Ovidiu-metamorfoze Cartea 2

7/26/2019 Ovidiu-metamorfoze Cartea 2

http://slidepdf.com/reader/full/ovidiu-metamorfoze-cartea-2 1/12

METAMORFOZE CARTEA II

CARTEA II .

1.Phaeton cere să conducă pentru o zi carul soarelui;el este lovit de trăsnet şi prăbuşit din cer —2.Cycnus este schimbat în lebădă —3.Callisto schimbată în ursoaică —

!.

Corbul din alb cum era devine ne"ru —#.$cyrhoe trans%ormată în iapă —&.'attus schimbat în piatră —(.)"lau*ra schimbată în stîncă —+.,upiter sub chipul unui taur o răpeşte pe -uropa

1.Phaeton cere sa conducă

Palatul soarelui se înală măre cu coloanele spre cer strălucind pentru o zi carul soare de atita aursclipitor care imita %lăcările.

-l este lovit de traznetul şi prăbuşit din cer %iul ii era de %ildeş lustruit şi uşile cu două canaturi radiaulumini din ar"intul lor. /ar construcia era mai presus de materialul din care era alcătuită. Căci0ulciber 2 sculptase aci mările care înconură pămîntul "lobul pămîntesc însuşi şi cerul care se înală

peste pămînt. )pele albastre îşi au zeii lor cntăreul 4riton3 schimbătorul la %aă Pro*teus )e"eus!

care apasă cu braele sale spatele uriaşe ale balenelor /oris# şi %iicele sale dintre care unele se vădînotînd altele şezînd şi uscîndu*şi părul ud pe stîncă iar altele sînt purtate de peşti. 5*au toate aceeaşiîn%ăişare dar totuşi nu sînt nici %ără asemănare cum se cade să %ie surorile. Pe pămînt se văd oamenioraşe păduri animale sălbatice rîuri nim%e şi zeităi cîmpeneşti. /easupra este zu"răvită bolta ceruluistrălucitor. 6ase zodii se văd în partea dreaptă şi şase în stîn"a./e îndată ce a urcat drumul care mer"e tot suindu*se şi a intrat în palatul părintelui de care s*a îndoit%iul Clymenei& şi*a îndreptat paşii spre %aa tatălui său dar s*a oprit de departe căci nu putea suportalumina mai de aproape. Phoebus şedea pe tron îmbrăcat într*o haină de purpură împodobită cusmara"de strălucitoare. 7a dreapta şi la stîn"a lui stăteau zilele lunile anii veacurile şi orele aşezatela distane e"ale. -ra şi tînăra primăvară încinsă cu o cunună de %lori. 8ara stătea "oală şi purta"hirlande de spice. -ra şi toamna lipicioasă de mustul stru"urilor şi iarna în"heată cu părul alb şizburlit. /eşi ast%el înconurat soarele zări cu ochii lui care văd toate pe tînărul care era înmărmurit deaceastă nouă privelişte.9/e ce ai venit pînă aici — îi spune — ce pricină te*a adus la acest castel Phaeton %iul meu: Căci n*aş putea tă"ădui că*i sînt tată. -l răspunde 9$ lumină a între"ii lumi tată Phoebus dacă*mi dai voiesă mă %olosesc de acest cuvînt şi dacă Clymene nu acoperă o "reşeală cu un văl de minciuni dă*mi o"aranie tată prin care să %iu crezut adevărat urmaş al tău şi alun"ă din su%letul meu îndoiala.)st%el zisese. <ar tatăl şi*a scos de pe cap coroana de raze strălucitoare a poruncit lui Phaeton să vinămai aproape şi după ce l*a îmbrăişat i*a spus 95u se cade să %ii tă"ăduit de mine şi Clymene a "răitadevărul despre naşterea ta. Ca să nu te mai îndoieşti cere*mi orice dar vrei să*l ai din partea mea.)pele pe care ură zeii nevăzute încă de ochii mei( să %ie mărturie a celor %ă"ăduite.

5ici nu terminase bine şi Phaeton cere carul tatălui său şi dreptul de a conduce o zi caii înaripai. 4atăls*a căit că a urat şi clătinînd din cap de trei*patru ori a zis

9Cuvintele mele necu"etate te*au %ăcut să vorbeşti şi tu necu"etat. $ de*aş putea să nu*mi iu%ă"ăduiala mărturisesc %iule că numai acest lucru i l*aş re%uza. 0i*e în"ăduit să te s%ătuiesc totuşi.8oia ta nu este %ără primedie. /oreşti însărcinări mari Phaeton şi care nu se potrivesc cu puterilenici cu vîrsta ta de copil. 4u eşti un muritor şi ceea ce doreşti este %aptă de nemuritori. =ără să ştii tuceri ceea ce nici zeii nu pot %ace. =iecăruia îi e în"ăduit ce*i place dar nimeni nu poate în a%ară demine să stea în carul meu de %oc.

5ici chiar stăpînul marelui $limp care aruncă sălbaticile trăsnete cu dreapta lui "roaznică nu conduceaceşti cai. 6i ce avem mai mare decît pe ,upiter:1 Pirop, un aliaj din aramă şi aur, din care era făcută tala acoperişului!" Mulcier, nume dat iui #ulcan fiindcă modela metalele! In latineşte mulcere $ a nete%i, a &ml&n%i, a modela!' Triton şi Proteu(, %eită)i marine, fii ai lui *eplun! +ui Proteu( &i dădu(e tatăl şău darul prorociei şi puterea de aşi (c-ima c-ipul!. Ae/eu(, /i/ant marin cu 100 de ra)e!' ori(, fiica Oceanului şi a lui Tet-2(, (o)ia lui *ereu( şi mama nereidelor!3 P-aeton!4 #e%i nota 13, Cartea I!




7a început drumul este %oarte "reu de urcat abia îl biruie caii dimineaa cînd sînt odihnii. 7a miloculcerului înălimea este cea mai mare. /e aci adesea mi*e teamă cînd văd marea şi pămîntul. <nima îmitremură de %rică. >ltima parte a drumului mer"e în os şi are nevoie de o conducere si"ură. )tunci deobicei se teme chiar şi 4ethys+ care mă primeşte în undele sale să nu mă prăbuşesc. 0ai ales că ceruleste răpit de o mişcare în ur necontenită. -l tra"e cu sine şi stelele pe care le răsuceşte într*un vîrtereoede. -u mă împotrivesc lor în%runtînd năvala care biruie pe celelalte şi sînt purtat în sens contrarîntr*o mişcare repede. <nchipuie*i că i*am dat carul. Ce*ai să %aci: 8ei putea mer"e împotrivavîrteului polilor ca să nu te ia cu sine repezeala a?ei cerului: Poate i se vor arăta păduri s%inte şioraşe şi case şi altare bo"ate în daruri. /rumul este plin de primedii şi de %iare sabatice@. Aă*i iidrumul şi să nu te laşi %urat de nici o rătăcire. 8ei trece printre coarnele 4aurului întors cu %aa sprerăsărit prin arcurile haemoniene şi prin %aa sălbaticului 7eu şi a Acorpionului care cuprinde cu

