună a utilajelor implicate în

realizarea proiectului sunt elemente ce limitează, în timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi

construcţie a parcului eolian, posibilele poluări ale apelor de suprafaţă şi subterane.

Activitatea uman ă

Activităţile salariaţilor din şantier angrenaţi în realizarea proiectului, generatoare de

poluanţi specifici sunt limitate prin următoarele acţiuni:

• deşeuri menajere rezultate sunt depozitate în locuri corespunzătoare fără să afecteze apa

subterană;

• evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier se realizează în

toalete ecologice.

Depozitarea în locuri/recipiente (pubele) special amenajate a deşeurilor municipale

amestecate şi utilizarea de toalete ecologice în cadrul organizării de şantier vor conduce la un

impact nesemnificativ asupra factorului de mediu apă.

În ceea ce priveşte evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizării de şantier,

salariaţii care vor fi implicaţi în lucrările de construcţie vor utiliza grupuri sanitare care vor fi

instalate în perimetrul organizării de şantier pe perioada construcţiei.

Lucrările preconizate pentru realizarea proiectului nu vor presupune crearea pe plan local a

unui dezechilibru în regimul apelor de suprafaţa şi/sau subterane, datorită lipsei unor cursuri de

apă (cartate, permanente) pe amplasament.

Nu se pune problema afectării unor reţele de utilităţi (apă potabilă şi/sau canalizare) prin

construirea centralelor electrice dat fiind faptul că astfel de reţele nu există pe suprafaţa de 10

ha destinată realizării proiectului.

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de exploatare

În faza de exploatare a parcului eolian nu există surse potenţiale de poluare a factorului de

mediu apă.



Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de dezafectare

În perioada de dezafectare a parcului eolian, sursele de poluare a factorului de mediu apă

vor fi aceleaşi ca şi în perioada de construire.

Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu ap ă

Impactul prognozat în perioada de construc ţie, asupra componentei de mediu – apă –

poate fi redus, dacă în timpul activităţilor se respectă următoarele norme de ordin general:

� limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reţelei de cai de acces existente pentru

evitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în suspensie - evitarea

traversărilor repetate prin albiile de torenţi din zonă.

� reconstrucţia cât mai grabnica a spaţiilor afectate prin lucrările de decopertare şi

excavare, pentru evitarea eroziunii solurilor şi încărcarea cursurilor de ape cu material

în suspensie;

� eliminarea apariţiei unor riscurilor de deversare accidentala a apelor uzate menajere

sau poluanţi chimice pe cursurile de apă sau în sol;

Riscurile datorate deversării accidentale a apelor uzate menajere, resturilor de

combustibili, lubrifianţi şi reziduurile acestora, pot fi eliminate prin măsurile stabilite în

modalităţile de operare în cadrul organizării de şantier:

� realizarea lucrărilor de construcţie a obiectivului în etape cu concentrări minime de

utilaje, materiale şi forţa de muncă;

� întreţinerea utilajelor în afara amplasamentului, în ateliere autorizate;

� amenajarea unui grup sanitar prevăzut cu rezervor vidanjabil pentru colectarea apelor

uzate menajere.

Staţiile şi instala ţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate pr evăzute

Nu sunt necesare instalaţii de epurare sau preepurare a apelor uzate deoarece din

activitatea care se propune a se desfăşura prin proiect nu se vor genera ape uzate tehnologice

ci doar menajere, iar regimul de generare al acestora este redus doar la perioada de

construcţie.

Canalizare pluviala: Apele pluviale (convenţional curate) căzute pe teren se infiltrează

gravitaţional în teren, sau se scurg gravitaţional. În zonă având în vedere destinaţia terenului nu

există reţea de canalizare.



2. Protec ţia aerului

Sursele de poluan ţi pentru aer, poluan ţi;

Calitatea aerului în zona amplasamentului este influenţata de activităţile antropice actuale

şi de fenomenele naturale precum eroziunea solului.

Sursele mobile de poluare a atmosferei sunt utilajele şi autovehiculele care se deplasează

în zonă. Principalele surse fixe de poluanţi atmosferici sunt cele specifice perimetrelor

localităţilor, şi anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deşeuri lemnoase, deşeuri agricole)

în sisteme casnice de încălzire şi de preparare a hranei, creşterea animalelor în gospodăriile

individuale şi culturile de vegetale.

Poluanţii principali asociaţi acestor surse sunt reprezentaţi de: oxizi de azot (NO, NO2,

N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compuşi organici volatili şi

condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – substanţe cu potenţial cancerigen),

metale grele.

Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei, care definesc nivelurile iniţiale

(de fond) de poluare atmosferică la începerea activităţilor aferente proiectului şi care vor

continua sa afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de viaţa a obiectivului analizat, sunt

reprezentate de arderea lemnului sau a altor combustibili, în sisteme de încălzire casnica sau

din unităţi comerciale sau instituţionale aflate în localităţile din exteriorul zonei proiectului.

Nu exista studii privind calitatea aerului în zona aferenta proiectului.

Ţinând seama de faptul că amplasamentul este situat la o distanţă de cca. 900 m faţă de

cea mai apropiată zonă locuită şi că în zonă nu se desfăşoară o activitate industrială

semnificativă, se poate aprecia că aerul ambiental din jurul amplasamentului nu este poluat

decât de sursele naturale, temporare.

Amplasamentul parcului eolian este poziţionat pe un teren aflat în extravilanul comunelor

Bereşti şi Bereşti Meria. Amplasamentul parcului eolian are deschidere la drumul judeţean

242A, 242B şi 242C respectiv drumul comuna DC 5.

Sursele de poluare identificate în timpul execu ţiei lucr ărilor:

În perioada realiz ării lucr ărilor de construcţie a parcului eolian, principalele surse de

poluare a aerului sunt:

- mijloacele de transport (traficul generat de aprovizionarea cu materiale de

construcţie, evacuarea deşeurilor rezultate de pe amplasament);



- lucrările de construcţie propriu-zise.

Proiectul tehnic şi caietele de sarcini vor cuprinde măsuri de protecţie a calităţii aerului pe

parcursul realizării lucrărilor utilizându-se aparatură şi utilaje a căror stare de funcţionare se va

conforma prevederilor specifice.

Organizarea de şantier

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile de şantier au impact asupra

calităţii atmosferei din zonele de lucru reprezentând o sursă de emisii de praf, iar pe de altă

parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate)

în motoarele utilajelor şi execuţiei lucrărilor de modernizare.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate săpăturilor,

punerea în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor lucrări specifice.

Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de

nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a

lucrărilor de construcţie conduce la o cantitate redusă de emisii specifice acestor lucrări.

Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor sunt reprezentate de

utilajele, echipamentele de construcţie şi operaţiile implicate în realizarea proiectului.

Poluarea specifică activităţii utilajelor şi circulaţiei vehiculelor se poate estima după

urmează:

� consumul de carburanţi (substanţe poluante: NOx, CO2, CO, particule materiale din

arderea carburanţilor etc.);

� aria pe care se desfăşoară aceste activităţi (substanţe poluante – particule materiale în

suspensie şi sedimentabile), distanţele parcurse (substanţe poluante - particule

materiale ridicate în aer de pe suprafaţa drumurilor).

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori:

� nivelul tehnologic al motorului;

� puterea motorului;

� consumul de carburant pe unitatea de putere;

� capacitatea utilajului;

� vârsta motorului/utilajului;

� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.



Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai

avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea

de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.

Se apreciază că emisiile în aer pe perioada de execuţie a proiectului sunt reduse în timp şi

afectează doar aria destinată realizării proiectului.

Circulaţia mijloacelor de transport reprezintă o sursă importantă de poluare a mediului pe

şantierul de construcţii, în particular şi pentru lucrările proiectate.

Poluarea specifică circulaţiei vehiculelor se apreciază după consumul de carburanţi

(substanţe poluante - NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi

distanţele parcurse (substanţe poluante – particule materiale ridicate în aer de pe suprafaţa

drumurilor de acces).

Poluarea specifica datorata amplificării circulaţiei autovehiculelor în zonă, în perioada de

construcţie este mult mai redusă decât poluarea datorată lucrărilor agricole efectuate curent în

zonă – terenul având destinaţia de teren arabil.

În perioada de func ţionare a parcului eolian, respectiv producerea energiei electrice din

energie eoliană nu sunt identificate surse de poluare a aerului.

În perioada de dezafectare a parcului eolian, sursele de poluare a factorului de mediu aer

vor fi aceleaşi ca în perioada de construire.

Instala ţiile pentru re ţinerea şi dispersia poluan ţilor în atmosfer ă. În perioada de execu ţie a lucrărilor, prin clauze contractuale se vor stabili următoarele

acţiuni:

• Măsuri organizatorice;

• Inspecţia zilnică a locaţiei;

• Utilaje performante privind emisiile şi zgomotul;

• Umectări în timpul verii pentru limitarea prafului în atmosferă;

• Prevenirea accidentelor cu pierderi de poluanţi;

• realizarea lucrărilor pe etape;

• amenajarea spatiilor de depozitare a deşeurilor în zona organizării de şantier,

organizarea colectării periodice şi transportul spre eliminare/valorificare a deşeurilor

rezultate.



