1

Reconstruind Socialul. Riscuri şi solidarităţi noi

Prima Conferinţă Internaţională a Societăţii Sociologilor din România

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

2-4 Decembrie 2010

Secţiunea tematică: Family connected demographic behaviours in contemporary Europe

Coordonator: Mihaela Hărăguş, Universitatea Babes Bolyai, Cluj Napoca

Lucrare pentru conferinţă. Nu citaţi fără acordul autorilor

Maternitatea timpurie între cultura şi modernitate

Drd. Dumitrescu Ana-Maria

Facultatea de Sociologie şi Asistenta Socială, Universitatea

Bucureşti

Abstract

Se spune că mai presus decât instinctul sexual, ce asigură conservarea speciei, este

instinctul parental ce contribuie la menţinerea speciei.

Ideea că o femeie este "împlinită", prin copiii ei, că realizarea ei în lume trăieşte prin

intermediul copiilor lor, că ea este demnă de onoare ca stâlp al casei şi familiei - toate

acestea principii se pare că au aparţin de trecut; nu în întregime, pentru că sunt încă multe

milioane de oameni care susţin faptul că natura umană moare greu.

Legătura dintre sex si procrearea a început să fie delimitată. Şi cu toate asta, ideea

că maternitatea a fost în centrul vieţii unei femei (pentru o mamă fiind o onoare şi chiar o

starea de glorie) - începe să-şi piardă credibilitatea datorită secularizării lumii în care

trăim.

Problema maternităţii timpurie a fost până acum câţiva ani întâlnită mai ales în

cadrul unor etnii minoritare fiind acceptată ca făcând parte din cultura şi tradiţia acelui grup

etnic. În prezent fenomenul ia amploare an de an şi în populaţia majoritară iar nimeni nu ştie

care sunt exact cauzele; lipsa de educaţie, maturizarea prea timpurie sau viaţa mult mai

activă din toate punctele de vedere.

Cercetările privind maternitatea arată că tinerele mame, în special adolescentele se

confruntă cu dezavantaje socio-economice considerabile mai târziu în viaţă, inclusiv un nivel

de şcolarizare scăzut şi şansa redusă de a intra pe piaţa muncii. Toate acestea duc la

creşterea probabilităţii ca „noua familie” să trăiască în sărăcie.

2

Mai mult decât atât tinerele mame sunt de multe ori părinţi singuri ceea ce creează

dificultăţi evidente de întreţinere, creştere şi îngrijire a copilului. Familiile lor fie că le-au

abandonat sau tinerele au părăsit familia de origine, sau familiile din care provin se află deja

în pragul sărăciei. Se întâmplă de cele mai multe ori ca aceşti copii să nu fie recunoscuţi de

către tatăl lor şi atunci posibilitatea ca ei să crească într-o familie monoparentală este destul

de ridicată. Aici apar o serie de probleme dintre care imaturitatea mamei, neasumarea

responsabilităţilor care decurg din „meseria de părinte”, incapacitatea de face faţă situaţiei

noi create şi lipsa suportului afectiv. Toate acestea duc la carenţe semnificative în creşterea

şi educarea copilului care vor avea repercusiuni şi în viaţa de adult a copilului.

O altă problemă stringentă cu care ne confruntam astăzi este cea legată de avort.

Numărul minorelor care apelează la această soluţie este îngrijorător de mare iar mai grav

este faptul că o parte dintre ele apelează de mai multe ori la aceste intervenţii chirurgicale.

Consecinţele nu poate fi decât tragice: scăderea fertilităţii şi apariţia unor boli la vârste

fragede.

Din păcate marea majoritate a părinţilor nu cunosc aceste lucruri deoarece minorele

se adresează şi discută direct cu personalul specializat. În acest sens ar trebuie să existe o

mai bună colaborare între instituţii dar şi o comunicare mai eficientă atât la nivel părinte-

copil, doctor-copil, dar şi părinte-doctor pentru a preveni sau ameliora fenomenul avortului

sau naşterea de copii la vârste timpurii.