braele o mare întindere şi peste %aa Cancerului1B ale cărui brae se deschid într*un circuit opus. 5u*ieste uşor să conduci caii în%lăcărai de %ocul pe care*l au în piept pe care*l su%lă pe "ură şi pe nări.)bia îi stăpînesc eu atunci cînd li se încălzeşte apri"a inimă şi "rumazul lor re%uză %rîiele. 4u %iule%ereşte*te să nu %iu eu cel ce i*a %ăcut un dar nenorocit. Cit se mai poate încă schimbă*i dorina. =ărăîndoială ceri dovezi si"ure ca să poi crede că eşti născut din sîn"ele meu. 4eama mea pentru tine estedestulă "aranie. /ovedesc că sînt tatăl tău prin "ria mea părintească. <ată priveşte %aa mea. $ de*ai

putea pătrunde cu privirile ochilor tăi în inima mea şi să înele"i "ria mea de tată <n s%îrşit ce să*ispun: Priveşte lumea cu toate bo"ăiile ei şi cere ceva din atît de multe şi de mari bunătăi ale ceruluiale pămîntului şi ale mării. 5u vei întîmpina nici un re%uz. 4e ro" doar acest lucru să nu*l ceri care cuadevăratul său nume este osîndă nu onoare. $sîndă Phaeton ceri în loc de dar. Ce mă ii de "îtne%ericitule cu brae dră"ăstoase: 5u te îndoi am urat doar pe undele Aty?ului i se va da oricedoreşti /ar doreşte ceva mai înelept.

Aoarele s%îrşise s%aturile. Phaeton totuşi n*ascultă de cuvintele tatălui său; rămîne la ceea ce ceruseînainte şi arde de dorina de a se urca cu carul. )şadar după ce a amînat cît a putut tatăl duce pe %iulsău la măiestrul car dăruit de 8ulcan. /e aur îi era osia de aur oiştea de aur şinele roilor iar spielede ar"int. Pe %rîie erau şiruri de pietre scumpe şi de perle care în razele soarelui răs%rîn"eau o luminăstrălucitoare. 6i pe cînd îndrăzneul Phaeton se minunează în %aa acestora şi le cercetează lucrul iatăcă treaza )uroră deschide dinspre roşul răsărit porile de purpură ale palatului său de tranda%iri. Atelele

%u" şi mulimea lor o strîn"e 7uci%er 11

care cel din urmă se retra"e de pe cer. <ar 4itanul12

cînd a văzutcă pămîntul şi lumea se scaldă în roşu şi pînă şi coarnele lunii încep să dispară porunceşte repezilor$re să înhame caii. Deiele se "răbesc să îndeplinească poruncile şi aduc din mîndrele lor "raduritele"arii care sătui de suc de ambrozie varsă %oc. 7e aduc şi %rîiele răsunătoare. )tunci tatăl atinse%aa %iului său cu doctorie s%întă care*l %ace să poată suporta do"oritoarele %lăcări. Pe cap îi puse razeleşi scoînd din pieptul în"riat suspine prevestitoare de durere zise9/acă poi cel puin aici să te supui s%aturilor părinteşti %oloseşte*te mai puin de bici şi ine*i în %rîucît mai cu putere. -i mer" sin"uri repede "reutatea e să le stăpîneşti pornirile. Aă nu*i placă drumuldrept prin cele cinci zone13. -ste un drum cotit croit cu un lun" ocol s%îrşind după trei zone; să %u"i de

polul australian1! ca şi de >rsa unită cu )Euilonul1#. Pe aici este drumul. Ae văd urmele lăsate de roiîn drumurile mele; ine*te de ele. 6i ca cerul şi pămîntul să aibă aceeaşi căldură nici nu strîn"e %rîieleşi nici nu le slăbi în re"iunile eterului. înălîndu*te prea sus vei arde locuinele cereşti coborîndu*te

prea os vei arde pămîntul. Cel mai si"ur este drumul de miloc. Aă nu te abai nici mai spre dreaptaspre 6arpele încolăcit nici să te ducă braele mai la stîn"a să te împin"ă spre )ltar 1&. Fine drumul

printre amîndouă.. Celelalte le încredinez soartei care aş vrea să te aute şi să te s%ătuiască mai bine decît tu însui. <ată cît am vorbit eu noaptea cea umedă a şi atins hotarul de s%îrşit aun"înd peărmul Gesperiei1(

.

5 Tet-2(, fiica Cerului şi a Păm&ntului, (o)ie a Oceanului! #e%i şi nota 6!7 6emnele %odiacului, care repre%intă lunile anului!10 Con(tela)ii care &şi au, fiecare, denumiri mitolo/ice8 Taurul, poate de la taurul din Creta9 +eul, de la leul din *emeea, uci( de :ercule9

6corpionul, de la cel trimi( de iana (ă muşte pe Orion9 Cancerul, de la racul care muşca(e pe :ercule şi pe care ;unona ii &năl)a(e pe cer!11 +ucifer, luceafărul de diminea)ă, planeta #enu(!1" Titanul, <e%i nota 1, Cartea I!1' e(pre cele cinci %one, <e%i nota ., Cartea I!1. Polul (ud9 emi(fera de (ud e(te numită au(trali, fiindcă din(pre (ud ate Au(tral!1= Con(tela)ia >r(ei (e /ă(eşte la nord, iar A?uilonul ate din nord!13

Con(tela)ia @arpelui in emi(fera oreală, iar Altarul &n cea au(trală9 amele aproape de poli!14 :e(peria, Apu(ul, unde, după credin)a celor <ec-i (e (f&rşeşte pămntul şi (oarele (e cufundă &n ocean, pentru ca (ă reapară a

doua %i clin ră(ărit!




5u mai pot întîrzia sînt chemat. )urora îşi revarsă lumina alun"ind întunericul. Pune mîna pe %rîiesau dacă îi mai poi schimba dorina %oloseşte*te de s%aturile nu de carul meu. /acă poi încă te"ăseşti la adăpost si"ur cît timp încă n*ai pus mîna neştiutor pe carul pe care l*ai dorit ca unnesocotit. în"ăduie*mi să dau eu lumină pe pămînt iar tu mulumeşte*te s*o priveşti %ără primedie.-l se suie însă în carul uşor cu corpul său tînăr şi stă la cîrrnă bucurîndu*se la atin"erea %rîielorcare i*au %ost date în mină. )poi aduce mulumire tatălui său cu toată împotrivirea acestuia.)cum caii zburători ai soarelui Pyrocis -ous )ethon şi al patrulea Phie"on umplu cu nechezatullor văzduhul scoînd %oc pe nări şi lovind cu picioarele bariera pe care 4ethys necunoscătoare asoartei nepotului său1+ a dat*o la o parte lăsînd în %aă liber universul imens. Caii şi*au luat zborul şimişcîndu*şi picioarele prin aer spintecă norii pe care*i întîlnesc şi autai de aripi trec înainteavînturilor care au pornit din aceleaşi pări. /ar carul era uşor de nu*l mai cunoşteau caii soarelui şi

u"ul era lipsit de "reutatea obişnuită. Precum încovoiatele corăbii %ără "reutatea potrivită alunecă pemare şi sînt purtate în voia valurilor %iindcă sînt prea uşoare tot ast%el carul din cauza "reutăii maimici decît cea de obicei %ace salturi în înălime şi e hurducat ca şi cum ar %i "ol. /e îndată ce au simitaceasta tele"arii se reped părăsind drumul bătut al carului lor şi nu alear"ă în direcia de mai înainte.Phaeton se sperie şi nu ştie nici cum să mînuiască %rîiele nici încotro e drumul. 6i chiar dacă ar şti

