Dumitru lacob

Pacea 5i'rdzboiul in sch nbqre

Copyright @ Dumitru lacob

Copyrighr @TR|T0NlC 20,l / penrru edi,tia prezenti.

Toate drepturile rezervate, inclusiv dreptul de a reproduce fragmente din carte.

TRITONIC

5tr. Coacizelor nr 5, BucureSti

e-mail: editura@tritonic.ro

www.trilonic.ro

, Tritonic Bucure5ti apare la pozilia I B in lista cu Edituri de prestigiu recunoscut in domeniul

5tiinrelor sociale (lista A2) (cNATDCU)i

http://wwwcnatdcu.rolwp-content/u ploads/2}1 1 I 1 1 / A2_Panel4l.xls

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomSniei

IACOB, DUMITRU

Pacea 5i razboiulin schlmbdre - Dumitru lacob

Tritonic, 201 7

lSBN: 9/8-606-/49-209-5

COPCTTA: AIEXANDRA BARDAN

Editor: BOCDAN HRIB

Comanda nr.2f i/iulie 20l/Bun de tipar: iulie 2017

Tipirit in Romania

Orice reproducere, totali sau pa4iald, a acestei lucrdrl, firi acordul scris al editorului,este strict interzisd ti se pedepse5te ronform Legii dreptulul de autor,

Dumitru lacob

PACEA SI RAZBOIUTA

IN SCHIMBAREAPARAREA NATIONATA.

Nor RrscuR! $! vuLNERAB!uTATt

Cuprins

Preambul -,,Dupi 20 de ani"* o retrospectivi succintd

5i o privire inainte privind schimbarea in lume ;i la romdni

1. Schimbarea * un orizont dilematic

Premisele relativizdrii distinc!iei dintre pace gi rdzboi

1.1. Dilemele schimbarii

L1..l. Orizontul schimbarii

1.1.2. Universul schimbarii'1.1

.3. Ritmul schimb5rii

1 . 1.4. Calitatea schimbarii

1.2.Criza schimbarii

1.2.1. Nucleul crizei schimbSrii

1.2.2. Teoria 5i metodologia schimbdrii

1 .2.3. Criza schimbJrii -,modelul romAnesc"

1.3. Schimbarea paradigmelor vielii sociale

1.3.'1. Specificul paradigmelor vielii sociale

1 .3.2. Paradigma,,om-naturd"

1.3.3. Paradigma,,om-oameni"

1.4. Sensul schimbarii - dezvoltarea'

1.4.1. Dezvoltarea globali

1 .4.2. D ezv oltarea, acu m I

1.5. Spre noiparadigme ale schimbbrii?

13

13

14

15

17

19

21

11

11

30

5+

34

36

39

40

40

45

50

3.

1.5.1. Paradigma interdependen{ei

1.5.2. Paradigma coerenlei umane .

Violenla non-prmati - noua paradigmd a rdzboiului

2..1.ln c;utarea noii paradigme a razboiului

2.1..1 Aspecte ale defrnirii pacii ;i rizboiului

2. 1 .2."Violen1a non-armata"

2..l.3. Noua paradigma a paciiSia rizboiului-cdteva consecinle

2..l.4. Razboiul global .

2.2. Temperatura rdzboiului

2.2.1 .,,Ritzboi'$ca ld'i 5i,, rdzboi u I rece"

2.2"2. Care este temperatura,,post-razboiului rece,,?

Co-evolufia, noua paradigmi a pacii

3.1.1914-2014 (gi anii ce au urmat) -al doilea razboi de 100 de ani

3.1.1. Razboi qi co-existenla intre Vest qi Est.

0 perspectiva geo-politica

3..].2. Bariera dintre Nord si Sud.

O perspectiv; geo-economicd ;i geo-culturala

3.2. Rom0nia - de la co-existenli la co-evolulie

3.2.1. Ce au fdcut, ce fac 5i ce ar putea face rom6nii?

3.2.2. Pace 5i dezvoltare prin co-evolulie

Geostrategia schimbirii in Post-Europa qi in lume

Ferestre de oportunitate pentru Romdnia.

4.1. Jripla rriadA' - o tendinla verosimili

a echilibrului geostrategic global

4..l.1. Curn s-a,,niscut";i curn se rnanifesta lurnea

post-bipolare?

s0

52

57

57

57

63

66

6B

70

70

72

75

76

76

BO

82

82

B3

4.

