Palatul episcopal Huºi - cjvs.eu fileSituat în estul României, la graniþa cu Republica Moldova,...

Judeþul Vaslui

I t i n e r a r c u l t u r a l , t u r i s t i c º i r e l i g i o s

Judeþul VasluiItinerar cultural, turistic ºi religios

Palatul episcopal Huºi

Situat în estul României, la graniþa cu Republica Moldova, judeþulVaslui este una dintre zonele mai puþin cunoscute ale þãrii. Rãsfoindaceste broºuri veþi descoperi cã regiunea are un potenþial deosebit,atât turistic, cât ºi economic. Deºi problemele ridicate de ºomaj ºinivel de trai nu au fost soluþionate încã, semnele redresãrii au începutsã aparã. Datoritã costului scãzut al mâinii de lucru, dar ºi apropieriide locaþiile industriale din cele mai bogate centre economice dinregiune (Iaºi ºi Bacãu), judeþul Vaslui poate prezenta interes pentruinvestitori. Situarea sa în apropierea unui aeroport internaþional(Iaºi, aflat la 75 de kilometri distanþã) constituie un avantaj impor-tant. În momentul în care România se va integra în UniuneaEuropeanã, aderare prevãzutã sã aibã loc în 2007, Vasluiul vareprezenta o parte din graniþa de est a Uniunii, ceea ce-i va conferi omai mare responsabilitate, dar îl va face în acelaºi timp mai atractivca punct de legãturã cu þãrile din fosta URSS.

Introducere

foto

: V

alen

tin

Pop

a

Deºi figureazã printre puþinele judeþedin România fãrã resurse naturale,Vasluiul dispune de alte tipuri debogãþii. Situat în Podiºul Moldovei,într-o zonã pitoreascã de dealuridomoale ºi câmpii fertile, Vasluiul areun sol ideal pentru agriculturã.Podgoriile ºi livezile de pomi fructiferiau fost cândva celebre în þarã. Pãdurilede foioase (în special cele de stejar), încare pot fi organizate partide de vânã-toare, iazurile ºi lacurile bogate în peºte,peisajele pot deveni puncte de atracþiepentru turiºtii dornici sã cunoascãlocuri autentice, cu iz arhaic.Valea Similei, între Bârlad ºi mãnãstireaFloreºti, cu dealuri împãdurite, din ceîn ce mai abrupte, creeazã impresia unuipeisaj submontan. Valea Racovei, întreVaslui ºi Mãlineºti, este una dintre celemai pitoreºti din judeþ. Aici se gãsescpãduri bogate în mistreþi, precum ºi unsit arheologic, unde au fost descoperiteurme ale trecerii bastarnilor, primapopulaþie migratoare germanicã pe teri-toriul României de astãzi. Pe Valea Sacã, în comuna Pãdureni, seaflã aproximativ ºase hectare de coastãaridã, utilizatã în prezent ca pãºune,unde cresc peste 200 de specii de planteangiosperme, dintre care 37 de speciiunice în flora Moldovei. Cu investiþiiminime, zona, reprezentând cea mainordicã rezervaþie de stepã propriu-zisãdin România, ar putea fi introdusã încircuitul turistic. Deºi aici crescnumeroase specii rare caracteristicepajiºtilor ºi sãrãturilor de stepã,regiunea nu a fost declaratã, deocam-datã, rezervaþie botanicã.

Judeþul Vaslui • Itinerar cultural, turistic ºi religios

Rezervaþii naturaleRezervaþia paleontologicã de la Mãluº-teni, situatã la 55 de kilometri de oraºulVaslui, este una dintre cele mai bogaterezervaþii de acest gen din România,cuprinzând numeroase fosile de mai-muþe, antilope, cãmile, þestoase, rechini,broaºte þestoase de talie mare, cãprioare.Multe dintre speciile de la Mãluºteni aufost semnalate pentru prima oarã înpaleontologie. O altã rezervaþie de fosile,din pleistocen, se aflã la NisipãriaHulubãþ, la marginea de nord a munici-piului Vaslui, unde, pe lângã fosile demamifere a fost gãsitã ºi o bogatã faunãde nevertebrate pleistocene.În Pãdurea Hârboanca, de la Brãhãºoa-ia, la 16 kilometri nord-vest de Vaslui,vizitatorii pot vedea numeroase specii destejar, în vreme ce lângã Coroieºti se aflão altã rezervaþie botanicã. Pãdurea Bã-deana, idealã pentru excursii, reprezintãunul dintre puþinele vestigii ale întin-selor pãduri de silvostepã din trecut, iarpe Movila lui Burcel se întâlnesc nume-roase plante rare din flora Moldovei. În judeþul Vaslui se întâlnesc ºi arboriseculari, ocrotiþi de lege, dintre careamintim: plopul de la Rafaila, unic înþarã prin proporþiile sale impozante,având o circumferinþã a trunchiului de14 metri. Localnicii spun cã plopul ar fidin vremea lui ªtefan cel Mare. LaTolontan, în comuna Dimitrie Cante-mir, poate fi admirat un stejar impunã-tor, de peste 400 de ani vechime, careare o coroanã cu un diametru de peste35 de metri ºi o înãlþime de 30 demetri. La Buneºti-Valea Chinanului,chiar în jurul cabanei de vânãtoare, seaflã 173 de stejari brumãrii, cu vârstecuprinse între 200 ºi 500 de ani.