n*ar putea stăpîni caii. )tunci pentru prima dată 4rionele1@

în"heate s*auîncălzit de la raze şi zadarnic au încercat să se scu%unde ,n marea oprită lor. =oarte apropiat de polulîn"heat Harpele care pînă acum era amorit de %ri" şi nu speria pe nimeni s*a încălzit şi din pricinacăldurii a %ost cuprins de o mînie necunoscută. Ae spune că şi tu 'octes2B te*ai speriat oricît erai dedomol şi de supus carului tău.Cînd ne%ericitul Phaeton din înaltul cerului a privit pămîntul care se vedea os os de tot a pălit şideodată "enunchii au început să*i tremure de %rică. /in cauza luminii atît de puternice ochii i s*auîmpăienenit de întuneric.)cum ar vrea mai bine să nu se %i atins niciodată de caii tatălui său. Aecăieşte că şi*a a%lat neamul şi că a învins în ru"ăminile sale. )cum dorind să %ie numit %iul lui0erops21 este purtat ca o barcă pe care o mînă %uriosul 'oreas şi căreia cîrma*ciul învins de %urtună i*a scăpat cîrma lăsînd*o în seama zeilor şi ru"ăciunilor.Ce să %acă: <n spate a lăsat mult cer în %aaochilor e şi mai mult. 0ăsoară cu "în*dul şi pe unul şi pe celălalt. Priveşte apusul care nu*i e permis de

destin să*l atin"ă. Priveşte înapoi spre răsărit. 5eştiind ce să %acă nu mai mişcă de %rică şi nu e în starenici să slăbească nici să strîn"ă %rîiele. 5u cunoaşte nici numele cailor şi pe cerul spuzit în toate

pările de minunăii el vede în"rozit arătările unor animale uriaşe.-ste un loc unde Acorpionul îşi încovoaie braele în două arcuri şi întinzînd coada şi picioarele îndoiteîn pări deosebite des%ăşoară în spaiu membrele ca două semne. Cînd l*a văzut asudat de venin ne"ruşi amenin*înd să rănească cu acul încovoiat tînărul Phaeton pier*zîndu*şi cumpătul şi în"heînd despaimă a dat drumul %rîielor. Cum le*au simit atîrnînd pe spate caii s*au speriat şi %ără să*i mai poatăopri nimeni au luat*o la %u"ă prin văzduh repezindu*se la întîmplare încotro îi împin"ea "oana prinre"iuni necunoscute. )lear"ă pînă la stelele atîrnate de înaltul văzduhului şi duc carul pe căineumblate. Cînd se înală prea sus cînd aun" prin coborîşuri şi căi povîrnite în spaiul apropiat de

pămînt.7una se miră de ce caii %ratelui său %u" mai os decît ai săi şi norii arşi %ume"ă. Cuprins de%lăcări în pările sale mai înalte pămîntul se usucă pierzîndu*şi seva şi se des%ace în crăpături.

Păşunile sînt prolite. )rborii ard cu %runze cu tot şi secerişurile cad pradă prăpădului. /ar nu acesteasînt cele mai de plîns. Pier mari oraşe cu ziduri cu tot şi pîrolul pre%ace în cenuşă toate seminiile de

popoare. Pădurile ard laolaltă cu munii. )rd )thosul şi 4aurul Ciliciei şi 4molus şi $eta şi <da celacum sec mai înainte vestit în izvoare şi Geliconul muzelor şi Gaemos care pe atunci nu se numeaîncă $ea"rus. )rd -tna cu %ocuri uriaşe şi Parnasul cel cu două vr%uri şi -ry? şi Cinthus şi $thrysşi Ihodope care acum în s%îrşit va rămîne %ără zăpadă şi 0imas şi /indyma şi 0ycale şiCithaeronul22 hărăzit altarelor.15 P-aeton, fiul Cl2menei, la r&ndul ei fiica %ei)ei Tet-2(17 Trionele, con(tela)ia Carului mare care nu apune niciodată!"0 Boote(, con(tela)ia #ăcarului, &napoia Carului mare! '1 Merop(, (o)ul Cl2menei, mama lui P-aeton!

"" O<&diu &nşiră numirile mun)ilor nu &n ordine /eo/rafică, ci după cerin)ele <er(ifica)iei! A(tfel, At-o(ul era &n partea cea mai de ră(ărit a

Penin(ulei Calcidice, Tmolu( &n Fri/ia, Oetea &ntre T-e((alia şi Macedonia, Ida >n/ă Troia dar era şi un alt Ida &n in(ula CretaD!

:eliconul in Beo)ia, :aemu( &n Tracia numit mai tir%iu Oea/riu( pentru că pe ace(t munte a fo(t (f&şiat de acante Orfeu, care era fiul lui

Oea/ru(D, Etna şi Er2 &n 6icilia, Cint-u( &n elo( Apollo e(te numit de poe)i şi Cint-iu(, iar iana, Cint-ia, pentru că (au nă(cut peace(t munteD, Ot-r2( in T-e((alia, R-odope in Tracia, Mima( &n A(ia, ind2ma &n Fri/ia, M2cale in 6amo(, Cn-eronul, lea/ănul mu%elor, ca

şi :eliconul, &n Beo)ia etc!




Aciiei nu*i %oloseşte nimic "erul său. )rd Caueazul şi $ssa cu Pindul şi $limpul mai mare decîtamîndouă şi )lpii cei înali şi )peninul purtător de nori.Phaeton vede aprins pămîntul din toate pările şi nu mai poate răbda atîta do"oare. 4ra"e pe "ură adieriîncinse ca din %undul unui cuptor şi simte că sub el carul începe să ardă pînă ce se albeşte de %lacără.începe să nu mai poată suporta cenuşa şi scînteile care se înală. /in toate pările este înecat de %umcald şi acoperit de z"ură nea"ră; nu mai ştie încotro să mear"ănici unde se a%lă şi este nevoit să se laseîn voia cailor zburători. Ae crede că atunci au căpătat popoarele -tiopiei culoarea nea"ră sîn"ele%iindu*le atras la supra%aa corpului. )tunci a devenit pustie 7ibia pierzîndu*şi de arşiă umezeala.)tunci nim%ele cu părul despletit şi*au plîns izvoarele şi lacurile secate. 'eoia o caută pe /irce )r"os

pe )mymone -pirul pe Pirena23.,

5u rămîn %erite nici %luviile cu malurile depărtate. =ume"ă peste valurile sale 4anais şi bătrînul Peneuşi Caicus vecin cu muntele 4euthrante şi repedele <sme*nos cu -rymanthe care udă Phe"ia şi Jantuscel sortit să mai ardă o dată2! şi "albenul 7ycormas şi 0ean*drul care %ace unde ucăuşe şi 0elas0i"donianul şi -urotas 4aenaiianul. )rde -u%ratul care udă 'abilonul arde $rontes şi 4hermodoncel iute şi Kan"ele şi Pha*sis şi <ster. )rde )lpheus ard malurile lui Aperchius şi aurul pe care*l

poartă în apa sa 4a"us cur"e din cauza %ocului iar păsările de apă care %ăceau să răsune malurile

meoniene2#

de cîntec ard în milocul Caystrului. 5ilul %u"e în"rozit la mar"inile lumii şi*şi ascundecapul care şi acum este ascuns. Cele şapte "uri cu %undul nisipos i se "olesc şi rămîn şapte văi %ărăapă. /e aceeaşi ur"ie seacă în ara lor <smarus Gebru şi Atrymon2& şi rîurile apusene Iinul şi Ionul şiPadus şi4ibrul căruia i*a %ost hărăzită stăpînirea lumii. 4ot pă*mîntulL se despică şi lumina pătrunde

