Parazitoza afecteaza intregul organism al cainelui, conducand la diminuarea rezistentei acestuia si vulnerabilitate la bolile contagioase. Astfel ca, deparazitareatrebuie sa inceapa de la varsta de 3 saptamani, urmand a se repeta de cateva ori, la 4 si la 6 saptamani si apoi din14 in 14 zile, in functie de gradul de infestare constatat de medicul veterinar. Adultii se deparaziteaza preventiv la intervale cuprinse intre 3 si 5 luni, iar femelele cu 14 zile inainte de monta si, eventual, in ultima treime a perioadei de gestatie.Viermii intestinalise impart, in mare, in: trematode, nematode (viermi intestinali rotunzi) si cestode (tenii). In vederea deparazitarii administrati-i cainelui dvs. medicamente specifice, gen: Drontal Plus, Drontal Puppy, Triantelm, Cestal Plus sau Pratel, urmand intocmai prescriptiile ce insotesc produsele si tinand cont de greutatea corporala a animalului. Majoritatea produselor antiparazitare interne acopera toate categoriile de viermi.     Teniile au o rezistenta mult mai mare decat viermii intestinali si se transmit prin gazde intermediare, cel mai adesea prin purici. Tratamentul impotriva acestora se va face la recomandarea medicului veterinar.

Pentru a preveni infestarea cu purici trebuie sa acordati o atentie deosebita igienei animalului dvs.; acesti paraziti prefera in special cainii murdari, neingrijiti si plini de praf. De asemenea, tot preventiv, puneti-i cainelui un colier/o zgarda contra puricilor, a capuselor si a paduchilor. Impotriva acestor paraziti externi folositi produse cu remanenta cat mai buna  si toxicitate cat mai redusa (Frontline Spray, Spot On,  Advantix sau Advocate). Este foarte important ca, odata cu deparazitarea animalului, sa procedati si la dezinsectia mediului sau de viata.Bolile infectioase

Jigodia (boala lui Carre sau febra catarala maligna) este o boala infectocontagioasa grava, specifica carnivorelor, fiind produsa de un virus din genul Morbilivirus, familia Paramyxoviridae, inrudit cu virusul rujeolei, destul de sensibil la factorii fizici, chimici si din mediu extern.

Jigodia se caracterizeaza clinic printr-un simptom de febra insotit de o serie de alte simptome: cataral, respirator sau pulmonar, digestiv, ocular, nervos si cutanat. Febra insoteste evolutia bolii pe tot parcursul acesteia. Jgodia trebuie tratata numai de catre medical veterinar, si poate fi prevenita prin vaccinare.

Parvoviroza canina (gastroentrita parvovirotica) este o boala infectocontagioasa foarte grava, adeseori mortala, produsa de unul dintre cei mai mici virusi ai familiei Parvoviridae, deosebit de rezistent, fiind capabil sa supravietuiasca in mediu la temperaturi extrem de scazute, pana la 6 luni. Aceasta boala afecteaza in special tineretul si se caracterizeaza clinic prin fenomene de gastroentrita si voma asociate cu tulburari generale grave. Animalul este apatic si nu are pofta de mancare, iar, pe masura ce boala inainteaza, devine hipotermic. Diareea, la inceput galben cenusie, devine bruna si capata un miros fetid. Aceasta, insotita de voma, conduce la dezhidratarea rapida a animalului. Daca nu interveniti urgent, catelul moare in 3-4 zile de la debutul bolii.

Tratamentul este complex si trebuie facut de catre medicul veterinar. Acesta  include antibiotice (tetracicline, cefalosporine), pentru prevenirea infectiilor bacteriene secundare, antidiareice, aport intravenos de lichide, glucoza, potasiu, pentru a ameliora dezhidratarea, iar, in ultimul timp, se practica administrarea unor hormoni care sa stimuleze formarea celulelor albe, pentru intarirea sistemului imunitar. Cainele trebuie vaccinat preventiv impotriva acestei boli. Exista cateva rase predispuse la gastroentrita parvovirotica: Rottweiler, Doberman si Pit bull terrier.

Hepatita infectioasa (boala lui Rubarth, hepatita contagioasa a cainelui sau encefalomielita) este o boala virala, contagioasa, specifica tuturor speciilor de canide. Se caracterizeaza prin febra (40-40,5 gr. C) care se mentine ridicata intre 1 si 6 zile. Urmeaza tulburarile generale cauzate de aceasta: apatie, adinamie, mers nesigur, inapetenta sau sete exagerata, la care se adauga adesea o conjunctivita  sero-mucoasa. Apar vomismentele alimentare sau biliare, diareea cu fecale lichide sau sanguinolente, iar animalul prezinta dureri abdominale manifesate prin gamete, latrat, convulsii sau crize dureroase, care degenereaza

uneori in crize epileptiforme. In unele cazuri apare opacifierea corneei, manifestata initial prin reflexe albastrui. Un semn evident este culoarea urinei: galben intens, roscata sau chiar bruna.

Vaccinarea impotriva acestei boli este foarte eficienta in prevenirea ei si foarte rar se intampla ca un caine vaccinat sa se imbolnaveasca. Vaccinul pentru aceasta boala se face de obicei combinat cu cel pentru jigodie (maladia Carre), si trebuie administrat o data pe an, pe toata perioada de viata a animalului.Teoretic, o schema de vaccinare ideala trebuie:1 - sa inceapa la varsta de 6-8 saptamani cu un vaccin monovalent impotriva parvovirozei canine, care sa fie urmat de: 2 - unul bivalent sau trivalent - parvoviroza, jigodie, coronaviroza - la varsta de 10-12 saptamani;3 - unul tetra sau pentavalent - parvoviroza, jigodie, hepatita, tusea de canisa, leptospiroza - la varsta de 14-16 saptamani;4 - unul polivalent dupa  alte 3 sau 4 saptamani;5 - vaccinarea anuala cu un vaccin polivalent cu antirabic, care se va face pana in ultimul an de viata.

Intervalul de 3-4 saptamani dintre vaccinuri este absolute necesar pentru ca organismul sa isi formeze o memorie imunologica puternica, valabila cel putin un an. Orice vaccin la caini trebuie precedat obligatoriu de o deparazitare interna si/sau externa cu cel putin 4-5 zile inainte, deoarece parazitii prin toxinele elininate in organismul cateilor impiedica reactia imunologica a organismului si deci instalarea imunitatii. Vaccinarea se va face de catre medicul veterinar dupa un consult prealabil, iar evidenta vaccinurilor se va tine in carnetul de sanatate al cainelui.

Alimentatia cainilor de rasa

rase de caini, caine sanatos, alimentatie caini, mancare caini, hranire corecta, hrana caine

Un caine sanatos inseamna, printre altele, un caine bine hranit. Greselile in alimentatie si in igiena alimentara pot avea urmari grave asupra dezvoltarii acestuia si pot conduce la imbolnavirea animalului. Pentru a preveni aceste aspecte trebuie sa tineti cont de cateva sfaturi legate de alimentatia cainelui.

Cantitatea de hrana necesara cainelui stabilindu-se in raport cu greutatea acestuia - unui caine de 6-10 kg necesarul zilnic de hrana este de 450-650 g. Ratia zilnica trebuie sa fie complexa si completa si trebuie sa contina: 1/3 carne sau alte produse cu proteine de origine animala sau peste complet dezosat - fierte. Carnea de vacasi cea de pasare se recomanda sa se dea cruda, deoarece prelucrarea termica ii reduce din valoarea nutritiva si o face mai greu de digerat. Este bine sa evitati sa dati cainelui dvs. carne de porcsi cu atat mai putin cruda, aceasta putand sa trasmita animalului boli virotice grave; 1/3 cereale fierte sau mamaliga; 1/3 legume fierte usor. Este indicat ca femelelor, mai ales, sa li se introduca in alimentatia zilnica patrunjel crud tocat, care preintampina gestatia falsa.