În afara măsurilor tehnice de protecţie a aerului mai sus prezentate, titularul activităţii va

respecta o serie de măsuri care vor reduce emisiile specifice şi disconfortul cauzat în perioada

de construcţie:

� Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada de

execuţie a lucrărilor de construcţie aferente proiectului sunt surse libere, deschise. Ca

urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în

atmosferă a aerului impurificat/gazelor reziduale.

� Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată

durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară.

� Lucrările de organizare a şantierelor trebuie să fie corect concepute şi executate, cu

dotări moderne, care să reducă emisiile de noxe în aer, apă şi pe sol. Concentrarea lor

într-un singur amplasament este benefică diminuând zonele de impact şi favorizând o

exploatare controlată şi corectă.

� Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de

monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în

funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni.

� Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face numai în staţii de

alimentare carburanţi.

� Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic,

sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de

lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate.

� Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute pentru a se reduce dispersia pulberilor în

atmosferă.

Nu sunt necesare masuri de protecţie ale aerului prevăzute pentru perioada de

func ţionare a parcului eolian.

3. Protec ţia împotriva zgomotului şi vibra ţiilor

Obiectivul va fi situat în afara zonelor rezidenţiale, locuinţe colective, instituţii şi servicii a

comunelor Bereşti şi Bereşti Meria, neafectând prin natura poluanţilor produşi nivelul de confort

al populaţiei.

Natura surselor de zgomot şi vibraţie este specifică activităţilor desfăşurate astfel:



În perioada de execu ţie procesele tehnologice ale lucrărilor proiectate implică folosirea

unor grupuri de utilaje cu funcţii adecvate ce reprezintă surse de zgomot.

Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite în

construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind

nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.

Utilajele utilizate şi puteri acustice asociate:

• buldozere Lw ≈ 115 dB(A);

• încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A);

• excavatoare Lw ≈ 117 dB(A);

• compactoare Lw ≈ 105 dB(A);

• finisoare Lw ≈ 115 dB(A);

• basculante Lw ≈ 107 dB(A).

Pentru perioada de func ţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt

emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.

Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe. La

viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problemă nesemnificativă

dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va

masca în general complet orice sunet de turbină.

Tabel. 3 Varia ţia intensit ăţii sunetului produs de o turbin ă eolian ă de 3 MW în

func ţie de viteza vântului

Caracteristici de m ăsurare Vitez ă vânt Nivel intensitate sonor ă (dB(A))

Cota +10 m teren Înălţime turn 80 m

Densitate aer 1,225 kg/m3

4 m/s 94,4 dB(A) 5 m/s 99,4 dB(A) 6 m/s 102,5 dB(A) 7 m/s 103,6 dB(A)

>8 m/s 104 dB(A)

Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian studiat

s-au realizat simulări pentru întregul parc pentru nivelul maxim atins de 100 dB(A). Harta de

zgomot este prezentată în figura de mai jos. Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont

de nivelul intensităţii vântului conform tabelului de mai sus.



Simularea (harta de zgomot) s-a realizat pe întreaga suprafaţă a parcului eolian de aprox.

10 ha cu funcţionarea a 8 turbine eoliene simultan. Modelarea grafică rezultată (harta de

zgomot) este prezentată în diagrama de mai jos .

Figura nr. 7 Nivelul maxim de zgomot emis de 3 turb ine eoliene

În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,

turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A). Nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei este situat

între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot:

• 40 - 44dB(A) la 200 m

• sub 40 dB(A) la peste 400 m distanţă.

Se poate observa că începând de la distanţe de mai mari de 500 m în orice direcţie faţă

de parc eolian nivelul zgomotul produs nu va depăşi 30 – 34 dB(A).

Din punct de vedere al sănătăţii populaţiei, Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 49/2007 al

preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) impune ca,

amplasarea turbinei eoliene sa se efectueze la o distanţă fată de clădirile locuite egală cu

„înălţimea pilonului x 3; această distanţă se poate reduce, faţă de zona de locuinţe, cu acordul



comunităţii locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei plus

3 m”.