prin crăpături pînă în 4artar speriind pe re"ele in%ernului şi pe soia sa. 0area seacă şi ce era pînă decurînd întindere de apă acum este cîmp de nisip uscat. 0unii pe care*i acoperea marea adîncă ies laiveală şi se înmuleşte numărul împrăştiatelor Cyclade. Peştii se re%u"iază cît mai la %und şiîncovoiaii del%ini nu mai îndrăznesc să sară ca de obicei în aer deasupra valurilor. Corpuri de %oci zacneînsu%leite întinse pe %undul mării. Ae spune că 5ereus însuşi şi /oris cu %iicele s*au ascuns substîncile încinse. /e trei ori încercase 5eptun să*şi ridice braele din apă cu %aa mîniată şi de %iecaredată n*a suportat do"oarea aerului.4otuşi hrănitoarea 4ellus2( cum era înconurată de apă între valurile mării şi izvoarele care scăzînd

pretutindeni se ascunseseră în măruntaiele întunecoase ale mamei lor îşi înălă capul cu %aa pustiităîşi puse mîna la %runte şi z"uduind lumea cu un mare cutremur se mai aşeză puin şi se lăsă mai osdecît era de obicei. )poi ast%el vorbi cu voce stinsă9/acă*i place şi dacă am meritat aceasta de ce în*tîrzie trăsnetele tale cel mai mare dintre zei:/acă*mi este dat să pier prin %oc %ie*mi în"ăduit să pier de puterea %ocului tău ca să mi se pară maiuşoară nenorocirea prin %ăptuitorul ei. )bia mai pot să scot cuvintele din "ură Mun abur îi înăbuşea%aaN. <ată priveşte*mi părul ars în ochi am numai scîntei pe %aă la %el. )ceasta mi*e răsplatarodniciei şi sarcinilor ce le îndur aceasta mi*e cinstirea că suport rănile plu"ului încovoiat şi ale"reblelor şi că sînt muncită în %iecare an: Că dau turmelor iarbă şi neamului omenesc hrana plăcută aroadelor mele că*i dau ie tămîie: Gai să zicem că eu am meritat să pier; ce vină au apele ce vină are%ratele tău: /e ce descresc mările încredinate lui de soartă şi se depărtează de ceruri: /ar dacă nu temişcă nici soarta mea nici a %ratelui tău ai milă cel puin de cerul în care tu domneşti. Priveşte*l de la

un capăt la altul. )mbii poli %ume"ă şi dacă îi va strica %ocul casa ta se va prăbuşi. <ată însuşi )tlas2+ e "ata să cadă şi abia mai poate ine pe umeri a?a albită de %lacără. /acă pier marea pămîntul şi cerulne cu%undăm în haosul de la început. Acapă din %lăcări ce*a mai rămas pînă acum şi ai "riă de supremasalvare a universului.)cestea le*a spus pămîntul şi nemaiputînd nici să mai îndure arşi %a nici să vorbească mai mult şi*aretras %aa înlăuntrul său şi în peşterile mai apropiate de mări."' irce, Am2mone, Pirena, f&nt&ni renumite pentru i%<oarele lor ".

+e/enda (pune că, &n timpul ră%oiului troian, :ui antu( (a re<ăr(at pe(te maluri, <oind (ă dooare pe Ac-ille, dar #ulcan, cu focuG rile (ale, ia (ecat

&ndată apele!"= Maeonia, +2dia, )inut &n A(ia Mică!"3 *umele de riuri (ini citate de O<idiu, ca şi cele de mun)i, la &nlimplare8 Tanai( era in 6ci)ia onul de a%iD, Peneu( &n T-e((alia, CaiH cu(&n Mu(ia, I(meno( &n Beo)ia, Er2mante in Arcadia, antu( lin/ă Troia, +2corma( in Etolia, Meandrul de unde şi cu<&ntul meandre &n rom&neşteD

in Fri/ia, Mela( &n 6icilia, T-e((alia, Beo)ia şi Tracia şi la noi (int mai multe r&uri cu numele de Cerna, (au Bi(tri)aD, Eurota( &n +aconia,Oronte in 62ria, T-ermodon &n Pont pe malurile lui locuiau ama%oaneleD P-a(i( &n Colc-ida, I(ter era numele /rece(c al unării, iar romaniinumeau I(ter unărea de la Orşo<a pină la <ăr(are cur(ul (uperior de la i%<oare pină la Orşo<a (e numea anuiu(D, Alp-eu( era &n Pelopone(,

6perc-iu( &n T-e((alia, Ta/u( &n +u(itania 6paniaD, Ca2(trul &n +2cia, I(maru( şi 6tr2mon &n Tracia etc!"4 Tellu(, păm&ntul!"5 Atla(, munte &n nord<e(tul Africii!




4atăl atotputernic ia ca martori pe zeii de sus şi pe însuşi zeul care dăduse carul că dacă nu intervinetotul va pieri sub un "reu destin. )poi urcă repede în turnul palatului său de unde obişnuieşte săîmprăştie pe întinsul pămîntului norii de unde z"uduie cu tunetul şi aruncă licăritoarele %ul"ere. /aratunci n*a avut nici nori pe care să*i poată împrăştia pe pămînt nici ploi pe care să le trimită din cer.4ună şi ochind cu trăzne*tul cumpănit la înălimea urechii drepte îl trimite împotriva lui Phaetonlovind deodată şi vizitiul şi carul stin"înd ast%el un %oc cu %ocurile sale răzbunătoare. Caii se sperie şi%ăcînd un salt înapoi îşi scot "îtul din ham şi lasă în urmă %rîiele rupte. )ici zac %rîiele dincoace osiades%ăcută de oişte în altă parte spiele roilor rupte; urmele carului %ăcut bucăi sînt împrăştiate pe omare întindereOiar Phaeton cu păru*i blond cuprins de %lăcări se rosto"oleşte cu capul în os şi lasă înaer o lun"ă dîră asemenea unei stele care cade sau cel puin pare a cădea uneori din cer senin. 0arele-ridanus2@ departe de patrie în partea opusă a pămîntului îl primi în apele sale şi*i spălă %aa a%umată.

5aiadele Gesperide în"roapă trupul încă %ume"înd de %lacăra cu trei limbi a trăsnetului şi*i scriu acestestihuri pe piatra %unerară 9)ici este înmormîntat Phaeton conducătorul carului părintesc şi dacă nu l*a putut conduce a căzut în schimb victimă a unei mari îndrăzneli.4atăl copleşit de durere "rea îşi ascunse %aa şi se spune că o zi întrea"ă a trecut %ără soare. <ncendiileau dat în acea zi lumină răul aducînd ast%el şi un oarecare %olos. <ar Clymene după ce a spus cele ce

se spun în nenorociri atît de mari nebună şi cu inima s%îşiată de durere cutreieră în haine de doliu totuniversul căutînd corpul neînsu%leit sau cel puin oasele %iului său. 5u i*a "ăsit decît oaseleînmormîntate în inuturi străine pe malul unui %luviu. ) în"enunchiat în acel loc şi citind scrisul de pemormînt udă cu lacrimi marmura şi o încălzeşte cu sînul său. Geliadele — %iicele soarelui — deasemenea aduc tributul lor de plînsete şi lacrimi daruri zadarnice pentru cel mort îşi lovesc pieptul cu