Avand un ficat sensibil braza de vaci este un excelent aliment pentru caini. De 2-3 ori pe saptamana este bine sa ii dati cainelui dvs sa consume cate un ou, fiind un produs cu o valoare nutritiva ridicata - galbenusul crud se amesteca in mancare, iar albusul se da intotdeuna fiert. Adaugati in alimentatia animalului grasimi vegetale sau animale, precum: margarina, untura, unt sau ulei.

In alimentatia cainilor urmatoarele produse sunt complet interzise: oasele de pasare, de miel, iepure sau peste, care pot produce perforatii intestinale sau iritatii ale mucoasei gastrice (dar este recomandat sa introduceti in mancare oase de pui zdobite); carnea de vanat sau de porc cruda, organele sau pestele crud, generatoare de parazitoze sau viroze grave; fasolea uscata, cartofii,

painea proaspata, lintea, varza acra, mazarea, alunele sau nucile care sunt indigeste sau pot provoca boli de piele; prajiturile, cremele, maionezele, care conduc la obezitate si lipsa de apetit pentru celelalte alimente; ciocolata si provoaca stari de nervozitate; mezelurile, afumaturile sau braza fermentata sunt nocive pentru stomac.

Pentru ca animalele inghit cu lacomie mancarea si nu o mesteca, aceasta fiind digerata in stomac, este recomandat sa taiati alimentele in bucati mici sau sa le tocati. Mancarea nu trebuie sa fie nici rece, nici fierbinte, ci calduta, sub forma de pasta semilichida (adaugati in hrana solida zeama de legume sau apa) si cu un adaos de sare la fel ca pentru oameni.

Vasul in care mananca animalul va fi folosit numai pentru el si va fi curatat dupa fiecare masa. Nu lasati niciodata resturi de alimente care se pot altera. Orele de masa si regimul alimentar trebuie respectate cu strictete. Nu permiteti nimanui sa va hraneasca cainele si nici nu-i oferiti portii suplimentare pe motiv ca-l iubiti sau ca va impresionaeaza figura lui blajina. Daca il veti hrani nerational, cainele va deveni obez si, in consecinta, mult mai predispus la boli. In cazul in care cainele dvs este supraponderal aplicati-i un regim alimentar strict, fara a-l infometa. Un aliment recomandat pentru cainii grasi este bojogul fiert, amestecat cu legume crude sau fierte, fara paste fainoase sau sosuri.

Sanatatea cainelui tau. Administrarea medicamentelor

Administrarea medicamentelor, caini, rase de caini, otravire, jigodie, hepatita, parvoviroza, turbarea

Pentru prevenirea unor boli grave ca: turbarea, jigodia, hepatita, leptospiroza, parvoviroza sau parainfluenta, vaccinarea puilor este absolut necesara. De obicei, programul de vaccinare incepe la varsta de 2 luni si trebuie facut numai la sfatul medicului veterinar si de catre acesta.

Cainele este un animal cu un organism sanatos, iar daca i se asigura o hrana corespunzatoare si o ingrijire atenta aparitia bolilor este destul de rara. Cum deosebiti un caine bolnav de unul sanatos? Cainele sanatos este vioi, are ochii curati si pofta de mancare, nasul rece, umed, un scaun normal si o temperatura medie a corpului de 38,5 gr. C. Atunci cand se imbolnaveste este indispus, molesit, apatic, fara pofta de mancare, vomita, ii curg ochii, nasul ii este uscat si fierbinte, iar blana lipsita de stralucire. Daca observati aceste simptome, adresati-va de urgenta medicului veterinar.

In cazul in care va trebui sa-i administrati singuri medicamentatia retineti urmatoarele amanunte: medicamentele lichidese introduc cu lingurita, cu pipeta sau cu seringa fara ac pe la comisura buzelor - acolo unde se creeaza o punga intre buza si gingie. Nu varsati lichidele direct pe gat, pentru ca acestea pot ajunge in caile respiratorii si pot provoca accidente fatale. Drajeurile se administreaza prin introducerea in hrana sau direct, conform urmatoarei proceduri: cainelui aflat in pozitia sezut i se deschide gura, apucandu-l de maxilarul inferior si desfacandu-i falcile, dupa care tableta se plaseaza cu rapiditate in fundul gatului. Concomitent cu retragerea mainii i se inchide gura ridicandu-i botul si masand usor gatul, pentru a-l ajuta sa inghita.

Atentie! In cazul in care cainele dvs a luat otrava NU II DATI LAPTE! Administrati-i imediat o saramura calduta, care ii va provoca voma, dupa care duceti-l de urgenta la medic. Otravurile sunt substante liposolubile, iar laptele nu face decat sa le intensifice actiunea.

De asemenea, retineti ca temperaturile ridicate sunt daunatoare cainelui dvs si evitati sa-l tineti in spatii inchise sau in interiorul masinii pe timp de vara.

Igiena cainelui tau - sfaturi

sanatate, ingrijire caine, periat, spalare, dentitie caine, hrana caini

Sanatatea cainilordvs depinde in mare masura de mentinerea curateniei acestora. Este recomandat ca ingrijirea si periajul sa fie facute zilnic, indiferent de rasa de caine pe care o aveti si de tipul de par al acestuia. Perierea are rolul de a indeparta praful, corpurile straine si firele de par care cad si de a impiedica impaslirea blanii. La cainii cu parul lung anumite portiuni se piaptana, folosindu-se perii cu dinti din otel curbat, la ceilalti se folosesc perii obisnuite. Periile, pieptanii, prosoapele si carpele destinate ingrijirii trebuie sa fie curate si sterilizate.

Spalarea cu sapun (fara soda, cu sulf, gudron), sampon sau detergenti speciali (bromocet pentru sterilizarea pielii) nu este

recomandata decat de 2-3 ori pe an, in caz contrar conducand la distrugerea stratului protector al pielii si facand cainele mai sensibil la schimbarile de temperatura si mai predispus la eczeme. Retineti ca spalarea este contraindicata puilor pana la varsta de 4 luni si femelelor gestante. Baile de vara, in lacuri sau ape curgatoare, precum si dusurile nu sunt daunatoare. Dupa spalarea cu sapun clatiti cainele de mai multe ori, uscati-l cu foenul si feriti-l cateva ore de frig si de curent.

Inainte de a imbaia animalul este indicat sa-i introduceti in urechi tampoane de vata. Urechile sunt parti foarte sensibile si multe dintre cazurile de imbolnavire sunt datorate unei ingrijiri precare a acestora (Cokerii au o sensibilitate crescuta a urechilor). Curatarea urechilor se face cel mult o data pe luna, cu ajutorul betisoarelor infasurate la capete cu vata si imbibate intr-o solutie de glicerina si apa distilata sau oxigenta. Nu folositi solutii pe baza de alcool sau eter, pentru ca sunt iritante. In cazul in care cainle dvs scutura des capul, incearca sa ajunga cu laba la urechi sau se freaca cu urechile de covor in mod repetat, este foarte posibil sa sufere de a afectiune a urechii si este bine sa apelati la medicul veterinar. Acesta este cel mai in masura sa trateze cainele, curatand canalul auditiv extern la o adancime corespunzatoare, astfel incat sa nu provoace animalui durere sau iritatie. Trebuie sa stiti ca nici in cazul otitei conductul auditiv extern nu se curata mecanic la intervale mai mici de 4-7 zile.