Aplicând această impunere proiectului nostru, rezultă că, pentru o turbină eoliană cu

înălţimea de maxim 119 m, distanţa minimă faţă de clădirile locuite trebuie sa fie egală cu 119 m

x 3 = 357 m. Această rază trebuie să fie mai mică decât distanţa până la cea mai apropiată zonă

construită aflată în vecinătatea turbinei eoliene.

Tabel nr. 4 Volumul de decibeli emi şi la diferite distan ţe faţă parcul eolian

Aşa cum se poate observa pe Planul de situaţie anexat distanţele dintre parcul eolian şi

localităţile învecinate au următoarele valori:

� ~ 400 m faţă de satul Pleşa;

� ~ 750 m faţă de satul Mînzăneşti;

� ~ 650 m faţă de satul Şipote;

� ~ 750 m faţă de satul Aldeşti;

� ~ 1000 m faţă de satul Puricani;

� ~ 410 m faţă de satul Prodăneşti;

� ~ 2200 m faţă de satul Comăneşti;

� ~ 1500 m faţă de satul Slivna;

� ~ 2300 km faţă de Bereşti Meria;



� ~ 1700 m faţă de Bereşti.

Figura nr .......



Datorită caracteristicilor geografice ale zonei, distanţa faţă de zonele naturale protejate şi

zonele locuite, zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului nu

produce un impact semnificativ asupra factorilor de mediu şi confortului uman.

În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot

afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.

Surse de poluan ţi pentru zgomot în perioada de dezafectare

În perioada de dezafectare a parcului eolian, sursele de poluare fonică vor fi aceleaşi ca în

perioada de construire.

Amenaj ările şi dot ările pentru protec ţia împotriva zgomotului şi vibra ţiilor. Nu sunt necesare amenajări şi dotări specifice pentru diminuarea impactului generat de

zgomot şi vibraţii.

Se impun doar măsuri de diminuare, care de regula pentru astfel de surse de zgomot şi

vibraţii în cadrul organizărilor de şantier sunt de tipul:

� stabilirea unei zone tampon sau a unor limite faţă de amplasamentele zonelor locuite

şi ale receptorilor sensibili în vederea maximizării distanţei dintre surse şi receptori;

� un program cuprinz ător de m ăsuri de protec ţie auditiv ă şi împotriva vibra ţiilor la

locul de munc ă elaborat în funcţie de zgomotele şi caracteristicile de vibraţie specifice

fiecărui tip de activitate, în vederea protejării sănătăţii şi capacitaţii de muncă ale

lucrătorilor;

� controlul tehnologic şi managementul surselor de zgomot şi vibra ţii şi

implementarea unor programe de monitorizare şi a unor procese de corec ţie.

Aceste măsuri de diminuare a impactului generat de zgomot şi vibraţii au fost stabilite

ţinând cont de:

� natura amplasamentului;

� apropierea fata de receptori sensibili expuşi la acţiunea zgomotului şi vibraţiilor;

� nivelului de zgomot caracteristic organizării de şantier asociat lucrărilor de construcţie

şi traficului rutier pe drumurile de acces şi exploatare;

Astfel măsurile propuse pentru atenuarea impactului generat de zgomot şi vibraţii

asociate activităţilor de construcţie constau în:

� măsuri tehnice privind implementarea controlului tehnologic şi managementul

surselor de zgomot pentru limitarea perioadelor de construcţie în zonele sensibile;



� măsuri de securitate pentru stabilirea unor zone de protecţie acustică, instalarea de

semne, stabilirea şi impunerea unor viteze limita pentru circulaţia vehiculelor,

utilizarea de echipament corespunzător pentru protecţia personalului;

� măsuri de control corespunzătoare, pentru întreţinere preventiva a utilajelor

importante, în vederea menţinerii emisiilor acustice în limitele operaţionale normale;

4. Protec ţia împotriva radia ţiilor

Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice neionizate o reprezintă

generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse au o

influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.

Având în vedere înălţimea (119 m înălţime faţă de sol) la care este situată sursa de

radiaţii electromagnetice (nacela) impactul produs de radiaţiile electromagnetice generate în

urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.

În zona de localizare a proiectului nu sunt amplasate obiective militare care ar putea fi

afectate de co-generarea radiaţiilor electromagnetice prin construirea şi funcţionarea parcului.

5. Protec ţia solului şi a subsolului

Sursele de poluare a solului subsol şi ape freatice în perioada de construc ţie a

parcului eolian sunt reprezentate în principal de:

− scurgerile accidentale de produse petroliere de la utilajele/autovehiculele care vor

deservi organizarea de şantier;

− depozitarea necontrolata a materialelor, respectiva deşeurilor rezultate în spatii

neamenajate sau direct pe sol.