2 • 3

foto

: Sor

in B

rînz

ei


Vestigii anticeÎn ruinele vechii cetãþi geto-dacice de la Buneºti a fost descoperit untezaur impresionant, iar la Arsura au fost dezgropate ruinele uneifortãreþe din secolele IV-II î.H., consolidatã cu valuri de pãmânt ºiziduri de piatrã.

Statuia lui ªtefan cel Mare de la Podul Înalt

4 • 5

Bãtãlia de la Podul Înaltvictorie cu rãsunet în Europa

De Vaslui se leagã obþinerea uneia dintre cele maiimportante victorii militare din istoria românilor.Cetate de scaun a Moldovei, în secolul al XV-lea, alã-turi de Suceava, Vasluiul era, datoritã poziþiei sale,locul cel mai potrivit pentru supraveghereamiºcãrilor principalilor adversari ai vremii, turcii ºitãtarii, pentru pregãtirea rezistenþei ºi organizareacontraloviturilor. Pe aceste meleaguri, la Podul Înalt,ªtefan cel Mare a învins, în 1475, oºtile otomane,conduse de Suleiman Paºa, mult mai numeroase ºimai bine înarmate. Ecourile acestei bãtãlii s-au fãcutauzite atunci în întreaga Europã ºi l-au determinatpe Papa Sixt al IV-lea sã-i scrie domnitorului român,numindu-l "verus christianae fidei athleta" (adevãratatlet al credinþei creºtine). Lupta de la Podul Înalteste consideratã de unii istorici drept cea mai usturã-toare înfrângere suferitã de Imperiul Otoman pânã laasediul Vienei. Astãzi, principalul investitor strãin în judeþul Vasluieste Turcia. În amintirea evenimentului din 1475 a fost înãlþatã,la Bãcãoani, în apropiere de Vaslui, statuia ecvestrãa lui ªtefan cel Mare, dezvelitã în 1975.Monumentul, opera sculptorului bucureºtean Mirceaªtefãnescu, are o înãlþime de 6,90 metri, este turnatîn bronz, cântãrind 19 tone ºi a fost ridicat pe unsoclu impunãtor, la 30 de metri deasupra ºoselei.

Bãtãliile purtate de-a lungul secolelor, istoriazbuciumatã a acestei pãrþi a Europei, au ruinatcastelele. În secolul XX, comunismul a schimbatºi el faþa aºezãrilor vasluiene. În vreme ce sateleau cunoscut durerea colectivizãrii forþate, oraºeleºi-au modificat ºi ele faþa, multe dintre clãdirilevechi fiind demolate. Blocuri ºi construcþii mo-derne s-au înãlþat pe locul fostelor case, care, deºiîn multe cazuri nu erau monumente arhitecto-nice, aveau o frumuseþe aparte ºi o bogatã încãr-cãturã sentimentalã. A fost cazul casei luiConstantin Þurcanu, figurã legendarã, cunoscutãîn întreaga þarã drept Peneº Curcanul – luptãtorîn Rãzboiul de Independenþã din 1877-1878.

Comunismul schimbã faþa Vasluiului

Vaslui – veche capitalã a Moldovei,astãzi centru modern


O parte dintre vestigiile trecutului s-au pãstrat însã pânãastãzi. La Curþile Domneºti de la Vaslui, construite deAlexandru cel Bun ºi dezvoltate de ªtefan cel Mare, sãpãturilecontinuã an de an, ºantierul de aici constituind o adevãratãºcoalã de arheologie. Au fost recuperate elemente de mare va-loare artisticã, în special cahlele cu scene de viaþã feudalã. LaVaslui s-a constituit de altfel, în secolul al XV-lea, prima ºcoalãde artã post-bizantinã, care a interpretat datele iconograficebizantine în picturã, broderie, miniaturã. Biserica „Sf. Ioan Botezãtorul“, ctitorie a lui ªtefan cel Mare, afost realizatã în stil moldovenesc, o îmbinare creatoare întrestilul gotic ºi cel bizantin, între elementele arhitectonice occi-dentale ºi cele de iconografie ortodoxã. Mai pot fi admirateCasa Ghica, cea mai veche clãdire laicã din oraºul Vaslui,aparþinând Elenei Ghica, sora ultimului domnitor al Mol-dovei, Grigore Ghica, Palatul Mavrocordat, ridicat la sfârºitulsecolului al XIX-lea, bogat ornamentat, fostã proprietate a luiGheorghe Mavrocordat, casele Mãdârjac ºi Ornescu, realizatede meºteri italieni ca Delcasse ºi Beinot, semnificative pentruimaginea oraºelor româneºti din secolul al XIX-lea.