Ochii necesita si ei o ingrijire speciala, spalarea zilnica in vederea indepartarii secretiei mucoase, a prafului si a diverselor impuritati fiind absolut necesara. Pentru aceasta folositi tampoane de vata inmuiate in apa calduta sau in ceai de musetel si curatati cu grija zonele din jurul ochilor. Repetati operatiunea de 2-3 ori pe zi in cazul in care cainele lacrimeaza, iar daca lacrimarea nu se opreste, folositi un unguent oftalmic.

O atentie deosebita trebuie acordata si dentitiei cainelui dvs. Dupa varsta de 4 ani dintii incep sa se ingalbeneasca si apare tartrul. Pentru a evita aceste fenomene frecati periodic dintii animalului cu o bucata de tifon imbibata in apa oxigenata sau intr-o solutie de bicarbonat de sodiu. Dezvoltarea corecta a dentitiei depinde intr-o foarte mare masura de alimentatia cainelui, care trebuie sa fie bogata in calciu. In acest sens dati-i cainelui dvs sa roada periodic morcovi, paine uscata si oase de vaca, care il va ajuta la curatirea si intretinerea dintilor. Oasele le veti introduce in alimentatie dupa schimbarea dintilor, pentru a nu produce modificari in directia corecta de crestere a acestora.

Educarea cainelui. Comenzile

rase de caini, Educarea cainelui, Comezi dresaj, dresaj canin, caini de apartament

Pentru a educa in mod corespunzator un cainetrebuie, mai intai, sa-l intelegeti. “Cainele traieste numai pentru tine”, sustine chinologul german Erich Schneider. “Lauda si critica il lovesc ca si pe tine, educa-l dar nu-l rasfata.” Educarea unui caine are ca scop scoaterea acestuia de

sub influenta instinctelor caracteristice speciei din care face parte, obisnuirea lui de a convietui corespunzator printre alte animale si printre oameni si supunere. Nu trebuie sa confundati aceasta disciplinare cu notiunea de teama, desi dresajul presupune multa femitate din partea dvs.

Educarea caineluiincepe din clipa in care acesta a fost adoptat si adus in locuinta, intr-un mediu nou. Aici trebuie sa-i stabiliti de la inceput un spatiu, marcat cu o salteluta sau cu o bucata de patura, intr-un colt linistit si ferit al camerei. Daca de fiecare data cand il veti duce la culcusul sau ii veti repeta comada “LA LOC”, dupa un numar de repetari el se va duce singur in culcus la primirea acestei comenzi.

Comanda de interzicere a anumitor lucruri va fi “NU”, “NU E VOIE” sau “FUI” - ea trebuie rostita energic, cu multa fermitate si repetata ori de cate ori vrem sa oprim cainele sa faca ceva.

Inainte de a scoate cainele afara(dupa vaccinare) acesta isi va face necesitatile in casa. Pentru a desemna locul in care au voie sa faca acest lucru, marcati-l cu un ziar sau o hartie si conduceti-l acolo ori de cate ori il vedeti ca se pregateste. In cazul in care se usureaza in alte locuri certati-l cu blandete, dar pe un ton ferm. Nu-l loviti si nu-l timorati, este suficient sa-l atingenti usor cu un ziar impaturit. Dupa ce incepeti sa-l scoateti afara, locul din casa destinat necesitatilor trebuie desfiintat. Pentru a renunta la acesta se impune un numar adecvat de iesiri: 6-8 cand cainele este mic si minimum 2 cand este matur, la ore fixe, ultima iesire facandu-se neaparat inainte de culcare.

In cazul in care este tentat sa manance de pe jos sau sa primeasca hrana de la persoanele straine, dati-i comanda “NU” sau “FUI”, aceasta reprezentand o interdictie absoluta care trebuie sa-i fie clar cunoscuta. Daca totusi cainele a luat ceva de la cineva sau de pe jos, se impune comanda “LASA” la care el va trebui sa dea drumul urgent obiectului din gura.

Atat cainii tinuti in apartament, cat si cei tinuti in curte trebuie sa-si insuseasca notiunile elementare de dresaj, care implica executarea urmatoarelor comenzi: “SEZI”, “CULCAT”, “AICI” si “STAI”. Familiarizati-l cu aceste comenzi prin exercitiu si repetitie si foarta multa rabdare din partea dvs. Nu uitati ca de fiecare data dupa ce a executat corect o comanda sa-l laudati cu “BRAVO”. 

ro-rottInformatii utile despre Rottweiler (Toate sub forma unui blog :) )

Programul de vaccinare si deparazitare la caini

Programul de vaccinare si deparazitare reprezinta practic primul contact al proprietarului si deopotriva al pacientului cu medicul veterinar, fiind unul dintre lucrurile cele mai importante in ceea ce priveste profilaxia starilor morbide la animalele de companie.

Inceperea vaccinarilor

Necesitatea imunizarii active fata de bolile infectioase deriva din aceea ca sunt produse de entitati virale specifice, cu o mare afinitate pentru organismele tinere, si in marea lor majoritate produc afectiuni clinice mortale pentru aceasta perioada de varsta.

De regula, organismul este protejat de aceste afectiuni virale pana la varsta de 5 saptamani de catre anticorpii preluati din colostrul ingerat (o forma speciala de lapte maternal, cu un continut ridicat de grasimi si proteine), beneficiind de o imunizare pasiva, care protejeaza organismul de agresiunile virale. Permeabilitatea tubului digestiv pentru aceste particule proteice scade o data cu inaintarea in varsta, astfel ca devine necesara o imunizare activa a organismului.

Varsta de 5 saptamani este considerata optima pentru demararea actiunilor de vaccinare/deparazitare. La aceasta varsta se incepe cu deparazitarea interna, aceasta manopera fiind necesara deoarece parazitii pot fi transmisi de la mama la fat chiar din perioada fetala (transmitere transplacentara), ulterior prin laptele matern si prin ouale eliminate o data cu fecalele. In parazitarile masive se pot intalni manifestari sistemice, cum ar fi cele digestive (gastroenterita, chiar hemoragica), manifestari nervoase datorate toxinelor produse de paraziti, fermentatii anormale ale continutului alimentar cu balonarea consecutiva a abdomenului, aport insuficient de proteine, glucide, vitamine, minerale (fapt care conduce la o dezvoltare intarziata a organismului si, foarte important, la o scadere a capacitatii de aparare a organismului), sindrom obstructiv/ocluziv prin adevarate "ghemuri" de paraziti, stanjenind astfel tranzitul digestiv. Rapelul la deparazitare se face la 10 - 14 zile, acest interval fiind considerat suficient pentru ca formele larvare sa incheie ciclul evolutiv si ajungand la stadiul de adult sa se localizeze la nivel intestinal.

Vaccinuri specifice

Prima vaccinare incepe la 6 saptamani, NUMAI la organismele clinic sanatoase (in caz contrar tulpina vaccinala inoculata poate produce boala, pe fondul imunosupresiei), de obicei cu vaccinarea impotriva Parvovirozei, boala care este frecventa la aceasta varsta si care se manifesta prin sindrom de gastroenterita hemoragica (voma incoergibila, fecale apoase sangvinolente eliminate cu o frecventa crescuta - chiar si de 20 ori /zi), lucru care duce la deshidratarea accentuata a organismului, la un sindrom de malabsorbtie, deperditie de electroliti cu acidoza metabolica consecutiva. Virusul are o mare afinitate pentru celulele cu grad ridicat de multiplicare, de aceea se poate intalni la aceasta varsta si o forma cardiaca mortala (moarte prin afectarea miocardului si deci a functiei cardiace).

