LIMBA

{I LI

TERAT

URA R

OMÂN

| man

ual p

entru

clasa

a VIII-

a

Lucr\rile care completeaz\ pachetul educa]ional:

� Literatura român\ – Caietul elevului� Limba român\ (Comunicare. Fonetic\. Lexic. Morfologie. Sintax\) – Caietul elevului� Limba [i literatura român\ – Ghidul profesorului

CO

RIN

T�

CYAN YELLOW MAGENTA BLACK

9 7 8 9 7 3 1 3 5 3 0 2 9

ISBN: 978-973-135-302-9

Pre]: 4,24 lei

Universulc\r]iiCARTEA – OBIECT CULTURAL

COMUNICAREA ORAL|

3

Cartea - obiect cultural

1Universul c\r]ii

Nicolae Iorga (1871-1940) Istoric, memorialist, drama-

turg, critic [i istoric literar, autoral unei impun\toare opere[tiin]ifice.

Mircea Eliade (1907-1986) Scriitor, publicist [i memoria-

list. Istoric al religiilor de notorie-tate universal\.

3. Descoperi]i, în textele urm\toare, [i alte argumente privind impor-tan]a pe care o reprezint\ cartea:

a) „… cartea îndepline[te fapta de mirare de a ne face s\ tr\im înafar\ de minciun\, nedreptate [i prejudec\]i." (M. Sadoveanu)

b) „To]i acei ce au acces la o bibliotec\, la c\r]i, sunt ni[te in[i maibuni decât al]ii, mai fortifica]i, iar durerile îi ating mai pu]in [i nefericiriletrec mai repede." (Mircea Eliade)

carte `nv\]\tor p\rin]i

sprijin

mângâiere

îndemn

1. Citi]i [i comenta]i:„O carte este un sprijin, o mângâiere, un îndemn. Este câte una

c\reia îi datorezi cât [i celui mai bun înv\]\tor. Ba chiar care-]i este cât]i-au fost [i p\rin]ii, [i cei mai buni. Dar atunci trebuie s\ citim cualegere." (Nicolae Iorga)

2. Explica]i semnifica]ia pe care o are în textul de mai sus asociereaurm\toarelor cuvinte:

4

Folosi]i-v\ cuno[tin]ele!

=

Pagin\ din Tetraevangheliarul lui Petru Rare[ (1534)

Coperta primei edi]ii a poeziilor lui M. Eminescu (1884)

Ion Bitzan, Carte obiect

Cartea – obiect cultural

Bucuria lecturii

5Cartea - obiect cultural

Vechimea mesajului scris.Acesta a cunoscut un

num\r considerabil de forme, desemne [i imagini.

Evolu]ia scrierii de la ideo-grame3 la cuneiforme4, de lahieroglife5 la scrierile fonetice.

~n Orientul Apropiat, popoa-rele feniciene au descoperit scriereaalfabetic\, cu semne care noteaz\literele izolate ale cuvintelor.

Observa]i!

1Darius – Numele a trei regi per-sani. Darius I (522-486 î.Hr.), orga-nizator al Imperiului Persan. Apurtat r\zboaie împotriva sci]ilor(514 î.Hr.).

2sci]i, s.m. – Locuitori din Sci]ia, alec\rei ]inuturi erau situate la Dun\reade Jos (de exemplu: Dobrogea).

3 ideogram\, s.f. – Semn grafic,folosit în scrierea hieroglific\egiptean\ [i `n cea chinez\ pentrua nota un cuvânt nu prin litere, ciprintr-o imagine care `l sugereaz\.

4scriere cuneiform\, s.f. –Sistem de scriere cu litere în for-m\ de cui, s\pate `n piatr\ sau

imprimate pe t\bli]e de argil\,folosit\ de unele popoare orien-tale antice.

5hieroglif\, s.f. – Semn sau ca-racter din scrierea vechilor egip-teni, care reprezint\ no]iunile prinfiguri de fiin]e [i de obiecte.

Lexic

Asiro-babilonienii scriau pe t\bli]e de lut. Printre ruinele biblio-tecilor din Babilon [i Ninive s-au p\strat peste 30 000 de c\r]i scrise peasemenea t\bli]e de lut.

Multe popoare orientale antice scriau pe t\bli]e confec]ionatedin lemn, filde[ sau metal. Romanii foloseau t\bli]ele cerate. S-a trecutapoi la papirus sau pergament, la t\bli]e de bronz, la piei de animale,la scoar]\ de copac sau pânz\.