Casa Ghica – Vaslui

Muzeul judeþean „ªtefan cel Mare“

Biserica Sf. Ioan Botezãtorul

Printre instituþiile de culturã, Muzeul Judeþean „ªtefan celMare“ din Vaslui ocupã un loc aparte; clãdirea cuprinde secþiide arheologie, istorie medievalã ºi contemporanã, etnografie,artã plasticã, precum ºi un salon al umorului „ConstantinTãnase“ – denumit astfel în memoria întemeietorului teatruluiromânesc de revistã. În faþa Casei de Culturã „ConstantinTãnase“ din Vaslui este amplasat bustul artistului, realizat înmarmurã de sculptorul Marcel Guguianu. Începând din 1970,în oraº are loc, în fiecare an cu soþ, un Festival naþional deumor.Biblioteca judeþeanã „Nicolae Milescu Spãtarul“, cu cele peste280.000 de volume, joacã un rol important în viaþa culturalãa Vasluiului. Înfiinþatã în 1951, biblioteca dispune acum deun fond valoros de carte rarã, cãrþi religioase din secolele alXVII-lea ºi al XVIII-lea, volume cu autograf ale marilor clasiciromâni precum ºi de colecþii complete de reviste apãruteînainte de 1945.În apropierea oraºului se poate vedea Movila lui Burcel, formaþi-une naturalã pitoreascã, cunoscutã pentru legenda despre unþãran înzestrat cu pãmânt de ªtefan cel Mare. Se spune cã dom-nitorul Moldovei s-a întâlnit cu un þãran care ara de zor o movilã

Palatul Mavrocordat

Muzeul Judeþean „ªtefan cel Mare“

de pãmânt, duminica. Întrebat de domnitor,þãranul rãspunde cã nu are pãmânt ºi cã, pen-tru a-ºi hrãni familia, trebuie sã munceascã dingreu la fratele sãu. ªtefan îl împroprietãreºte ºidã totodatã un decret care interzice munca lacâmp duminica. Legenda se pare cã are unsâmbure istoric, în zonã existând o familie cunumele Burcel (sau Purcel), care a stãpânitmoºii ºi a dat þãrii dregãtori de seamã, pierzân-du-ºi însã proprietãþile în secolul al XVII-lea.Aici mai existã o rezervaþie botanicã, cecuprinde numeroase specii rare din floraMoldovei. În fiecare an, la data de 21 mai, peMovila lui Burcel are loc un festival folcloric,cu formaþii ºi interpreþi din mai multe judeþeºi, uneori, ºi din Republica Moldova.

8 • 9

Movila lui Burcel

Biblioteca judeþeanã „Nicolae Milescu Spãtaru“

Veche aºezare urbanã, Bârladul a fost multãvreme reºedinþa marelui vornic al Þãrii de Jos,care guverna jumãtatea sudicã a Moldovei. De-alungul secolelor ºi-a pãstrat importanþa de centrucomercial, meºteºugãresc ºi mai ales cultural, locde sorginte sau formare pentru multe persona-litãþi care s-au remarcat în mai multe domenii(între acestea, domnitorul Alexandru Ioan Cuza,primul domnitor al României, dupã Unirea din1859, dar ºi Gheorghe Gheorghiu-Dej, primulºef de stat dupã instaurarea comunismului). Da-toritã numeroaselor lãcaºuri de cult de o deose-bitã frumuseþe, Bârladul a fost considerat unoraº al bisericilor. Dintre acestea se remarcã Bise-rica „Adormirea Maicii Domnului“, cunoscutã ºisub denumirea de „Biserica Domneascã“, ridi-catã de domnitorul Vasile Lupu pe locul uneiconstrucþii mai vechi, din vremea lui ªtefan celMare. Clãdirea a fost deterioratã de cutremuruldin 1802 ºi refãcutã. Pictura din interior, reali-zatã în stil bizantin, aparþine pictorului Teodo-rescu-Argeº ºi a fost executatã în 1937. Biserica Sf. Gheorghe a fost construitã iniþial dinlemn, în 1775 ºi reclãditã ulterior de breasla blã-narilor din oraº. Din banii câºtigaþi din cerºit, unbârlãdean a ridicat turnul masiv de la intrarea înbisericã, în care a locuit tot restul vieþii. Pe locul spânzurãtorii Þãrii de Jos, locuitorii ora-ºului au înãlþat Biserica Sfinþii Voievozi (1806),pentru iertarea sufletelor osândiþilor la moarte.