87

oo

BB

4.1.2. Releaua geostrategici globala

4.1.3. Romdnia, regiunea Mdrii Negre 5i lumea in relea

4.2. Razboiul diferenlelor

4.2.1,,Fiar a cultura la' pi rdzbo i u I d iferenlelor

4.2.2.ll septembrie 200,i - de ce s-a int6mplat 5i, mai ales,

ce ar urma sa se intdmple?

4.2.3. Razboiul 5i cultura diferenlelorin regiunea

M5rii Negre

4.2.4. Post-Europa ;i regiunea Mirii Negre -ochiul din centrul ciclonului

Noile rizboaie - noi riscuri gi vulnerabilitSli

pentru apdrarea nalionali a Romdniei

5.1. Rizboiul dintre Stat;i Piald

5i in proximitatea imediata

5.2. Rizboiul dintre fond si forma.

5.2.1. Patologia comunicirii dintre fond si formd.

5.2.2. Agresiunea prin ruptura dintre fond 5i formd

5.2.3. Dreptul fondului la forma gi bdtalia pentr.u

intregirea formei

5.2.4. Putem si ie5im din sclavia fondului firi forma?

5.3. Razboiul dintre lnteligenla Publica 5i Non-lnteligenla

5.3.1. lnteligenla publici - combustia picii

;i a dezvoldrii comunitalilor in istorie

5.3.2. Saracia, incultura 5i situaliile de non-inteligenla

5.3.3.,Patul lui Procust"sau tranzilia in turopa Centrala

. 5i de Est. Riscuri de non-inteligenta public;

92

96

97

97

99

102

103

5.

5.1.,l. lnterferenlele dintre 5TAT gi PIA}A -fenomene ;i tendinle care definesc viitorul.

Exemple gi potenliale studii de caz. I 10

5:1.2. Relalia dintre stat 5i pia{a ?n bazinul Mar.ii Negre

't07

't09

112

11s

116

1',tB

120111ILL

126

127

131

133

5.3.4. Ce se intampla atunci cand solulionarea unei

probleme sociale nagte alte probleme, mai multe pi

mai grave? lnteligenla publica - stimularea 5i cultivarea

gdndirii critice 135

5.4. Razboiul dintre indivizi 5icomunitali M05.4.1, Echilibrul sau dez-echilibrul in legdtura sociala

dintre jndivizi, grupuri gi comunitdli - pace sau rjzboi! j41

5.4.2.Cazul american gi cazul civilizalieijaponeze -o scurta disculie 145

5.4.3.Cazul rominesc M65.4.4. Rddacina culturald a pacii - echilibrele comunitare j48

Post-Scriptum

Note 5i referinle bibliografi ce

150

165

Preambul

,,Dupi 20 de ani"- 0 retrospectivi succinti

;i o privire tnainte privind schimbarea in lume

;ila romf,ni

Schimbarea este, o qtie fiecare dintre noi, o temi contradicto-rie, solicitanti, chiar obsedanti. A fost gi este inci tema rnajoride reflec{ie mentali qi de prospectare empiricl a generatiei mele

profesionale, a celor care, in anii rupturii istorice din'89 * '90, se

aflau la virsta maturit[lii profesionale. Acum mai bine de 20 de ani(1996), am publicat in Editura Academiei de inalte Studii Militare,Bucuresti (devenitl, incepffnd cu 2003, odati cu schimbarea de-

numirii instituliei academice, Editura Universitilii Nalionale de

Apirare, ,,Carol I") o carte privind ,,orizontul deschis al schim-bdrii" (Competenld ;i schimbare. O perspectivd politico-militard gi

educalionala). Cartea s-a nlscut dintr-un imperativ profesional. $iatunci, ca si acum, eram profesional angajat in construirea mesaju-

lui in comunicarea publici. Pentru aceasta, era esential sa Stiu ce se

intdmpla in Rominia, in condiliile unei rupture gi tranzilii istorice

complexe gi contradictorii, fapt imposibil dacl nu erau construite

explicalii yerosimile privind orizontul frdmAntat al schimbirii inEuropa gi in lume.