Urmatorul vaccin se efectueaza la interval de 2-3 saptamani, fiind un vaccin tetravalent pentru Parvoviroza, Maladia Carre (impropriu denumita "Jigodie "), Hepatita infectioasa Rubarth, Leptospiroza.

Maladia Carre este o boala infectioasa cu prevalenta maxima la varsta de 6-8 luni, caracterizata prin febra, conjunctivita purulenta, bronhopneumonie, care ulterior cedeaza locul manifestarilor gastrointestinale (enterita hemoragica) si ultima manifestare - forma nervoasa (de cele mai multe ori mortala).

Hepatita Rubarth se manifesta prin febra, sete exagerata, vomitari, diaree, mers nesigur (tremurator), sensibilitate exagerata la nivel hepatic, crize hepatice insotite de o stare de excitatie, latrat, alergaturi cu lovirea de obiectele din jur, dupa care urmeaza o stare de epuizare completa; uneori pot aparea crize epileptiforme, pareze, opacifieri difuze ale corneei ("boala ochilor albastrii ").

Leptospiroza se poate exprima fie printr-un sindrom icteric (boala Weil), cu febra, apatie vomitari, tulburari urinare, hemoragii la nivelul mucoaselor aparente, sete accentuata care contrasteaza cu o cantitate mica de urina eliminata (datorita afectarii functiei renale), fie prin sindrom tific cu manifestari urinare si enterice.

Dupa acest vaccin tetravalent, optional se poate apela la un vaccin monovalent impotriva Coronavirozei, entitate virala ce evolueaza cu sindrom enteric de intensitate mai mica comparativ cu celelalte boli (Parvoviroza , Maladia Carre), dar care se poate complica cu infectii bacteriene pe fondul imunosupresiei.

Ultimul vaccin care se efectueaza la caine este vaccinul hexavalent, care contine rapelul pentru Parvoviroza, Leptospiroza, Maladia Carre, Hepatita Infectioasa, precum si doua valente noi: Parainfluenta - afectiune respiratorie de gravitate redusa, dar cu evolutie trenanta, descurajanta pentru proprietar si care se poate complica bacterian; Rabia - entitate virala majora, carantinabila, cu importanta sociala deosebita.

Pe parcursul programului de deparazitare/vaccinare nu este recomandat contactul cainelui cu mediul exterior.

Tipuri de vaccinuri

In continuare iti prezentam cateva din produsele utilizate in cadrul programului de vaccinare/deparazitare:

NOBIVAC - INTERVET

5 saptamani - deparazitare 1 6 saptamani - NOBIVAC PUPPY DP : Vaccin bivalent contra Parvovirozei si Maladiei Carre ( Jigodiei )

7 saptamani - deparazitare 2

8 saptamani - NOBIVAC DHLP : Vaccin tetravalent contra Parvovirozei , Maladiei Carre , Leptospirozei , Hepatitei Infectioase

10 saptamani - NOBIVAC CORONA : Vaccin monovalent contra Coronavirozei

11 saptamani - deparazitare 3

12 saptamani - NOBIVAC DHPPI : Vaccin tetravalent contra Parvovirozei , Maladiei Carre , Hepatitei Infectioase , Parainfluentei

16 saptamani - NOBIVAC RL : Vaccin contra Leptospirozei si Rabiei

EURICAN - MERIAL

5 saptamani - deparazitare 1 6 saptamani - PARVODOG P : Vaccin manovalent contra Parvovirozei

7 saptamani - deparazitare 2

8 saptamani - EURICAN DHPPI :Vaccin contra Parvovirozei , Maladiei Carre , Hepatitei Infectioase , Parainfluentei

10 saptamani - EURICAN DHPPI-L : Vaccin contra Parvovirozei , Maladiei Carre , Hepatitei Infectioase , Parainfluentei , Leptospirozei

16 saptamani - EURICAN DHPPI-RL : Vaccin hexavalent contra Parvovirozei , Maladiei Carre , Hepatitei Infectioase , Parainfluentei , Leptospirozei , Rabiei

La 10-14 zile de la ultimul vaccin cainele poate lua contact cu mediul exterior.

Sursa: 121.ro

Masuri generale de profilaxie a bolilor

Daca doriti sa aveti un caine permanent sanatos, care sa va incante ochii, respectati urmatoarele recomandari:

1. Un caine sanatos are parul des si lucios, ochii limpezi si privirea vioaie, trufa curata, rece si umeda, mersul vioi, apetitul mereu prezent. Daca se constata scurgeri oculare sau nazale, materii fecale in jurul anusului (mai ales la pui), trufa fierbinte, abatere, refuz de hrana, voma sau alte simptome patologice, adresati-va unui medic veterinar.

2. Se va respecta cu strictete programul de vaccinari. La varsta de 2,5 luni se face prima vaccinare antijigodioasa (cel mai recomandabil cu un vaccin polivalent (antijigodie - antiparvoviroza - antihepatita Rubarth - antileptospiroza). Dupa o luna se face un rapel. Pentru siguranta se mai poate face un rapel cand animalul implineste 9 luni. Vaccinul se repeta apoi anual pana la 4-5 ani, cand se inceteaza vaccinarea.

3. Vaccinarea antirabica, care este obligatorie in tara noastra, se va face prima data in campania de vaccinare din luna decembrie a anului in care s-a nascut catelul (dar nu sub varsta de 3 luni) si se continua apoi anual, pana la moartea cainelui.

4. Vaccinarea antileptospirica este necesara la cainii de vanatoare si la cei care vaneaza rozatoare.

5. De la varsta de o luna se incepe cu tratamentele antiparazitare interne, contra ascarizilor si teniilor. Tratamentul se face lunar in primele 6 luni, trimestrial in urmatoarele 6 luni, apoi de 2 ori pe an, primavara si toamna, pana la moartea cainelui. Un caine parazitat nu

valorifica bine hrana si este un permanent pericol pentru om.

6. In principiu, administrarea de vitamina D si saruri de calciu pentru prevenirea rahitismului este necesara numai la caini din rase foarte mari (Dog german, Saint Bernard), care cresc pana la varsta de 1 1/2 ani. La celelalte rase tratamentul preventiv nu este necesar daca ratia este echilibrata si catelul beneficiaza de soare. Cum in crescatorii ratiile sunt frecvent dezechilibrate, profilaxia rahitismului se impune, tratamentul curativ devenind tratament profilactic.

7. Un caine va primi mancarea intotdeauna din castron si niciodata din mana omului. In felul acesta cainele invata sa nu manance ceea ce i se arunca sau ceea ce gaseste pe jos, fiind redus la minimum pericolul intoxicatiilor.

8. Cainele trebuie lasat sa-si consume tainul in liniste. In caz contrar devine agresiv, sperios si inapetent.

9. Intervalul dintre tainuri sa fie astfel stabilit incat cainelui sa-i fie foame in momentul in care i se serveste hrana. Numai in acest fel se mentine pofta de mancare.

10. Mancarea nu trebuie sa fie nici fierbinte, nici prea rece. Temperatura inadecvata a hranei sau a apei de baut poate fi cauza laringotraheitelor.

11. In alimentatia cainelui exista cateva sortimente total interzise:

oase de pasare, iepure si miel (care produc gastrite si ocluzii intestinale) carne cruda de vanat, carne cruda de porc si organe crude de orice provenienta (care produc parazitoze). Prin carnea de porc se

mai poate transmite boala lui Aujeszky

cartofi, mazare, fasole uscata (care sunt greu de digerat si produc fermentatii intestinale)

dulciuri pe baza de ciocolata (care produc inapetenta si obezitate).

