Măsuri de reabilitare termică a locuințelor, în regie proprie, cu ...

Măsuri de reabilitare termică a locuințelor, în regie proprie, cu materiale naturale și accesibile

– PENTRU ZONELE DE PODIȘ, PREMONTANE ȘI MONTANE ALE ROMÂNIEI –

Proiectul UNDP-GEF

ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN GOSPODĂRIILE ȘI COMUNITĂȚILE CU VENITURI REDUSE DIN ROMÂNIA

2011-2016

Manual 2 UNDP 034 corectura.indd 1 31.08.2015 09:18

2

Publicație elaborată în 2014-2015 de către Dr. Ing. Constantin Miron în cadrul proiectului UNDP-GEF „Îmbunătățirea efi cienței energetice în gospo-dăriile și comunitățile cu venituri reduse din România”.

© Fotografi ile publicate în această broșură aparțin autorului.


3

Cuprins

1. Caracterizare – Resurse P.4

2. Pregătirea casei pentru reabilitare termică (pregătirea pereților, tavanelor, pardoselilor) P.6

3. Pregătirea necesarului de materiale de bază şi a celor auxiliare pentru reabilitare P.13

4. Dotarea minimă necesară și rețete pentru prepararea și aplicarea amestecurilor termoizolante cu materiale locale P.15

5. Greșeli care pot apărea în timpul execuţiei lucrărilorşi corectarea lor P.16

6. Aplicarea efectivă a soluțiilor tehnice și a materialelor de izolare P.17

7. Soluții simple de fi nisare a suprafețelor termoizolate P.23

8. Recomandări pentru exploatarea ulterioară a casei termoizolate P.24

9. Estimarea costurilor reabilitării cu materiale locale,cu aplicare în regie proprie P.25


4

� Caracterizare – Resurse

Zonele de altitudine medie și mare din România sunt cele cu climatul specific de iarnă severă, cu temperatura convențională de iarnă de – 18°C (zona climatică III) sau de – 21°C (zona climatică IV), cu temperaturi de vară moderate și cu umiditate relativă în general medie sau ridicată.

Aceste zone sunt în principal cele de podiș înalt, zonele subcarpatice (premontane) și zonele montane, care se desfășoară de-a lungul și în ve-cinătatea întregului lanț muntos al Carpaților României.

Reprezintă zonele în care majoritare sunt ariile colinare și muntoase, unde terenurile agricole nu mai sunt preponderente, în favoarea celor de pășune și pădure.

Aceste zone sunt majoritar caracteristice României, mai ales Moldovei și Bucovinei, Transilvaniei, Banatului, Maramureșului și Subcarpaților Meridionali și de Curbură (din zonele Severinului, Olteniei, Argeșului, Prahovei, Buzăului, Vrancei).

În perimetrul acestor regiuni se regăsesc și zone insulare de câmpie cu climat blând (în zona Banatului, Satu Mare, etc.), dar care au accesibil și apropiat lemnul ca materie primă sau lâna de oaie, cel puțin în aceeași măsură ca și paiele.

Din punct de vedere al fondului construit existent actual, sunt zone la fel de eterogene ca și cele de altitudine joasă, în care se regăsesc mai

01,03,04 Case specifi ce zonelor cu resurse de lemn apropiate.

02 Casă cu struc-tură de lemn și pereți de umplu-tură din cărămidă, fi nisați cu tencu-ială de var-argilă, var-ciment- argilă, var-ciment -nisip aplicată pe rețea de șipci încruci-șate.

01 02

04 03


5

multe tipuri de case cu ponderi mari, de la cele tradiționale la cele con-temporane, cu utilizarea unei multitudini de tipuri de materiale, și anume:1. Casa specifică zonelor cu resurse de lemn apropiate, care poate fi de tip (foto 1, 3, 4):a. construcție integrală din lemn (bârne) sau b. cu structură de lemn și pereți de umplutură din cărămidă, BCA etc., ambele tipuri putând fi finisate cu:c. elemente din lemn (scândură, lambriu, șiță sau șindrilă);d. tencuială de var-argilă, var-ciment-argilă, var-ciment -nisip aplica-tă pe rețea de șipci încrucișate (foto 2). 2. Casa cu material de bază BCA.3. Casa cu material de bază cărămidă.4. Casa cu material de bază paiantă (lemn de foioase sau rășinoase și argilă) sau chirpici.

Materialele de bază, apte spre a fi utilizate ca materiale de ter-moizolare, accesibile locuitorilor acestor zone, sunt cele provenite din resursele silvice, din agricultura locală, din gospodăriile și fermele de animale, și anume:- lemnul și deșeurile din lemn, șipci, etc.;- materiale lemnoase secundare din silvicultură;- lâna de oaie;- paiele de cereale, cocenii de porumb, tulpinile de floarea-soa-relui și fibrele de cânepă sau in – posibil mai rar.