O noul lecturi a c[rfii, de acum peste 20 de ani, realizatd in pre-zent, arat6, ci tema gi interoga{iile esenliale ale cir{ii igi pistreaziprospelimea. Drdit care, plecind de la aceste interogalii, am con-siderat ci este potrivit gi folositor sd ducem disculia mai departe,

s[ privim in lumea din jur qi in anii ce yin. Din tematica largi acirfii de acum 20 cle ani, am relinut 9i clezvoltat doar discufia pri-vind relativizarea distincliei dintre pace gi rizboi in lumea de azi,

cu dezvoltiri de sine stitdroare privind noile paradigme ale picii gi

rizboiului.

O secfiune distinctd a cirfii de faln se referi la noi riscuri Ei

vulnerabiliti{i privind apirarea nalionali a Rorn6.niei. $i in acest

context ternatic, avem un consistent punct de sprijin qi de pleca-

re in studiile noastre din anii din urmi (Maria Iacob, DumitruIacob, Fondul .fdrd formd. A scurtd privire spre lumea de azi,

Tritonic, Bucuregti, 2014), privind riscurile qi patologiile comu-nicirii dintre fond gi formi in lumea romdneascd. Aga cum vom

argumenta, fondul (oamenii gi via[a comunitari) fhri formaadecyati, potrivit[ (matricea cognitiv-comportamentali a oame-

nilor gi a comunititilor, inconsistenla 9i inadecvatd) genereaz|

vulnerabilitili gi riscuri majore pentru apfurarea naliorihli a romd-nilor. in final, vor fi dezvoltate temeiurile potrivit cd.rora educatia

nalionall gi invilarea comunitari pot fi 9i este de dorit sI devindresurse strategice pentru apirarea nalionali a Romdniei.

Cartea de faga este preponderant eseistici, mai ales in partea

de inceput, in prim plan aflffndu-se gAndurile gi opiniile autoruluiprivind mersul schimbirii in lumea in care triim. in textul cirfii,existi idei din studii prezentate gi publicate, de citre autor, in ma-nifestiri gtiinlifice qi volume ale unor universitili romdnegti gi str[-ine, cu indicarea, in liecare situalie, a surselor.

Mullumesc, gi aici, pentru dialogul intelectual critic gi conti-nuu, colegilor din Universitatea Nalionali de Ap{rare, ,,Carol I",

Bucures,ti Ei din $coalaNa{ionala de StudiiPolitice giAdministrative,

Bucuregti.

L ianie,Z0l7

Dumitru IACOB

1. Schimbarea - un orizont dilematic

Premisele relativizdrii distinctiei

dintre pace;i rizboi

Schimbarea este un fapt al istoriei. (Jn proces. (Jn proces cultural.'

Schirnbarea se intdmpld, inainte de toate, in oameni, in mintea lor,

in ideile care dau sens viefii. in cele ce urmeazd, vor fi aduse in primplan modalitalite prin care ipostazele, formele si contextele schimbd-

rii pot face irelevanta distinclia clasicd dintre.pace gi rdzboi, pot chiar

- mai mult decdt'atdt - genera noi forme Si forte beligene, noi riscuri

Si vulnerabilitali pentru apdrarea comunitd{ilor nalionale.

1 .1. Dilemele schimbirii

intr-o l.r*" in schimbare qi in condiliile accelerdrii schimbirii,universul social devine - atdt pentru omul ,,obignuit" cat ti, atat cet

este cu putinfd, penl,ru observatorul ,,detasat" - un univers dilerna-

tic. Disfuncliile de sens nivilesc asupra individului cu violenfi, cu

brutalitate. Disjuncliile de drum devin aproape cotidiene, alimen-

t6nd anxietatea omului cufundat ln istorie, a bietului om aflat,,sub

vremi'l

Fird tigadi, iegirea din dilem[, construirea gi asumarea op]iu-nii nu sunt cu putinte decit prin ,,conceptualizared' dilemelor, prin

r4 | DUMTTRU |AC0B

detectarea alternativelor (de regula, bivalente; in mod obiqnuit, dis-junctive) [s8.pp.2 I -68]

Care sunt, deci, dilemele schimbdrii?