Egiptenii `[i scriau c\r]ile pe papirus. Acestea erau socotite c\r]isfinte, ceea ce i-a determinat pe egipteni s\ p\streze timp de dou\ miide ani secretul folosirii hârtiei de papirus.

Aminti]i-v\!

„Pute]i zbura ca p\s\rile, intra în p\mânt ca [oarecii, v\ pute]i afun-da în apa b\l]ilor ca broasca? Dac\ nu, s\ nu îndr\zni]i s\ ne c\lca]ihotarele, pentru c\ v\ vom nimici cu s\ge]ile noastre!“

3. Ilustra]i prin exemple potrivite urm\toarele situa]ii de comunicare,cunoscute de-a lungul istoriei:

a) comunicarea prin semne conven]ionale (imagini [i desene);b) folosirea unor semne distincte pentru fiecare sunet al limbii.

Cartea - un c\l\tor prin milenii1. R\spunde]i la urm\toarele `ntreb\ri:a) De când a `nv\]at omul s\ scrie?b) Cum a scris la `nceput?c) Pe ce au scris oamenii `n vechime?2. V\ mai aminti]i mesajul pe care l-a primit Darius1 de la c\petenia

sci]ilor2, a c\rui ]ar\ se preg\tea s-o invadeze?Acesta i-a trimis o pas\re, un [oarece, o broasc\ [i cinci s\ge]i. Re-

gele per[ilor, f\r\ s\ cunoasc\ limba sci]ilor, a putut descifra mesajul.Sci]ii îl avertizau:

Folosi]i-v\ cuno[tin]ele!

Cartea - obiect cultural6

,,Pentru c\ nu se putea p\stra amintirea tuturor cuvin-telor, oamenii au n\scocit pentru ei scrierea, prin care s\-[iredea cuvintele lor.”

Apari]ia tiparului – ,,cel mai mare eveniment din istorie.”(Victor Hugo)

~n ce secol a fost inventat tiparul?Cine este considerat p\rintele tiparului?Explica]i rolul tiparului `n evolu]ia c\r]ii.

Aminti]i-v\!

Reconstituirea atelierului lui Gutenberg (Mainz)

Johann Gutenberg (c. 1400 – 1468)

Tipograf german. A inven-tat, `n Europa, tiparul cu literemobile (aproximativ 1440).

Ma[in\ modern\ de tip\rit

Victor Hugo (1802 - 1885)Scriitor francez. Teoretician al

romantismului. Autor al uneiopere complexe, caracterizateprin elan spiritual [i imagina]ie`nfl\c\rat\.

Opera literar\: Ode [i balade,Legenda secolelor (versuri);Notre-Dame de Paris, Mizerabilii(proz\); Ruy Blas, Hernani(teatru).

Apari]ia tiparului.De la desen la liter\

AUTOR

CITITOR

Indicele

7Cartea - obiect cultural

Lucr\rile [tiin]ifice de pro-por]ii mai mari, publicate într-unvolum sau într-o serie de volume(cumsunt,depild\,edi]iile criticealeoperelor scriitorilor no[tri clasici),cuprind, de obicei, la sfâr[it, unulsau mai multe tipuri de indice.

Indicele de cuvinte: este olist\ alfabetic\ `n care sunt `nre-gistrate toate cuvintele discutate

sau explicate `ntr-o lucrare[tiin]ific\.

Indicele de nume (sauindicele de autori): `nsumeaz\toate numele autorilor cita]i.

Indicele de materii: `nregis-treaz\ problemele de baz\ discu-tate `n cartea respectiv\.

Indicele de titluri: cuprindecele mai importante lucr\ri caresunt folosite [i citate `ntr-un volum.

1. Ar\ta]i care dintre elementele de mai jos v\ sunt oferite de o carte[tiin]ific\ [i care apar într-o carte de literatur\:

a) informa]ie, explica]ie, completarea cuno[tin]elor;b) claritate [i precizie a exprim\rii;c) perspective noi asupra realit\]ii;d) exprimarea sentimentelor autorului, prin mijloace artistice;e) atmosfer\ [i varietate de medii, timpuri istorice;f) ac]iune [i aventur\;g) modele de comportare în via]\.2. Imagina]i-v\ traseul complet pe care îl parcurge un text de la

autor la cititor, indicând factorii care particip\ la realizarea unei c\r]i.3. Preciza]i ce rol de]in to]i ace[ti factori în editarea [i difuzarea unei c\r]i.