Proiectul tehnic şi caietele de sarcini vor cuprinde măsuri de protecţie a calităţii solului şi

subsolului pe parcursul realizării lucrărilor, astfel:

a) în perioada de execuţie a lucrărilor vor fi stabilite zone de parcare a autovehiculelor şi

utilajelor utilizate;

b) în cazul poluării accidentale a solului cu produse petroliere şi uleiuri minerale de la

vehiculele grele şi echipamentele mobile se va proceda imediat la decopertarea solului

contaminat, stocarea lui în saci, tratarea de către firme autorizate/depozitarea în depozite de

deşeuri autorizate;



c) se va avea în vedere restrângerea la minimum a spaţiului de stocare a deşeurilor

rezultate şi gestionarea corespunzătoare a acestora prin colectarea selectivă şi valorificarea/

eliminarea prin firmele autorizate, cu respectarea prevederilor legislative specifice aflate în

vigoare;

d) terenurile afectate prin realizarea proiectului vor fi aduse la stadiul de funcţionalitate avut

anterior.

În perioada de func ţionare a parcului eolian, respectiv producerea energiei electrice din

energie eoliană nu sunt identificate surse de poluare a solului, subsol şi apelor freatice.

Lucr ările şi dot ările pentru protec ţia solului şi a subsolului

În etapa de realizare a proiectului , executantul lucrărilor ales de către beneficiar va lua o

serie de măsuri pentru protecţia solului subsolului şi apelor freatice:

� suprafaţa aferenta organizării de şantier va fi amenajată în totalitate;

� amenajarea unei zone marcate corespunzător unde se vor colecta deşeurile;

� dotarea cu produse absorbante, pentru evitarea poluărilor accidentale;

� în incintă vor fi prevăzute accese carosabile pentru intrarea şi ieşirea maşinilor de pe

amplasament

Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbunătăţirii

părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m, precum şi refacerea

infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar şi

întreţinerea facilă pentru accesul personalului de întreţinere pe toată durata de funcţionare.

Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii căilor

de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) vor fi diminuate prin

lucrările de refacere a amplasamentului prevăzute în proiect.

După implementarea proiectului nu vor mai avea loc modificări ale structurii şi compoziţiei

solului. Terenurile afectate temporar prin construcţia fundaţiei şi a platformei de depozitare sunt

reabilitate şi reintroduse în circuitul agricol.

Se poate concluziona că din punct de vedere al factorului de mediu sol, subsol şi ape

freatice activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o sursă semnificativă de

poluare nici în faza de construcţie şi nici în faza de exploatare.



6. Protec ţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Flora caracteristică zonei (stepă) nu are relevanţă pentru amplasamentul proiectul

analizat, deoarece acesta se dezvoltă pe un teren cu destinaţie agricolă, puternic antropizat ce

este caracterizat prin prezenţa vegetaţiei specifice culturilor agricole, cereale (porumb, orz, grâu,

rapiţă, floarea soarelui, etc), dar şi al asociaţiilor ruderale.

Specii de plante identificate pe terenuri agricole (specii invazive şi ruderale):

În cadrul amplasamentului s-au identificat prezenţa speciilor invazive şi ruderale în

special în lungul drumurilor de exploatare, precum Eryngium campestre L.( scaiul dracului),

Vicia villosa – mazariche, Convolvulus arvensis. (volbura), Datura stramonium (mătrăguna),

Raphanus raphanistrum (ridiche salbatică), Xanthium strumarium (scaietele popei, cornut),

Setaria pumila (mohor roscat), Setaria galuca (mohor), Amaranthus retroflexus (ştir sălbatic sau

ştir porcesc), etc.

Asocia ţiile ruderale existente în zona amplasamentului analizat sunt dezvoltate atât de-

a lungul drumurilor de exploatare cât şi a parcelelor agricole.

Speciile de plante observate sunt:

� Amaranthus retroflexus

� Agropiron repens;

� Artemisia vulgaris;

� Capsella bursa-pastoris;

� Carduus acanthoides;

� Convolvulus arvensis

� Cichorium intybus;

� Cirsium arvense;

� Linaria vulgaris;

� Plantago media;

� Papaver sp.;

� Taraxacum officinale;

Fauna zonei este reprezentată de rozătoare mici în special şoarecele de câmp, acesta

fiind prezent în special doar în perioada culturilor agricole.