1.1.1. 0rizontul schimbirii

Adesea, schimbarea ,,pluteqte in aer", ea trimite semnale ,,de

departe" gi ,,din adAnc'l Atmosfera sociald este, chiar si pentru cei

mai ,,insensibili" observatori, ,,incdrcatd'. Se simte... un ,yint de

libertate'i

in pofida aparenfelor, la nivelul percepliei coticliene, schimba-

rea se ,,insinueazi'qi - intr-o ,,bunf' zi explodeazi ca schimbare

locall. Este un fapt natural, de reguli lesne de in]eles.

Mai dificil[ este in]elegerea tendin]ei de transformare a

schimbirii locale in paradigmi, in reguli metodologici. O ase-

menea inclinalie - a omului de pe stradi si a mediilor publice

- este incircata insa de incontestabile ,,avantaje" Schimbarea,

perceputi gi prezentat[ drept schimbare locah (sau, oricum, dacinu in exclusivitate locali,,cu particularititi extrem de pregnante,

care justifici ,,strategii de schimbare singulare) permite o abor-

dare mai simplS, mai directi, mai pulin nuanfati., mai radicali.

in ultirna instanla, a ,,problemelor locale", simultan cu legitima-rea normalitalii unor nmodele de schimbare" Extrem de simplu,

schimbarea se reduce la adoptarea cle modele de schimbare inves-

tite cu rangul de standarde ale schimbirii,, in plan social avdnd

relevanfi doar voinla 9i bunlvoinla acceptim unor modelelordeja ,,legitimate"

Nu in ultimul rdnd, ,,regula" schimbirii locale permite,, ex-

trem de comod (forldnd, in fond), prslarizarea agenlilor locali.

Societatea este dihotomizati. infruntarea are loc intre ,,partizanii"gi

PAIEA 5t RAtB0tUL lN STHtMBARE | 1 5

,,potrivnicii" schimbirii. Pur gi simplu, cine nu este ,,pentru" este

,,1mpotriva" schimbirii...

Vrind nevrind, mai devreme sau mai tArziu, se observi c[ ori-r.ontul schimbbrii este mult mai larg, ci schimbarea este globali, cihrrnea in intregul ei se schimb5, ci ,,mocleleli' invocite clrept stan-

thrde ale schimbirii sunt supuse, ele insele, sub presiunea istoriei,

proceselor innoirii.

Noua percepere a schimbirii este, in sine, dificiln qi adesea,

trtcnfinuti in... obscuritate.

Inifial, schimbarea, ca schimbare globali, este doar prezumtivi.

l,cnt, acumularea,,semnalelor practice" conferS verosimilitate unei

supozilii logice - modificarea radicali a unui subsistem genereaze

cu obligativitate efecte transformatoare in

sistemul global. Drept urmare, siguranla ,,modelelor de schim-

bari' se subliazi, se suspendi.

Este ,,clipd' luciditnpi. Devine lirnpede (sau, cel pufin, aga ar

li normal si fie) ci hotirAtoare practic este angajarea ,,creativitiliilocale'l prospectarea gi construirea prin forle proprii a ,,modeluluide schimbare'l

Este mult mai dificil. Este enorm de dificil. Simplitatea tentanti a

impirlirii agenlilor sociali in ,,rai" gi,,buni'l in ,,conservatori' 9i,,re-formatori'dispare. Tentalia rimAne ins5. si este exprimati ca atare.

Dilema este, deci, ,,schimbare local;t/schimbare globala". Iegirea

clin dilemi soliciti,' imperativ nu opfional, creativitate, competenf 5,

soliciti - altfel spus - ceea ce este vital pentru om dincolo de colora-

tura politicd a unei alci.tuiri sociale * rafionalitate qi adecvare la real.

1.1.2. Universul schimbirii

Degi insoliti de haloul intregului, schimbarea debutea-

zi, uneori prin explozie, ca schirnbare sectoriali., de domeniu.

r6l DUMjTRU lA(08

finta schimbarii este ,,punctualf', articuldndu-se in jurul a ceea

ce este (sau pare a fi) stavila principali allati in calea suvoiuluischimblrii.

