CARACTERISTICA RAIONULUI FĂLEŞTI Istorie

Prima menţionare documentară, care poate fi ipotetic considerată ca referitoare la Făleşti, datează din

1429, cînd domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun confirmă dreptul unui vornic de a stăpîni un şir de

sate printre care şi cel "unde trăia Ivan Falevici".

A doua meţiune este datată cu anii 70-80 ai secolului XVII, conţinînd de acum şi denumirea "Făleşti".

Un interval atît de mare - două veacuri şi jumătate - ce explică prin vremurile de restrişte, nenumăratele

războaie şi jafuri, ce bântuiau în ţinut, inclusiv şi la Făleşti. Ne putem doar închipui mizeria şi amarul în

care trăiau strămoşiinoştri sub veşnicaameninţare a incursiunilor otomane şitătăreşti, fiind nevoiţi să

plătească biruri şi dijme grele boierilor şi clerului. Domnitorii fanarioţi, instalaţi de Poarta Otomană,

jefuiau fără milă ţinutul.

Nici boierii localnici nu erau mai puţin lacomi. În 1797 se judecă cu mănăstirea din pricina Făleştilor

Iordache Balş, ai cărui urmaşi au stăpînit mai tîrziu multă vreme moşia.

După unirea Basarabiei cu Rusia în anul 1812, Făleştii (denumit de acum "orăşel") trece o perioadă de

intensă dezvoltare economică. Despre aceasta se relatează şi în lucrarea "Bessarabscaiaoblasti", apărută la

Peterburg în 1862. Autorul ei scria: "Importanţa comercială a Făleştilor e destul de mare; pe lîngă

numeroase prăvălii mărunte, iarmaroace săptămânale, în oraş se află depozite de cherestea, adusă de pe

debarcaderele apropiate ale Prutului şi furnizată în împrejurimi".

Pe la mijlocul secolului trecut la Făleşti trăiau 97 de negustori, 14 meseriaşi, erau 111 gospodării ale

păturii sociale inferioare. Ceva mai tîrziu începe să funcţioneze prima întreprindere industrială pentru

producerea luminărilor, o cărămidărie,cîteva pielării. În 1842 se deschide o şcoală parohială , în 1871 - un

mic spital. Cu timpul pămînturileurmaşilor lui Balş trec în posesia altor bogătaşi. Astfel, la sfîrşitul

secolului XIX moşierulNicopulo posedă 3284 desetini, pe cînd restul populaţiei - doar 580. Apar şi

gospodării chiabureştişiargaţi.

Întreaga industrie o alcătuiau două fabrici semimeşteşugăreşti de producere a cărămizii şi două mori.

Majoritatea gospodăriilor ţărăneşti dispuneau de puţin pământ, nu aveau vite... În anul din preajma

războiului au fost create două SMT- uri, o gospodărie piscicolă şi un combinat raional, unde lucrau

croitori, cizmari, căciulari, blănari, frizeri.

Au fost deschise 15 şcoli primare şi una de şapte ani. La 19 ianuarie 1941 din iniţiativaţăranilor din

satul Popovca este organizat primul în raion şi unul dintre primele colhozuri în Moldova de pe malul drept

al Nistrului.

La 12 septembrie 1940 oraşulFăleşti devine centru raional. De la data întemeierii sale şipînă în prezent

s-a numit raionul Făleşti.

Schimbări substanţiale au fost înregistrate şi in construcţia capitală. Numai pe parcursul a ultimelor trei

decenii volumul investiţiilor capitale s-a mărit aproape de 80 de ori. În anul 1950 la Făleşti era doar o

organizaţie de construcţie, în care lucrau 49 de oameni. Acum numărul de construcţii s-a majorat de 25 de

ori.

În ultimii ani oraşul Făleşti a devenit de nerecunoscut. În locul casuţelorşi cocioabelor de alta dată au

fost înălţate case cu două-cinci etaje. S-au construit un şir de clădiri administrative şi social-culturale.