palmele şi*şi pleacă %aa la pămînt zi şi noapte che*mîndu*l pe Phaeton care nu mai aude alnicele bocete. /e patru ori luna îşi unise coarnele de patru ori luminase cu discul plin pămîntul. =iicelesoarelui se boceau la mormînt ca de obicei — căci bocetul le devenise obicei — cînd cea mai maredintre ele Phaetusa voind să se plece la pămînt s*a plîns că i s*au înepenit picioarele. <ncercînd săvină la ea alba 7ampetie s*a simit pe neaşteptate %i?ată cu rădăcini de pămînt. ) treia pe cînd îşismul"ea părul cu mîinile a rupt %runze. >na se plîn"e că picioarele îi sînt pre%ăcute în trunchi dearbore alta că braele i se schimbă în lun"i ramuri şi în timp ce se minunau de aceste schimbări coaa

de copac le acoperă treptat cuprinzîndu*le pînte*cele pieptul umerii mîinile. 0ai rămăsese numai"ura cu care*o chemau pe mama lor. /ar ce putea %ace mama decît să aler"e încoace şi încolo cum omîna durerea şi pe cît era cu putină încă să*şi unească sărutările cu ale lor: 6i nu numai atît încearcăsă le smul"ă corpurile din trunchiuri şi să rupă cu mîinile ramurile tinere dar din ele cur" picături desîn"e ca din rană. 7asă*mă marnă stri"ă %iecare rănită. Cruă*mă te ro" 4rupul ni*i s%îşiat în arbore.6i acum adio. >ltimele cuvinte sînt acoperite de scoara de copac din care cur" încă lacrimi. -le

picură din noile ramuri şi sînt întărite de soare în perle pe care le primeşte rîul limpede şi le trimite%emeilor latine să le poarte.Cycnus este schimbat in lebada/e %aă la această minunăie a %ost urmaşui lui Atheneleus Cycnus care unit cu tine prinsîn"ele mamei tale Phaeton i*a %ost şi mai apropiat prin prietenia lui. Părăsind domnia căci %usesere"e peste popoarele li"urilor şi peste mari oraşe el umplea cu bocetele sale malurile verzi ale rîului

-ridan şi pădurea căreia i se adău"aseră surorile sale pre%ăcute în arbori3B cînd deodată vocea lui bărbătească a început să i se subieze. Părul i s*a pre%ăcut în pene albe din piept i s*a întins un "ît lun"o pieliă roşie i*a unit de"etele într*o parte şi alta i*au apărut aripi "ura i s*a lun"it într*un cioc lătăre.Cycnus a devenit pasăre necunoscută pînă atunci. 5u se încrede în cer şi în ,upiter aducîndu*şi amintede %ocul nedrept trimis împotriva lui Phaeton. Caută mlaştinile şi întinsele lacuri şi urînd %ocul

pre%eră apele care sînt potrivnice %lăcărilor.<n vremea aceasta tatăl lui Phaeton este întunecat şi lipsit de %rumuseea sa cum obişnuieşte să %ie cîteste ; în eclipsă. >răşte lumina ziua şi pe sine însuşi. Au%letul îi e copleşit de plîns şi plînsul de ură şire%uză să mai aducă lumii serviciile sale. 9/estul mi*a %ost soarta neliniştită de la începutul veacurilor

— zice el. 0*am săturat de un lucru %ără s%îrşit pentru mine şi %ără răsplată. Aă conducă altul carul purtător de lumină. /acă nu e nimeni şi toi zeii mărturisesc că nu pot să*l conducă -l însuşi ca cel puin cînd pune mîna pe %rîiele mele să lase o dată trăznetele care lipsesc pe părini de copiii lor.

2@ Eridanu(, Padul, riu in Italia! #e%i şi nota =', Cartea I!3B :eliaăele, fiicele (oarelui şi (urorile lui P-aeton!




)tunci cînd va cunoaşte puterea cailor mei cu picioare de %oc va şti că n*a meritat moartea cel ce nu i*a condus bine.Pe cînd soarele zicea acestea toi zeii îi înconură şi*i cer cu voce ru"ătoare să nu lase lumea în întu*neric. ,upiter însuşi se scuză că a trimis trăsnetul şi ru"ăminilor ca re"e le adau"ă ameninări.Phoebus strîn"e în sa caii înnebunii şi încă în%uriai de spaima şi*i loveşte cu biciul. <i bate şi îi mustrăşi*i învinuieşte de moartea %iului său.Callisto schimbată în urs4atăl atotputernic %ace înconur marilor ziduri ale cerului şi ursoaica le cercetează sa nu se %i

produs vreo prăbuşire din cauza puterilor %ocului. /upă ce le vede că sînt toate zdravene şi în stareade mai înainte priveşte pămîntul şi su%erinele oamenilor. 4otuşi "ria lui înclină mai mult către)rcadia sa unde aşază cum au %ost izvoarele şi %luviile care încă nu îndrăzneau să cur"ă./ă pămîntului iarbă arborilor %runze porunceşte să se re%acă pădurile pustiite. /ar pe cînd se întorceaşi iarăşi se ducea %ără ră"az unde*l cereau trebuinele ochii i*au rămas la o %ecioară din 5onacris3L şiun %oc nou i s*a aprins în piept. îndeletnicirea acesteia nu era nici să lucreze lînă tră"înd*o în %ire nicisă*şi schimbe în %elurite chipuri pieptănătura părului. $ a"ra%ă îi inea strîns veşmîntul şi o pan"licăalbă părul răvăşit iar mîinile ei erau cînd pe să"eată cînd pe arc. Aluitoare a /ianei niciodată

0aenalul32

n*a văzut o nim%ă mai iubită decît aceasta./ar nici o strălucire nu e veşnică. Aoarele în înalt străbătuse mai mult de umătate din drumul său cîndnim%a a intrat în pădurea pe care veacurile n*o culcaseră niciodată la pămînt. )ici ea îşi scoase de peumăr tolba slăbi arcul şi se întinse pe pămîntul acoperit cu iarbă aşezîndu*şi capul pe tolbasclipitoare. Cînd ,upi*ter o văzu obosită şi %ără păzitor îşi zise 9Ai"ur că acest păcat nu*l va şti soiamea sau de*l va a%la %ace să plăteşti ast%el o ceartă îndată îmbrăcă chipul şi hainele /ianei şi apoizise 9$ tu %ecioară însoitoarea mea prin ce muni ai vînat: =ecioara se ridică de pe iarbă şi spuse90ărire ie zeiă mai mare după udecata mea decît ,upiter chiar dacă el însuşi m*ar auzi. )uzind*o el rîde şi se bucură că este pus mai presus de el însuşi.)poi o îmbrăişează şi o sărută nu destul de măsurat şi nici cum trebuie să sărute o %ecioară. Pe cînd ease pre"ătea să povestească în ce pădure a vînat el o cuprinde înlănuind*o în îmbrăişări şi se arătă princrimă cine este. -a s*a apărat atît cît poate o %emeie să se apere. $ de*o vedeai ,unona ai %i %ost mai