Materialele utilizate ca liant sau adaosuri naturale în construirea și repararea caselor sunt:- argila (lutul, huma);- varul stins din piatra de var, procurată din târgurile locale de pro-duse, organizate periodic;- nisipul.

Lemnul utilizat în construcția caselor acestor zone este în general lemn de rășinoase, mai rar cel de foioase.

Deosebit de important este că, în România, pe tot teritoriul montan și premontan, există mai mici sau mai mari ateliere sau gatere de exp-loatare și prelucrare primară a lemnului, care oferă gratuit sau foarte ieftin, în multe zone, deșeurile utile pentru soluțiile de termoizolare, și anume: rumeguș, talaș, șipci de margine de scândură.


6

� Pregătirea clădirii (casei) pentru reabilitare termică (pregătirea soclului pereților, tavanelor, pardoselilor)

� Pregătirea suportului de bază al stratului termoizolator pentru pereții exteriori (pregătirea soclului):

a. Pentru orice tip de casă (construcție), care în mod obișnuit are un soclu de protejare a bazei pereților exteriori, un trotuar sau o mică zonă perimetrală de circulație și de protejare la precipitații (construită din beton, piatră sau alt material), se plasează sau se toarnă un suport discontinuu (de exemplu din beton, pavele groase, cărămidă plină, etc.) pe tot conturul perimetral al casei, menit să asigure protejarea față de apa din precipitații, ventilarea și uscarea bazei soclului și ale grinzii suport (foto 7 și schemele 1, 2 și 3).

Dacă suportul discontinuu este realizat din elemente prefabricate deja procurate de utilizator (blocuri de beton — ex. în foto 6, pavele, cărămidă, etc.), acestea vor fi lipite de soclu și trotuar cu mortare rezistente la apă și îngheț-dezgheț (mortar de ciment — nisip cu dozaj de 3 părți nisip și minimum 1 parte ciment). Plasarea elementelor de suport discontinuu se face la cel mult 0,5 m unul de altul și obligatoriu la colțuri, pe ambele laturi, pentru a asigura stabilitatea întregului strat de termoizolare.

Dacă suportul discontinuu se toarnă din beton, se realizează la inter-vale de cel mult 0,5 m, cu cofraje simple din lemn, pinteni prismatici, cu

De reținut!� Pentru orice tip de casă, cu pereți realizați cu unul sau mai multe materiale, precum: lemn, cărămidă, paiantă, chirpici, BCA sau alcă-tuiri combinate, soluția de bază, de aplicare și realizare practică în regie proprie a termoizolațiilor, este unică și general valabilă, diferind doar detaliile de ancorare și, evident, natura materialelor de bază avute la îndemână și utilizate în acest scop.

� Materialele de termoizolare, în special cele de natură lemnoasă și fi bro-lemnoasă, pot fi aplicate ca atare, direct, uscate (îndeosebi talașul, rumegușul, paiele, etc.) sau tratate cu soluții simple de apă cu argilă, var stins sau combinate și apoi zvântate - uscate.

� Pentru lâna de oaie brută este obligatorie tratarea cu apă (soluție) de var, var-argilă.


7

lățime de minimum 12 — 14 cm și lungimi de cca. 15 — 20 cm, încât go-lurile dintre aceștia să permită ventilarea și uscarea permanentă a grinzii suport a stratului termoizolator care urmează a fi construit.

Înălțimea suportului discontinuu trebuie să fie de minimum 10 — 12 cm, dar obligatoriu sub cota inferioară a peretelui exterior (sau sub cota superioară a fundației pe care se sprijină pereții).

b. După întărirea sau uscarea parțială a suportului discontinuu, se plasea-ză peste suport și peste soclu un strat hidroizolator din carton bitumat (schema 1 și foto 5 și 6), care protejează grinda suport de umiditatea excesivă.

c. Se așează peste stratul hidroizolant grinda suport, din lemn cu latu-rile în secțiune de cca. 10 — 12 cm, pe tot conturul perimetral al casei, din bucăți îmbinate între ele prin suprapuneri și legate prin cuie sau holțșu-ruburi și fixate solidar de soclu (fundație) cu dibluri-șurub de rezistență (diametru minim 10 — 14 mm). Acestea sunt prevăzute cu ancoră din sâr-mă din oțel moale, de 2 — 3 mm, înfășurată pe șurubul diblului, cu stăpun-gere (gaură) prin grindă și fixată de fața acesteia cu blocaj prin înfășurare pe cui sau holțșurub de minimum 4 — 5 mm grosime (schemele 1 și 2). Ide-ale sunt și colțarele metalice cu grosime minimă de 1,5 — 2 mm (foto 7).

d. Se dispune peste grinda din lemn un al doilea strat hidroizolant din carton bitumat (foto 5, 6), care se pliază și pe soclu, protejând astfel grinda de excesul de umiditate din partea superioară. Respectivul strat trebuie să lase posibilitatea de aerisire și ventilare permanentă a acesteia și din acest motiv, foarte important este ca marginile inferioare ale celor două straturi de carton bitumat să nu fie lipite și să nu închidă complet grinda, lăsând o fantă orizontală deschisă la partea inferioară (schema 1).