Comitetul raional de partid, Sovietul colhozurilor, Casa ştiinţei, Casa justiţiei, Casa de deservire socială.

Au fost date şi în exploatare: un cinematograf cu ecran lat, un hotel, restaurantul "Moldova", cafeneaua

"Maricica", un stadion, noi gradiniţe-creşe, cămine, biblioteci, un complex comercial.

Transformări esenţiale au loc şi în agricultura raionului. În republică este bine cunoscută iscusinţaşi

hărnicia plugarilor, tutunarilor, crescătorilor de vite făleşteni, care de nenumărate ori au ieşit învingători în

întrecerea socialistă unională şi republicană în vederea sporirii producţieişi realizării cerealelor.

În anii 80 s-a schimbat radical aspectul satelor făleştene. În localităţilesăteşti, au apărut noi cluburi,

şcoli, grădiniţeşicreşe pentru copii, biblioteci, magazine case de deservire socială. Într-un singur an au fost

date în exploatare şcoli în satele Călugăr, Logofteni, Suvorovca, ambulatorii în Risipeni, Celacăuca-Nouă,

Scumpia, Case de cultură în Mărăndeni etc.

La Făleşti în familia unui învăţător s-a născut sculptorul Lazăr Dubinovski. El a absolvit Academia de

arte din Bucureşti, apoi şi-a continuat studiile la Paris în atelierul lui A. Burdel, sub influenţa căruia se

cristalizează viziunea lui plastică.

Turiştii, oaspeţii ce vizitează raionul Făleşti, locurile legate de viaţaşi activitatea multor personalităţi, iau

cunoştinţă cu monumentele de istorie şi de cultură, de colţurilepitoreşti ale naturii. De o rară frumuseţe

este valea Prutului, pădurea Bocşei.Desigur, un farmec aparte îl oferă localităţile nu numai pădurile,

braniştile, iazurile (peste 110), ci şi măiestria, priceperea locuitorilor de pe aceste locuri. Fiecare sat are

talentaţiimeşteri populari care păstreză din tata-n fiu secretele meseriei.

Stema şi drapelul raionului Făleşti reflectă în limbaj heraldic, îmbinarea firească a celor trei zone naturale în care se află teritoriul raionul.

Culoarea verde simbolizează zona Codrilor, verdele în heraldică semnificîndşi libertatea, frumuseţea,

bucuria, sănătatea, speranţa.

Argintul este smalţul heraldic al apei şi simbolizează lunca Prutului, lacurile şibălţile raionului care

odineaori aveau o importanţă determinantă pentru economia şi ecologia locurilor. In heraldică argintul

exprimă şicurăţenia, inocenţa, înţelepciunea.

Calul cabrat semnifică stepa Bălţuluişi este un element de individualizare heraldică ce face trimitere la

stema medievală a ţinutuluiIaşi, care era un cal întreg, precum şi la stema ţinutuluişi apoi judeţului

basarabean Iaşi - Bălţi, care era doar un cap de cal. Astfel, raionul Făleşti, teritoriul căruia făcea parte în

trecut din aceste două unităţi administrativ - teritoriale istorice, preia un element din heraldica districtuală

istorică a Ţării Moldovei. Individualizarea mobilei pentru acest blazon se face prin poziţia calului

şismalţurile sale, diferite de cele două steme istorice invocate.

Coroana raională care timbrează scutul arată poziţia ierarhică a raionului în sistemul diviziunii

administrativ - teritoriale a Republicii Moldova.

Drapelul raionului a fost elaborat în baza stemei.

Aşezarea geografică

Raionul Fălești este amplasat în partea de Nord -Vest a Republicii Moldova,

la o distanţă de125 km de la capitală – municipiul Chişinău. Se învecinează

cu raioanele Glodeni , Ungheni , Sîngerei şi mun. Bălţi.

Hotarele raionului se învecinează cu teritoriul României

(judeţeleIaşişiBotoşani).

Clima

Condiţiile climaterice se caracterizează prin mişcarea generală a

maselor de aer atmosferic de la Vest spre Est. Clima este temperat

continentală.