Odatl depdsit momentul fierbinte al declang[rii schirnbirii, in_tregul proces este invadat de ,,fascinalid' politicului, fapt justificatin buni misuri prin puterea uriaqi de instrurnentalizare sociali a

instituliilor puterii politice. Destul de repede, miza economicului,in principal, miza proprietllii, sunt repuse in drepturi, concen_

trAnd, pe termen relativ indelungat, noua etapi a schimbirii.Inci de la inceput, de la declan;area ,,etapei politicdi continu_

ind in ,,etapa politico+eeonomici", se nizuie, tot mai clar gi insis_

tent, spre angajarea in schimbare a agenlilor umani, in principiu a

ci.t mai numerogi agenli umani ai schimbirii.Fapt este ci angajarea umani in acliune, dincolo de disponibi_

htitile $i manifestirile natural dovedite, este pusd sub semnul in_stituirii de axiome. Oamenii sunt direclionali, sau - cel pulin _ se

incearci aceasta, in virtutea uuor sensuri,,decretate',.

Consecinfele nu sunt deloc simple. Apar defazaje, pentru unii si

nu pentru pulini, dureroase, dramatice intre orizontal de agteptareqi orizontul acliunii sociale practice pentru cei in cauzi, reaclia,

,,rispunsul" sunt pe misura. Daci in primi instanli rispunsul se

va concretiza intr-o respingere in bloc a unui mesaj inadecvat deschimbare (reaclia fiind, in fond, de apirare), ulterior, menlinereainadecvirii,,mesajului'l combinati cu acumularea reversului nega_

tiv al schimbirii (instabilitate, costuri sociale ete.), determini stirisociale de apatie qi indiferentism social.

Alternativa la schimbttrea sectoriala nu poate fi decdt schimba_

rea integrala, cu asezarea in conexiune a politicului gi a economi_cului gi cu aducerea in prim plan a angajirii umane, intelegAndu_se ca schimbarea lqi materializeazi gansa de reuqiti doar atuncicfrncl ,,subiectiviti|ilelumane sunt luate ca atare, sunt percepute ca

PA(EA 5l RAZB0IULIN SCHIMBARI I l7

,,olriectivitali sociald', angajarea umani infaptuindu-se sub sernnul

Itrrccritifii qi al loialitilii democratice

I cqirea din dile m a,, s chimb are s e c to r iald/ s chi mb are int e grala" s e

rurlizcazi prin raportare adecyati la cornpetenla existentl a agen-

Iikrr sociali. Cornpetenla acestora, intr-un sistem democratic, nu

poirtc fi nici eludat5, nici minimalizati, nici dispreluiti. Poate fi Ei

In'lruie cstimati ca atare, aclionindu-se pentru stimularea gi spo-

lilcl ei. Pentru aceasta insi, o condi;ie sine qua non este ,,compe-

I t'rrla cliriguitorilor de competenfe", structurarea intregului sistem

sot:ial (a conducltorilor gi a condugilor, a reprezentan]ilor gi a ale-

gi\lorilor) potrivit normei competenlei.

1.1.3. Ritmul srhimbirii

Mai ales in situalia schimbdrilor explozive (declangate violent,

t'r'llizate in urma acumullrii unei uriage,,tensiuni negative"), devi-

ne cxtrem de tentanti (fiind efectiv practicati public) ideea sivir-qirii schimbirii de ansamblu ca schimbare instantanee.

Proiectul schimbirii se articuleazi ca re-facere a lumii. Obsesia

rt'-ltrarii ,,geneze1" se asociazi cu tentalia agezirii Iabaza schimbi-rii a unui nou ,,big-bang'i a unei noi explozii inifiale, in urma cireiatotul este re-clidit. Proieclia este ademenitoare prin simplitatea ei

q;i prin extraordinarele avantaje practice potenliale.

in primul rdnd, schimbarea este ,,scurtd', rapid[ in timp, fintarrliqati urmind a fi neintdrziat atinsi. Efectir in acest mod oame-

rrii par a fi m situalia de ,,a-qi vedea visul cu ochii' Nu in ultimullind, proiectul de schimbare, (at6t cAt acesta existi), este incircatcu sansa de a fi realizat ca atare, fiind situat dincolo de imperativulasocierii la proiect a ,,masei" agenlilor schimbirii.

Nu intdmpldtor varianta schimbirii instantanee nu este una purspeculativi, yectorii ei fiind depistabili in practic toate societifileaflate in tranzilie.