05 Pereți din cărămi-dă veche

06 Pereți din chirpici

05 06


8

e. Pe grinzile suport orizontale se montează stâlpișori verticali din lemn la colțurile ieșinde și intrânde, cu aceeași grosime ca a grinzilor suport (schemele 2 și 3) sau, mai puțin costisitor, rigle din lemn de grosime 30 — 50 mm, cu lățimea identică cu a grinzilor suport (schema 4 cu detaliile de colț A), la intervale de cca. 60 — 80 cm, inclusiv bordarea perimetrelor ușilor exterioare și ale ferestrelor (schemele 2, 3 și detalii din schema 5).

Stâlpișorii sau riglele din lemn, verticale se fixează cu cuie, holțșu-ruburi sau scoabe clasice de minimum 6 mm grosime la partea inferioară de grinzile suport orizontale și la partea superioară direct de perete (la casele din lemn) sau de elementele de rezistență ale tavanului general al casei care ies în afara planului vertical al pereților exteriori (grinzi ta-van, caplama, centuri superioare sau orice element de rezistență ieșind în afara planului pereților exteriori).

Cu această ultimă operație, suportul stratului de termoizolare este fixat și pregătit pentru aplicare. Acesta este constituit ca o casetare pe verticală, cu elemente din lemn, urmând umplerea și stabilizarea acestor casete cu materialul termoizolant local avut la dispoziție, fixat cu plasă din sârmă sau fibră de sticlă, după caz, prinsă ferm de rețeaua de lemn.

� Pregătirea tavanelor existente se realizează prin simpla casetare în podul casei, deasupra grinzilor de tavan, cu scândură montată pe cant (foto 24). Casetele vor fi realizate cu înălțimea de minimum 20 — 25 cm și, după umplerea cu material termoizolant, peste acestea va fi montată scândură (refolosită sau nouă) ca suprafață de circulație în pod.

� Reizolarea termică a pardoselilor existente se poate realiza:- la pardoselile pe rigle de lemn, prin înlocuirea materialelor de umplu-

07 Detaliu suport discontinuu, plasare strat hidroizolator și grindă suport, fi xare de soclu cu dibluri și colțare metalice

07


9

tură de sub pardoseală, cu materialele termoizolante, plasate între rigle-le de lemn; - la pardoselile din beton sau piatră, numai prin casetare, umplere cu material termoizolant și supraînălțare cu o nouă pardoseală, dar solu-ția are inconvenientul modificării înălțimii camerelor și apariției unei trepte de supraînălțare.

Precizări importante pentru proprietarul de casă care își termoizolează locuința prin propriile forțe

� Toate elementele suport, grinzi orizontale, stâlpișori sau rigle verticale, trebuie atent fi xate și verifi cate, întrucât acestea susțin toată greutatea stratului termoizolator și sarcinile dinamice provo-cate de acțiunile climatice din vânt sau acțiunile seismice!

� Dacă materialele de termoizolare se aplică după îmbibarea cu so-luții de argilă-var conform descrierilor din capitolul 4, este necesar să se aștepte înainte de a fi aplicate scurgerea și zvântarea acestora în locuri acoperite dar deschise (șoproane), pentru a evita umezirea pereților și, în special, a tavanelor pe care se aplică. Ideal este să se ajungă la uscare înainte de aplicare.

� Lucrările de termoizolare trebuie efectuate numai în sezonul cald, pentru a exista timpul și condițiile necesare (temperaturi ridicate și vânt) uscării straturilor de termoizolare, înainte de a aplica morta-rele de acoperire și de fi nisare.

� După aplicarea stratului termoizolator, numai în condițiile pre-cizate mai sus la punctele 2 și 3, este necesar ca acestea să se lase o durată de timp mai mare (minimum 1 — 2 luni) neacoperite, dar protejate de apa din precipitații, pentru uscare.

� Dacă materialele de termoizolare se aplică uscate, ca atare, fără tratare cu soluții de argilă-var, lucrările pot fi realizate în orice anotimp și fără restricțiile punctelor 2, 3 și 4, dar, evident, cu mă-sura protejării față de umezire de la apa din precipitații.

De reținut!


10

Perete exteriorCărămidă, BCA, chirpici, lemn

Interior casă Exterior casă

Plasă de sârmăPlasă sudată 2mmPlasă rabitz

Ancoră sârmăsau șurub

Diblu cu șurub

Izolație vrac(paie, lână, etc.)