Relieful

Raionul Făleşti are un relief de cîmpie deluroasă , fragmentată de rîpe.

După caracterul reliefului, teritoriul raionului se poate de clasificat în 3

zone: zona de Codru , Stepa de Bălţi , zona de Prut.

Către zona de Codru se atribuie partea de Sud - Est a raionului, care se mărgineşte de codrii de nord,

unde înălţimea reliefului ajunge la 388 m. (Movila Măgurii). În această zonă, relieful este deformat de

mari alunecări de teren.

Către zona de Stepă a Bălţului, partea de Nord – Vest a raionului, se caracterizează cu un relief mai

liniştit. De la platoul central, pe care trece cumpăna apelor rîurilor Prut şi Nistru, la Sud – Est se întinde o

creastă care iese la r.Prut în zona raionului Ungheni. Ea desparte zona de stepă a Bălţului de cea a zonei

Prut unde se observă o nivelare a reliefului cu micşorare în direcţiar.Prutşi trecerea treptată în luncă în

partea de Nord –Vest.

Zăcăminte naturale:

nisip, pietriş (Pruteni , Valea Rusului), piatră de construcţie (movila Măgurii). Pe teritoriul raionului sunt

prezente izvoare cu apă cu un conţinut scăzut de mineralizare (Izvoare , Risipeni , Scumpia).

Reţeaua hidrografică

a raionului se constituie din următoarele rîuri: Prut cu afluentul său - Camenca, Şovăţul Mare şiŞovăţul

Mic, Gîrla Mare, Şoltoi, Camenca, Lucaceni, Obreja, Gîrlişor, Colmaţui, Ciulucul Mare , Ciulucul de

Mijloc şi Mijlociu, Răuţel, precum şidintr- un şir de afluenţi mici.

Suprafaţareţelei hidrografice din raion constituie 318,6 km.

Solul

Structura solurilor este complicată şi se deosebeşte prin diferite tipuri de sol. Cele mai răspândite

sîntciornoziomuri tipice şiobişnuite, care ocupă 63 % din toate terenurile arabile.

Pe teritoriul raionului, conform factorilor geomorfologici şi diversităţii solurilor se evidenţiază trei zone

pedo-geografice :

- zona Prutului de mijloc;

- zona de stepă a Bălţului;

- zona de Codru;

Vegetaţia

forestieră a raionului o constituie: salcîmul, stejarul, salcia, plopul, etc.

Tufari şiarbuşti: porumbele, măcieş. Sînt masive de pădure, în special rezervaţia Pădurea Domnească,

masive de pădure în primările Izvoare şi Risipeni, Albineţul Vechi şiPetrosu.

Lumea animală a raionului este destul de diferită: căprioare, bursuci, porci sălbatici, arici, şobolani,

veveriţe, vulpi, iepuri etc. Păsările întâlnite sunt: ulii, pupăze, cocostârci, privighetori, ciocănitoare, etc.

În iazuri se creştepeşte ca: "tolstolobic", "belîiamur", carp, caras ş.a.

Un interes deosebit prezintă RezervaţiaŞtiinţifică "Pădurea Domnească" care îşi are începutul pe

teritoriul raionului Glodeni , partea amplasată pe teritoriul raionul Făleşti fiind reprezentată de animale

rare precum: vidra, nevăstuica, jderul, bîtlanul galben, egreta mare.

De asemena prezintă interes şi dumbrava de la Călineşti, unde sînt copaci cu înălţimea unora pînă la 35

metri.

Suprafaţa Totală a raionului – 107259,57 ha sau 1072,6. kM²

- Terenuri agricole – 80501,79 ha din care:

Arabil – 57623,2 ha

Plantaţii multianuale – 3711,63 ha

Păşunişifîneţe – 17500,13 ha

Pîrloagă – 1666,8 ha

- Terenurile proprietate publică a statului – 13114.37 ha;

- Terenurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale – 33617,58 ha;

- Terenuri ce se află în proprietate privată – 60527,62 ha;

- Terenurile satelor, oraşelor – 8382,63 ha

- Terenul fondului silvic – 12413,11 ha

- Terenul fondului apelor – 4222,87 ha

- Terenul fondului de rezervă – 25899,81 ha;

Populaţia raionului

La 01.01.2015 constituia 88204 locuitori.