În mod obligatoriu, indiceletrebuie s\ aib\ trimiteri la pagin\sau la pagini.

Rolul indicelui este de a-lajuta pe cititor prin indicareaexact\ a locului unde este tratat\una dintre problemele de baz\ale c\r]ii.

Criteriul de înregistrare atermenilor dintr-un indice este celalfabetic.

Re]ine]i!

Folosi]i-v\ cuno[tin]ele!

Aten]ie!

Anexele la o carte

Cartea - obiect cultural8

Bibliografia

1. V-a]i propus s\ elabora]i o compunere pornind de la unul dintreurm\toarele subiecte: ,,Mijloacele de `mbog\]ire a vocabularului“,,,Caracterul latin al limbii române“, ,,Natura `n poezia lui M. Eminescu“,,,Personajul literar preferat“. Ce importan]\ acorda]i unei mai buneinform\ri `n domeniul pe care dori]i s\-l aborda]i.

2. Referi]i-v\ la una dintre principalele surse de documentare pe careo ve]i folosi `n vederea elabor\rii lucr\rii [tiin]ifice alese.

3. Consulta]i o lucrare de istorie sau de critic\ literar\, precizândinforma]iile pe care le con]in trimiterile bibliografice de la subsol.

4. Alc\tui]i trei fi[e bibliografice, ]inând cont de urm\toarele pre-ciz\ri:

Printre sursele de docu-mentare, informarea bibliografic\de]ine un rol foarte important.

Bibliografia: descriere despecialitate a lucr\rilor unui autorsau a lucr\rilor referitoare la oanumit\ problem\.

Distingem bibliografii:a) de c\r]i;b) de recenzii [i de traduceri;c) de articole [i studii.

Bibliografiile constituieuna dintre cele mai importantesurse de informare.

– numele autorului;– titlul lucr\rii;– localitatea unde a fost

publicat\;– editura;

– anul apari]iei;– num\rul paginii sau al paginilor

unde este men]ionat\ o anumit\ idee.

Completa]i-v\ cuno[tin]ele!

Re]ine]i!

Valeriu Mladin, Cartea inimii O fi[\ bibliografic\ alc\tuit\ pentru un volum, studiu sau articol

trebuie s\ cuprind\ urm\toarele elemente:a) numele autorului (notat, de preferin]\, `ncepând cu cel de fami-

lie, urmat de prenume; nu se admit prescurt\ri, `n afara celor folositechiar de autor);

b) titlul volumului sau al articolului (se noteaz\ `n `ntregime, f\r\ niciun fel de schimb\ri sau prescurt\ri);

c) anul apari]iei, locul [i editura.Fi[a bibliografic\ pentru un volum se alc\tuie[te dup\ indica]iile

con]inute `n foaia de titlu a c\r]ii (nu de pe copert\ sau de pe cotorulc\r]ii); `ntre diversele indica]ii cuprinse `n fi[a bibliografic\ se folose[tevirgula.

5. Explica]i de ce sunt necesare informa]iile privind:

9Cartea - obiect cultural

1. Consultând diferite lucr\ri de specialitate, face]i o list\ cu cele maiimportante abrevieri întâlnite în cuprinsul acestora.

2. Indica]i abrevierile folosite curent pentru urm\torii termeni:

Abreviere, abrevieri, s.f. –Cuvânt, titlu prescurtat; simbol(de exemplu: abr. = abreviere;biol. = biologie).

Sigl\, sigle, s.f. – Prescurta-re format\ din litera sau litereleini]iale, folosit\ pentru a evitacuvintele sau titlurile prea lungi(de exemplu: B.P.T. - ,,Bibliotecapentru to]i“ [Colec]ia].

~n abrevierile care p\streaz\ numai partea ini]ial\ (uneori o sin-gur\ liter\) a cuvântului din care provin, se folose[te ca semn ortograficpunctul. De exemplu: id. = idem; nr. = num\rul.

Când abrevierea este format\ din `nceputul unui cuvânt [i finalalui vocalic\, precum [i dup\ anumite abrevieri oficiale [i simboluri[tiin]ifice nu se pune punct. De exemplu:

articol: num\r: singular: propozi]ie:plural:

tranzitiv: atribut: indicativ: persoan\: locu]iune:

pronume: prezent: substantiv: vocativ: zoologie:

Lista de abrevieri repre-zint\ un alt element care trebuieanexat unei lucr\ri.