Adolescenţa este o fază distinctă şi dinamică în dezvoltarea individului. Este o

perioadă de tranziţie de la copilărie la perioada de adult şi este caracterizată de o creştere a

schimbărilor fizice, mentale, emoţionale şi sociale. Deşi debutul adolescenţei este asociat cu

începutul pubertăţii şi apariţia secundară a caracteristicilor sexuale, sfârşitul adolescenţei este

mai puţin definit de către specialişti.

Aceasta variază de la cultură la cultură şi vizează în special dobândirea independenţei

individului, adică vârsta majoratului. Este un moment când influenţele din afara familiei au o

mai mare importanţă. Adolescenţii se confruntă cu noi oportunităţi şi sunt dornici să-şi asume

noi responsabilităţi. Este, de asemenea, o etapă formativă în perioada de maturitate sexuală şi

reproductivă. În timpul acestei perioade de tranziţie de la copilărie, deseori adolescenţii sunt

confuzi cu privire la schimbările fizice şi emoţionale care au loc în corpurile lor şi se simt

nesiguri şi ruşinaţi să le discute cu un specialist sau chiar cu persoane apropiate.

3

De aceea adolescenţa este o perioadă critică a cărei influenţă se va răsfrânge pe tot

parcursul vieţii în ceea ce priveşte sănătatea reproductivă şi bunăstarea individului. Fetele

adolescente sunt deosebit de vulnerabile la schimbările biologice şi sociale care au loc în

această perioadă precum şi la efectele acestora ca urmare a inechităţilor existente între sexe.

(Mehta, Suman, Groenen, Riet, & Roque, Francisco, 2006).

Adolescenţa este o perioadă complexă şi de cele mai multe ori nu este bine înţeleasă

nici de către adulţi şi nici de către adolescenţii înşişi. Acest lucru este valabil în special în

ceea ce priveşte sexualitatea şi sănătatea reproducerii. O serie de factori au afectat

comportamentul sexual şi riscurile legate de sănătate în ultimii ani. Acestea includ o tendinţă

aparentă a declinului vârstei la menarhă, o creştere a vârstei la căsătorie, nivele perfecţionate

de educare, schimbările în cultura valorilor aduse de transformările socio-economice rapide

cum ar fi globalizarea, urbanizarea, disponibilitatea pe scară largă şi utilizarea de tehnologii

de comunicare, rate ridicate de migrare, şi declinul în prevalenţa sistemului familiei extinse.

Ca urmare, perioada dintre maturitatea sexuală şi căsătorie a crescut în majoritatea ţărilor.

În plus, obiceiurile tradiţionale care descurajau adesea relaţiile sexuale înainte de

căsătorire au început să se erodeze. Aceste schimbări au afectat comportamentul sexual al

băieţilor şi al fetelor. Relaţiile sexuale ale femeii înainte de căsătorie erau de neacceptat în

majoritatea ţărilor deşi pentru bărbaţi, de obicei, erau iertate sau poate chiar încurajate în

unele societăţi ca făcând parte din „ritualul” de a „deveni bărbat”. Dar toate acestea s-au

schimbat iar activitatea sexuală în rândul tinerilor necăsătoriţi (atât la băieţi cât şi la fete) este

în creştere. Studiile arată că o proporţie substanţială de tineri se angajează în actul sexual

premarital în mare măsură neprotejaţi. (De Silva, 1997). Ca urmare riscul apariţiei unei

sarcini nedorite, a bolilor cu transmitere sexuală (BTS), inclusiv HIV/SIDA, a crescut

semnificativ în rândul adolescenţilor şi al tinerilor .

Schimbările socio-economice au influenţat valorile culturale care fac relaţiile sexuale

înainte de căsătorie mai atrăgătoare şi mai acceptabile pentru adolescenţi. Chiar dacă

informaţiile relativ limitate sunt disponibile în modele de sexualitate ale adolescenţilor

necăsătoriţi, unele studii furnizează informaţii utile care indică faptul că atitudinea şi

comportamentul sexual se schimbă rapid cu implicaţii serioase pe termen scurt şi pe termen

lung în ceea ce priveşte sănătatea reproducerii. .(Mehta, Suman, Groenen, Riet, & Roque,

Francisco, 2006).