Structura administrativ-teritorială

Raionul Făleşti are 76 localităţi, inclusiv oraşe - 1, localităţi din componenţa oraşului-1, sate

(commune) - 32, localităţi din componenţa satelor (comunelor) - 74.

Raionul Făleşti este constituit din 33 primării, (Făleşti, Albineţul Vechi, Bocani, Catranîc, Călugăr,

Călineşti, Chetriş, Ciolacu Nou, Egorovca, Făleştii Noi, Glinjeni, Hînceşti, Horeşti, Hiliuţi, Ilenuţa,

Işcalău, Izvoare, Logofteni, Mărăndeni, Musteţa, Natalievca, Năvîrneţ, Obreja Veche, Petrosu, Pînzăreni,

Pîrliţa, Pompa, Pruteni, Răuţel, Risipeni, Sărata Veche, Scumpia Taxobeni ) în care sunt incluse 76 de

localităţi cu teritoriul de la 18,4 km² la 62,5 km². În componenţaoraşuluiFăleşti a fost inclusă, cu statut de

localitate: - Fabrica de Zahăr.

Numărul agenţilor economici din sectorul agrar al rluiFăleşti la 01.01.2015 - 147.

Societăţi cu răspundere limitată – 62;

Cooperative agricole de producere – 9;

Societăţi pe acţiuni – 2;

Întreprinderi individuale – 2;

Gospodării ţărăneşti cu suprafeţe de terenuri

agricole mai mare de 2 ha şi consolidate – 72;

Gospodării mici de fermier – 10100.

Suprafaţa terenurilor agricole consolidate constituie 37887,46 ha dintre care:

arabil – 36177,29 ha

livezi – 1263,71 ha

nucifere – 361,28 ha

vii - 75,18 ha

pepeniere - 10 ha

Situaţia social-economică a raionului.

În raionul Făleşti la situaţia actuală activează 12977agenţi economici, inclusiv:

· 10755 – gospodării ţărăneşti

1109 - întreprinderi individuale

· 1113 – persoane juridice (499 – SRL, 24 – SA, 590 - alte forme organizatorice)

Domeniile principale de activitate sunt: comerţul, prestări de servicii, transportul, construcţiile,

farmaceutica, agricultura etc.

Industria grea a raionului este reprezentată de către 6 întreprinderi : SA „Protos”- producerea ţevilor,

prestări servicii; SA „Prut-80”- utilaje,echipamente de prelucrare a lemnului ,maşini,articole din metal ,SA

„Uzina de maşini de Salubritate”- echipamente si utilaje pentru întreţinerea drumurilor şi de construcţie,

sisteme de irigare,metalşiconstrucţii, SA „Întreprinderea Specializată de Reparaţie a Tehnicii”- reparatia

tehnicii agricole, a tractoarelor, reparatia sistemelor de alimentare a motoarelor Diesel; SRL „Agas- Ros”-

comerţ, prestări servicii, confecţii metalice; SRL „Metalgros”- prestări servicii, confecţii metalice.

Industria uşoară a raionului Făleşti este reprezentată de 7 întreprinderi, 6 dintre care sunt cu capital

străin: ÎCS ,,Marthatex”- fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, articole textile; ÎCS “Textre” SRL -

fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, articole textile; ÎCS ,,Romina Cablaggi” SRL - asamblarea

cablurilor electrice pentru automobile; ÎCS „Plastic-Manufacturing” SRL - asamblarea jucăriilor; ÎSC

„Gabriedil”- servicii de construcţii, instalarea, reparaţia utilajului pentru ÎCS ,,Romina Cablaggi” , SRL

,,Belig-Service”- articole textile; ÎCS „Excel Manufacturing” SRL- fabricarea articolelor de îmbrăcăminte,

articole textile. Industria prelucrătoare a raionului Făleşti, este reprezentată de ÎM ,,Sudzuker – Moldova” din

oraşulFăleşti care se specializează în fabricarea zahăruluişi întreprinderea SA „Mold- Nord” Fabrica de

Vinuri Făleşti.