iertătoare. -a s*a luptat cu el dar care copilă sau cine putea să*< biruie pe ,upiter:8ictorios ,upiter se îndreaptă spre reşedina cerească. 5im%a blesteamă poienia şi pădurea complicede unde întorcîndu*se era cît pe aci să*şi uite tolba cu să"ei şi arcul pe care*l lăsase atîrnat./ar iată că /ictynna33 apărînd pe înaltul 0aenal şi mîndră de %iarele ucise o vede şi o cheamă. Cînds*a auzit stri"ată mai întîi a %u"it temîndu*se să nu %ie tot ,upiter sub chipul ei. /ar după ce a văzut*ocă ea era însoită de nim%e a îneles că acum nu mai e vreo cursă şi a intrat în rîndul lor. $ cît este de"reu să nu se citească pe %aă "reşeala )bia ridică ochii din pă*mînt şi nu mai stă cum obişnuiaînainte alături de zeiă şi nici în primele rînduri ci tace şi prin roşeala %eei se vede bine că pudoarea îie rănită. )tît că era %ecioară /iana alt%el ar %i putut înele"e printr*o mie de semne "reşeala. Ae spunecă nim%ele au îneles*o.Coarnele lunii se re%ăceau în al nouălea disc cînd zeia vînătoarei obosită de %lăcările %ratelui săuintră într*o pădure răcoroasă din care ieşea un pîrîu ce cur"ea cu murmur ducînd cu el la vale nisipul

%in. ) lăudat %rumuseea locurilor apoi atin"înd cu piciorul supra%aa apei şi lăudînd*o şi pe aceasta azis 95ii*i nici un ochi care ne*ar putea vedea. Aă ne dezbrăcăm şi să %acem o baie în rîu.Parrhasiana3! a roşit. 4oate*şi scot îmbrăcămintea una sin"ură caută să zăbovească.. Pe cînd ea şovăiecelelalte îi smul" hainele şi odată cu trupu*i "ol se dă la iveală şi crima. <n timp ce ea înlemnităde ruşine caută să*şi ascundă pîntecele cu mîinile zeia din Cynthos i*a zis 9=u"i departe de aici şi nu

pîn"ări izvoarele s%inte — şi i*a poruncit să părăsească ceata lor.Aoia marelui 4unător ştia de mult de această in%idelitate dar amînase răzbunarea sa necruătoare

pentru timpuri mai prielnice. )cum nu mai are nici o pricină de întîrziere adultera născuse pe copilul)rcaş şi aceasta o durea pe ,unona. )supra lui şi*a îndreptat odată cu ochii "îndurile ei sălbatice.9/esi"ur doar acest lucru îi rămînea adulteră să %ii mamă zise ea ca prin această naştere să %iecunoscută inuria şi să %ie dovedită necinstea lui ,upiter al meu.'1 *onacri(, oraş &n Arcadia!

'" Maenalul, <e%i nota 15, Cartea I! '' ict2nna, nume al %ei)ei iana In Creta dict2on In /receşte $ re)ea! de <lnăioareD!

'. Calll(lo (e nă(cu(e &n Parr-a(l(, )inut &n Arcadia!




5u vei scăpa nepedepsită îi voi răpi chipul prin care tu te "ăseşti %rumoasă şi prin care placi souluimeu nenorocito)st%el a zis şi apucînd*o de păr a trîntit*o la pă*mînt. -a întindea braele ru"ătoare./ar braele au început să se zburlească acoperindu*se cu păr ne"ru mîinile să se curbeze crescîndu*leun"hii încovoiate şi sluind în loc de picioare iar %aa ei admirată cîndva de ,upiter să devină hidoasăcu o "ură mare. 6i ca nu cumva cuvintele şi ru"ăciunile ei copleşitoare să*i înduplece su%letul îirăpeşte putina de a vorbi; îi lasă doar o voce mînioasă şi ameninătoare şi plină de "roază pe care oscoate din "îtul ră"uşit. /eşi schimbată în ursoaică mintea i*a rămas cea veche. )rătîndu*şi durerea

prin "emete repetate înală spre cer şi spre stele mîinile dacă se mai poate vorbi de ele. 6i deşi nu poate s*o spună în su%letul ei simte in"ratitudinea lui ,upiter. $ de cîte ori neîndrăznind să seodihnească sin"ură în pădure a cutreierat rătăcitoare pe dinaintea casei şi cîteodată prin o"oarele salede altădată )h de cîte ori ea vînătoarea de altădată n*a aler"at acum pe stînci la lătratul cîinilor şi a%u"it în"rozită de teama vînătorilor )desea s*a ascuns de %iarele pe care le*a văzut uitînd că era şi eaursoaică s*a speriat totuşi la vederea urşilor şi s*a temut de lupi deşi tată*său era printre ei.<ată că neştiind de soarta mamei sale %iică a lui 7ycaon )rcaş aunsese la vîrsta de aproape 1#ani. într*o zi pe cînd era la vînătoare căutînd locurile cele mai bune şi întinzînd reele şi lauri în

pădurile -ri*manthului33 întîlneşte pe mama sa. )ceasta văzîndu*l pe )rcaş s*a oprit dînd semne că*l

cunoaşte. -l a dat înapoi şi văzînd*o cu ochii îndreptai într*una asupra lui %ără s*o cunoască s*atemut de ea. Pe cînd ea căuta să se apropie mai mult el era "ata să*i trimită în piept o să"eată. /artatăl atotputernic l*a oprit de la nele"iuire şi luîndu*i pe sus pe un vînt repede i*a aşezat pe amîndoi pecer şi i*a %ăcut două stele vecine.4urbată de mînie cînd şi*a văzut rivala strălucind printre stele ,unona s*a coborît în mare la alba4ethys şi la bătrînul $ceanos %aă de care adesea zeii au %ost plini de respect. 7a întrebarea acesteiaasupra motivului vizitei sale ,unona începe ast%el 90ă întrebai de ce am venit aici eu re"ina zeilor:<n locul meu stăpîneşte alta cerul. Aă mă socotii o mincinoasă de nu vei vedea cînd noaptea întunecăuniversul pe bolta cerească două stele — şi aceasta mi*i durerea — puse la loc de cinste acolo undeultimul cerc închide într*un spaiu strîns e?tremitatea a?ei lumii.0ai e vreun motiv ca cineva să n*o i"nească pe ,unona sau să se mai teamă de ura mea cînd sin"ură%ac bine încercînd să %ac rău: <ată ce*am %ăcut iată cît de mare*i puterea mea )m împiedicat*o să mai

e?iste ca om şi a devenit zeiă. )şa*i pedepsesc eu pe vinovai )sta*i marea mea putere $ să*i redea%rumuseea de mai înainte şi o s*o scape de în%ăişarea de animal cum a %ăcut înainte cu sora luiPhoroneus3& din )r"os. /e ce să n*o alun"e pe ,unona şi să nu se căsătorească cu ea s*o ducă în patulmeu şi să*l %acă pe 7ycaon socru: <ar voi dacă vă doare dispreul şi o%ensa adusă celei crescute de voinu în"ăduii celor şapte stele să intre în apele voastre albastre şi alun"ai stelele

primite în cer pe o plată in%amă. Aă nu se spele în apă curată des%rînata3(.

Deii mării dădură din cap în semn de aprobare.Corbul din alb cum era devine ne"ru

Aaturniana se înălă în aerul limpede cu carul său cel repede tras de păunii cu peneîmpodobite prin moartea de curînd a lui )r"us3+

.