În comparaţie cu starea de sănătate a copiilor şi a adulţilor, sănătatea adolescenţilor a

fost ignorată. Motivele care argumentează acest lucru este acela că adolescenţii, ca grup, sunt

în general mai sănătoşi decât alte grupuri cu toate că în diferite ţări se observă o stare de

4

sănătate relativ scăzută la fetele tinere. Se poate înţelege mai bine dacă se compară

morbiditatea şi mortalitatea la adolescenţi cu cohorte mai tinere şi mai bătrâne într-o ţară. Cu

toate acestea anumite comportamente dobândite în timpul adolescenţei au consecinţe pe

termen lung asupra sănătăţii de reproducere. Având în vedere implicaţiile enorme în domeniul

sănătăţii publice şi sociale incluzând costuri ridicate utilizate în gestionarea bolilor care se pot

manifesta mulţi ani mai târziu, este un argument puternic care susţine ideea că trebuie investit

mai mult în domeniul sănătăţii reproductive la adolescent.

Dificultatea principală a tinerei însărcinate este acela că, contextul s-a schimbat atât

de repede şi radical încât analizele şi acţiunile si politicele sociale pot fi uşor depăşite. Şi este

în continuare o sursă de controverse faptul că lumea în care cresc tinerii de astăzi este foarte

diferită de lumea în care viziunea asupra adolescenţei este dată de majoritatea factorilor de

politică contemporani.

Forţele care au adus aceste schimbări radicale sunt bine documentate şi includ

răspândirea nonvalorii, contracepţie sigure şi eficientă, liberalizarea legii avortului, progresele

realizate de femei faţă de educaţie şi egalizarea în carieră, respingerea pe scară largă a

codurilor sexuale tradiţionale ca nişte tabuuri vechi care au decăzut şi apariţia unei societăţi

in care imaginile şi mesajele sexuale au pătruns în mediu de informare. (UNICEF, 2001).

Rezultatul a fost o „revoluţie socio-sexuală”care a transformat una dintre modelele de bază ale

vieţii personale şi familiale în naţiuni industrializate.

Creşterea mediei de vârstă la prima naştere – cu cât mai multe femei continuă

studiile la un nivelul superior şi se stabilizează în carieră, vârsta medie de naştere va creşte la

peste 20, iar vârsta la care femeile încep să devină fertile se apropie acum de 30 în unele ţări

precum Olanda şi Spania.

Scăderea globală a fertilităţii schimbându-se preferinţele, creşte şansa femeii de a

face alte lucruri decât să devina mame şi dificultatea de a combina cariera cu meseria de

părinte a fost văzută în numărul mediu de copii per femeie care a scăzut de la 2,5 în 1970 la

1,6 în 1998.

Divorţul pe baza nepotrivirii de sex – sexul înainte de căsătorie şi cunoaşterea mai

multor parteneri sexuali înainte de a începe o relaţie stabilă a devenit acum o normă în

majoritatea statelor industrializate

Prelungirea perioadei de contracepţie - vârsta medie la primul contact sexual a

scăzut iar vârsta medie la prima naştere a crescut şi pentru multe femei diferenţa dintre aceste

două poate fi mai mult de 20 de ani.

5

Creşterea numărului relaţiilor de coabitare – în unele ţări precum Danemarca,

Franţa, Islanda, Noua Zeelandă, Norvegia şi Suedia, 40% sau mai mult dintre naşteri provin

de la femei necăsătorite; in Statele Unite procentul copiilor născuţi în afara căsătoriei a

crescut de 8 ori în două generaţii. (UNICEF, 2001).

Aceste sunt unele dintre cele mai evidente şi măsurabile semne ale transformării socio-

sexuale care au avut loc în lumea industrializată în mai puţin de o generaţie. Şi aceasta este o

transformare care este esenţială în contextul problemei cu privire la sarcina adolescentelor.