Comerţulşi prestările de servicii

Principalele tipuri de mărfuri exportate sunt: îmbrăcăminte de lucru pentru bărbaţi, jucării surpriză,

cablaje electrice, tărîţa de grîu, pomi de nuc altoiţi, carne, zahăr alb tos din sfeclă de zahăr, melasă din

sfeclă de zahăr, făină de grîu, aparate pentru ambalarea mărfurilor, pentru etichetat sticla, porumb boabe,

mașini industriale de călcat rufe, mașini industriale de spălat rufe

Importurile principale provin din: România, Ucraina, Italia, Germania, Polonia, Federaţia Rusă, Bulgaria,

Slovenia, Grecia, Belgia.

Principalele tipuri de mărfuri importate sunt: accesorii pentru cablaje electrice, ţesăturişi accesorii de

îmbrăcăminte, părţi pentru jucării din material plastic, aparate pentru telecomunicaţieşi rutare, cărbune

antracit, sticle pentru ambalaj, echipament electric, profile din fier, articole pentru construcţii, aparate

pentru brutărie, paste fructe, porumb şiseminţe de floarea soarelui destinat pentru însămînţări, presa de

balotat paie, autovehicule, plante decorative, mobilier de lemn.

Transportul

În total pe raion sînt: 359,947 km de drumuri. Din ele:

- naţionale – 114,157 km,

- publice locale - 245,79 km.

Din cele 245,79 km de drumuri publice locale – 96 km sunt cu îmbrăcăminte din beton asfaltic, 149,79

– cu îmbrăcăminte din pietriş. Lăţimea medie a drumurilor publice locale constituie – 7 m.

Lungimea Căii ferate„Bălţi - Chişinău” ce trece prin teritoriul raionului Făleşti constituie 38,0 km .

Punctele de intareşieşire din teritoriul raionului sunt: s.Scumpia (km 33), s. Răuţel (km 71). Punctele de

oprire sunt: s. Scumpia, s. Sarata Veche, or. Făleşti, s. Catranîc, s. Hiliuţi, s. Răuţel.

Transportul de călători

ÎS „Gările şiStaţiile auto”, filiala Făleşti, deserveşte 184 rute inclusiv:

- internaţionale - 18 curse

- interurbane - 73curse

- suburbane - 93curse

Cele mai solicitate direcţiisînt: Făleşti – Chişinău – 18 rute

Făleşti – Bălţi – 20 rute Ruta orăşenească or.Făleşti –Gara Făleşti este deservită de 5unităţi de transport auto de pasageri, ce

efectuează zilnic 36 curse.

Domeniul sănătăţii.

InstituţiiMedico Sanitare Publice:

1. IMSP „Spitalul raional Făleşti”

2. IMSP „Centrul de SănătateFăleşti”

3. IMSP ”Centrul de Sănătate Ciolacu Nou”

4. IMSP „Centrul de Sănătate Mărăndeni”

5. IMSP „Centrul de Sănătate Bocşa”

6. IMSP „Centrul de Sănătate Chetriş”

7. IMSP „Centrul de Sănătate Glinjeni”

8. IMSP „Centrul de Sănătate Işcălău”

Domeniul învăţămîntului.

În raionul Făleştifuncţionează 100 instituţii de învăţămînt dintre care:

- 53 instituţiipreşcolare;

- 47 instituţii preuniversitare. În cele 100 instituţii activează 1142 de cadre didactice. De asemenea

copiii pot beneficia de servicii educaţionale în 2 instituţiiextraşcolare: şcoala sportivă pentru copii şi

juniori şi casa de creaţie a copiilor.

Domeniul culturii.