4ot aşa de strălucitoare sînt penele păunilor cum erau ale tale corb limbut care înainte erai alb stră*lucitor iar acum ai devenit pe neaşteptate ne"ru. Căci odinioară această pasăre a %ost cu penele ca

zăpada şi ca ar"intul încît era la %el cu toate porumbiele care n*au nici o pată şi nu era mai preosdecît "îştele care cu voce ve"hetoare aveau să salveze Capitoliul şi nici mai preos decît lebăda căreia*i plac apele. 7imba i*a adus nenorocirea. 7imba vorbăreaă din pricina căreia culoarea albă a peneloreste acum tocmai dimpotrivă.

5u era în toată Gaemonia vreuna mai %rumoasă decît Coronis din 7arissa3@. /esi"ur i*a plăcut/elphianule!B cît timp a %ost %ie neprihănită %ie neştiute %aptele ei.'= Erimant-, munte &ntre Arcadia şi Ac-aia!'3 P-oroneu( era re/e &n Ar/o(, fiu al lui Inac-u( şi frate cu Io, cea tran(formată de ;upiter &n junincă pentru ca (o a(cundă de

m&nia ;unonei!'4 Cele şapte (tele (eptentrione(, de unde (eptentrional, nordic, fiindcă ace(te (tele (&nt (pre nordD care compun >r(a mare şi >r(a mică,

numite &n popor Carul mare şi Carul mic, nu apun niciodată! Calli(to, fiica lui +2caon, re/e &n Arcadia, tran(formată de ;unona &n ur(oaică, a fo(t (c-imată de ;upiter in con(tela)ia >r(a mare!'5 e(pre Ar/u( <e%i Cartea I! '' +ari((a, oraş &n T-e((alia!.0 elp-ianul, nume al lui Apollo, care a<ea oracol la elp-i, unde (e dădeau şi jocurile p2t-ice &n onoarea (a!




/ar corbul crainic al lui Phoebus a simit adulterul şi cînd pîrîtor neînduplecat "răbea drumul lastăpînul său ca să*i denune in%idelitatea pe care o văzuse o cioară vorbăreaă în zbor îl urmăreşte totîntrebîndu*l de cîte toate. )uzind de pricina drumului îi spune95*ai luat o cale bună. 5u dispreui prevestirile limbii mele.Kîndeşte*te ce*am %ost şi ce sînt. <ntreabă*mă de ce şi vei a%la că cinstea mi*a %ost nenorocirea .Căci odată Pallas închisese într*un coş împletit din nuiele de răchită de )tica pe-richthonius!1 născut %ără mamă şi—1 încredinase celor trei %ecioare %iice ale dublului Cecrops!2

poruncindu*le să nu se uite în coşu*le. -u mă uitam dintr*un ulm stu%os ascunsă într*un %runzişsubire să văd ce %ac ele. /ouă Pandrosos şi Gerse păzesc cu credină porunca.)"lauros >na sin"ură cheamă pe timidele ei surori şi des%ace cu mîna sa le"ătura coşuleului iar înăuntru vădun copil şi un balaur culcat lîn"ă el. -u am denunat zeiei %apta şi drept răsplată pentru aceasta am%ost alun"ată de sub ocrotirea 0inervei iar în locul meu a %ost pusă pasărea de noapte!3. Pedeapsa meaar putea %i de învăătură pentru păsări să nu*şi caute răul cu vorba lor./ar socot că nu %ără pricină şi nici %iindcă am ru"at*o eu îmi acordase Pallas ocrotirea. Poi s*o întrebide acest lucru chiar pe ea; oricît este de supărată nu va tă"ădui aceasta din cauza supărării. )m %ost%iica lui Coroneus vestit în =ocida — de alt%el ce*i spun sînt lucruri cunoscute -ram %iică de re"e şi

mă cereau peitori bo"ai de aceea nu mă dispreui. =rumuseea mi*a %ost nenorocirea Căci pe cîndmă plimbam cum mi*era obiceiul pe malul mării păşind încet pe nisipul de pe ărm zeul mărilor m*avăzut şi s*a îndră"ostit de mine dar %iindcă*şi pierdea timpul de"eaba ru"în*du*mă cu cuvinte dedra"oste a recurs la %oră şi a început să mă urmărească. -u am %u"it şi am căutat să mă îndepărtez deărm dar am obosit zadarnic %u"ind %ără spor prin nisipul moale. <*am chemat în autor pe zei şi peoameni dar stri"ătul meu n*a auns la urechea nici unui muritor. $ %ecioară a avut milă de mine şi mi*a venit în autor. Cum întindeam braele spre cer braele începură să se înne"rească de peneuşoare. Căutam să arunc haina de pe umeri dar ea era toată numai pene care prinseseră în trupul meurădăcini adînci. încercam să*mi bat pieptul "ol cu palmele. /ar acum nu mai aveam nici palme nici

piept "ol. =u"eam şi picioarele nu se mai împiedicau în nisip ca înainte ci mă înălăm deasupra pămîntului. îndată am prins a zbura prin aer %iind dată ca însoitoare nevinovată a 0inervei. /ar cemi*a %olosit aceasta dacă a urmat în locul meu de cinste 5yctimene!! schimbată în pasăre pentru o

crimă "roaznică: Ce n*ai auzit un lucru %oarte cunoscut peste tot 7esbosul că 5yctimene a necinstit patul tatălui ei: )cum şi ea e pasăre. /ar cunoscîndu*şi "reşeala %u"e din %aa luminii şi*şi ascunde înîntuneric ruşinea şi e alun"ată de toi în tot văzduhul.Pe cînd ea vorbea ast%el corbul i*a răspuns 9Aă %ie spre nenorocirea ta aceste pro%eii. -u dispreuiesc

prorocirile socotindu*le deşertăciuni. )poi el îşi continuă drumul si povesti stăpînului său cum avăzut*o pe Coronis cu un tînăr din Gaemonia.7a auzul acestui adulter îndră"ostitului îi cade coroana de laur. Plectrul!# îi scapă din mînă %aa i se%ace palidă iar în su%let îi clocoteşte mînia. îşi ia armele credincioase întinde arcul curbîndu*l de lacapete şi străpun"e cu o să"eată ce nu dă "reş acel piept de atîtea ori strîns la pieptul său Coronisscoate un "eamăt tră"înd %ierul din rană şi sîn"ele purpuriu îi inundă corpul său atît de alb. 9Puteam săispăşesc "reşeala Phoebus zise ea — dar să %i născut mai întîi; acum într*una sin"ură vom muri două%iine.

)tît a putut să spună şi viaa i s*a scurs odată cu sîn"ele. =ri"ul morii a cuprins corpul %ără su%let.îndră"ostitul se căieşte vai prea tîrziu de cruda sa răzbunare şi se urăşte pe sine că a dat ascultarecorbului şi s*a în%uriat ast%el. >răşte pasărea prin care %usese nevoit să a%le crima şi pricina durerii sale.>răşte coarda arcului arcul şi mina iar odată cu mîna să"eile aruncate cu atîta nesăbuină. încălzeştela sinul său pe cea prăbuşită şi se străduieşte să învin"ă printr*o tîrzie s%orare destinele întrebuinînd%ără %olos arta sa medicală. /ar orice încercare e în zadar..1 Eric-t-oniu(, re/e le/endar &n Atena, in<entatorul carului, tran(format &n con(tela)ia #i%itiului!." Cecrop(, după le/endă, primul re/e al Aticii, ori/inar din E/ipt, ia &n<ă)at pe /reci a/ricultura, a! &ntemeiat Atena şi Areopa/ul! E(te numit dulu, (au cu două frun)i, pentru că <orea două limi, (au, după emo(t-ene, pentru că era prudent in -otăriri şi

ener/ic &n fapte!.' Bufni)a, con(acrată Miner<ei, ca (imol al &n)elepciunii!.. *2ctimene era fiica lui *2cteu(, re/e &n +e(o(, (au după altă le/endă, fiica lui Epopeu, şi a fo(t tran(formată &n ciu-ure%!.= Plectrul, pană de fildeş (au de lemn cu care (e atin/eau coardele lirei!