Abrevieri de cuvinte.Abrevieri de titluri de

opere citate.În lucr\rile de specialitate

exist\ sigle [i abrevieri curente(impuse în cercetarea [tiin]ific\).De exemplu:

a.c. = anul curent; etc. = etcetera; v = vezi; dr. = doctor.Pe lâng\ acestea, pot fi uti-

lizate, îndeosebi pentru studii sauc\r]i citate mai rar, [i abrevieriproprii.

Observa]i!Listele de abrevieri

Alege]i din coloana din stânga abrevierile potrivite tipurilor de note definite `n coloana al\turat\:

a) cf. (confer – compar\)b) v. sau vezic) op. cit. (opus citatum –

opera citat\)

Pentru trimiteri repetate la aceea[i oper\, pe diferite pagini.Pentru o lucrare unde a fost formulat un punct de vedere diferitsau în parte asem\n\tor.Referitor la o lucrare din care se citeaz\.

Valorifica]i-v\ cuno[tin]ele!

Aten]ie!

Folosi]i-v\ cuno[tin]ele!

Re]ine]i!

cca = circa d-ta = dumneata D-sa = Domnia sa

C = carbonKg = Kilogramcm = centimetru

E = est N = nordS = sud

Cartea - obiect cultural10

1. Inventaria]i sensurile termenului carte din Dic]ionarul explicativ allimbii române [i demonstra]i de ce reprezint\ cartea un ,,obiect cultural".

2. G\si]i proverbe despre cel pu]in trei dintre urm\torii termeni:[coal\, carte, meserie, me[te[ug, a înv\]a, pasiune, talent.

3. Descrie]i cele mai importante elemente componente ale c\r]ii,insistând asupra rolului fiec\ruia dintre ele în structura acesteia.

4. În ce condi]ii poate deveni lectura o pasiune?5. Descrie]i o împrejurare în care nu v-a]i fi descurcat f\r\ ajutorul

unei c\r]i recent citite.6. Consulta]i volume din diferite domenii de cercetare [i identifica]i

`n structura acestora anexele specifice unei c\r]i. Explica]i importan]aacestor anexe.

7. Anumite lucr\ri, `ndeosebi cele destinate [colii, sunt `nso]ite deplan[e didactice, seturi de folii pentru retroproiector, casete audio etc.Argumenta]i de ce se folosesc astfel de ,,anexe“ ale c\r]ii.

antet facsimil paragraf stamp\

viniet\ (vigniet\)manuscris hieroglif\ verset

anticarscrib colec]ie editur\

cotor copert\ fascicul\ fil\

asterisc sigl\ autor alineat

5. Descoperi]i într-un dic]ionar al limbii române sensul urm\toarelor cuvinte:

foaie de carte: om de litere:trecute la erat\:

iubitor de c\r]i rare: împrumut\ c\r]i de la bibliotec\:editeaz\ c\r]i:

c\r]ile unui autor: cartea c\r]ilor:semn grafic în form\ de stelu]\:

Valorifica]i-v\ cuno[tin]ele!

Exprima]i-v\ p\rerea!

1. Explica]i sensul urm\toarelor formule [i prescurt\ri:

2. Da]i câte dou\ exemple de abrevieri sau prescurt\ri din urm\toarele categorii:a) din ini]iale;b) din ini]iale [i fragmente de cuvinte;c) din fragmente de cuvinte;d) din fragmente de cuvinte [i cuvinte.

3. Numi]i patru feluri de abrevieri dup\ care nu se pune punct.

4. G\si]i cuvintele potrivite ca sens cu urm\toarele defini]ii:

lucr. cit. ..........................loc. cit. ...........................cap. ...............................apud. .............................

ed. ...............................etc. ..............................idem. ...........................ibidem..........................

vol. ..................................supra. ..............................infra. ................................id. ...................................

Gânduri despre carte

Idei tr\ite,,Unde nu e via]\ spiritual\ nu e istorie.“ (Vasile Pârvan),,Cuvântul e magic, omul roste[te fiecare vorb\ cu alt\ inim\.“

(Paul Zarifopol),,Cinsti]i cartea cu cinstea ce se cuvine Evangheliei.“ (O. Goga),,Cerem c\r]ii fericirea pe care nu i-a putut-o procura omului igno-

ran]a.“ (T. Arghezi),,O carte bun\ `nlocuie[te o prietenie, o prietenie nu poate `nlocui

o carte bun\.“ (Vasile Conta),,O carte pe care ai cetit-o `n adev\r este [i opera ta.“ (N. Iorga),,C\r]ile ne sunt prieteni statornici. ...Ne sunt sfetnici [i nu ne con-

trazic. C\r]ile care ne plac sunt urme pline de amintiri.“ (M. Sadoveanu),,C\r]i, c\r]i pentru popor! Acela e sufletul mare care cere lumin\.