Reţeaua instituțiilor de cultură

Reţeauainstituțiilor de cultură din raion numără 124 de unităţi, din care:

- 64 case şi cămine de cultură;

- 1 instituție de cultură şi artă (Orchestra de muzică populară pe lîngăSecţia Cultură şi Turism);

- 53 biblioteci publice;

- 4 instituții de învăţămînt artistic complementar cu 5 filiale (în localităţile Izvoare, Scumpia, Călugăr,

Sărata Veche, Răuţel);

- 2 muzee cu 3 filiale (în localităţile Călugăr, Horeşti, Risipeni).

- 163meșteri populari

Atracţiile turistice ale raionului

1. Muzeul raional de Istorie şi Etnografie “ Lazăr Dubinovschi”

Inaugurat în a.1975 în baza a11 sculpturi originale ale sculptorului pămîntean din s. Albineţul Vechi Lazăr

Dubinovschi, deţine astăzi, împreună cu filialele din localităţile Călugăr, Risipeni şiHoreşti, o colecţie de

14042 exponate: cărţi vechi bisericeşti în limba slavonă, icoane vechi datate cu sec.XVI, colecţia de

monede datată de la 1700 încoace, în care se află 2 monede de argint de la Împăratul Mark Aureliu, piese

muzeistice găsite în urma săpăturilor arheologice de lîngălocalităţile Pruteni şi Valea Rusului – obiecte din

Era Bronzului şi a Pietrei. Divesăşi bogată e colecţia portului popular: bluze naţionale pentru bărbaţişi

femei ţesute din pînză de casă, şerveţele din cînepă, covoare ţesuteş.a. Anual MPIE „Lazăr Dubinovschi”

este vizitat de circa 7-8 mii persoane;

2. Monumente. Registrul de inventariere a monumentelor de toate genurile edificate pe teritoriul raionului

include 196 unităţi din care: de istorie (ale gloriei militare) – 64, de arhitectură – 26, de artă – 3,

arheologice – 103. Din numărul total de monumente 116 unităţisînt de însemnătate naţională (din care 103

arheologice, 11 de arhitectură şi 2 de istorie) şi 80 de însemnătate locală;

3. Biserici.Din numărul total de 51 de biserici amplasate pe teritoriul raionului 7 sînt monumente de

arhitectură de însemnătate naţională:

- Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, s. Glinjeni, datată cu sf. sec. XVIII;

- Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Musteaţa, datată cu anul 1757;

- Biserica „Sfîntul Nicolae” cu clopotniţă din s. Năvîrneţ, datată cu anul 1812;

- Biserica de lemn „Sfîntul Nicolae” din Popovca, datată cu anul 1812;

- Biserica (veche) „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Scumpia, datată cu anul 1774;

- Biserica „Sfîntul Nicolae” din Făleşti, datată cu sec.XIX (1795);

- Biserica „Acoperămîntul Maicii Domnului” („ToţiSfinţii”) din Drujineni, datată cu anul 1831.

4.Mănăstiri:

- Schit „Sf.Dumitru” din s. Izvoare datată cu anul 1909;

- Mănăstirea „Acoperămîntul Maicii Domnului”, un punct al viitoarei rute turistice raionale

„Tradiţiileşi religia” (primăria Călineşti);

- Mănăstirea „SfîntaTreime”din s. Glinjeni, datată cu anul 1922.

5. Obiectivul turistic SRL „ARBORART” cu prelucrarea artistică a lemnului, suvenire,

confecţionarea mobilierului de oficiu, bucătării, dormitoare, antreuri, dulapuri şi alte obiecte de artizanat şi

„ARTEZAUR-DECOR” cu obiecte din lemn şi piele – ploştişi alte suvenire tradiţionale.