12. Organele interne si alte deseuri de abator trebuie fierte cel putin 2 ore.

13. Nu se administreaza cainelui alimente alterate sau alimente improprii pentru om. Ceea ce ii dam cainelui trebuie sa fie bun si pentru om.

14. Nu se lasa cainele sa bea din balti sau din alte locuri cu apa statuta, de unde poate lua agentul leptospirozei sau alti germeni patogeni.

15. Nu se lasa cainele sa alerge prin Iocuri mardare si gunoaie.

16. Nu se plimba cainele prin tufisuri de unde poate lua capuse (care sunt hematofage).

17. La crescatorul particular, adapostul cainelui va fi spalat o data pe saptamana cu apa clocotita. Cu aceasta ocazie, asternutul din paie sau fan se arde, iar paturile si carpele se scutura si se lasa la soare cel putin 6 ore. Legea sanitara veterinara nr. 60 il obliga pe crescator sa tina adapostul animalului in permanenta stare de curatenie si sa dezinfecteze adapostul cel putin o data pe an.

In crescatoriile de caini se aplica masurile prevazute pentru o crestere intensiva a animalelor. Conform aceleiasi legi nr. 60 se vor efectua dezinfectii dupa fiecare serie de pui ("dupa depopularea fiecarui compartiment" , p. 153). La intrare in crescatorie se pune obligatoriu un dezinfector.

18. Locul unde cainele depune fecale sa fie curatat (daca se poate zilnic) si apoi sterilizat prin aruncare de apa clocotita, pentru distrugerea oualor de paraziti.

19. Cainele trebuie ferit de geruri mari, vanturi puternice, umiditate si caldura excesiva, deoarece acesti factori climaterici ii scad

rezistenta fata de boli.

20. Cainele trebuie periat zilnic (curatire "uscata", pentru indepartarea prafului, scaietilor, a firelor de par moarte. Daca cainele s-a murdarit mai tare, va fi spalat numai locul respectiv. Baile generale nu se recomanda si de aceea se fac foarte rar, in caz de forta majora (murdarirea intregului corp cu noroi, funingine, var s.a.).

21. Daca se anunta campanii de deratizare si apar peste tot momeli (pe langa case sau blocuri, in pivnite), cainii trebuie plimbati in lesa si dupa intoarcerea de la plimbare li se vor spala labele. Cainii se pot intoxica nu numai prin linsul labelor sau consumul momelilor, ci si prin consumul de sobolani otraviti si pasari otravite. De aceea se va evita vanarea acestor animale. Momelile trebuie indepartate dupa 1-2 saptamani, de catre cei care le-au pus, pentru ca sobolanii nu se mai ating de ele daca sunt mai vechi de o saptamana. Este bine ca proprietarii de caini sa cunoasca acest lucru.

22. Daca s-au facut in exterior (in gradina, in parc) stropiri cu insecticide, este bine sa se evite timp de 1-2 saptamani aceasta zona.

23. Daca s-au imprastiat insecticide prin casa, cainele sa nu fie adus in casa pana cand nu s-au maturat si s-au spalat suprafetele tratate cu insecticid.

24. In timpul antrenamentelor, omul nu va fuma si nu va manca, deoarece acest lucru nu este igienic si in plus ar deranja cainele.

25. Cainele nu trebuie suprasolicitat in timpul antrenamentelor pentru ca acesta oboseste repede, se epuizeaza si ajunge chiar la tulburari nervoase.

26. Achizitionarea unui pui de caine nu se face inaintea varstei de 6 saptamani, deci inainte de intarcare, pentru ca puiul are nevoie de lapte matern, care ii ofera o hrana bogata si anticorpi. Puiul intarcat prea repede face dispepsii, rahitism si ramane in urma cu cresterea.

27. Daca un catel consuma excremente sau roade peretii inseamna ca prezinta un deficit de saruri minerale. In acest caz se verifica ratia si se dau suplimente de peste, faina de oase, legume.

28. Se ascund de catel chibrite, cuie, ace, agrafe, bile de sticla sau de material plastic, cutii cu medicamente, detergenti, sapunuri.

29. Pentru a satisface nevoia de a roade a catelului se va oferi un os nefiert (preferabil un os lung de vaca, caruia i s-au taiat capetele si i s-a indepartat maduva), o talpa de la un pantof deformat sau o bucata groasa de lemn.

30. Se evita orice comportament brutal fata de caine. Un caine trebuie sa fie oglinda stapanului sau. Un caine bun are un stapan bun, un caine nervos, fricos, isteric are un stapan care in mod sigur merita si el aceste epitete.

Sursa: Alfone

Cum recunoastem un caine bolnav

Iata cateva semne mai importante, dupa care proprietarul unui caine poate aprecia instalarea unei stari de boala.

1. Animalul refuza hrana. Aceasta situatie poate fi produsa de o indispozitie pasagera, dar daca dureaza mai mult de o zi, trebuie solicitat medicu1 veterinar.

2. Voma. Cainele este un animal care vomeaza usor, chiar si atunci cand a mancat putin mai mult decat trebuia. O singura voma nu trebuie sa ne alarmeze. Daca insa vomele se repeta si mai ales daca sunt cu lichid galben sau sangvinolent, trebuie anuntat de urgenta medicul. Poate fi vorba doar de o gastrita, dar si de o boala infectioasa grava sau de prezenta unui corp strain in stomac.

3. Diareea se manifesta prin scaderea consistentei materiilor fecale si cresterea numarului de scaune pe zi. In acest caz este vorba de o simpla inflamare a intestinului, cu cauze alimentare sau paralziti, dar

poate fi si simptomul unei boli infectioase. Trebuie controlata temperatura si evitata deshidratarea prin administrarea de ceaiuri, de preferat cel de menta.

4. Constipatia se manifesta prin cresterea consistentei materiilor fecale, eforturi mari la defecare sau prin lipsa totala a scaunului. Daca se observa din prima zi, se rezolva prin administrarea uleiului de parafina, daca au trecut mai multe zile, trebuie facuta neaparat o clisma.

5. Mucoasa conjunctivala (mucoasa care captuseste pleoapele, se vede usor la pleoapa inferioara) trebuie sa fie de culoare roz. Ea poate fi puternic congestionata in cazul bolilor febrile, sau galbuie, in cazul icterului. Mucoasa conjunctivala palida indica o stare de anemie. Prezenta secretiei purulente pe conjunctivita poate fi semnul unei conjunctivite banale, dar de cele mai multe ori este simptomul celei mai grave boli infectioase.

6. Urechile trebuie sa fie curate in interior, eventual cu o cantitare mica de cerumen galbui. Daca se constata o cantitate mare de secretie maron inchis si urat mirosiloare, este vorba de un catar auricular. Daca secretia este purulenta, este simptomul unei otite.

7. Trufa uscata sau crapata indica sau o boala cronica, sau faptul ca a trecut in ultimul an printr-o boala infectioasa, jigodia.

8. Narile trebuie sa fie umede si curate. Prezenta unei secretii abundente mucoase sau purulente indica o afectiune a aparatului respirator.

9. Dintii trebuie examinati regulat, in special maselele, pentru a descoperi eventualele depozite de tartru (piatra), care se recunosc dupa culoarea galbena de la baza maselelor si mirosul neplacut pe care il exala gura cainelui. Cainele trebuie dus imediat la medic pentru indepartarea tartrului (operatie de detartraj).