Bârlad oraºul bisericilor

Biserica Sf. Dumitru


Biserica Sf. Ilie

Biblioteca publicã din Bârlad a luat fiinþã în1906, la iniþiativa unor intelectuali bârlãdeni,care, în urma unui apel, au reuºit sã strângã 300de volume. Instituþia poartã numele donatoruluiimobilului, moºierul-filantrop Stroe Belloescu.Acesta a trãit toatã viaþa dintr-un salariu de pro-fesor de matematicã, cheltuindu-ºi averea pe lu-crãri de binefacere. Belloescu a sfârºit tragic, tor-turat de tâlhari, care-l mai credeau încã bogat.Biblioteca are un valoros fond de carte veche. Unalt monument important este Muzeul Vasile Pâr-van, aflat în clãdirea fostei Prefecturi, ridicatã înstil neoclasic de arhitecþi italieni în 1899.Muzeul cuprinde trei secþii: de artã, ºtiinþelenaturii ºi istorie. Într-o aripã a clãdirii se aflã ºiTeatrul „Victor Ioan Popa“, înfiinþat în 1955.Cu sute de reprezentaþii din diverse genuri dra-matice, teatrul din Bârlad joacã un rol esenþial înviaþa culturalã a oraºului. Tot aici se aflã al doi-lea liceu ca vechime din întreaga Moldovã, Liceul„Gheorghe Roºca Codreanu“ ºi Monumentuldoctorului Constantin Codrescu, sculpturã înmarmurã semnatã de Frederik Storck. În oraº semai pãstreazã o serie de clãdiri monumentale saude importanþã culturalã cum ar fi Casa Sturza.


Biserica Adormirea Maicii Domnului

Liceul Gheorghe Roºca Codreanu

Biblioteca municipalã „Stroe Belloescu“ Bârlad

Grãdina Publicã, îmbogãþitã cu unparc zoologic cu peste 70 de specii deanimale, reprezintã una dintre celemai vechi atracþii ale oraºului.

12 • 13

Muzeul Vasile Pârvan

Parcul Zoo Bârlad

Înconjurat de podgorii mult apreciate de Dimitrie Cantemir, oraºul Huºi este un centru viticol de tradiþie ºi,totodatã, sediul unei vechi episcopii ºi al unor Curþi Domneºti din secolul al XV-lea, ale cãror fundaþii ºi bise-rici au fost scoase la luminã în 1964, în urma sãpãturilor arheologice. Poate fi admirat Palatul Episcopal, con-struit de Ieremia Movilã în 1595, care gãzduieºte astãzi un excepþional muzeu de artã religioasã ºi carte veche.Biserica Sf. Apostoli Petru ºi Pavel, catedrala episcopalã din Huºi, a fost înãlþatã în 1495 de ªtefan cel Mare,domnitorul care a clãdit zeci de mãnãstiri ºi biserici, ca mulþumire adusã Domnului pentru victoriile sale înrãzboaie. Meritã vizitate Muzeul Huºi, cu secþiile sale de arheologie ºi etnografie, ºi Liceul agricol cu profil viti-col, una dintre cele mai vechi ºi mai prestigioase instituþii de acest gen din þarã. Liceul deþine vinoteci valoroase,un muzeu de profil ºi poate organiza seri de degustãri de vinuri pentru specialiºti ºi turiºti. Vinoteca a fostiniþial înfiinþatã în 1909, dar distrusã de al doilea rãzboi mondial. Actuala colecþie de vinuri, care numãrã22.000 de sticle, dateazã din 1949 ºi conþine soiuri reprezentative ale podgoriei Huºi, dar ºi din alte pãrþi aleRomâniei ºi chiar din strãinãtate. Muzeul din Huºi gãzduieºte colecþii importante de arheologie, istorie ºi etno-grafie. Alãturi de piese de ceramicã, unelte de piatrã, bronz ºi fier, se aflã ºi podoabe de aur ºi argint, colecþii de

HuºiPalatul Episcopal, degustãri de vinuri, misterul Movilei Rãbâiei


Palatul Episcopal Huºi Muzeul Huºi

þesãturi ºi instrumente folosite de-a lungultimpului pentru fabricarea vinului. Pentrucã în istoria Huºilor cartea a jucat un rolesenþial, nu putem sã nu amintim, printreaºezãmintele de culturã, ºi Biblioteca„Mihai Ralea“. La 12 kilometri de oraºul Huºi, pe drumulce duce spre punctul de frontierã Albiþa, seaflã misterioasa Movilã a Rãbâiei, desprecare domnitorul Dimitrie Cantemir scriacã ar fi mormântul unei regine a sciþilor.Ridicatã de mâna omului, având undiametru de peste un kilometru ºi fiindînconjuratã de un val de pãmânt, MovilaRãbâiei a suscitat interesul multor cãlãtoristrãini care au trecut prin zonã. Dinpãcate, pânã în prezent nu au fost realizatesãpãturi arheologice sistematice, ci numaisondaje. În 1975 au fost semnalate blocuride piatrã dispuse circular în jurul movilei,la distanþe egale între ele, ceea ce pare aindica existenþa unui mormânt regal, ridi-cat în secolele V-III î.H., aºa cum a presu-pus Dimitrie Cantemir.