Tencuială ecotermoizolantă

Soclu perețiexteriori

Carton asfaltat

Suport discontinuu (grindă suport)

Trotuar

Teren naturalFundație existentăPardoseală existentă

Schema 1

Secțiune și detaliu pregătire pereți și soclu


11

Detaliu B ferestre și ușiSchema 5

Spații pentru umpluturătermoizolantă(conform schemei 1)

Rame ferestre și uși

Grinzi suport orizontal

Stâlpișor verticalcolț intrând

Strat de finisaj exterior (mortar eco-termoizolant)

Detaliu colț ASchema 4

Stâlpișori verticalicolț ieșind

Colț pereți exteriori existenți

Rame ferestre și uși

Grinzi suportinferioare, superioareși stâlpișor lemn

TrotuarSuport discontinuugrindă suport

Schema 2

Secțiune transversală

Schema 3

Secțiune verticală


12

Grosimea stratului termoizolant aplicatminim 10 — 12 cm

Perete existent

Soclu

Grindă suportorizontală

Strat de finisaj exterior dintencuială mortareco-termoizolant

Stâlpișorde colț

Varianta colț cu rigle de lemn în locul stâlpișorului

Rigle de lemn

Schema 4

Detaliu colț A din schema 2Secțiune orizontală


13

� Pregătirea necesarului de materiale de bazăşi a celor auxiliare pentru reabilitare

a. Materialele locale pentru termoizolare pot fi utilizate fie ca unic material, fie combinat, astfel încât la termoizolarea unei con-strucții proprietarul să poată folosi mai multe materiale pe care le are disponibile (paie, lână, rumeguș, talaș de lemn), adaptând detali-ile de aplicare conform cu cele descrise în capitolul 6 (mod de prinde-re, ancorare, plasa de fixare strat termoizolator în funcție de natura materialului).

Prin urmare, un proprietar sau locatar de casă trebuie să se aprovizi-oneze cu acele materiale pe care le găsește cel mai ușor, sunt mai puțin costisitoare, dar accesibile din microzona locuinței sale, în cantitatea care să permită acoperirea întregii suprafețe exterioare a casei și a tava-nului cu un strat termoizolator de minimum 10 — 15 cm.

Fereastră existentă

Schema 5

Detaliu ferestre-ușidin schema 2


14

Aceste materiale pot fi, deci: deșeurile de lemn (rumeguș, talaș, to-cătură de cetină etc.), paiele, cocenii de porumb și floarea-soare-lui, lâna de oaie, și, mai rar acestor zone, cânepa și inul.

Materialele pentru termoizolare pot fi folosite direct sau, mult mai du-rabil, tratate cu soluții de argilă, var ori combinate, conform paragrafului următor — b.

b. Materialele cu rol de liant, de conservare și de bio-proteja-re-ecologizare a materialelor termoizolante.Acestea sunt argila (lutul, huma) și varul stins.

Pentru asigurarea legăturii între fibrele sau firele de material izolant natural și stabilizarea împotriva degradării biologice, acestea se tratează (se îmbibă) cu soluții de argilă (foto 8), var (foto 9), cu apă, optim cu soluții de argilă cu var stins în cantități aproximativ egale, de consistența unei mocirle. Soluțiile de vâscozitate mică spre medie sunt obținute prin în-muierea argilei și amestecarea cu pastă de var stins cu apă, cu malaxare cât mai bună, de preferat cu dispozitiv obișnuit, de tip melc.

08 Soluție de argilă

09 Soluție de var stins

Înmuierea argilei trebuie să fie făcută în vase mari, cu amestecare manuală periodică, pentru ca pasta moale de argilă rezultată să se poată dilua cu apă până la consistența specificată mai sus, și să poată acoperi fiecare fir de fibră (paie, lână, etc.- foto 10, 11) a materialului termoizolator natural.

08 09


15

c. Materiale pentru susținere-fixare – ancorare:- grinzi din lemn de minimum 10 x 10 cm;- rigle din lemn cu grosmie de 4 - 5 cm, late cât grosimea dorită a ter-moizolației;- carton bitumat;- dibluri cu șurub sau cu miez și rozete;- sârmă din oțel moale;- cuie, scoabe;- plasă metalică din sârmă de 1,5 — 2 mm sau plasă din fibră de sticlă, având caracteristici conform descrierii din capitolul 6.

� Dotarea minimă necesară și rețete pentru prepararea și aplicarea amestecurilor termoizolante cu materiale locale

Dotarea - mașină de găurit cu percuție și burghiu SDS cu diametru egal cu cel al diblurilor; - foarfece tablă-sârmă; - scule obișnuite de gospodărie (fierăstrău, ciocan, toporișcă, clește etc.);- amestecător mortare tip melc sau betonieră de capacitate mică.

10 Paie cu soluție argilă-var

11 Lână brută cu soluție argilă-var

10 11


16

� Greșeli și situații difi cile care pot apărea și corectarea lor în timpul execuției

� Prinderi slabe din cauza fragilității suportului (peretelui). REMEDIU: mărirea numărului de prinderi pe unitatea de suprafață față de zonele normale.

