PANSAMENTUL

Definitie = act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilorObiective: • favorizarea vindecării rănilor  • prevenirea infecţiei • aprecierea procesului de vindecare • protecţia plăgii impotriva factorilor mecanici Conditiile unui bun pansament: a) Să fie făcut in condiţii aseptice 

se folosesc materiale de protecţie şi instrumente sterile se spăla şi dezinfecteaza mainile, se imbrăca mănuşi sterile se servesc materialele folosind pense nu se introduc in casoletă sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plagă; nu se folosesc aceleaşi instrumente la alti pacienţi b) Să fie absorbant  sa asigure absorbţia secreţiilor pentru a favoriza cicatrizarea se folosesc comprese de tifon şi vată hidrofilă c) Să fie protector se acopera plaga cu comprese sterile şi vată se asigura că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgi cu cel puţin 1-2 cm

dacă zona este expusă microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai grosde tifon şi vată; d) Să nu fie dureros  se acţioneaza cu blandeţe şi răbdare  se administreaza un calmant la recomandarea medicului dacă situaţia o cere se spăla plaga prin turnare şi se absorbe surplusul de lichid şi secreţiile prin tamponare nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaţia şi a nu produce durere se asigura limitarea mişcărilor in acea zonă dacă există indicaţii in acest sens

e) Să fie schimbat la timp  se verifica indicaţia medicală cu privire la schimbarea pansamentului;  se schimba cat mai rar pansamentul la plăgile chi rurgicale atunci cand se menţine curat şi uscat

- în cazul plăgilor secretante schimbaţi pansamentul ori de câte ori este nevoie ;- anunţaţi medicul şi curăţaţi plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără altă cauză , schimbaţi

pansamentul cu această ocazie .

TIPURI DE PANSAMENTE

Pansament protector

Acoperirea unei plăgi care nu secretă , nu prezintă tub de dren ( plagă operatorie , locul unei injecţii sau puncţii , locul unde este montat un cateter venos ) pentru a realize protecţie faţă de mediul înconjurător

Pansament absorbant

Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată Dacă medical montează tub de dren, notaţi cantitatea de lichid eliminată

Pansamentul ocluziv

Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoţite de leziuni osoase peste care se aplică aparatul gipsat pentru imobilizare .

Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră

Pansament compresiv

Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulaţii în caz de entorsăsau pentru reducerea unei cavităţi superficiale după puncţionare

Peste comprese se aplică un strat mai gros de vată astfel încât să se acopere reliefurile osoase şi compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu împiedice circulaţia de întoarcere

Pansament umed   se folosesc cu scop antiinflamator este contraindicate in plagile care secreta abundent,deoarece favorizeaza secretia si provoacă dermite,

piodermite, foliculite

 Materiale necesare pansamentelor tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuţa pentru pansamente; trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfecichirurgicale, stilete butonate,

sonde canelate;bisturiu casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese tuburi de dren sterile mănuşi sterile muşama, aleză soluţii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,betadine,alcool medicinal);pentru

plaga(apa oxigenata3%,rivanol1%o,cloramina,acid boric2-4%) medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plasă adezivă, soluţieadezivă, ace de siguranţă tăviţa renală

 

Pregatirea pacientuluia) psihica

se informeaza pacientul asupra necesităţii efectuării pansamentului se explica modul de desfăşurarea al procedurii se obţine consimţămantul b) fizica poziţionarea pacientului in funcţie de segmentul ce trebuie pansat se alege poziţia de decubit pentru a evita lipotimia se asigura intimitatea pacientului dacă este cazul Executia pansamentului

spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor se iau din trusă 2 pense sterile

 primul timp

indepărtarea pansamentului vechi fără a produce durere.dacă este lipit se inmoaie cu apă oxigenată sau ser fiziologic; se observa plaga

se dezinfecteaza tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool iodat. Ştergerea se va face de la plagă spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita contaminarea 

al doilea timp-tratarea plagii se spală plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluţiile dezinfectante recomandate;

se absorb secreţiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durerese dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi se şterge apoi

cu un tampon uscat se efectueaza in continuare tratamentul plăgii in funcţie de natura şievoluţia acesteia, aplicand medicamente dacă sunt recomandate; 

al treilea timp se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaşeasca marginea plăgii cu 1-2 cm şi aplicaţi desupra un strat subţire de vată dacă este necesar se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind unprocedeu adaptat regiunii (circular, in spirală, in evantai, cu faşă răsfrantă, in spic)

Ingrijirea pacientului se aşeza pacientul in poziţie comodă şi se pune regiunea lezată in repaus  se observa faciesul şi comportamentul la durere  se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jenezecirculaţia Reorganizarea locului de munca deseurile infectioase - comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi se colecteaza la locul de producer in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoare-intepatoare- cutii galbene din plastic,specific de unica folosinta deseurile nepericuloase (ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalajedin material plastic-se colecteaza la locul de producer in saci depolietilena de culoare neagra instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizar

Bandajarea = metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon delungimi si latimi diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in careeste situata.