10. Tusea este un semn al bolilor aparatului respirator si trebuie luate masuri immediate dupa aparitia ei.

11. Parul. Pierderea luciului parului este semnul unei boli generale, carente alimentare sau boli parazitare. Caderea parului, insotita sau nu de modificari ale aspectului pielii si de mancarimi, este totdeauna semnul unei boli care cere un tratament indelungat (eczema sau dermatomicoza) care cu cat este inceput mai devreme, cu atat sansele de vindecare sunt mai mari.

12. Schiopaturile au ca principal motiv corpurile straine (tepi, cioburi) care au intrat in sau intre pernitele de pe talpa. Dupa ce se examineaza aceasta zona, daca nu se gaseste corpul strain, se va apela la medic.

13. Temperatura peste 39,2 °C indica totdeauna o stare de boala. Mult mai grava este scaderea temperaturii sub 37,5 °C. Aceasta scadere indica sau o intoxicatie, sau o stare precomatoasa sau comatoasa.

14. Scurgerile vaginale sangvinolente cu tumefierea buelor vulvei sunt normale in perioada ciclului. De asemenea, scurgerile sangvinolente timp de doua saptamani dupa nastere. Scurgerile de orice natura, in afara acestor doua perioade, sunt patologice. Scurgerile purulente sunt un motiv de alarma, indiferent in ce perioada apar.

15. Glanda mamara trebuie examinata periodic. Induratiile limitate reprezinta tumori mamare ce trebuie indepartate printr-o interventie chirurgicala.

16. Deformatiile articulare la cateii tineri sunt semne de rahitism.

17. Urina trebuie sa fie galbena si limpede. Urina sangvinolenta sau tulbure este un simptom extrem de grav.

18. Comportamentul psihic trebuie sa fie vioi si bucuros la vederea stapanului. Daca animalul devine apatic, somnolent, cu tendinta de a sta mai mult culcat si cauta locurile reci, este un semn de boala. De asemenea, cainii care in mod obisnuit sunt blanzi, dar devin agresivi si musca atunci cand sunt mangaiati, inseamna ca au o durere violenta undeva. Cand animalele se ascund in locuri intunecoase sub mobile, au fotofobie, provocata de obicei de boli infectioase cu manifestari oculare.

ro-rottInformatii utile despre Rottweiler (Toate sub forma unui blog :) )

Sarea in alimentatia cainelui

Clorura de sodiu (NaCl) – sau sarea, dupa denumirea bine cunoscuta – este indicata si necesara in alimentatia cainelui. Este gresita conceptia conform careia alimentele destinate cainelui nu trebuie sa contina sare si, ca urmare, prepararea alimentelor fara acest ingredient esential.

Sarea este un constituent de baza al organismului, asadar este indispensabila pentru cainele sanatos. In plus, catelele care alapteaza au nevoie de o cantitate crescuta de sare in ratia alimentara!

Sarea poate fi evitata in cazul in care ratia cainelui contine o cantitate mare de carne, dar aceasta procedura nu trebuie sa devina o regula, deoarece carnea in exces poate genera boli de nutritie – dermatite alergice si afectiuni ale ficatului. Astfel, se pot oferi cainelui mese mai bogate in carne si mai sarace in sare, dar nu zilnic. Problema care poate insa aparea este refuzul hranei care contine mai putina carne – asadar, este indicat sa pastram in mod normal un echilibru intre cantitatile ingredientelor care alcatuiesc masa cainelui.

Lipsa constanta a sarii din alimentatia cainelui provoaca scaderi ale apetitului urmate de scaderi in greutate (cainele va manca mai putin si, prin urmare, va slabi), parul isi pierde luciul si devine casant (rupandu-se deasupra radacinii, blana capatand astfel un aspect tepos, cu fire de par inegale) sau cade pe zone situate in general la baza cozii, pe spate, la coate si pe lateralele corpului.

Mancarea pentru caini disponibila in comert contine suficienta sare pentru a asigura aportul echilibrat al acesteia in organismul cainelui; in mancarea preparata in casa, sarea se adauga dupa gust, dar nu in exces, mai multa daca regimul alimentar al cainelui implica o cantitate redusa de carne (valabil in special pentru cainii cu probleme ale aparatului digestiv sau cu dereglari metabolice) si mai putina daca ratia implica prezenta carnii in cantitate normala (cca. 30-40%).

Sursa: Animalutze.com

ro-rottInformatii utile despre Rottweiler (Toate sub forma unui blog :) )

Retete culinare dietetice pentru alimentatia cainilor cu probleme ale aparatului digestiv

Daca aveti un caine cu probleme ale aparatului digestiv, fie ca este vorba de o afectiune a ficatului, a bilei, a intestinului sau a oricarui alt segment al aparatului digestiv, este bine ca hrana administrata sa fie dietetica, cel putin pana cand problema se rezolva si, uneori, in functie de gravitatea problemei, pe tot parcursul vietii.

In comert exista hrana speciala pentru caini cu probleme ale aparatului digestiv, dar de multe ori este prea scumpa pentru buzunarul nostru si, prin urmare, suntem obligati sa incercam sa gasim metoda potrivita pentru alimentatia cainelui gatind hrana in casa. Din pacate, fara cunostinte solide de nutritie canina, este greu ca mancarea gatita in casa sa fie completa din punct de vedere al nutrientilor; astfel, pentru a asigura o alimentatie echilibrata, putem varia meniul cainelui folosind o gama variata de retete usor de preparat, carora le va aprecia gustul si care vor rezolva problema impacarii dietei cu aportul de substante nutritive.

Cateva reguli generale

Un caine cu probleme ale aparatului digestiv va primi mancare saraca in grasimi, bogata in fibre pe care le poate digera, vitamine din legume si cu un aport minim de proteina. Asadar, la alcatuirea ratiilor de mancare dietetice vom tine cont de urmatoarele proportii:

45% fibra (din cereale); 35% legume;

20% alimente care contin proteina (carne, lactate, ou).

Ca si in alimentatia obisnuita a cainelui sanatos, se evita painea si cartofii, care sunt indigeste si de obicei responsabile de majoritatea problemelor aparatului digestiv al cainelui, datorate alimentatiei (saliva cainelui contine o cantitate scazuta de ptialina, ferment care ajuta la digestia amidonului). Se recomanda ca 1/3 din alimentatia cainelui sa fie compusa din cereale integrale (fulgi de ovaz, fulgi de porumb, grau incoltit, orez fiert, arpacas, mamaliga si, cu precautii, paste fainoase bine fierte si scurse de apa), care suplinesc necesarul de fibra si ajuta digestia.

Legumele se adauga la ratie fierte sau crude daca animalul le accepta: morcov, salata verde. De asemenea, merele sunt indicate, deoarece contin vitamine si sunt usor digerabile.

Carnea (de pasare, fara oase, sau de vaca) se va administra fiarta; este bine sa evitati sa amestecati in hrana cainelui cu afectiuni digestive zeama rezultata din fierberea carnii, deoarece contine grasimi si colagen si digestia acestora solicita ficatul. Lactatele, in special branzeturile, trebuie sa fie slabe (nu se recomanda branza telemea, decat in cantitati mici si desarata) - se recomanda branza de vaci proaspata, laptele batut si iaurtul. Ouale se administreaza fierte si in cantitate mica, o data pe saptamana este suficient.

Ingredientele preparate termic se lasa sa se raceasca in prealabil; ingredientele servite crude se scot din timp din frigider si se lasa pana ajung la temperatura camerei.

Retete

Cereale cu iaurt

Cerealele integrale contin suficient de multe vitamine si alte substante nutritive incat sa suplineasca lipsa legumelor, astfel, in conbinatie cu iaurt sau lapte batut, sunt si sanatoase, si apreciate de catre caine.