Vinoteca Liceului Agricol Huºi

Liceul Agricol Huºi

Satele vasluiene sunt o lume aparte, o lume desprinsã parcã dintr-oaltã vreme. Aici poþi vedea oameni prãºind cu unelte rudimentareîntinderi mari de pãmânt, copii care-ºi petrec vacanþele cu vacile lapãscut, bãrbaþi pentru care cãruþele cu cai rãmân principalul mijlocde transport. În satele vasluiene, autenticul convieþuieºte cu noul,telefoanele mobile pot fi gãsite în desãgile oamenilor plecaþi lamuncã, pe câmp, alãturi de o bucatã de mãmãligã. Comunismul a dat o loviturã puternicã satului românesc, colec-tivizarea ºi sistematizarea ruinând multe dintre aºezãrile rurale.Cu toate acestea, multe altele ºi-au pãstrat farmecul ºi au rãmas deo frumuseþe ºi de o puritate care îþi taie respiraþia. Este ºi cazulunora dintre aºezãrile vasluiene, care ºi-au menþinut tradiþiile ºiobiceiurile, în pofida transformãrilor aduse de progresul tehnic.Vasluienii sunt oameni ospitalieri ºi darnici, care împart puþinullor cu oricine le trece pragul. Ca ºi în alte zone ale României,sãtenii îºi trateazã oaspeþii cu tot ce au mai bun, uluindu-i în spe-cial pe strãini cu generozitatea lor. În condiþiile în care numãrul locuitorilor de la sate reprezintãaproape jumãtate din populaþia þãrii, care practicã, în mare parte, oagriculturã de subzistenþã, este dificil de prevãzut cum vor evoluaaºezãrile rurale din România, dupã aderarea la Uniunea Europeanã.

Lumea idilicã a satelor

Turism ruralÎn ultimii ani, opinia publicã din România a început sã înþeleagã cã dinagroturism se pot scoate bani buni, iar guvernul a fãcut primii paºi pen-tru promovarea satelor, care ar putea deveni principala atracþie a þãrii.Atmosfera liniºtitã a satelor, apropierea de naturã îi deconecteazã ºi îireconforteazã pe turiºti, adeseori stresaþi de agitaþia ºi de ritmul alert alvieþii la oraº. În special strãinii par sã aprecieze acest gen de vacanþã;pentru mulþi dintre ei, sosirea într-un sat românesc este o veritabilãcãlãtorie în timp, într-o lume pe care ºi societatea lor a cunoscut-o când-va, dar a pierdut-o definitiv. Satele vasluiene pot oferi turiºtilor vacanþe interesante, de care aceºtiaîºi vor aminti întotdeauna cu plãcere. Pe lângã ospitalitatea tradiþionalãcu care sunt întâmpinaþi, musafirii se pot înfrupta cu legume ºi fructegustoase, culese proaspãt din grãdinã; ei asistã la muncile tradiþionale ºipot chiar sã dea o mânã de ajutor la muls, semãnat, prãºit, cosit, tors,þesut etc, se pot plimba cu caii sau cãruþa, pot vizita mãnãstirile,conacele boiereºti ºi muzeele sãteºti. Cei care doresc alt gen de activitãþipot organiza partide de vânãtoare sau pescuit, precum ºi drumeþii înpãdurile din zonã.Dintre localitãþile vasluiene cu mare potenþial pentru turismul rural senumãrã Vetriºoaia, la 35 de kilometri de Huºi. Casele, cu interior tradiþio-nal ºi mobilier vechi, de lemn, dispun de facilitãþi moderne (canalizare,electricitate, TV, telefon). Parcurile din centrul satului abundã de verdeaþã,Teatrul de varã poate organiza spectacole folclorice, iar muzeul sãtesc, cuexponatele de etnografie ºi istorie, este un loc plin de farmec. Prutul ºi ra-mificaþiile sale oferã posibilitãþi de plajã ºi pescuit. Plimbãrile cu barca ºisporturile acvatice ar putea atrage turiºtii, în special pe cei strãini, însã,deocamdatã, nu existã firme care sã fi organizat astfel de activitãþi.