Avifauna zonei este reprezentată prin prezenţa pasărilor specifice terenurilor agricole:

prepeliţa, ciocârlia, ciocârlanul, vrabia de câmp, etc. Lipsa zonelor populate cu vegetaţie

sălbatică, tufişuri şi arbuşti elimină formarea zonelor de cuibărit pentru speciile prezente.



Figura nr. 8 Localizarea zonelor protejate

Parcul eolian va fi situat la o distanţă considerabilă faţă de zonele protejate, neafectând

speciile de interes comunitar sau avifaunistic al următoarelor situri din arealul analizat:

• ROSCI 0175 Pădurea Tălăşmani, aflat la o distanţă de ~ 1,4 km;

• ROSPA 0119 Horga - Zorleni, aflat la o distanţă de ~ 3,2 km;

Amplasamentul proiectului propus NU intra sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei

sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul proiectului faţă de zonele

protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi faună

sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire,

conservare favorabilă, realizarea investiţiei nu influenţează semnificativ factorul de mediu



biodiversitate. Construcţia turbinelor eoliene va trebui sa fie executată în cel mai scurt timp

posibil, pentru ca deranjul asupra ornitofaunei sa fie unul minim.

Resturile ramase în urma excavării fundaţiilor vor trebui îndepărtate din zonă, la fel ca

orice alte reziduuri sau deşeuri rezultate în urma construcţiei turbinelor eoliene.

7. Protec ţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Componentele cele mai importante ale impactului negativ generat de realizarea parcului

eolian, se manifestă doar în perioada de amenajare/construcţie prin:

• prezenţa şantierelor care provoacă întotdeauna un disconfort populaţiei riverane, marcat

prin zgomot, concentraţia de pulberi, prezenţa utilajelor de construcţie în mişcare;

• posibile conflicte de circulaţie datorită autovehiculelor de tonaj ridicat, care transportă

materialele de construcţii la punctele de lucru.

Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea să se manifeste asupra locuitorilor din

vecinătate, activitatea de construcţie ca şi cea de exploatare a parcului eolian au efecte minore,

insesizabile, efecte limitate şi de distanţa faţă de zonele locuite, astfel:

� ~ 400 m faţă de satul Pleşa;

� ~ 750 m faţă de satul Mînzăneşti;

� ~ 650 m faţă de satul Şipote;

� ~ 750 m faţă de satul Aldeşti;

� ~ 1000 m faţă de satul Puricani;

� ~ 410 m faţă de satul Prodăneşti;

� ~ 2200 m faţă de satul Comăneşti;

� ~ 1500 m faţă de satul Slivna;

� ~ 2300 km faţă de Bereşti Meria;

� ~ 1700 m faţă de Bereşti.

Amplasamentul parcului eolian respectă distanţele de siguranţă impuse de legislaţia în

vigoare, respectiv Ordinul 4/9.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea

zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice – revizia I, conform Anexei

3.



8. Gospod ărirea de şeurilor generate pe amplasament

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de

construc ţie:

• deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 0,9 tone;

• deşeuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje de

materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.) – 1,5 tone;

• deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 0,8 tone;

• pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) – 30000 mc.

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de

func ţionare:

1. Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă uleiuri

uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată

de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un

contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimată la aproximativ 400

l/turbina şi 12000 l/schimb parc eolian.

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase

şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12

şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 02 05* - uleiuri

minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă uleiuri uzate

hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi

realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va

încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la

aproximativ 50 l/turbina şi 1500 l/schimb parc eolian.

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase

şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12

şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 01 10* - uleiuri

minerale hidraulice neclorinate.

3. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi

electronice , trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de

echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi



electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente

electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face

separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil,

marcat corespunzător.

Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 - deşeuri

nespecificate în altă parte, grupa 16 02 - deşeuri de la echipamente electrice şi electronice,

codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13. În

cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia toate

măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului.

Tabelul nr. 5 Managementul de şeurilor

Denumirea deşeului*)

Cantitate generat ă

an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deşeului conform HG nr.

