1).Care sunt avantajele utilizarii centralei Liepsnele?

 Intre factorii care recomanda Liepsnele ca sursa de caldura, mentionam:  

-AUTONOMIE:  Cu o singură șarjă de lemn, turbă sau brichete de rumeguș, centrala arde timp de 30 de ore iar, cu cărbune, timpul de ardere este de aproximativ 3-4 zile. Caracteristicile excepționale ale produselor fabricate, care prelungesc timpul de ardere al boilerului pe bază de combustibil solid, sunt distribuția de aer din partea superioară și arderea solidă fracționată din cadrul principiului de candelă.Se realizeaza in acest mod un sistem eco-compatibil.

-ECONOMIE:  Combustibilii solizi utilizati pentru centralele(cazanele) pe lemn sau carbune, proportional cu caldura produsa, costa mai putin decat celelalte tipuri de combustibili (gaz, gpl si metan). 

-Energia electrica: In momentul intreruperii energiei electrice, cazanul Liepnele nu este afectat, chiar daca temperature apei depaseste 120 de grade celsius. Celelalte tipuri de centrale pe lemne sunt expuse spargerii si distrugerii cazanului. Cazanul Liepsnele a fost testat si omologat de Autoriatea Germana TUV, rezistand fara probleme la aceste socuri termice.

2) Ce putere calorica are combustibilul utilizat?

Puterea calorifica specifica

La umiditate 15%

Fag, stejar ~4.1 kWh/kg ~2100 kW/mc

Artar, mesteacan ~4.2 kWh/kg ~1900 kW/mc

Plop ~4.1 kWh/kg ~1200 kW/mc

Pin ~4.4 kWh/kg ~1700 kW/mc

Molid, brad ~4.5 kWh/kg ~1500 kW/mc

 

Puterea calorica si umiditatea

Exemplu:

Lemn cu umiditate 12 - 20% , are putere calorica specifica de aprox. 4 kWh / 1kg .

Lemn cu umiditate 50%, are putere calorica specifica de aprox. 2 kWh / 1 kg .

3)Uscarea si depozitarea lemnului

In cazul in care se foloseste lemnul ca si combustibil acesta trebuie sa fie cat mai uscat posibil.

Randament maxim si durata de viata marita pentru corpul cazanului se pot obtine prin utilizare

de lemn uscat aproximativ doi ani. Puterea calorica a lemnului este invers proportionala cu

umiditatea.

Graficul uscarii

4). Calitatea lemnului pe care il utilizam?

     Alegerile cele mai bune sunt: frasin, fag, stejar, carpen, artar, toate tipuri de lemn cu o inalta putere calorica, cu ardere usoara,sunt usor de taiat si care produc putin fum:

TIPUL DE LEMN

CANTITATEA

DE CALDURA

FACILITATE

DE ARDERE

DENSITATEA

    FUMULUI

FACILITATE

DE TAIERE

LEMNE DURE

ARTAR INALTA BUNA MICA BUNA

MESTEACAN INALTA BUNA MICA BUNA

CIRES MEDIE BUNA MICA BUNA

FAG INALTA BUNA MICA BUNA

FRASIN INALTA BUNA MICA BUNA

NUC MEDIE BUNA MICA BUNA

ULM MEDIE MEDIE MEDIE DIFICILA

PLOP MICA BUNA MEDIE DIFICILA

STEJAR INALTA BUNA MICA BUNA

LEMNE DULCI

BRAD MICA MEDIE MEDIE MEDIE

LARICE MEDIE BUNA MEDIE BUNA

PIN MICA MEDIE MEDIE MEDIE

5). Alegerea unui cos de fum pentru centralele termice pe lemne si Cum se realizeaza un tiraj bun al cosului de fum?

Cusurile de fum trebuiesc alese dupa doua criterii importante:

1. Diametru interior al cosului de fum - trebuie sa fie mai mare sau cel putin egal cu diametru racodului de gaze arse al centralei pe care o detineti sau doriti sa o achizitionati. Orice racord de la cazan la cosul de fum va trebui izolat sau facut din material izolant (dublu INOX cu izolatie) pentru evitarea creearii condensului si intoarcerea acestuia in corpul cazanului.

2. Inaltimea cosului de fum - trebuie sa fie mai mare cu cel putin 0.5 m decat inaltimea coamei casei, dar nu mai putin de 6m. Acest lucru se impune datorita curentilor turbionari ce se pot forma, daca exista pereti, corpuri, acoperisuri mai inalte decat cosul de fum.

Tirajul cosului de fum reprezinta o componenta importanta in randamentul arderii lemnelor intr-o centrala pe lemn.

 Pentru o functionare optima un cos de fum trebuie sa corespunda urmatoarelor norme: 

- materialele folosite la cosul de fum trebuie sa reziste la produsele arderii (caldura),sa fie impermeabile si bine izolate.

- Sa aibe pozitionare preponderent verticala iar eventualele coturi de racordare sa nu aiba o inclinatie mai mare de 45 grade. 

- Sa fie bine distantat de materiale combustibile sau inflamabile.

             - este interzisa utilizarea tuburilor metalice flexibile si din fibra cimentata pentru legatura (canale de fum sau racorduri) de la centrala la cosul de fum.