� Presare exagerată a umpluturii termoizolante care determină defor-marea (bombarea) plasei de fixare. REMEDIU: presarea locală până la nivelul normal sau eliminarea canti-tății excedentare.

� Scurgerea și zvântarea incompletă a soluției de argilă-var după tratare și acumularea excesului la baza peretelui. REMEDIU: demontarea stratului și mărirea timpului de scurgere și de uscare preliminară, înainte de aplicarea stratului termoizolator.

Materialele pentru termoizolare pot fi aplicate și utilizate ca ata-re, ca umpluturi termoizolante (conform cu exemplele din capi-tolul 6), dar cea mai durabilă și bună aplicare este prin tratarea acestora cu:- soluție de argilă sau argilă-var, obținută prin amestecarea și omogenizarea unor cantități aproximativ egale de argilă înmu-iată și pastă de var cu apă, până la obținerea unei consistențe similară mocirlei (foto 8, 9).- soluția este utilizată pentru îmbibarea materialelor folosite la termoizolare (ex. paie, stuf, pleavă, lână, talaș, rumeguş, etc.), având rol de liant, de bactericid, de bio-conservare, de prote-jare și stabilizare la umiditate.- materialele se înmoaie în soluția de argilă-var (în vase mari, butoaie, betonieră sau în orice ladă etanșată), după care se aşează pe suporți în șoproane acoperite, dar deschise, pentru scurgerea excesului de soluție și zvântare-uscare.

Astfel, după scurgerea excesului de soluție (care se poate re-utiliza) și uscare, amestecurile pregătite (foto 10, 11) se pot uti-liza ca straturi-umpluturi termoizolante, conform descrierii din capitolul 6.

Rețete de amestecuri pentru termoizolare


17

� Aplicarea efectivă a soluțiilor tehnice și a materialelor de izolare

Pregătirea pereților exteriori pentru termoizolare și realizarea stratului termoizolator

Soluția I pentru materiale de izolare fibroase (paie, lână, stuf)Pentru ancorarea stratului termoizolator de perete, cu aceste tipuri de materiale în vrac cu fibra lungă sau cu granulație mare (>4 — 10 cm), cel mai sigur, ieftin și accesibil mod este prinderea cu dibluri din material plastic, de diametrul de minimum 10 mm și lungimea minimă adapta-tă tipului de perete (vezi paragraful următor), montate prin următoarele operații (schema 1 și foto 12, 13, 14, 15):

12, 13 Montaj cu dibluri

14,15 Montaj cu ancore din sârmă

12

14

13

15


18

De reținut!

Nu se aplică folii hidroizolante sau straturi impermeabile la va-porii de apă peste stratul termoizolant pe pereți, umplutura termoizolantă în pod sau la pardoseli, pentru a fi permisă us-carea permanentă a acesteia în timp și evitarea acumulării de apă din condens.

� găurirea peretelui în minimum 5 — 6 poziții pe metru pătrat, pe cât posibil echidistante, pe adâncime egală sau puțin mai mare decât lungi-mea diblurilor. Caracteristicile recomandate pentru dibluri în funcție de materialul constituent al pereților sunt conforme tabelului următor:

TABEL 1

Tip material perete

Diametru minim recomandat diblu

Lungime minimă recomandată diblu și șurub

Cărămidă, Lemn 8-10 mm 60-80 mm

BCA, Chirpici, Paiantă 10-12 mm 80-100 mm

� introducerea completă a diblurilor în găurile practicate în perete;� înșurubare parțială pentru blocare- fixare preliminară a diblurilor;� înfășurarea și răsucirea sârmei de ancorare din oțel moale, de dia-metrul 2 —3 mm, pe miezul șurubului diblului, cu un ochi de sârmă în-chis. Lungimea ancorei de sârmă trebuie să fie egală cu minimum gro-simea stratului termoizolator (10 — 20 cm), la care se adaugă lungimea ochiurilor de capete (de regulă 2 x 5 cm), adică în total 20 — 30 cm;� înșurubarea definitivă și completă a șuruburilor în diblu având anco-rele de sârmă legate și răsucite, pentru a nu permite desfacerea acestora (foto 12 — 15).

Dacă grosimea stratului de termoizolare dorit este mai mică (de cca. 10 — 12 cm), ancorarea stratului și a plasei se poate face, cu costuri ceva mai mari, cu dibluri cu șurub lung sau miez și rondele din material plastic, exact ca în sistemele de termoizolare cu polistiren expandat (foto 16, 17).