18 | DUMITRU IACOB

Cel mai adesea insa, procesele schimbirii simt incircate decertitudini doar la nivelul nevoii de schimbare (ca ,,nevoie" perce-puti subiectiv gi ca ,,necesitatd' obiectiv existenti), aceasta, neyoiade schimbare, nefiind insofiti deeit in slabi misuri de proiectulschimbarii. Elaborarea proiectului este in sine dificili, construc-

fia fiind mult mai complexi decAt negalia inifiali, decit afirmareaenergicl a nevoii de schimbate 9i exprimarea public[ a ,,intrarii" inschimbare.

in plus, tpoteza schimbarii instantanee este agezatd pe o pre_zumlie nerealisti; e ca si cum un intreg univers social ar putea fi,,neantizat'l suspendat - chiar numai pentru o clipi - existe'{ial sire-creat in ansamblul sd.u. 'Nu forfa iner{iala a universului sclcialtrebuie aici observatn (degi aceasta existd in chip obiectiv), ci f'aptulmai de addncime prin care lumea este un ,,continuum existenfial'iLumea exista gi devine, devenirea neputdnd suspenda existenfa (arfi in contra firii), dupn cum nici existenla nu poate anihila deveni_rea (ar fi in contra sensului viefii umane).

Articulata intre ,,existenli ,,9i ,,devenire'] schimbarea nu poatedecdt graduali, procesuali, temporali.

Firegte, in planul vielii sociale practice, problemele vizAnd ,,go_cul schimbirii'l ritmul schimbirii, terapia schimbirii ramdn a fianalizate in contexte istorice concrete.

Important este ca, principiu apreciind, din dilema ,,schimbareinstantanee/schimbare procesuald" nuse poate iegi decdt prin obser-yarea non-sensului schimbirii instantanee. Aceasta poate fi, in celmai bun caz, imaginati ca schimbare catastrofici in fond, in sens

logic, schimbarea instantanee echivaleazi cu anularea universuluiintrodus in schimbare. Din ,,focul" schimbirii rimine, eventual,cenuta...

Din nou, schimbarea procesuall este extrem cle comple_xi. Temporalitatea schimbirii implicd procesualitatea acesteia,

PAIEA 5t RAZB0|UL lN 5(H|MBARE I I 9

cletectarea qi proiectarea proceselor schimbirii, guvernarea efectivi

a ritmului gi direcliilor de schimbare 9i * nu in ultimul rAnd- gu-

vernarea agenfilor sociali angaja{i in schimbare.

Schimbarea instantanee ar putea rezulta din acliunea unei ,Jo-infe supreme" Schimbarea procesuali subordoneazi ,,voinla de

schimbare" competenlei in proiectarea si conducerea schimb[rii.

1.1.4. (alitatea schimbdrii

Nu pot fi excluse situaliile in care, admifAndu-se riscurile gi

chiar non-sensul schimblrii instantanee, este preconizati ,,schim-

barea totali', schimbare realizati. intr-un timp relativ indelunga{.,

dar ca schimbare totali Aceasta - ca schimbare absoluti - este ,jus-tificata" atAt ernofional, cAt qi ideatic.

Sub latura emolionali, ,,argumentarea" de suslinere trimi-[e citre imperativul moral al respectirii memoriei ,,patriarhilor"schimbirii, a iniliatorilor si a celor ce s-au jertfit pentru declanga-

rea schimbirii (fapt care, in sine, este departe de a fi reprobabil).

in plan ideatic, schimbarea absoluti este prezentati ca alegere

obligati, ca singura schimbare cu sens, ca unici schimbare legiti-

mati istoric.

$i aici insd, proiectul de schimbare (inexistent sau slab articu-

Iat) este substituit prin sirnpla clamare a idealului schimblrii (for-

mulat gi acesta, cdnd imprecis, cdnd cu o ,,precizie" nerealisti).

in ultime instanfi, promotorii schimbirii absolute admit pre-

zumfia (de sorginte in chip clar mecanicisti) prin care schimbarea

sociala se realizeazi ca ,,inlocuire socialfl forla de negalie a schim-

blrii fiind extrapolati la dimensiunea negaliei absolute.

La o privire mai atenti, nu este greu de observat ci schimba-

rea prin negalie absoluti readuce ,,problemi schimbirii" la un prag