Există diferenţe peste tot în lume între o adolescentă de acu 30 sau 40 de ani care a

părăsite şcoală la 16 ani, s-a căsătorit la 18 ani cu binecuvântarea şi acordul familiei şi al

bisericii, a adus pe lume un copil la 19 ani şi a devenit mama şi casnică, cu un soţ care avea

loc de muncă şi un sprijin social şi familial; iar o fată de astăzi care rămâne însărcinată la 17

ani ca urmare a unei relaţii de termen scurt abandonează şcoala este dată afară din casa

părintească şi încearcă să aducă pe lume un copil singură şi fără ajutor, în sărăcie sau condiţii

precare de locuit fără sprijinul partenerului, a familiei sau a comunităţii .

Prevalenta acestui fenomen variază mult in funcţie de etnie si grupul de apartenenţa.

Este mult mai probabil ca in cazul unei sarcini neplanificate femeile aparţinând clasei de

mijloc sa facă un avort spre deosebire de femeile aparţinând unor grupuri dezavantajate. Ca

urmare a acestui fapt, cele mai multe naşteri la vârsta adolescentei aparţin unor grupuri

minoritare, dezavantajate din punct de vedere economic. Din cauza faptului ca in mijlocul

unor astfel de grupuri apar mult mai frecvent probleme cum ar fi abandonul şcolar, şomajul si

sărăcia, naşterea unui copil a unei mame adolescente are loc adesea intr-un context cu resurse

limitate din punct de vedere economic si social. (Petru Ilit, coord., 2009, p. 51)

Caracteristicele demografice si educaţionale sunt si ei factori importanţi; apartenenţa

la o etnie afectează atitudinea lor fata e apariţia timpurie a unei sarcini ( de ex. in familiile

afro-americane o astfel de sarcina este mult mai uşor acceptata decât in familiile asiatice). In

comunităţile sărace a deveni mama la o vârsta cat mai frageda înseamnă investirea in rolul de

adult. Matrick (1995) a revizuit literatura de specialitate care viza explicarea cognitiilor

ambivalente fata de maternitate in funcţie de cultura si etnie i-a arătat ca o data ce devin

mame unele mame dobândesc un statut social ridicat. Se pare ca adolescentele aparţinând

unor minoritati cu un statut socio-economic scăzut aleg mai des acest mod de ascensiune

sociala. (pp.288-295)

Dar cu toate acestea adolescenţii sunt prea tineri pentru a deveni părinţi în societatea

noastră contemporană. Putem afirma acest lucru deoarece pentru creşterea copilului este

nevoie de răbdare şi resurse care sunt achiziţionate în societate treptat o dată cu vârsta,

6

educaţia şi experienţa de viaţă. Mai mult decât atât adolescenţii sunt cei mai puţin pregătiţi

pentru a hrăni şi a creşte un copil şi mai mult decât atât să devină părinţi. Adolescenţii care au

probleme de comportament sau sunt consumatori de droguri, care nu fac faţă la şcoală, care au

puţine aspiraţii şi realizări vis a vis de propria educaţie, care trăiesc în familii, grupuri etnice

sau societăţi defavorizate au tendinţa de a-şi începe viaţa sexuală de la vârste mici, nu

folosesc metode contraceptive eficiente şi de cele mai multe ori apar sarcini nedorite.

Sarcina timpurie atunci când apare în cadrul căsătoriei rareori este privită ca o

problemă. Din potrivă este văzută ca o binecuvântare pentru tânăra femeie căsătorită,

indiferent de vârsta deoarece aste o dovadă a fertilităţii ei. Sarcina în afara căsătoriei, pe de

altă parte este percepută diferit în funcţie de mediul social. De multe ori sarcina este

recunoscută de tată şi si este urmata apoi de căsătorie.