19

Urmează prinderea plasei din sârmă (foto 18) cu ochiuri de mărime adaptată tipului de umplutură termoizolatoare. Dimensiunea ochiurilor plasei utilizate pentru fixarea stratului de umplutură termoizolantă rea-lizată cu materiale fibroase, paie, coceni, cânepă, in, lână de oaie, poate fi de 1 — 7 cm (plasă metalică sudată sau împletită, plasă rabitz etc., cu grosimea sârmei de minimum 1,5 mm).

Operațiile de prindere a plasei și de umplere a casetelor cu material ter-moizolator se fac pas cu pas, începând de jos, de la grinda suport, și anume:

- prinderea plasei pe grinda suport și pe o înălțime de cca. 20 — 30 cm pe riglele sau stâlpișorii verticali, astfel încât să se poată face ma-nual, umplerea acestei zone de casetă și tasarea materialului termoizolant, având grijă ca materialul să fie cât mai uniform plasat și presat (foto 16).

Umplerea și presarea manuală a materialului termoizolator de umplutură (foto 16 și 19), fie utilizat ca atare, uscat, fie după tratare cu so-luție de argilă-var, dar numai după scurgerea excesului și zvântare – uscare preliminară. Umplerea se realizează până la limita la care zona de plasă fixată să nu se deformeze mai mult de 5 — 10 mm către exterior, pentru a permite tencuirea optimă ulterioară. Prinderea plasei de grindă, rigle și stâlpișori se face la intervale de minimum 10 — 15 cm, fie cu holț–șurub și șaibă în unghiul intersecțiilor plasei, fie cu cuie de dimensiuni de 2 — 3 mm grosime x 60 — 80 mm lungime, bătute în lemn cca. 4 — 5 cm și capul cuiului de cca. 2 — 3 cm, îndoit și bătut ferm peste plasă. � fixarea zonei umplute fie prin baterea miezului diblului sau înșu-rubarea cu rozetă din material plastic care să preseze plasa pe stratul de

16,17Varianta de ancorare cu dibluri –miez (șurub)-rozetă

16

17


20

umplutură termoizolantă (în cazul fixării conform foto 19 și 20), fie prin răsucirea sigură a capătului ancorei din sârmă peste și în jurul celui mai apropiat nod de plasă, conform foto 20.

Se continuă prinderea succesivă pe înălțime și umplerea pas cu pas până la limita superioară a pereților exteriori, cu prinderea finală a plasei de elementele din lemn montate și, dacă este posibil, de caplama, centuri sau grinzi de planșeu (tavan), sau de elementele de acoperiș (centuri, căpriori, etc.) apropiate.

20 Fixarea plasei cu capătul răsucit al ancorei

De reținut!

� Plasa metalică poate fi folo-sită din bucăți care se vor su-prapune și lega între ele cu sâr-mă de 2 — 2,5 mm pe lățimi de minimum 10 — 15 cm.

� Plasa poate fi metalică, de tip plasă sudată sau împleti-tă, de grosime minimă 1,5 — 2 mm, plasă rabitz clasică, în funcție de tipul de material şi de posibilități.

18 Detalii ancore de sârmă pentru prinderea plasei

19 Umplerea și presarea manuală a materialelor disponibile pentru termoizolare

18 19

20


21

Soluția II pentru materiale de izolare granulare (rumeguș, talaș, tocătură resturi lemnoase)Pentru ancorarea de peretele casei a stratului termoizolator ce urmează a fi realizat cu aceste tipuri de materiale cu granulație mică (max. 1 cm), poate fi utilizată soluția I, dar plasa va trebui să aibă ochiurile mai mici decât granulele de material de umplutură termoizolantă.

Prin urmare, cea mai ieftină și accesibilă soluție este plasa din fibră de sticlă cu dimensiunea ochiurilor de maximum 3 — 5 mm, care poate fi prinsă (ancorată) de suportul de rigle de lemn construit perimetral casei (vezi capitolul 2, punctul e), cu dibluri, rozete sau agrafe din sârmă ca în cazul descrieriii soluției I (foto 12 — 20) sau, cel mai recomandat, cu șipci de lemn bătute pe riglele suport, fie orizontal (foto 21, 22), fie încrucișat.

Se va avea în vedere ca, pe măsura umplerii stratului termoizolator începând de la partea inferioară, înaintea baterii șipcilor (sau a fixării plasei în dibluri-rozete-agrafe) pentru încă o înălțime de 20 — 30 cm ce urmează a fi umplută cu material (rumeguș, talaș etc.), plasa să fie bine întinsă (tensionată), astfel încât intervalele dintre șipci să nu se „bom-beze” exagerat la umplere.

Șipcile oblice care le încrucișează pe cele orizontale (schiță foto 23) pot fi bătute între riglele verticale suport, după montajul întregului strat ter-moizolator, realizat mai întâi numai cu șipci orizontale.

Șipcile oblice se vor fixa cu înclinații opuse, succesiv intervalelor ver-ticale dintre rigle.