16 • 17

foto

: P

etru

Pal

amar

Mãnãstirea Floreºti


Turism ecumenic

Ca peste tot în Moldova, ºi în Vaslui existã numeroaselãcaºuri de cult, de o frumuseþe deosebitã. Unele din-tre ele au sute de ani vechime ºi sunt monumenteistorice ºi arhitectonice. Pe lângã cele din oraºe,menþionate mai sus, meritã vizitate mãnãstirileFâstâci, Moreni, Floreºti ºi bisericile de lemn dinPârveºti, Lipovãþ, Giurcani, Ivãneºti, Dragomireºti.Mãnãstirea Fâstâci, din comuna Deleºti, la 20 de kilo-metri de Vaslui, a fost realizatã în stil baroc monu-mental, în 1721, de domnitorul Constantin RacoviþãCehan. Biserica este înconjuratã de case ecumenice ºide un zid. Mãnãstirea Moreni, la 10 kilometri de Vaslui, adã-posteºte moaºtele sfinþilor Tarahie, Prov ºi Andronic,aduse de la Ierusalim în 1996. Mãnãstirea Floreºti este unul dintre cele mai impor-tante aºezãminte monahale din judeþ ºi are hramul Sf.Ilie. În momentul de faþã, mãnãstirea, ctitoritã la1590, pe locul unui lãcaº de cult din lemn, din vre-mea lui ªtefan cel Mare, este restauratã cu fonduri dela instituþiile europene ºi mondiale. În 1806 mãnã-stirea a fost închinatã unui lãcaº de la muntele Athos,Esfigmenul.

18 • 19

Legenda schitului Mãgaru Legenda spune cã acest schit a fost ridicat în secolulal XVI-lea pe moºia Zorleni, pe vremea boieruluiBujoreanu, când se aduceau pãstori strãini. Aceºtiaaveau grijã de oi, dar ºi de mãgari. Într-una dinzile, un mãgar a dispãrut; a fost gãsit în pãdure,lângã rãdãcina unui stejar mare, câteva zile maitârziu. Dispariþia s-a repetat trei ani la rând,mãgarul fiind gãsit de fiecare datã în acelaºi loc.Povestea spune cã în cel de-al treilea an, mãgarulstãtea lângã stejar, în faþa a trei lumini. Conside-rând prezenþa luminilor ºi repetarea locului dispa-riþiei un semn divin, stãpânul turmei a hotãrât sãridice o bisericã în acel loc, folosind lemnul stejaru-lui. Ulterior, în 1840, pe locul schitului a fost ridi-catã mãnãstirea Bujoreni.

Mãnãstirea Fâstâci

Mãnãstirea Moreni

Muzee sãteºtiMuzeul sãtesc Tãcuta, înfiinþat în 1986 de învãþã-torii Elena ºi Costel Rotaru, are secþii de arheologie,etnografie, artã popularã ºi – lucru mai rar pentru unmuzeu sãtesc – colecþii bogate de artã plasticã, deobiecte rare ºi 400 de cãrþi cu autograful autorilor.Unele exponate sunt unice în þarã. Muzeul sãtesc de la Vetriºoaia deþine exponate etno-grafice ºi istorice. Alte douã muzee de acest tip se gã-sesc la Vutcani ºi Giurcani.

Biserica de lemn Pârveºti, din comuna Costeºti, a fostridicatã, în secolul al XVII-lea, din grinzi masive destejar, încheiate la capete cu cuie de lemn.Catapeteasma este pictatã în stil bizantin. Printre cele mai impresionante lãcaºuri de cult fi-gureazã bisericile de lemn de pe Valea Racovei, întreVaslui ºi Mãlineºti. Aici, astfel de biserici au fostînãlþate aproape în fiecare localitate. Dintre ele se evi-denþiazã Biserica Sf. Nicolae – Gologofta, din Ivãneºti,care a fost construitã din stejar, pe temelie de piatrã,având catapeteasma pictatã. Schitul de lemn Sf.Voievozi, din Mãlineºti-Gârceni, are o turlã zveltã ºielegantã ºi se aflã într-o zonã care a cunoscut, dupã1999, un reviriment al vieþii monahale, aici fiind ridi-cate multe lãcaºuri noi de cult. Bisericile de lemn din Valea Racovei întrunesc o seriede caracteristici: sunt aºezate pe „tãlpoaie“ de lemnsau pietre mari de râu, bârnele sunt prinse în„chiotori“, „coadã de rândunicã“, cuie „þigãneºti“(forjate). Acoperiºurile în patru ape, cu coamã lungã,erau, de regulã, din ºindrilã.