856/2002

Codul privind principala proprietate periculoas ă

**)

Colectare Managementul de şeurilor

kg/an

V E R construc ţie

Municipale 0,9 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -

Ambalaje 1,5

S 15 01 01

- spaţii special amenajate

R5 - - S 15 01 02 S 15 01 03 S 15 01 06

Deşeuri metalice

0,8 t/perioada construcţie

S 17 04 05 -

spaţii special amenajate

R4 - - S 17 04 07

Pământ excavat

30000 mc/ perioada

construcţie S 17 05 04 - -

Reintroducere în lucrările de

sistematizare a terenului

30 t

- -

func ţionare Ulei uzat de

motor 12000 l L 13 02 05* - Recipiente

metalice - D10 -

Ulei uzat hidraulic

1500 l L 13 01 10* - Recipiente metalice

- D10 -

Deşeuri electrice şi electronice

- S 16 02 14 spaţii special amenajate

R7 D9 -

V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;

9. Gospod ărirea substan ţelor şi preparatelor chimice periculoase

În perioada de funcţionare a Parcului eolian substanţele periculoase generate (ulei de

transmisie şi hidraulic uzat), vor fi colectate conform contractului de preluare/eliminare a

uleiurilor uzate generate de pe amplasament de către o firmă specializată/autorizată.



V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:

Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi determinări

periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru factorii de mediu apă,

aer, sol şi populaţie.

Factorul de mediu ap ă

Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:

• verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de construcţie a

parcului eolian;

• încadrarea în parametri de evacuare a apelor uzate rezultate de la grupul sanitar

amenajat.

În perioada de funcţionare nu se generează ape uzate.

Factorul de mediu aer

Pentru faza de construcţie se recomandă monitorizarea pulberilor în suspensie şi a

pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil poluant se vor face

măsurători şi va fi monitorizat şi în perioada de funcţionare cu frecventa anuala.

În perioada de construcţie beneficiarul va trebui să respecte parametrii impuşi de STAS

12574/87 şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a

valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi

oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de

carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de funcţionare.

Factor de mediu biodiversitate

Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru sesizarea

eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi raportarea imediată a

acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.

Se vor monitoriza eventualele carcase de păsări şi/sau chiroptere datorate unor

eventuale coliziuni cu palele turbinelor eoliene.

Monitorizarea funcţionării parcului eolian se va realiza de la distanţă prin utilizarea unor

echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, funcţiile



turbinelor eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă şi control.

VI. Justificarea încadr ării proiectului, dup ă caz, în prevederile altor acte normative

naţionale care transpun legisla ţia comunitar ă (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru

apă, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a de şeurilor etc.)

Nu este cazul.

VII. Lucr ări necesare organiz ării de şantier:

Lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare şi realizarea racordului electric aferent

sunt părţi ale aceleaşi investiţii, de aceea va fi necesară o singură organizare de şantier pe

amplasamentul destinat parcului eolian. Lucrările specifice organizării de şantier vor cuprinde:

- construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită satisfacerea

obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul execuţiei.

- toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele de control necesare execuţiei în

conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

- stabilirea baracamentelor;

- modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

- modul de depozitare al materialelor folosite;

- numărul de utilaje de construcţie necesar;

- instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

În faza preliminară este necesară realizarea unei zone de depozitare în zona centrală a

amplasamentului, astfel încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru. În aceasta zonă se

vor depozita materiale şi va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc

organizarea de şantier.

În faza preliminară execuţiei proiectului se vor stabili măsuri cu rolul de a limita impactul

asupra factorilor de mediu, concretizate prin:

• Obligaţia antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din

punct de vedere al facilităţilor;

• Finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioada desemnată cu respectarea timpilor

tehnologici necesari;



• Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la

strictul necesar;

• Evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din

perimetrele adiacente;

• Refacerea ecologică şi revegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier;

• Managementul corespunzător al deşeurilor rezultate;

• Măsuri specifice pentru limitarea poluării factorilor de mediu;

VIII. Lucr ări de refacere a amplasamentului la finalizarea inv esti ţiei, în caz de

accidente şi/sau la încetarea activit ăţii, în m ăsura în care aceste informa ţii sunt

disponibile:

După realizarea proiectului analizat în zona platformei de fundaţie şi a platformei aferente

organizării de şantier se va reface structura solului prin reabilitare cu sol excavat şi acoperire cu

strat de pământ vegetal, terenul fiind reintrodus în circuitul agricol.

Turbinele de vânt au un ciclu de viaţă (perioadă de funcţionare) garantat de către

producător de circa 20-25 de ani. La terminarea perioadei de funcţionare

demontarea/demolarea este planificată atunci când turbina este scoasă din funcţiune

(dezafectată).

Modificările intervenite în calitatea şi în structura solului şi a subsolului datorită demolării:

drumurilor suplimentare de acces, a platformei de montaj, a fundaţiei (din beton armat), vor fi

minore. Se va reface suprafaţa solului ce va fi afectat de lucrările de demolare prin umplere cu

sol, nivelare, şi reintroducere în circuitul agricol al zonei.