Ingrediente: 40% cereale integrale, 40% fulgi de ovaz sau de porumb, 20% iaurt / lapte batut.

Se pun cerealele intr-un bol; daca necesita fierbere, se fierb. Se amesteca cerealele cu iaurtul sau laptele batut si se lasa 10-15 minute, sa se inmoaie. Se adauga fulgii de ovaz sau de porumb imediat inainte de servirea ratiei, pentru a nu se inmuia - astfel, prin consistenta lor crocanta, vor curata dintii cainelui.

Paste cu branza si iaurt

Pastele fainoase contin mult amidon - de aceea, se recomanda sa fie administrate cu precautii, in orice caz bine fierte si clatite bine de apa de fiert sub jet de apa.

Ingrediente: 40% paste fierte si scurse de apa, 10% branza telemea desarata rasa, 30% branza de vaci slaba zdrobita, 20% iaurt / lapte batut

Se amesteca pastele cu branza telemea, branza de vaci si iaurtul si se serveste cainelui, caldut sau rece.

Orez fiert cu cereale, branza de vaci si ou

Orezul este un aliment usor digerabil si nutritiv; poate fi folosit regulat si ca baza in alimentatia cainelui cu probleme. Graul si orzul, incoltite, sunt o sursa excelenta de vitamine.

Ingrediente: 40% orez fiert si scurs de apa (apa in care fierbe orezul constipa!), 20% cereale integrale fierte (sau orz / grau incoltit, dat intr-un clocot) 30% branza de vaci slaba, 10% ou fiert maruntit

Se amesteca orezul cu cerealele, branza si oul. Se serveste la temperatura camerei sau caldut.

Orez fiert cu fulgi de ovaz/porumb, morcovi si carne de pasare

Ingrediente: 35% orez fiert scurs de apa, 25% carne de pui fiarta, 20% morcov ras, 20% fulgi de ovaz / porumb. Optional (in functie de sensibilitatea cainelui), o cana de supa de pui (apa in care a fiert carnea).

Se fierb orezul si carnea, separat. Orezul se scurge bine de apa, carnea se desprinde de pe oase si se marunteste. Se amesteca orezul cu carnea, morcovul crud dat prin razatoare si fulgii. Se poate folosi, pentru omogenizarea amestecului, o cana de supa de pui.

Orez fiert cu cereale, morcovi si carne de vita

Carnea de vita este foarte senatoasa si este destul de usor de digerat; daca dieta cainelui nu impune un aport proteic foarte scazut si in cazul in care carnea provine dintr-o sursa de incredere, se fierbe doar jumatate din cantitatea de carne, restul se marunteste si se adauga cruda in amestec.

Ingrediente: 35% orez fiert si scurs de apa, 25% cereale integrale fierte, 30% carne de vita, 10% morcovi fierti, apa in care au fiert morcovii (aproximativ o cana).

Se fierb orezul, carnea, morcovii (in putina apa), separat. Orezul se scurge de apa, se amesteca cu carnea maruntita si cu morcovii pasati; amestecul se omogenizeaza cu o cana din apa in care au fiert morcovii (pentru a se pastra substantele nutritive, se fierb in putina apa si pentru putin timp, cat sa poata fi pasati).

Sursa: Animalutze.com

ro-rottInformatii utile despre Rottweiler (Toate sub forma unui blog :) )

Oul in alimentatia cainelui

Oul este un aliment complex, indicat cel putin o data pe saptamana in alimentatia cainelui, adult sau pui. Ouale contin o mare parte din vitaminele si mineralele responsabile de mentinerea functiilor esentiale ale organismului; de asemenea, alti nutrienti care alcatuiesc compozitia oualor, cum ar fi carotenoizii, luteina si zeaxantina ajuta la prevenirea cataractei si degenerarii maculare datorate varstei inaintate, cauze majore ale orbirii animalelor varstnice. Ouale contin, de asemenea, si cholina, un component celular esential – studii recente au demonstrat rolul important al acestei substante in dezvoltarea normala a memoriei.

Ouale contin:

Vitamina A (continuta de galbenus) – esentiala pentru vederea de noapte si necesara pentru intretinerea membranelor mucoase, a pielii si in procesul de crestere;

Vitamina D (continuta de galbenus) – ajuta la absorbtia calciului si a fosforului din mancare si este astfel esentiala pentru oase si dinti sanatosi;

Vitamina B2 (riboflavina) – care ajuta la eliberarea energiei din proteina si grasimi;

Vitamina B12 – necesara pentru formarea celulelor sangvine si a fibrelor nervoase;

Iod – necesar pentru producerea hormonilor tiroidieni, care controleaza o mare parte dintre activitatile metabolice ale organismului;

Seleniu – antioxidant ( protejeaza membranele celulare impotriva oxidarii)

Zinc – esential pentru crestere si maturizare sexuala, important in activitatea enzimatica.

Ouale se pot administra cainelui crude sau fierte; crude isi pastreaza mai bine proprietatile nutritive – atentie, insa – datorita faptului ca albusul nefiert este indigest, in cazul in care decideti sa dati cainelui oua neprelucrate termic, este recomandabil sa separati galbenusul de albus si sa-i dati numai galbenusul; albusul de poate fierbe separat sau, daca preparati mancarea cainelui in casa, puteti adauga albusul la fierberea alimentelor preparate, la final.

Cantitatea de oua recomandata pe saptamana depinde de greutatea cainelui – astfel, pentru un caine de talie mica (chihuahua, pekinez etc.) sunt suficiente 1-2 oua. Unui caine de talie mijlocie (cocker spaniel, beagle, basset etc.) i se pot administra pana la 3-4 oua pe saptamana. Iar un caine de talie mare (dog german, ciobanesc german etc.) poate avea zilnic sau aproape zilnic cate un ou in ratia de mancare.

Cand cainele este in crestere, cantitatea saptamanala de oua poate fi usor crescuta, dar este bine sa nu exagerati, deoarece, pe langa beneficii, ouale solicita intens ficatul si au colesterol

ro-rottInformatii utile despre Rottweiler (Toate sub forma unui blog :) )

Hrana din comert sau gatita in casa? Oricat ar parea de ciudat si de greu de crezut, carnea (cruda sau prelucrata termic) nu se recomanda sa alcatuiasca alimentatia de baza a cainelui domestic.

Este adevarat ca prietenul nostru este carnivor, dar prea multa proteina ii poate face rau. O alimentatie strict proteica poate cauza dermatita alergica, o afectiune pe cat de neplacuta pentru caine, pe atat de inestetica - cainele isi pierde parul in zona cozii si pe partile laterale ale corpului, se scarpina incontinuu, pielea se descuameaza si animalul capata adevarate ticuri. In plus, nu trebuie sa uitam ca prietenii nostri canini in stare salbatica devorau vanatul cu tot cu oase, pene sau blana si continutul stomacului (de multe ori vegetal).

Nici resturile de mancare de la masa noastra nu sunt recomandate pentru caine - necesarul de nutrienti al organismului uman nu este acelasi si pentru specia canina; in plus, trebuie sa tinem cont de greutatea si talia cainelui, de cata miscare face zilnic, de varsta... Si aceasta nu ar fi cea mai mare problema, dar alimentele pe care le consumam sunt adesea condimentate (condimentele provoaca gastrite) si contin si ceapa, aliment foarte toxic pentru caine.