Muzeul Tãcuta

Mãnãstirea Moreni

Biserica de lemn Pârveºti

Muzeul Tãcuta

Alte obiective turistice

Conacul Rosetti-Solescu, din comuna Soleºti – monument dearhitecturã din 1827, a fost construit în varianta moldoveneascãa stilului neoclasic. Clãdirea, unde a locuit în copilãrie ElenaCuza, prima Doamnã a României, necesitã lucrãri de restaurare. Conacul Rosetti-Balº din Pribeºti-Codãeºti – una dintre cele maivechi clãdiri laice din Moldova, dateazã din secolul al XVII-lea.Construcþia, de dimensiuni impunãtoare, a rezistat în timpdatoritã zidurilor groase de aproape un metru. Întreaga clãdireîmbinã în mod fericit lemnul sculptat, cãrãmida ºi piatra.Lucrãrile de restaurare întreprinse în ultimul timp vor reda cufidelitate înfãþiºarea originarã a conacului.Casa Emil Racoviþã se aflã în satul care poartã numele savantu-lui de renume mondial Emil Racoviþã, fondatorul biospeologiei.Urmaº al unei familii domnitoare, Racoviþã a participat ca na-turalist la expediþia internaþionalã antarcticã "Belgica". Satuleste poate singurul din þarã de unde provin nu mai puþin de treiacademicieni de renume: Emil Racoviþã, Emil Condurachi ºiGrigore T. Popa.Codãeºtii – târg evreiesc fondat în secolul al XIX-lea. „Podul Doamnei“, pe râul Bârlad, construit în 1841, de dom-nitorul Mihai Sturza, este o reuºitã arhitectonicã ºi esteticã.

Podul Doamnei

Monumentul funerar al Elenei Cuza

Multe aºezãri vasluiene ºi-au pãstrat tradiþiile ºi obi-ceiurile strãvechi. Unele dintre ele sunt legate de sãr-bãtorile religioase (Crãciunul, Paºtele), respectate cusfinþenie, altele de succesiunea anotimpurilor, de re-colte ºi creºterea animalelor sau de întâmpinarea mo-mentelelor importante ale vieþii (naºterea, cununia,moartea). Cea mai bogatã zonã din judeþ, din punct de vederefolcloric, este Valea Tutovei, între Bârlad ºi Drago-mireºti. Aici, muzica ºi dansul sunt la loc de cinste.Din comuna Perieni provine o formaþie de cimpoieri,fãrã rival pe plan naþional, laureatã a multor concur-suri internaþionale. Formaþia de vãlãret din Voineºtia entuziasmat publicul din multe þãri din lume, cumar fi Danemarca, Franþa ºi SUA. Apreciatã este ºi fan-fara din satul Doagele, comuna Dragomireºti, undetradiþiile populare sunt cultivate cu un interes deo-sebit, dar în funcþie de vechiul calendar. În unele satede lângã Negreºti existã fanfare ale rromilor, des-prinse parcã din filmele lui Emir Kusturica. Satul Pãdureni, situat în apropiere de Huºi, se dis-

tinge prin marea varietate a construcþiilor ºi prinbogãþia elementelor de artã popularã. Acum 30 deani, un învãþãtor din sat a format Ansamblul fol-cloric „Stejãrelul“, cunoscut atât în þarã, cât ºi înstrãinãtate. Costumul popular, de o frumuseþe deosebitã, este încãpurtat în satele Pogoneºti ºi Iveºti, la 10-14 kilo-metri de Bârlad. Aceste douã sate sunt vetre folcloricereprezentative pentru judeþul Vaslui. Aici arta popu-larã este larg cultivatã, iar în timpul sãrbãtorilor deiarnã sãtenii interpreteazã colinde de o rarã fru-museþe. Pentru cei interesaþi de ceramicã, la Brãdeºti(la 20 de kilometri depãrtare de Bârlad) se aflã unvechi centru de olãrit, în vreme ce la Vãleni, înapropierea oraºului Vaslui, locuitorii, cunoscuþicrescãtori de animale, pot oferi amatorilor piei va-loroase pentru confecþionarea de cãciuli ºiîmbrãcãminte. La Muntenii de Sus, în preajmaAnului Nou, vizitatorii pot vedea o suitã de dansurioriginale, „Rândurile“, acompaniate de triºcã, uninstrument popular tradiþional.


Etnografie ºi folclorfo

to:

Pet

ru P

alam

ar

foto

: V

alen

tin

Pop

a

Ansamblul Folcloric Stejãrelul

Înainte de Paºti lumea posteºte, facecurãþenie ºi pregãteºte bucate pentru aîntâmpina cum se cuvine Învierea luiIisus. Pe lângã tradiþionalele ouãroºii, bucatele de Paºti sunt pasca,drobul ºi friptura de miel, cozonacul.În noaptea de sâmbãtã, lumea sepregãteºte sã meargã la bisericã. Atâtoraºele cât ºi satele se însufleþesc.Oamenii se adunã în faþa bisericilor,devenite, dintr-o datã, neîncãpãtoare.Ascultã slujba de Înviere, iau luminãde la preot, se întorc apoi acasã culumânãrile aprinse, ciocnesc ouã roºiiºi se înfruptã din bucate. Salutul pen-tru zilele urmãtoare este „Hristos aÎnviat”, iar rãspunsul „Adevãrat aÎnviat”. În noaptea de Înviere ºi înziua de Paºti oamenii se spalã pe faþãcu apã dintr-o canã în care au pus unou roºu ºi un bãnuþ. Pe vremuri,bãnuþul era de argint.