Atunci când se va pune problema dezafectării turbinelor eoliene aceasta vor putea fi uşor

dezasamblate deoarece construcţia este modulară. În urma casării, materialul din care este

construită turbina, se va reface vegetaţia prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de

fundaţie şi a platformelor aferente organizării de şantier prin acoperirea cu strat de pământ

vegetal şi refacerea vegetaţie specifice habitatelor din zonă.



IX. Complet ări pentru proiectele pentru care în etapa de evalua re ini ţială autoritatea

competent ă pentru protec ţia mediului a decis necesitatea demar ării procedurii de

evaluare adecvat ă

Nu este cazul.



X. Bibliografie:

Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, Păsările din România şi Europa. Determinator

Ilustrat, versiunea românească Dan Munteanu, Societatea Ormitologică din România

Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti;

Curtean Bânăduc., Aspecte tehnice ale implementării reţelei Natura 2000 în România, Vol

III, 2006

Darouczi, J., Sz., Zeitz, R., 2000, Cinci ani de experienţă – Programul pentru Studiul şi

Protecţia păsărilor, Alcedo 2000, nr.13/14

Doniţă N et. al., 1992 – “Vegetaţia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti;

Doniţă, N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura Tehnicã

Agricolã, Bucureşti;

Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 –

“Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti,. (ISBN

973-96001-4-X)

Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2006 –

“Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate

(92/43/EEC)”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, (ISBN 973-96001-4-X)

Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române,

Bucureşti;

Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura

Academiei Române, Bucureşti

Fortlage, C.A. (1990) Environmental assessment. A Practical Guide Gower Publishing

Company, England

Glasson, J., Therivel R. and Chadwick A. (1994) Introduction to Environmental Impact

Assessment, UCL Press, London

Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000

din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca

IUCN – Romania, 1996, National Strategy, Action Plan for Biodiversity Conservation,

Sustainable Use of its Components;

Lee, N. and Colley, R. (1992) Reviewing the Quality of Environmental Statements

Occasional Paper 24 (second edition), Department of Planning and Landscape, University of

Manchester



Munteanu, D, Papadopol D, Weber, P, Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din

Romania, Publicatiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj Napoca 1994;

Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze,

documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti;

Papp T, Fântână C, 2008 - Ariile de Importanţă avifaunistică din România, publicaţie

comună a SOR şi Asociaţia “Grupul Milvus”

Sadler, B. (1996) Environmental Assessment in a Changing World: Evaluating Practice to

Improve Performance Canadian Environmental Assessment Agency and IAIA - International

Study of the Effectiveness of Environmental Assessment

Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., 2008, Fitocenozele din România;

Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucureşti

Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretică” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca

Stefan Nicolae, Botanică sistematică, Ed Universitatea Al. Ioan Cuza, 2007

Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy

for the wider environment. Cambridge, U.K.: BirdLife International;

http://www.eukarya.ro/

http://www.efloras.org/

http://www.hear.org/

http://plants.sagebud.com/

http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/

http://www.henriettesherbal.com/

http://www.treknature.com/

http://www.salvaeco.org

http://ec.europa.eu/

http://www.sor.ro/

http://www.rspb.org.uk/

http://www.birdlife.org/

www.iucn.org



Cuprins:

I. Denumirea proiectului ............................................................................................................ 1

II. Titular ..................................................................................................................................... 1

III. Descrierea proiectului ............................................................................................................. 1

IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu 18

1. Protecţia calităţii apelor ..................................................................................................... 18

2. Protecţia aerului ................................................................................................................ 21

3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor ....................................................................... 24

4. Protecţia împotriva radiaţiilor ............................................................................................. 30

5. Protecţia solului şi a subsolului ......................................................................................... 30

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ...................................................................... 32

7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ....................................... 34

8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament ......................................................... 35

9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ........................................ 36

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului: ............................................................................... 37

VI. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care

transpun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apă, Directiva-cadru

aer, Directiva-cadru a deşeurilor etc.) ......................................................................................... 38

VII. Lucrări necesare organizării de şantier: ................................................................................ 38

VIII. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la

încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile: ................................... 39

IX. Completări pentru proiectele pentru care în etapa de evaluare iniţială autoritatea competentă

pentru protecţia mediului a decis necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată ......... 40

X. Bibliografie: ............................................................................................................................. 41

Parc eolian Bere şti Meria, jude ţul Gala ţarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/convocator...

Documents

Transcript of Parc eolian Bere şti Meria, jude ţul Gala ţarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/convocator...