6. Pensiunea „Poiana Bocşa” – zonă de agrement – hipism şi călătorii de traseu cu cai, pescuit, jocuri

sportive, tenis, billiard, jocuri pentru copii, saună cu piscină, floră, faună; complex turistic cu funcţiuni de

cazare (pentru 15 persoane) şi servire a mesei (pentru 60 persoane) cu prestarea serviciilor de mangal, de

mese amenajate de prînz cu muzică tradiţională. E amplasată pe teritoriul rezervaţieipeisajistice a trupului

de pădure Izvoare, care se extinde pe o suprafaţă de 969 ha, suprafaţapeusiunii constituind 5,43 ha de teren

privat. Pensiunea este situată pe traseul internaţional R-16 Bălţi-Făleşti-Sculeni-Iaşi la o distanţă de 16 km

de la or. Făleşti.

7. Centrul Regional de Resurse pentru Tineri Edificiul Centrului - monument de arhitectură de

importanţănaţionalăşi este construit în anii 30 ai sec.XX sub conducerea primpretorului Stejărescu, la

început conac boieresc, apoi şcoală primară pentru fete, şcoală mixtă de meserii. Şefulconstrucţiei a fost

meşterul Vasile Gavatiuc, alături de el au lucrat băştinaşii Nicolae Rudacşi Tudor Saltanciuc. Pe timpul

războiului din 1941-1945 aici s-a dislocat secţia de chirurgie al Frontului al III – lea Ukrainean. Astăzi,

după o reconstrucţie capitală cu susţinerea financiară a Fondului de Investiţii Sociale din Moldova şi a

Uniunii Naţiunilor Unite pentru Copii,Centrul prezintă o clădire bine amenajată, dotată cu tehnologii noi

moderne unde activează 33 de cercuri în care sîntîncadraţi 1100 copii şi tineri din raion de la 5 pînă la

25 ani.

8. Izvorul „Fîntîna Doamnei” Este situat la intrare în localitatea Călineştişi reprezintă punctul doi al

viitoarei rute turistice raionale „Lunca Prutului”. Terenul este ornamentat din piatră multicoloră în stil

naţional, în mijloc se înalţă o răstignire cu chipul Maicii Domnului.

9. Meşteşuguri populare de diverse genuri (broderie artistică, arta dantelei, prelucrarea artistică a

lemnului, ţesuturi artistice, împletitul în fibre vegetale ş.a.) confecţionate de cei 163 de meşteri populari,

din care 10 din ei sînt membri ai Uniunii Meşterilor Populari din Moldova.

Domeniul social

Numărul angajaţilorDirecţieiAsistenţă Socială Protecţie a Familiei şi Copilului constituie – 296 persoane.

Sistemul se asistenţă socială include două componente majore: prestațiile de asistență socială şi serviciile

sociale.

Servicii sociale:

Servicii sociale pentru persoanele în etate şi cu dizabilităţi:

◘ Serviciul de îngrijire la domiciliu

◘ Serviciul acordat de cantina social

◘ Servicii de tip rezidențial

◘ Serviciul social”Locuința protejată”

◘ Serviciul social” Casa comunitară”

◘ Serviciul social”Respiro”

◘ Serviciul social “Asistent Personal.

◘ Asigurarea cu articole protetico ortopedice .

◘ Serviciul social” Reabilitare sanatorială”

◘ Serviciul de Asistență Socială Comunitară

◘ Serviciul juridic

◘ Serviciul psihologic

◘ Serviciului„Telefonul Copilului”

◘ Serviciul de Asistenţă Parentală Profesionistă și Case de Copii de Tip Familial .

◘ Serviciul Adopție

◘ Serviciul Tutela/ curatelă

În raza raionului Făleşti activează următoarele Centre de Asistenţă Socială:

1. Centrul de Asistență Socială de Zi și Plasament pentru Copii și Tineri în Situații de Risc „Casa

Speranţei” – or. Făleşti, capacitatea maximă este de 32 de beneficiari, inclusiv 10 locuri de plasament

temporar.

2. Centrul de Asistență Socială de Zi și Plasament pentru Copii și Familii în Situații de Risc „ProSperare”

– s. Risipeni; capacitatea 32 beneficiari , 12 locuri pentru plasament temporar.