Obiceiuri de Paºti

22 • 23

Fondul cinegetic

Pescuit

Fauna cinegeticã a judeþului Vaslui este diversã, permiþând organizarea unor partide de vânãtoare de neuitat.Din acþiunile de vânãtoare cu turiºti strãini, în special vânãtoare de mistreþi, Direcþia Silvicã Vaslui realizeazã,anual, peste 30.000 de Euro, iar din exportul de iepuri vii pentru colonizãri alte aproximativ 61.000 de Euro.Principalele specii de animale care trãiesc în pãdurile judeþului sunt cerbul carpatin, cãpriorul, mistreþul ºiiepurele. Vânãtorii pot vâna potârnichi, fazani, raþe ºi gâºte sãlbatice, sitari, precum ºi vulpi ºi alte specii, darnumai cu aprobarea Direcþiei Silvice. Pentru atragerea vânãtorilor din strãinãtate, în special din Spania,Portugalia ºi Franþa, Direcþia Silvicã Vaslui dispune de trei cabane de vânãtoare, care asigurã cazare ºi masãpentru turiºti: cabana ªiºcani (Ocolul Silvic Huºi), cabanele Opriºiþa ºi Gâdeasa (Ocolul Silvic Vaslui).Asociaþia Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi din judeþ administreazã 36 de fonduri de vânãtoare, pe lângã cele18 aflate în gestiunea Direcþiei Silvice Vaslui.

Cu investiþii minime, Valea Elanului, situatãîn sud-estul judeþului Vaslui, poate deveni ozonã importantã de agrement. La Cârja se aflãun luciu de apã de peste o mie de hectare,structurat pe douã ferme piscicole, undepescarii pot prinde crap, caras, fitofag ºi – mairar – ºtiucã ºi somn. Luciul de apã este admi-nistrat de SC Cyprinus SA Vaslui. Realizareaunui debarcader ºi achiziþionarea unor bãrci deagrement ar putea aduce în zonã numeroºituriºti. Iubitorii de pãsãri ºi plante vor puteaadmira cormorani, lebede, raþe ºi gâºte sãlba-tice, pescãruºi ºi numeroase specii din flora deapã dulce.


Judeþul Vaslui dispune de un centru balnear laGhermãneºti, situat la aproximativ 25 de kilometri deHuºi, care capteazã apa de la izvoarele minerale sulfuroaseaflate în apropiere. Apele de la Ghermãneºti sunt indicatepentru tratarea diferitelor afecþiuni, cum ar fi cele aleaparatului locomotor (reumatism degenerativ-artrite,artroze, spondilite), afecþiuni ginecologice, gastrointestinale(gastrite, colite cronice, afecþiuni biliare), boli de nutriþie(diabet simplu). Întregul centru necesitã investiþii în reno-vare, în plantarea unei perdele arboricole de protecþie con-tra vânturilor pe corniºa unde se aflã clãdirea, precum ºi înamenajarea unor spaþii pentru hidro-termoterapie, heliote-rapie (pe verandã ºi în parc), kinetoterapie ºi electroterapie.Printr-un parteneriat public-privat, la Ghermãneºti poate ficreatã o staþiune balnearã profitabilã.

Centrul balnear Ghermãneºti fo

to:

Iuri

Nic

olae

Let

eanu

Sugestii de itinerar:Vaslui–Codãeºti–Pribeºti–Tãcuta–Emil Racoviþã Vaslui–Crasna–BârladBârlad–Puieºti–DragomireºtiBârlad–FloreºtiVaslui–Pungeºti–MãlineºtiCrasna–Huºi

Pentru informaþii suplimentare privind obiectivele culturale, vizitaþi paginade internet www.culturalvaslui.ro

Consiliul Judeþean Vaslui – RomâniaTel.: 0040-235-361089, 361086Fax: 0040-235-361090, 361091e-mail: [email protected]

J u d e þ u l V a s l u i

Itinerar cultural, turistic ºi religios

Palatul episcopal Huºi - cjvs.eu fileSituat în estul României, la graniþa cu Republica Moldova,...

Documents

Transcript of Palatul episcopal Huºi - cjvs.eu fileSituat în estul României, la graniþa cu Republica Moldova,...