Acolo sunt genii ascunse, gata s\ izbucneasc\ asemenea izvorului carea[tepta `n stânca uscat\ lovitura de toiag a lui Moise. Acolo-i puterea [iviitorul nostru.“ (Al. Vlahu]\)

Carte –Sora mea cea bun\,Din ce sfânt\-mpreunareTe trezi[i la mine-n cas\~ntr-o noapte f\r\ lun\,Când,Cu coatele pe mas\, Obsedat de-acela[i ve[nic{i suspect semn de-ntrebareM-afundam `n `ntuneric,Ca un muc de lumânare~ntr-un sfe[nic?

Carte Sora mea-n]eleapt\{i cuminte,

Spune-mi, cineM\ sorti frate cu tine~ntr-o noapte f\r\ lun\,Când – Pe-aceea[i cale dreapt\ –Ne trezir\m `mpreun\, Mân\-n mân\,Ca-ntr-un raft de libr\rie.

Carte (...)Magic\ bijuterieDe cuvinte.{i imaginiMâzg\lite pe hârtie.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Rânduri pentru carte de Ion Minulescu

1Lectur\ suplimentar\

Vittore Carpaccio, Sfântul Ieronim la masa de lucru

(detaliu [i ansamblu, `n pagina urm\toare)

J.F. Peto, Uneltele scriitorului

11Cartea - obiect cultural

Cartea - obiect cultural12

~ntre forma sonor\ a cuvântului [i forma lui scris\, `ntre sensul lui izolat [i func]ionalitatea sensului lui `ncadrul frazei nu se pot stabili coinciden]e perfecte [i suprapuneri, [i cu atât mai mult atunci când cuvântul estefolosit ca vehicul al unei comunic\ri estetice. (...)

Arta scrisului `ncepe de acolo de unde fraza scris\ e apt\ s\ re]in\ `n ea sentimente. Dac\ infinitatea sen-timentelor [i a nuan]elor sentimentelor ar putea fi codificat\ pe un fel de tabl\ a lui Pitagora, atunci ele arputea fi conservate prin formule matematice, iar estetica ar fi o ramur\ a matematicii. (...) Scriitorul r\mânedin acest punct de vedere un singuratic, un meseria[ `n al c\rui atelier se produc obiecte singulare, dar a c\ruimenire e profund general\, aproape invers\ produsului finit [tiin]ific, la a c\rui constituire colaboreaz\ uncolectiv [i a c\rui menire `n ultim\ instan]\ e singular\, cu atât mai mult cu cât el nu este singular. (...) Artascrisului `n cazul marelui scriitor este arta viziunii exprimat\ prin scris. (...) B\trâna art\ a scrisului este o art\produs\ din creierul viu.

(Din Fiziologia poeziei, Bucure[ti, 1990)

– C\r]ile, c\r]ile,Ca florile, din toate p\r]ile,Le v\d `nflorind.{i c\l\torindPrin vântul cet\]ilor

{i-al singur\t\]ilor. (...)C\r]ile ca [i stelele,Risipite ca m\rgelele,Le v\d str\lucind,Le aud [optind

{i dest\inuindDrumurile sor]ii,~n]elesul mor]ii,Tâlcul judec\]ii{i-al eternit\]ii.

B\trâna art\ a scrisuluide Nichita St\nescu

Stelele, florile, c\r]ilede Eugeniu Speran]ia

Lectur\ suplimentar\1

1. Citi]i textul:

1. Alc\tui]i grupe de câte patru elevi [i exprima]i-v\ punctele devedere despre lectura preferat\. ~n final, un elev va expune succint, `nfa]a clasei, concluziile.

2. Comenta]i p\rerile despre carte [i despre rolul lecturii `n formareagândirii [i a imagina]iei, `n cultivarea gustului pentru frumos, bine [iadev\r, exprimate `n citatele ce urmeaz\:

a) „Frate, o boal\ `nvins\ ]i se pare orice carte.” (L. Blaga)b) „Cartea `ndepline[te fapta de mirare de a ne face s\ tr\im `n afar\

de minciun\, nedreptate [i prejudec\]i.” (M. Sadoveanu)

13Comunicarea oral\

1 Comunicarea oral\Universul c\r]ii

Peregrin `n lumea c\r]ii

Opera beletristic\ apar]ineunui gen [i unei specii literare.