În cele mai multe societăţi sterilitatea este privită cu dispreţ prin urmare este de dorit

ca o femeie să dovedească fertilitatea înainte de căsătorie. Sarcina adolescentei indiferenta

dacă este în cadrul căsătoriei sau nu este prin urmare acceptată de multe societăţi. Totuşi în

tarile islamice situaţia este privită într-o lumină complet diferită. Relaţiile sexuale înainte de

căsătorie sunt condamnate pe scară largă iar familiile acceptă căsătoriile foarte devreme

tocmai pentru a evita apariţia sarcinilor în afara căsătoriei. (Locoh, Therese, 2000). În

România comunităţile rome sunt cele care adoptă, în special, stilul tradiţional de viaţă

(Moisa, 2000), şi tind să încheie căsătoriile la o vârstă mult mai fragedă decât cele pe care le

încheie indivizii de altă etnie, de aici rezultând o rată crescută a natalităţii (dublă faţă de rata

natalităţii la nivel naţional) şi, implicit, rate crescute ale natalităţii premature, respectiv ale

mortalităţii infantile (neonatale si postnatale). (Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, 2000)

Alte probleme care apar la sarcinile timpurii au fost adesea raportate ca fiind asociate

cu rezultate negative ale sarcinii, în special cu greutate mică la naştere, sugari mici pentru

vârsta gestaţională (SGA) si prematuritate (van der Klis KA, Westenberg L, Chan A, et al.

2002;26:125–31). Unii cercetători au descoperit faptul că mamele adolescente mai tinere (cu

vârste mai mici de 16 ani) au riscuri deosebit de ridicate. Există mai multe controverse asupra

acestui fapt şi anume dacă riscurile asociate cu maternitatea adolescentei sunt atribuite

factorilor biologici, stilului de viaţă sau condiţiilor socio-economice. (Chandra PC, Schiavello

HJ, Ravi B, et al. 2002;79:117–22.). În acest context aceste din urmă ar evidenţia un

comportament al sănătăţii materne si anume dietă săracă, fumatul, consumul de alcool,

îngrijire parentală inadecvată şi suferinţa provocată de stresul emoţional. Din păcate insa

studii asupra sănătăţii care să indice în mod clar pericolul sarcinii pentru adolescente nu au

7

fost încă pe deplin dezvoltate şi nici cele legate de riscurile pe care le implică avorturile

ilegale, soluţie folosită de tinere în cele mai multe cazuri.

Statisticile arata că în 2008 unu din şapte avorturi (14,2%) in UE 27 au fost făcute de

fete sub 20 de ani, adică 170.932 de avorturi si incluzând restul Europei numărul avorturilor

se ridica la 338.217, (167.285 de avorturi au fost făcute de adolescente în alte tari ale Europei

care nu fac parte din Uniune). Regatul Britanic este tara din UE 27 care are cel mai ridicat

număr de avorturi la adolescente 46.897, apoi vine Franţa cu 31.779, Spania 14.939,

România 14.316 si Germania 13.775

Ţările cu o rată scăzută a natalităţii la adolescente tind să fie ţările care s-au îndepărtat

de valorile tradiţionale sau ţările care au îmbrăţişat transformările “socio–sexuale” dar care au

luat de asemenea măsuri de sprijinire a tinerelor pentru a face faţă. Prin acelaşi raţionament,

acele ţări cu rata cea mai ridicată a natalităţii adolescente tind să fie acelea care au păstrat

valorile tradiţionale, în timp ce pregătea tinerii pentru lumea nouă şi diferită în care se afla.

2008

170.932;

14,15%1.036.713;

85,85%

Abortions girls under 20 Abortions other ages

Source: Institute for Family Policies (IPF)

draw n from EUROSAT and National data

200846.897

31.779

14.939 14.316 13.775

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

Nu

mb

er

of

Ad

ole

sc

en

t A

bo

rtio

ns

United Kingdom France Spain Romania Germany

Source: Institute for Family Policies (IPF)

drawn from EUROSAT and National data

8

Adolescentele cresc şi se dezvoltă într-o prosperitate relativă. Este mulţumita să se

descurce la şcoală, are aşteptări rezonabile cu privire la nivelul superior de educaţie şi o

carieră plină de satisfacţii şi îşi doreşte să fie înconjurată de prieteni şi familie care au aceleaşi

aşteptări. Dacă ea decide să-şi înceapă viaţa sexuală ea vrea să ştie despre riscuri şi despre

tipul de relaţie care să-i permită să discute cu partenerul despre contracepţie. Dacă în ciuda

tuturor ea rămâne însărcinată, este probabil, ca ea să vadă în naşterea unui copil ceva care îi

va schimba viaţa în mod semnificativ dar şi mod negativ. Din aceste motive este puţin

probabil ca să-şi dorească să devină mama. (UNICEF, 2001).