După baterea șipcilor înclinate care le încrucișează pe cele orizontale, se obține și cel mai bun suport pentru tencuiala finală de protejare a termoi-zolației și de finisaj exterior, exact ca în soluția veche, tradițională (foto 2).

O a doua alternativă în cazul în care proprietarul casei are disponibi-lă și ușor accesibilă, inclusiv financiar, o cantitate de scândură din lemn

21, 22 Aplicarea stratului termoizola-tor cu talaș, direct și fără tratare cu soluție argilă-var, fi xare cu plasă din fi bră de sticlă și șipci de lemn orizontale.

21 22


22

suficientă acoperirii întregii suprafețe de termoizolare, inclusiv scândură refolosită, este placarea riglelor suport, fără a mai fi necesară nici plasa din fibră de sticlă, și nici șipcile. Astfel, se creează, practic, un nou perete izolator care poate fi finisat ca orice perete din bârnă sau din lemn, în ge-neral (cu lambriu, tencuială, etc.).

Atenție! Scândura de placare se va fi xa orizontal pe riglele verticale, succesiv de jos în sus, pe măsură ce se face umplerea cu material termoizolator uscat. Se vor lăsa, în mod obligatoriu, intervale libere între scânduri, de mini-mum 5 mm, necesare asigurării dilatării în caz de umiditate excesivă.

Pregătirea și realizarea stratului termoizolator peste tavane existente (în pod)Pentru termoizolarea tavanelor existente cea mai simplă, sigură și ac-cesibilă soluție este plasarea, peste grinzile de tavan și a izolației deja existente în podul casei, a unei rețele din scândură care casetează toată suprafața podului (foto 24, 25).

Casetele vor avea înălțimea minimă de 20 — 25 cm, pentru a se asigura prin termoizolare un spor semnificativ de rezistență termică (minimum 2,5 — 3 mp K/W).

Cea mai simplă termoizolare este posibilă cu paie, stuf, lână (tratată cu apă de var și uscată înainte de montare), dacă este disponibil și cu talaș sau rumeguș uscat.

Dacă se tratează materialele cu soluții de argilă-var, montajul în casete-le de tavan se va face obligatoriu după zvântarea și uscarea preliminară a amestecului tratat (a se vedea remarcile din capitolul 4).

23 Montajul șipcilor orizontale și oblice pentru fi xarea plasei din fi bră de sticlă pe riglele suport ale stratului termoizolator din rumeguș-talaș.

23


23

După umplerea casetelor, acestea se acoperă cu un strat de scândură care asigură și aerisirea termoizolației, precum și suprafața de circulație în podul casei.

24, 25Casetare și izolare tavane

� Soluții simple de fi nisare fi nală a suprafețelor termoizolate

Finisarea brută și protejarea stratului termoizolator se pot realiza cu costuri mici, cu mortar termoizolant, pur ecologic, preparat cu:- rumeguș fin sau/și pleavă;- pastă de argilă;- pastă de var stins;- apă.

De reținut!

� Nu se aplică folii hidroizolante sau impermeabile peste umplutura termoizolantă în podul caselor, pentru a se permite uscarea perma-nentă a acesteia.

� Se va remedia orice infi ltrație de apă cauzată de defecte de aco-periș și învelitoare.

24 25


24

Practic, la același tip de soluție de argilă-var utilizată la tratarea materi-alelor termoizolatoare, se adaugă apă și rumeguș până ce mortarul obținut are consistența necesară unui mortar coeziv, optim pentru aplicarea pe plasa de fixare a stratului termoizolator.

Este necesară o perioadă de uscare completă, în sezonul cald, pentru a evita apariția fisurilor cauzate de contragerea mortarului, care conține deșeuri din lemn.

După întărirea mortarului termoizolant, armat cu plasa de fixare a stra-tului termoizolator, se poate aplica încă un strat de finisare finală, urmat, după uscare, de realizarea finisajului clasic, tradițional, din var stins cu nisip fin, cu adaos de adeziv pentru construcții, pentru stabilizare.

Recomandări pentru aplicarea termoizolațiilor și exploatarea ulterioară a casei termoizolate

� Protejarea pereților și tavanelor termoizolate față de apa din precipitații prin asigurarea corectă a scurgerilor de pe acoperiș.

� Remedierea defectelor de finisare exterioară și evitarea degradării acci-dentale a protecției stratului termoizolator.

� Trebuie evitate complet finisajele exterioare cu vopsele impermeabile la vapori și aer pentru a permite microventilarea în permanență și us-carea straturilor termoizolante favorizată de permeabilitatea finisajelor tradiționale (cu var natural stins).

� Se va evita obligatoriu închiderea oricăror elemente din lemn între folii sau straturi impermeabile la vapori și aer (de tipul foliilor plastice, mem-brane hidroizolante închise, etc.) pentru a se asigura condițiile de durabi-litate a lemnului pe o perioadă mare de timp. În caz contrar, apar degradări biologice prin putrezire.