Compunerile dup\ texteleliterare pot cuprinde:

– rezumatul acestora;– interpretarea complet\ a

unui text sau interpretarea selec-tiv\ a unui aspect particular alacestuia.

Tehnica de interpretare serefer\ la urm\toarele elemente:nara]iune, portret, dialog, figuride stil (procedee artistice), co-mentarea unui motiv literar.

Observa]i!

1. Ce personaje v-au re]inut aten]ia `n ultima carte citit\? Alc\tui]ioral portretul unuia dintre aceste personaje.

2. Povesti]i una dintre scenele care v-au impresionat.3. Având drept puncte de reper cuvintele de mai jos ale lui Tudor

Arghezi, relata]i oral propria voastr\ experien]\ de cititor:„Cartea este o f\g\duin]\, o lucrare, o c\l\torie prin suflete, gânduri

[i frumuse]i.” 4. Alc\tui]i o schem\ de interviu pentru un personaj imaginar, `ntors

cu pu]in timp `n urm\ dintr-o c\l\torie pe Marte.

Receptarea mesajului uneicomunic\ri.

Forme ale comunic\rii orale: – convorbiri telefonice; – [tiri;– conversa]ii cotidiene;– discu]ii libere;– dezbateri pe o anumit\ tem\;– povestirea unor `ntâmpl\ri

din via]a proprie;– povestirea dup\ imagini;– interviul (convorbire `ntre o

personalitate dintr-un anumitdomeniu [i un ziarist).

Folosi]i-v\ cuno[tin]ele!

Dovedi]i-v\ creativitatea!

Teme la alegere

Important!

,,...Tr\it `n strâmb\tate [i hul\, omul a izbutit s\ se r\scumpere [i s\se dep\[easc\; nu cl\dind numai monumental, `n lat [i-n sus, legiferând[i asuprind, ci n\scocind, dup\ ce a cântat [i zugr\vit, graiul scris [i, `nsfâr[it, Cartea... O fiin]\ nou\ [i f\r\ de moarte s-a ivit, neprev\zut\ denatur\, care face numai petale [i frunze.(...)

Pân\ la c\r]i, r\mânea m\rturie cimitirul. L-a `nvins biblioteca. Cartea]i-e ]ar\, ]i-e fiic\, ]i-e surioar\, prietena [i iubirea. E maic\-ta, cartea,ne`ntinata [i de-a pururea maic\ fecioar\. Ai sc\pat de mormânt!

~n restri[te, singur\ cartea nu te-a p\r\sit [i-a r\mas s\ te mângâie.Te consoleaz\ [i condeiul, `ngerul [i duhul c\r]ii, dac\-l ai.”

(Tudor Arghezi, Cartea, `n ,,Contemporanul”, nr. 51, 1956)

2. Explica]i oral sensul cuvântului carte din textul de mai sus.

Convergen]a ideilor `n jurul unei teme

Comunicarea oral\14

1. Imagina]i-v\ urm\toarele situa]ii:a) Unul dintre prietenii vo[tri `[i propune s\-[i petreac\ una dintre

vacan]e citind; el v\ roag\ s\-i `ntocmi]i o list\ cu titlurile unor c\r]iatractive [i interesante.

b) Printre aceste titluri se va afla, cu siguran]\, [i cel al unei c\r]i pecare o `ndr\gi]i `n mod deosebit. Vorbi]i-i prietenului vostru despreaceast\ carte `n a[a fel `ncât s\-l convinge]i s\ o citeasc\.

2. Suntem siguri c\ a]i citit [i recitit cu mult\ pl\cere anumite c\r]i.Indica]i oral câte dou\ titluri de opere literare apar]inând autorilor vo[triprefera]i, dintre cei men]iona]i `n continuare:

1. Realiza]i o discu]ie liber\ `n care s\ v\ exprima]i gândurile desprecarte, respectând urm\torul plan de idei:

a) Ce loc ocup\ lectura `n via]a voastr\?b) De ce citi]i? Pentru pl\cere sau pentru informa]ie?c) Care sunt cele mai importante componente ale unei c\r]i?d) Ce rol `ndeplinesc acestea?e) Cum citi]i? Folosi]i fi[a de lectur\? ~n ce const\ utilitatea acesteia?f) Cum v\ alege]i o carte? Cine v\ recomand\ ce trebuie s\ citi]i?2. Sus]ine]i cu argumente desprinse din experien]a voastr\ de

fiecare zi c\ lectura unei c\r]i reprezint\ o form\ de comunicare, unmod pl\cut [i sigur de cultivare a exprim\rii orale [i scrise.