Un catel in crestere are nevoie de mai multe substante minerale si vitamine decat animalul adult - ca sa se dezvolte armonios si in ritm normal. Daca aportul de substante necesare este sub cantitatea recomandata sau daca anumite substante sunt asimilate in exces, este foarte posibil sa fie afectat de boli ca rahitismul, oteoporoza, subnutritia si chiar diabetul!

Asa ca raman doua posibilitati: hrana gatita in casa special pentru caine, urmarind un program nutritional echilibrat si hrana uscata, semiumeda sau la conserva din comert. Iti oferim in continuare cateva argumente pro si contra fiecarei metode, ca sa-ti fie mai usor sa alegi varianta care se potriveste cel mai bine atat catelului, cat si stilului tau de viata

gatita in casa

>> ingredientele pot fi avantajoase ca pret;>> stii exact ce ingrediente ai folosit;>> poti varia din cand in cand meniul>> chiar daca treci printr-o criza financiara, poti gati cainelui ceva consistent si nutritiv.

>> trebuie sa ai cunostinte serioase de "nutritie canina" ca sa dozezi bine ingredientele;>> nu se recomanda celor aflati la primul caine;>> necesita timp pentru preparare;>> trebuie sa fie foarte proaspata (nu o poti lasa in vas peste zi!)>> este greu de preparat in concedii.>> necesita suplimente vitaminice si minerale, in functie de starea fiziologica si calitatea hranei;

din comert (mancare "industriala")

>> este cea mai echilibrata alimentatie, in functie de varsta si starea fiziologica a animalului;>> sortimentele sunt variate: pasare, pui, vita, iepure, miel, somon etc;>> nu necesita timp pentru pregatire;>> nu se strica daca o lasi in vas peste zi;>> este foarte comoda in concedii;>> animalul se obisnuieste cu ea si va refuza alta hrana (eliminati pericolul ca animalul sa manance de pe strada).

>> pretul poate fi un dezavantaj;>> nu ai garantia ca ingredientele de origine animala sunt proaspete si nu provin de la animale bolnave, refuzate pentru consumul uman;>> la cainii de talie mare creste riscul de torsiune gastrica si balonare, daca este administrata inainte de efort fizic si cantitatea de apa consumata nu este suficienta;

ro-rottInformatii utile despre Rottweiler (Toate sub forma unui blog :) )

Alimente strict interzise

In general se vorbeste foarte mult despre alimentatia corecta a cainelui si mai putin despre greselile de nutritie pe care foarte multi proprietari de caini le comit cu cele mai bune intentii! Daca nu esti sigur ca alimentatia cainelui tau este corecta, verifica lista de mai jos, alimentele enumerate fiind interzise cu desavarsire. Ele trebuie excluse din hrana cainelui:

ceapa - contine toxine care in concentratie mare pot fi fatale; ciocolata (contine cofeina si cainele devine agitat; in plus, e toxica) si dulciurile in general, pentru ca s-ar putea sa le prefere

mancarii obisnuite si se poate imbolnavi (diabet, subnutritie);

oasele de pui si de porc (se sfarama in cioturi ascutite, cauzeaza constipatii si, pe langa dermatite alergice, pot genera si alte probleme stomacale si intestinale);

resturile de la masa ta, mai ales cele condimentate (sare, piper, boia etc.) care pot irita mucoasa stomacala si intestinala a cainelui;

carne de porc si vanat cruda - pot transmite parazitoze grave si boli incurabile;

alimente vechi, semialterate sau alterate, care pot genera toxiinfectii grave;

mancare uscata sau la conserva destinata altor animale de casa, deoarece sunt dozate nutritional si vitaminic pentru organismul animalelor respective.

Alte precautii:

De asemenea, incearca sa nu-i dai cainelui "gustari" intre mese, pentru ca risti in cel mai bun caz sa-i "strici" pofta de mancare. In cel mai rau caz, poate face gastrite sau colite greu de tratat; in cazul in care "gustarile" sunt necesare pentru dresaj, foloseste-le cu maxim o ora inainte de masa propriu-zisa.

Nu-i da mancare din farfuria ta cand iei masa, chiar daca te priveste cu ochi mari si umezi de milog (sunt excroci sentimentali de exceptie!) - se va obisnui sa "cerseasca" si nu vei mai scapa de el; in plus, poti avea surprize neplacute: un caine obisnuit sa manance oriunde si oricum nu va ezita sa "guste" tot ce gaseste pe strada.

Sursa: Animalutze.com

  postat de rott in 2007-04-28 13:11 | Alimentatie | Trackback

1 comentarii

Deparazitarea interna la puiul de caine02/03/09 21:06 Postat in : Sfaturi UtileCand achizitionam un puiut de caine auzim frecvent ca trebuie sa il deparazitam intern inainte de vaccinare . Unii dau importanta acestui lucru altii nu prea. Adevarul este ca deparazitare puilor de caine este extreme de importanta atit pentru viata puiul de caine cat si pentru sanatatea stapanilor sai.

Cum se face ? In primul rand trebuie stiut ca numai medicul veterinar si personalul calificat din cabinet pot efectua aceste tratamente, aparent banale, in conditii de siguranta absoluta. Numai acolo se poate efectua tratamentul antiparazitar corect, eficient si fara riscuri Niciodata nu deparazitati cainele dumneavoastra dupa sfatul unor prieteni, cunostinte sau a unor vanzatori de la magazinele cu hrana de animale.

Nu luati tablete antiparazitare din pet-shop-uri, magazine sau de la alti amatori. Acestea dozate si recomandate necorespunzator pot ucide animalul de companie. Foarte frecvent animalele de companie sint intoxicate foarte sever de catre proprietar care asculta sfatul persoanelor neautorizate .

Varsta primei deparazitari interne este la 3 saptamani de viata. Se face o repetare la varsta de 5 saptamani urmand ca la varsta de 5 saptamani sa se face si PRIMUL VACCIN .

Dupa aceasta prima deparazitare se efectuaza o noua deparazitare inainte de fiecare vaccinare , si de 2-4 ori anual la varsta maturitatii, obligatoriu numai la recomandarea si sub supravegherea medicului veterinar care va nota toate acestea in carnetul de sanatate al cainelui cu parafa si semnatura.

Parazitii care traiesc in tubul digestiv al cainelui sunt foarte periculosi si chiar mortali pentru acesta. Multi dintre acesti paraziti cum sint Teniille, Limbricii, Toxocara sunt extremi de periculosi pentru ca se pot transmite si la om.

Dar un catel bine deparazitat nu este in pericol si nici stapinii sai. Substantele neadecvate

folosite de necunoscatori in deparazitarea cainilor, cum sunt cele pentru uzul uman pot provoca intoxicatii si arsuri gastrointestinale mortale cainilor.

7 reguli de aur pentru catelul tau25/03/09 23:50

1. Niciodata pe strada, pe trotuar sau in zone cu trafic intens cainele nu va fi lasat liber! Riscului unui accident de masina este foarte foarte ridicat in zilele noastre.

2. Niciodata cainele nu va fi lasat sa manance ceea ce gasete prin iarba sau pe jos prin parc.

3. Niciodata nu vom folosi mai mult de un cuvint scurt si mereu acelasi pentru o comanda data cainelui. Altfel, acesta nu va mai intelege nimic.

Citeste mai mult

Maramures: Vaccinul antirabic, ineficient fara deparazitareMedicii veterinari din Maramures sustin ca vaccinul antirabic este ineficient, deoarece proprietarii animalelor ar trebui sa plateasca si deparazitarea.Desi vaccinul antirabic administrat animalelor este gratuit, de cele mai multe ori este ineficient, deoarece proprietarii refuza sa plateasca deparazitarea animalelor, care se executa contra cost.http://www.animalute.ro/