25

Estimarea costurilor reabilitării cu materialele de aplicare în regie proprie

Pentru evaluarea costurilor se are în vedere exemplul unei case obișnuite din mediul rural cu o suprafață opacă a pereților exteriori de aprox. 100 mp, cu un singur nivel, caz extrem de comun populației cu resurse limitate.Acest exemplu comun include următoarele date:- perimetru pereți exteriori: cca. 35 metri liniari;- înălțimea pereților exteriori, inclusiv soclul: cca. 3 m;- suprafața de termoizolare: cca. 100 mp. Pentru realizarea suportului din grinzi, stâlpișori, rigle, cu o casetare pe ver-ticală, foarte sigură, la intervale de aprox. 50 cm și un strat termoizolator de cca. 15 cm, care poate aduce un spor de rezistență termică de la cca 2 mp K/W (dacă se utilizează paie, talaș, stuf) până la cca. 3 mp K/W (dacă se utili-zează lâna de oaie), sunt necesare, estimativ, următoarele materiale:- grinzi de lemn 15 x 15 cm — cca. 35 metri liniari;- stâlpișori lemn la colțuri intrânde-ieșinde 10 x 10 cm — max. 8 buc. x 3 m = 24 metri liniari; - rigle din lemn de lățime 15 cm, lungime aprox. 3 m și grosime 50 mm —max. 70 buc.; - cuie, scoabe — cca. 10 kg;- dibluri plastic cu șurub (cca. 6 buc./mp) — cca. 600 buc.;- plasă metalică zincată cu ochiuri de 50 — 70 mm — cca. 100 mp;- sârmă oțel moale 2,5 mm — cca. 10 kg;- var stins (pastă) consum cca. 10 kg/mp (dacă se face tratamentul mate-rialelor de termoizolare cu soluție de argilă-var) — cca. 1000 kg.

Prin urmare, aplicând cea mai costisitoare variantă, cu structură adițională din lemn, cu tratamentul materialelor cu soluții de var natural și argilă, cu plasă metalică zincată, cu o casetare foarte stabilă și cu aprovizionarea cu var deja stins, costul estimativ este de cca. 27 lei/mp, echivalentul a 6 euro/mp, evident, exclusiv materialele de termoizolare pe care le are acce-sibile în propria gospodărie, din agricultură sau apropiat locuinței.

Există rezerve de reducere a costurilor prin:- mărirea intervalelor de casetare, adică reducerea cantității de lemn;- prepararea varului pastă prin stingerea în gospodărie a pietrei de var arse, ducând la costuri mult reduse;- utilizarea de plase mai ieftine.


26

Material necesar pentru cca. 100 mp suprafață exterioară de termoizolare Cantitate

Cost unitarLEI

Cost total materialLEI

Grinzi de lemn 15 x 15 cm 35 m = 0,78 mc 600 468

Stâlpișori lemn la colțuri intrânde- ieșinde 10 x 10 cm — max. 8 buc. x 3m

24 m = 0,24 mc 600 144

Rigle din lemn de lățime 15 cm, lungime cca. 3m și grosime 50 mm – max. 70 buc.

210 m = 1,57 mc 600 942

Cuie, scoabe 10 kg 7 70

Dibluri plastic cu șurub (cca. 6 buc/mp) 600 buc. Cca. 0,4 240

Plasă metalică zincată cu ochiuri de 50 —70 mm x 2 mm 100 mp 5 500

Sârmă oțel moale 2,5 mm 10 kg 5 50

Var stins (pastă) cca. 10 kg/mp (dacă se face tratamentul materialelor de ter-moizolare cu soluție de argilă-var)

1.000 kg 0,3 300

TOTAL / 100 MP 2.714

De reținut!� Pentru durabilitatea casei și sănătatea familiei care o locuiește, tre-buie reținut că toate materialele naturale utilizate – lemnul, deșeurile din lemn, paiele etc. – au nevoie de microventilare în permanență, realizată natural, care permite eliminarea lentă excesului de umiditate din structura izolației pereților, tavanelor sau pardoselilor.

� Toate materialele naturale funcționează durabil la umiditățile proprii de echilibru natural (la lemn este de cca. 8 – 12%), cu condiția ca acestea să nu fi e închise între straturi impermeabile la vaporii de apă sau la aer.

� Din acest motiv repetăm că nu trebuie aplicate nici un fel de folii im-permeabile care ar împiedica eliminarea vaporilor de apă către exterior.

Spor la lucru familiei care, cu bani puţini îşi face casa confortabilă şi sănătoasă!


27

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția Progra-mului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP). © UNDP România, 2015


Acest material este tipărit pe hârtie certifi cată FSC, reciclată 60%.


Măsuri de reabilitare termică a locuințelor, în regie proprie, cu ...

Documents

Transcript of Măsuri de reabilitare termică a locuințelor, în regie proprie, cu ...