3. Centrul de Asistență Socială de Zi și Plasament pentru Copii și Familii în Situații de Risc „Împreună” -

c. Ciolacul Nou, capacitatea 32 de beneficiari,12 locuri pentru plasament temporar. .

4. Centrul de Asistență Socială de Zi și Plasament pentru Copii și Familii în Situații de Risc „Nufărul Alb”

– s. Glinjeni; capacitatea maximă de 30 de beneficiari şi 17 locuri de plasament temporar.

5. Centrul de Asistență Socială de Zi și Plasament pentru Copii și Familii în Situații de Risc „Vivatis” – s.

Călineşti, capacitatea maximă de 30 beneficiari și plasament temporar 14.

6. Complexul de Servicii Sociale pentru copii și maturi cu dezabilități „Pentru Voi” – or. Făleşti,

capacitatea maximă de 50, plasament temporar de 22 locuri.

Domeniul relațiilor internaționale

Raionul Fălești este înfrățit cu:

· Raionul Novoselitsea, regiunea Cernăuţi, Ucraina

· OraşulTîrgu Frumos, judeţulIaşi, România

· Comunitatea ValleRoveto, regiunea Abruzzo, Italia

· Comuna Scumpia cu comuna Vorona, judeţulBotoşani, România

· OraşulFăleşti cu oraşulCurciatov, regiunea Cursc, Rusia.

Proiecte :

1. Proiectul „Îmbunătățirea transfrontalieră a gestionării deșeurilor municipale solide din Republica

Moldova România și Ucraina” finanțat de Uniunea Europeana prin Programul Operațional Comun

Romania-Ucraina-Republica Moldova este implementat de către Consiliul raional Fălești în parteneriat cu

Consiliul județeanIași, primăriaorașului Târgu-Frumos, România, primăriaorașuluiNovoselitsea, Ucraina,

primăriaorașuluiFălești, Centrul Regional de Mediu (REC-Moldova) și Asociația Obșteasca

CUTEZATORUL din or. Fălești.

2. Proiectul „Creștereaactivității de siguranța a vieții in valea rîului Prut” finanțat de Uniunea Europeana

prin Programul Operațional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova este implementat de

cătreAdministrația de Stat a raionului Novoselitsea, regiunea Cernăuți, Ucraina, în parteneriat cu Consiliul

raional Fălești, Departamentul Resurselor de Apa a Bazinului Nistru-Prut, Cernăuți, Consiliul raional

Novoselitsea, Direcția Mediului si Turismului a Administrației Regionale de Stat Cernăuți, Ucraina,

agenția pentru Protecția Mediului Botoșani, Romania și Asociația Obșteasca ”CUTEZATORUL” Fălești..

3. Proiectul “Promovarea agriculturii ecologice şi bunelor practice agricole în spațiul rural” finanțat în

cadrul Programului SECTOR, gestionat de REC Budapesta şifinanţat de către Agenția pentru Dezvoltare și

Cooperare Internațională Suedeză implementat de AsociatiaObsteasca CUTEZATORUL din or. Făleşti în

parteneriat cu Asociatia BIOS Chisinau, Direcţia Agricultură, Alimentatie, Relații Funciare si Cadastru a

Consiliului raional Falestişi Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp Selecția din Bălţi.

4. Proiectul “De la informație la soluționarea problemelor de mediu” finanțat de Guvernul Suediei prin

intermediul Centrului Regional de Mediu din Europa Centrala si de Est (Budapesta)

Primariile receptive la elaborarea si implementarea proiectelor lansate de finanțatori sunt: Sarata Veche,

Risipeni, Năvîrnet, Pînzareni, Pruteni, Egorovca, Ciolacul Vechi, Ișcălău, Hîncești, Pîrlița, Răuțel,

Scumpia, Pietrosu, Mărăndeni, Călugăr, Fălești Noi, Catranîc, Albinețul Vechi.

Vicepreşedintele raionului Făleşti

Petru Balan

Executor:

O. Mărgineanu, tel: 0-259-2-20-57