Însă consecinţele socio-culturale şi de sănătate al comportamentului sexual neprotejat

al adolescenţilor care sunt mult mai severe pentru fete decât pentru băieţi şi sunt asociate in

principal, pe lângă sarcini nedorite, ITS-HIV_SIDA mai au şi repercusiuni sociale aferente

pentru femei cum ar fi renunţarea forţată la educaţie, oportunităţi economice scăzute şi

condamnarea socială de către comunitate.

În scopul diminuării acestei situaţii, este necesară o conlucrare activă între instituţiile

cu răspunderi în domeniu, respectiv MFES, Ministerul Sănătăţii Publice, Ministerul Educaţiei,

Cercetării şi Tineretului şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.

Acestea ar trebui să iniţieze şi să deruleze ample campanii, coordonate de psihologi, de

conştientizare a adolescentelor asupra efectelor nefaste şi traumelor pe care le pot îndura

minorele care devin mame. Este nevoie, de asemenea, de o analiză pragmatică a situaţiei

fetelor care au devenit mame, întrucât se constată că acestea provin atât din familii

destrămate, cât şi din familii normale, în care fetiţa a fost neglijată afectiv şi a căutat afecţiune

într-o relaţie cu un băiat, sau chiar cu un bărbat. Îngrijorător este faptul că micuţii născuţi de

minore preiau din mers modelul de viaţă dezordonată de la mamele lor, iar de aici până la

proliferarea acestui fenomen nu mai este decât un mic pas..

http://m.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma

Putem spune ca aceste riscuri pot fi evitate în mare măsură prin dezvoltarea şi

implementarea pe scară largă a intervenţiilor preventive care vizează nu numai adolescenţii ci

şi părinţii şi bunicii din comunitate pe lângă furnizorii de politici naţionale şi managerii de

program.

9

Bibliografie

1. Chandra PC, Schiavello HJ, Ravi B, et al. Pregnancy outcomes in urban teenagers.

Int J Gynaecol Obstet 2002;79:117–22.

2. De Silva W. (1997). "Socio-cultural factors, changing marriage patterns and policies

affecting adolescents and youth, including their reproductive health", paper prepared for the

ESCAP Expert Group Meeting on Adolescents: Implications of Population Trends,

Environment and Development, 30 September - 2 October 1997

3. Ilut, Petru, coord, 2009, Familia monoparentala in Romania si fenomene conexe,

Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca

4. Locoh, Therese. (2000). "Early Marriage And Motherhood In Sub-Saharan Africa."

WIN News.'.' Retrieved July 7, 2006.

5. Mehta, Suman, Groenen, Riet, & Roque, Francisco. United Nations Social and

Economic Commission for Asia and the Pacific. (1998). Adolescents in Changing Times:

Issues and Perspectives for Adolescent Reproductive Health in The ESCAP Region.

Retrieved July 7, 2006.

6. Merrick, E.N. (1995), Adolescent childbearing as career “choice”: Perspective from

an ecological context. Journal of Counseling and Development,

7. Moisa, Florin (2000). Experienţe, Realizări şi Perspective asupra Programelor

pentru Romi - Cluj Napoca, Seminar internaţional având ca temă problematica romilor,

ianuarie 2000.

8. van der Klis KA, Westenberg L, Chan A, et al. Teenage pregnancy: trends,

characteristics and outcomes in South Australia and Australia. Aust N Z J Public Health

2002;26:125–31.

9. UNICEF. (2001). A League Table of Teenage Births in Rich Nations Retrieved

July 7, 2006.

10. Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. Cercetarea făcută în 1998 – Centrul de

Resurse pentru Acţiune Socială

10

11.Institute for Family Policies (IPF) 2010, drawn from EUROSAT and National data

12. http://m.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma/2.oct.2010