            - montajul cosurilor de fum trebuie efectuat in asa fel incat sa se asigure o buna eliminare a fumului pentru a garanta conditiile de functionare al aparatului, limitand formarea condensului si evitand traversarea pe langa aparatul in functiune.

            - trebuie evitat montajul  in plan orizontal.

            - canalul de fum trebuie sa aiba sectiunea costanta.

- Se recomanda : cosul de fum sa fie dotat cu o camera de strangere a materialelor solide si eventual al condensului situata sub nivelul de racordare al cosului, sa aiba un acces usor pentru vizitare si curatire.

6) De ce Liepsnele?

Pentru urmatoarele Avantaje:

Pentru economie de combustibil Functioneaza 30 de ore pe o singură încărcare de lemn Functioneaza 3-5 zile, cu o încărcătură de cărbune Constructie simplificata Nu se depune gudron pe corpul cazanului Functionare pe lemn, cărbune, brichete și deșeuri din lemn Curățarea de cenușă de două ori pe lună este de ajuns 5 ani garanție 25 ani funcționeaza fără probleme

Ce ar trebui să ştiţi înante de a cumpăra o centrală termica pe lemne Liepsnele? Noi  vă vom

spune cât de important este cazanul, cât de importante sunt radiatoarele, caloriferele şi

conductele sau coşul de fum şi de ce ar trebui să ţineţi cont atunci când alegeţi o centrală cu

ardere tip candela.

La o centrală termică Liepsnle cazanul va fi mult mai uşor de curăţat, iar  camera de ardere

pentru lemne sau carbuni,  va fi mult mai spaţioasă (veţi putea introduce mai multe lemne si mai

lungi). Arderea va fi mai eficientă, datorită arderii tip lumanare, , iar nivelul de noxe va fi redus.

Avantajul unei centrale cu ardere tip candela, este că puteţi introduce si lemne “verzi” (neuscate),

dar autonomia va scade la aproximativ 12-15 ore de functionare. În centrala cu gazeificare sau

cu ardere clasica va trebui să introduceţi numai lemne uscate (cumpărate din timp – 1 an sau 2

înainte).

Un detaliu important cand decidem să cumpărăm o centrală pe lemne este alegerea cazanului.

Cazanele au puteri diferite, iar alegerea acestuia se va face în urma unui calcul al necesarului

termic al casei/locuinţei, calcul pe care îl va face un specialist şi care depinde de volumul

camerelor, de termoizolaţia casei şi chiar de zona unde este construită locuinţa.

Ţevile sau conductele ceele mai bune, în opinia majorităţii, sunt ţevile de cupru, însă sunt şi cele

mai scumpe. O instalaţie pe cupru va fi mult mai costisitoare decât una pe pexal sau

polipropilenă (pe scurt ppr). Trebuie ştiut că instalaţiile cu ţevi ppr/polipropilenă nu rezistă la

temperaturi ale agentului termic mai mari de 90 grade.De aceea se recomanda teava de cupru.

7) Curatarea cazanului

Acest cazan nu necesita o curatare zilnica, sau saptamnala. Prin constructia cilindrica pe care o

are cazanul nu se depunde gudron pe corpul acestuia, sau chiar daca se depunde se v-a arde la

urmatorul foc pe care il vom face.El se autocurata in timpul functionarii.

Se recomanda curatarea la intervale de 1-2 luni pentru racordul dintre centrala si cosulde fum.

Produsele de ardere acumulate (cenusa) impreuna cu condensul si gudroanele inrautatesc

evacuarea fumului si automat scad randamentul cazanului. Intervalul de curatire depinde de

calitatea lemnului utilizat, intensitatea arderii, tirajul cosului si alte conditii.

Nota: Curatarea regulata si corecta este deosebit de importanta pentru obtinerea puterii

nominale in mod constant, respectiv o durata de viata marita.

Curățarea de cenușă se va face de două ori pe lună in cazul lemnelor, fiind de ajuns

pentru functionarea corespunzatoare a centralei.

8) Calcul estimativ pentru determinarea puterii centralei

Aceste calcule sunt destul de complexe si recomandarea mea este sa le intocmeasca un

specialist, adica proiectantul de instalatii, dar cum nu toata lumea isi permite sa plateasca un

proiectant, putem lua in calcul niste coeficienti obtinuti empiric, care reprezinta necesarul de

putere termica pentru 1 mc incalzit. Acest coeficient poate varia intre 40W/mc pentru un

imobil foarte bine izolat si 70W/mc pentru un imobil slab izolat termic. In general  in calculul

puterii termice se foloseste coeficientul de 50W/mc, aferent unui imobil cu un grad mediu de

izolare. Acesta se inmulteste cu volumul imobilului ( V =  suprafata utila x inaltime ) si se

obtine puterea termica necesara in W. Puterea termica degajata de convectorii ( radiatoarele )

ce vor fi amplasati in incaperi ar trebui sa depaseasca puterea termica necesara. Mai exista si o

alta varianta de calcul bazata pe acest coeficient, adica puterea necesara pentru intreg imobilul

va fi suma tuturor puterilor aferente fiecarui spatiu incalzit din imobil.

Exemplu incalzire: avem un imobil cu parter cu o suprafata utila de 150 mp si inaltimea

medie pe nivel de 2,8 m. Puterea pentru incalzire va fi egala cu 150 mp x 2,8 m x 50W / mc =

21000 W = 21 KW.