Materiale necesareo Fese de tifon de mărimi diferite (lăţimi intre 5 şi 25 cm, lungimi intre2 şi 5 m)

  o Feşe elastice  o Foarfece  o Ace de siguranţă, plasă, leucoplast

 Reguli pentru o infasare corectao Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stangao Se deruleaza de la stanga la dreaptao Turele de fasa nu trebuie sa faca cuteo Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana darnici prea largao Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacinain sensul circulatiei venoaseoSe evita miscarile inutileoSe executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu sporisuferinta bolnavuluioFixarea prin nod nu trebuie sa jenezeoSe incepe si se termina cu ture de fixare

Caracterele unui bun bandajo sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizareao sa fie elastic,suficient de stranso sa fie estetic

Realizarea turelor de fixareo se aplica oblic sub pansamento se intersecteaza cu o tura circularao se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circularao primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in afara cazurilor cand nu este

posibil acest lucru)o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cmde pansament

Tipuri de bandajare:o circulara,o in spirala,o in forma cifrei 8,o în spic de grâu

o în evantai

Înfăşarea în spirală

Înfăşarea circulară Se suprapun turele de faşă una peste alta Este indicată în regiunile cilindrice : gât , torace, articulaţia pumnului Acest tip de bandaj se utilizează şi la realizarea hemostazei ;

Înfăşare în spirală Se conduce faşa şerpuind şi acoperind turele o treime , răsfrângând faşa pe alocuri prin tehnica numită “

semnul policelui” Se începe cu 2 -3 ture de fixare apoi sub formă de spirală , cu acoperirea turei precedente la 2/3 Este indicată pentru member ( gambă , antebraţ) regiuni troconice şi suprafeţe întinse ;

Înfăşare în forma cifrei “ 8” Se începe cu ture circulare sub articulaţie Se trece oblic peste articulaţie şi se conduc asupra articulaţiei alte ture circulare Se revine oblic sub articulaţie , intersectând prima diagonală Se continuă de câteva ori şi se termină înfăşarea deasupra articulaţiei cu ture circulare Sunt indicate pentru înfăarea regiunilor articulare : articulaţia cotului , piciorului , pumnului

Înfăşarea „ în spic de grâu ” sau „ spica” Se foloseşte pentru regiunile articulare : scapulo – humerală, inghino – abdominală, cot, picior , pumn; Se începe cu ture circulare deasupra articulaţiei Faşa se conduce în forma cifrei „8” , fiecare tură acoperind pe cea de dinainte cu 1/3 sau 2/3 Se termină cu ture circulare

Înfăşarea în evantai Se foloseşte patru articulaţii ( cot genunchi călcâi) Se începe cu două ture circulare deasupra articulaţiei Se continuă cu ture oblice descendente , în aşa fel încât să se suprapună la distanţe mai mici în plică i

mai mari în partea expusă ajungând circular la nivelul liniei articulare şi apoi oblige sub articulaţie Se încheie cu două ture circulare şi se fixează cu ac de siguranţă , leucoplast.

Înfăşarea în evantai

Înfăşarea în „spic de grâu” sau „ spica”

Înfăşarea în forma cifrei „ 8 ”

BANDAJAREA PE REGIUNIInfasarea capului- capelina

Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu manastanga coltul fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand liberepavilioanele auriculare.

Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circularpentru a-l fixa. Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu tureoblice,fixate cu ture circulare,pana la

infasarea complete a capului Se incheie cu doua ture circulare Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate

Bandajarea plagilor gâtului. a. Plasaţi o compresa peste plaga.b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss

Înfasarea nasului-prastia Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune deaproximativ 5cm nedespicata,ce va

servi la acoperirea nasului Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada inregiunea occipital Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe celesuperioare si se fixeaza in

partea posterioara a capului,realizand astfel oprastie

Infasarea barbiei-capas trul se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune deaproximativ 5cm nedespicata se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga inregiunea fruntii se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libereurechile

Înfasarea ochilor (monoocu lar,binocular)- prin ture successive oblice si circularBandajarea gatului -circularCeafa- circularBandajarea toracelui si abdomenului - circularSanii  –  bandaj in spica

Membrul inferior -coapsa si bazinul - in spica simpla sau dubla,genunchiul in evantai sau in “8”,glezna in “8”

La nivelul acestor regiuni, bandajul este in formă de spică. Fixarea iniţială se face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliace se trece oblic peste regiunea inghinală, pe faţa internă, posterioară şi externă a radacinii coapsei de unde urcă iar oblic, peste regiunea inghinală realizând prima spică ce se continuă printr -un nou circular pe abdomen dus apoi oblicpeste regiunea inghinală până se acoperă.