3. Crede]i c\ lectura poate deveni o pasiune? ~n ce condi]ii? Esteimportant acest lucru pentru atingerea idealurilor voastre?

4. Comenta]i [i alte p\reri despre carte [i despre rolul lecturii în for-marea gândirii [i a imagina]iei, în cultivarea gustului pentru frumos, bine[i adev\r, a[a cum este aceea pe care o reproducem:

Cartea [i pl\cerea lecturii

Cerin]e privind emitereamesajului:

– claritate [i fermitate `n expri-mare;

– folosirea tonului adecvatmesajului;

– naturale]e `n relatare.Realizarea unui echilibru

`ntre scopul, con]inutul [i formamesajului.

Ch. PerraultIon Creang\I.L. CaragialeIoan SlaviciM. SadoveanuAlphons Daudet

Jules RenardLiviu RebreanuJack LondonJules VerneHerman MelvilleDaniel Defoe

Ch. DickensG. C\linescuW. ShakespeareJ. SwiftOscar WildeAlain Fournier

Mark TwainTudor ArgheziMarin PredaMarin SorescuNichita St\nescuKarl May

Dovedi]i-v\ creativitatea!

Folosi]i-v\ cuno[tin]ele!

Re]ine]i!

„To]i acei ce au acces la o bibliotec\, la c\r]i, sunt ni[te in[i mai bunidecât al]ii, mai fortifica]i, iar durerile îi ating mai pu]in [i nefericirile trecmai repede.“ (Mircea Eliade)

CUPRINS

239Cuprins

1. UNIVERSUL C|R}IICartea – obiect cultural

Bucuria lecturii / 4 Cartea – un c\l\tor prin milenii / 5Apari]ia tiparului. De la desen la liter\ / 6Anexele la o carte / 7Lectur\ suplimentar\: Gânduri despre carte / 11

Comunicarea oral\Convergen]a ideilor `n jurul unei teme / 13

2. STRUCTURA TEXTULUI LIRICPoezia liric\ oral\ (popular\)

Frunz\ verde magheran... /16Doina popular\ / 18Exclama]ia retoric\ / 19Rima, m\sura, ritmul, piciorul metric / 20Lectur\ suplimentar\: Liric\ popular\ / 22

LexiculCuvinte mo[tenite [i cuvinte `mprumutate / 23Dublete etimologice / 25Caracterul latin al limbii române / 26Limba literar\, limba popular\, limba vorbit\, limba scris\ / 28

Poezia liric\ scris\ (cult\)Doina de Octavian Goga / 32Versul, strofa. Ritmul amfibrahic / 34Interoga]ia retoric\ / 36Lectur\ suplimentar\: Doina de George Co[buc / 37

No]iuni de sintax\Discursul / 38Fraza. Rela]ii sintactice `n propozi]ie [i fraz\. Mijloacede realizare / 39Cuvinte [i construc]ii incidente / 43Anacolutul / 45

Comunicarea oral\Alocu]iunea / 46

Poezia liric\ scris\ (cult\)Dorin]a de Mihai Eminescu / 48Stilul [i versifica]ia. Valori expresive ale formelor prozodice / 52Lectur\ suplimentar\:Cr\iasa din pove[ti de Mihai Eminescu / 53Somnoroase p\s\rele de Mihai Eminescu / 53

LexiculMijloace de `mbog\]ire a vocabularului / 54Familia de cuvinte / 58

Prefixoidele / 59Sufixoidele / 60Mijloace externe de `mbog\]ire a vocabularului / 61~mprumuturile lexicale (vechi [i noi) / 62Neologismele / 65Rolul neologismelor `n dezvoltarea sinonimiei / 66

Poezia liric\ scris\ (cult\)Iertare de Al. Macedonski / 67Invoca]ia retoric\ / 67Inversiunea / 68Lectur\ suplimentar\:Sufletul satului de Lucian Blaga / 69Psalm de Tudor Arghezi / 70Frunz\ verde de albastru de Nichita St\nescu / 70Privighetoarea secolului XX de Mircea Dinescu / 71Georgica a VI-a de Mircea C\rt\rescu / 71

LexiculCuvântul [i contextul / 72Scrisul propriu [i sensul figurat / 73Categorii semantice / 74Cuvinte polisemantice / 75Sinonime / 75Antonime / 76Omonime / 77Paronimele / 78Pleonasmul / 80Tautologia / 83Argoul [i jargonul / 84

Comunicarea oral\Invoca]ia, exclama]ia [i interoga]ia retorice / 86

Evaluare / 88

3. LITERATUR| {I SEMNIFICA}IEBalada popular\

Miori]a / 90Balada popular\; balada cult\ / 97Alegoria / 98Lectur\ suplimentar\:Ora]ie de nunt\ / 99

No]iuni de fonetic\Structura fonetic\ a cuvântului / 101Valori stilistice ale nivelului fonetic `ntr-un text literar / 102

Textul nonliterarTextul utilitar: ziarul, catalogul, textul publicitar / 105

Evaluare / 108

240 Cuprins

4. NARA}IUNE {I CONSTRUC}IENuvela

Dincolo de nisipuri de F\nu[ Neagu / 110Nuvela / 118Lectur\ suplimentar\:Moara lui C\lifar de Gala Galaction / 119

Comunicarea oral\Elemente verbale [i nonverbale `n mesajul dialogat / 122

Sintaxa propozi]iei [i a frazeiPredicatul verbal [i predicatul nominal / 126Predicatul nominal incomplet / 128Probleme ale acordului (acordul dup\ `n]eles, acordulprin atrac]ie) / 130Propozi]ia subordonat\ predicativ\ / 132

RomanulBaltagul de Mihail Sadoveanu / 134Romanul / 144

Sintaxa propozi]iei [i a frazeiSubiectul / 145Subiectul nedeterminat / 147Propozi]ia subordonat\ subiectiv\ / 149Propozi]ia principal\ insuficient\ / 151

ScriereaStructurarea analizei de text literar (integral sau frag-mentar) / 154A[ezarea `n pagin\ a textului / 155

Literatura [tiin]ifico-fantastic\Robo]ii de pe Aurora de Isaac Asimov / 159Lectur\ suplimentar\:Ciberiada de Stanislaw Lem / 161

ScriereaValoarea expresiv\ a semnelor grafice [i de punctua]ie / 164

Sintaxa propozi]iei [i a frazeiAtributul / 165Propozi]ia subordonat\ atributiv\ / 168Utilizarea corect\ a pronumelui relativ care introducepropozi]ia subordonat\ atributiv\ / 170Complementul direct / 171Propozi]ia subordonat\ completiv\ direct\ / 173Complementul indirect / 174Propozi]ia subordonat\ completiv\ indirect\ / 177

ScriereaCitirea [i completarea unor formulare tipizate / 179Redactarea unei invita]ii / 180

Evaluare / 182

5. STRUCTURA TEXTULUI DRAMATICOpera dramatic\: Comedia

O scrisoare pierdut\ de I. L. Caragiale /184Opera dramatic\/192Comedia. Sursele [i procedeele comicului /194Lectur\ suplimentar\:Titanic-vals de Tudor Mu[atescu /197

Sintaxa propozi]iei [i a frazeiComplementul circumstan]ial de loc / 199Propozi]ia subordonat\ circumstan]ial\ de loc / 201Complementul circumstan]ial de timp / 203Propozi]ia subordonat\ circumstan]ial\ de timp / 205Complementul circumstan]ial de mod / 207Propozi]ia subordonat\ circumstan]ial\ de mod / 208

Textul nonliterarTextul distractiv: anecdota, gluma / 210

ScriereaCurriculum vitae / 212Procesul-verbal / 213

Sintaxa propozi]iei [i a frazeiComplementul circumstan]ial de cauz\ / 215Propozi]ia subordonat\ circumstan]ial\ de cauz\ / 217Complementul circumstan]ial de scop / 218Propozi]ia subordonat\ circumstan]ial\ de scop / 220

Evaluare / 222

6. SENS {I ~N}ELEPCIUNEParabola biblic\

Bogatul nemilostiv [i s\racul Laz\r / 224Lectur\ suplimentar\:Copacul lui Iuda de Vasile Voiculescu / 226

Sintaxa propozi]iei [i a frazeiPropozi]ia subordonat\ circumstan]ial\ condi]ional\ / 228Propozi]ia subordonat\ circumstan]ial\ concesiv\ / 229Propozi]ia subordonat\ circumstan]ial\ consecutiv\ / 231

ScriereaAnaliza de text literar / 234Conspectul / 235

Mic dic]ionar / 237Dic]ionar de nume proprii/238