.Infasarea perineului- bandajare in “T” • se efectuaza cu ajutorul a două feşe. • prima se trece în jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace înnodându -se.• ea va servi ca sprijin pentru a doua faşa care se trece dublu între coapse,

Bandajul bont ului de amputaţie

Pentru bandajul bontului de amputaţie se foloseşte tehnica înfăşării recurente cu 2 feşi sau înfaşarea cu o faşă.

Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plagă, după care se rasfrângefaşa antero -posterior, caşi în cazul calotei craniene, pâna se acoperă tot  pansamentul fixând turele rasfrânte cu ture circulare

Alte mijloace de fixare a pansamentului Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi Esarfa Tesaturi tubular elastice Material adezive

Bandajare a si fixarea unui obiect penetrant Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant. Stabilizati obiectul cu comprese.Plasati bandajul peste comprese

HEMORAGIILE si hemostaza provizorie

HEMORAGIAScurgerea sângelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie

Clasificare : In functie de va sele care au fost sectionate

arterială: în care sângele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tâsneste ritmic, sincron cu bataile inimii;

venoasă: sângele de culoare rosu închis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta;

capilară: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a hemoragiei;

Dupa locul un de se scurge sangele : externe, in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange interne, in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex:cavitatea abdominal,toracica etc). exteriorizate- intr-un organ care comunica cu exteriorul ,caracterizate prin hemoragie interna într -un

organ cavitar, urmata de eliminarea sângelui la exterior pe cai naturale- epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;- otoragie -hemoragie din urechi - hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de sânge amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare;În hemoragii puternice poate fi sânge rosu, proaspat, nealterat, sau însângerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (cândsângele stagneaza în stomac).- melena: exteriorizarea sângelui acumulat în tubul digestiv, prindefecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei.-rectoragie -hemoragie din rect- hematuria : reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar,exteriorizat prin mictiune-hemoptizie -sangele se scurge prin gura provenind din caile respiratorii, rosu deschis, spumos, aerat  In functie de can titatea de sange pierduta putem distinge :

mica: se pierde o cantitate de sânge pâna la 500 ml medie: se pierde 500- 1000 ml de sânge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli în ortostatism; mari : cantitea de sânge pierduta 1000 -1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, t ahicardie,

transpiratii reci, hipotensiune arteriala, t ahipnee; cataclismice : pierderi de sânge de peste 1500 -2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;

HEMOSTAZA PROVIZORIE

HEMOSTAZA = oprirea hemoragiei Hemostaza poate fi:

- spontană- provizorie - medicamentoasă- definitivăhemostaza provizorie , realizabilă pe mai multe căi:

compresie manuală sau digitală; pansament compresiv; flectarea puternică a extremităţii aplicarea garoului

pensarea vasului sângerând .

Compresiunea manuală sau digitală

Artera rănită va fi comprimată numai dacă apăsarea se exercită în regiunile în care ea trece în apropierea unui plan osos. În funcţie de calibrul vasului şi de profunzimea la care se află apăsarea va fi executată cu degetul mare , cu celelalte degete ale mâinii sau cu pumnul.

Compresiunea digitală se foloseşte în prima urgenţă până ce s-au procurat materialele necesare pentru obţinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici : cu ajutorul pansamentului compresiv , garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sângerează.

Locurile de elecţie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii trebuie bine cunoscute de cel care aplică metoda. când rana se află pe frunte, compresiunea se face pe artera temporală superficială

care trece imediat inaintea urechii. când rana se află pe creştetul capului, compresiunea se face de o parte şi de alta a marginilor

rănii în rănile din regiunea temporală (părţile laterale ale craniului), compresiune imediat deasupra

şi în spatele pavilionului urechi în rănile de la obraz, buze, pe suprafaţa exterioară a nasului; comprimarea arterei faciale (la

mijlocul mandibulei) în hemoragiile din regiunea gâtului şi a feţei: comprimarea arterei carotide, anterior de

muşchiul sternocleidomastoidian pentru hemoragiile din regiunea umărului a articulaţiei umărului sau a axilei : se va

comprima artera subclaviculară deasupra claviculei, pe prima coastă în rănile sângerânde ale braţului, antebraţului : comprimarea arterei humerale  – pe faţa

interă a braţului, între muşchii biceps (anterior)şi triceps (posterior). În funcţie de nivelul la care se află rana, apăsarea se face:

în axilă, pe faţa internă la jumătatea braţului sau la plica cotului

în rănile sângerânde ale mâinii, palmei , comprimarea arterei radiale se face cu un deget, pe partea externă a plicii pumnului, şi cu un al doilea deget pe partea internă a aceleeaşi plici a pumnului, pe artera cubitală

C â n d r a n a s e a f l ă l a membrul inferior:în sângerarea rănilor dinregiunea inghinalăcompr imarea va su lu i s e f a cepe p l i u l i ngh ina