Cînd a văzut că ru"ul este "ata şi că trupul iubitei sale va %i mistuit de %ocul suprem din adîncul inimiia "emut — căci lacrimilor nu le e în"ăduit să atin"ă %eele cereşti — asemenea unei uninci care vedecum ciocanul ridicat cu putere pînă la urechea dreaptă îi zdrobeşte vielului ei tîmplele dintr*o sin"urălovitură./upă ce a vărsat pe pieptul iubitei par%umuri pe care ea acum nu le mai simea după ce a îmbrăişat*oşi şi*a ispăşit pe drept în su%letul său nedreptatea săvîrşităPhoebus n*a su%erit să aun"ă tot cenuşă şi rodul dra"ostei sale ci a smuls din %lăcări şi din pîntecelemamei pe %iul săuşi l*a dus în peştera centaurului Chiron!&. <ar pe corb care spera să %ie răsplătit pentru limba sacredincioasă l*a pedepsit să nu mai %acă parte dintre păsările albe.$cyrhoe trans%ormată 0onstrul umătate bărbat umătate taur era mîndru că are de crescut o odraslă divină şi se

bucura că sarcina sa este în acelaşi timp şi o chestiune de onoare. /ar iată că vine cu păru*i blondrevărsat peste umeri %iica centaurului pe care odinioară nim%a Chariclo %iindcă a născut*o pe malulunui rîu repede a numit*o $cyrhoe. -a nu se mulumea că învăase meşteşu"ul tatălui său ci preziceatainele viitorului. )şadar îndată ce a %ost cuprinsă de e?tazul inspiraiei pro%etice şi s*a încălzit de

puterea divină pe care*o avea închisă în pieptul ei a privit copilul şi a zis ..Creşti copile mîntuitorul

între"ii lumi. 0uli muritori îi vor datora e?istena şi*i va %i dat să readuci su%letele în trupuri dar%iindcă vei îndrăzni să %aci aceasta %ără voia zeilor trăsnetul bunicului tău te va împiedica să mai poirepeta încercarea. /in zeu vei deveni un corp neînsu%leit apoi iarăşi zeu şi de două ori vei reînnoidestinele tale. <ar tu scumpe tată acum nemuritor şi prin naştere creat ca să dăinuieşti în toateveacurile vei dori să poi muri atunci cînd sîn"ele unui şarpe "roaznic pătruns printr*o rană în trupultău te va chinui şi din veşnic cum eşti puterile zeilor te vor %ace să su%eri moartea şi cele trei Parce îivor tăia %irul vieii.Iămînea să mai dezvăluie şi alte destine. Auspină din adîncul pieptului lacrimile o podidesc

picurîndu*i printre "ene şi zice 9/estinele nu mă mai lasă ele mă împiedică să spun mai multe şi%olosina vocii îmi este oprită. 5u e bună de nimic ştiina care mi*a atras mînia puterii divine; aş %i vrutmai bine să nu cunosc viitorul. <ată mi se pare că*mi şi este răpită %aa omenească. <ată că simt nevoiasă mănînc iarbă şi să aler" pe întinsul cîmpurilor. 0ă schimb în iapă cu corpul înrudit cu al tatălui

meu. /ar totuşi de ce sînt eu schimbată în între"ime pe cînd tata este numai pe umătate:.<n timp ce vorbea ast%el ultima parte a tîn"uirii sale n*a mai putut %i îneleasă bine şi cuvintele au %ostcon%uze. )cum "lasul ei nu era nici de om nici de iapă ci parcă imita pe al unei iepe. )poi a începutsă necheze şi să*şi mişte picioarele prin iarbă. /e"etele i s*au lipit un"hiile cîte cinci i s*au %ăcut una%ormînd cîte o copită cu o parte cornoasă neîntreruptă. =aa şi "îtul i s*au lun"it. Partea cea mai lun"ă aîmbrăcămintei a devenit coadă şi părul care*i cădea ucăuş pe umeri s*a schimbat într*o coamă dreaptă.) căpătat chip şi "las nou şi schimbarea i*a adus şi nume nou.'attus schimbat în piatra=iul Philyrei plin"ea şi cerea zadarnic autorul tau /elphianul!+

,căci nici nu puteai înlătura poruncile marelui ,upiter nici dacă ai %i putut să le înlături nu erai atunci lîn"ă el; te "ăseai în -lis şiîn cîmpurile 0esseniei. în timpul acela te*ai îmbrăcat cu un cooc de păstor i*ai luat în mîna dreaptăun bă de măslin pădure şi în stîn"a un nai cu şapte evi nee"ale.

)tunci pe cînd iubirea pusese stăpînire pe tine şi în cîntecul din nai îi "ăseai alinarea se povesteşte căvitele tale nepăzite au intrat în arinile din Pylos. =iul )tlantidei 0aia!@ le*a văzut şi cu îndemînareasa le*a dus şi le*a ascuns în pădure. 5imeni n*a văzut această răpire în a%ară de un bătrîn cunoscut înacele inuturi cu numele de 'attus Paznic al bo"atului 5eleus el avea în paza sa pădurile %îneele şio her"helie de %rumoase iepe ale acestuia. 0ercur s*a temut de el şi tră"îndu*l la o parte prieteneşte demînă i*a spus 9$ricine ai %i străine dacă va căuta cineva aceste vite să nu spui că le*ai văzut. 6i ca sănu rămînă nici o %aptă nerăsplătită primeşte în schimbul serviciului tău o vacă %rumoasă..3 C-iron era fiul P-il2rei şi al lui 6aturn care, pentru a &nşela /elo%ia (o)iei (ale R-eea, (e a(cun(e(e lu&nd c-ip de cal! Erau numi)i centaurio popula)ie (ălatică din T-e((alia, care de pe cai <lnau oi (ălatici! upă o altă le/endă, ei erau monştri, jumătate oameni şi jumătate

cai, nă(cu)i din Iion şi ăintrun nor, in care (a tran(format ;unona, ca (ă (cape de urmărirea lui Iion.4 Centaurul C-lron9 <e%i nota precedentă!.5 Apollo9 <e%i nota .0!.7 Maia, <e%i nota 30, Cartea I!




6i i*a dat*o. )cesta primind*o i*a răspuns ast%el90er"i %ără "riă. 0ai de"rabă piatra aceasta decît mine va dezvălui %urtul tău.=iul lui ,upiter se pre%ace că pleacă. în curînd însă se întoarce şi cu voce şi %aă schimbată îi zice9Fărane n*ai văzut cumva nişte vaci trecînd pe aici: =ii bun şi dezvăluie*mi taina %urtului. <i voi dadrept mulumire o vacă şi un taur. 'ătrînul cu "îndul la plata îndoită răspunde9Aînt în munii aceia. 6i erau într*adevăr în acei muni. )tlantiade rîse şi zise9Pe mine mă trădezi vicleanule: Pe mine mă trădezi:6i i*a schimbat pieptul sperur într*o piatră tare care şi acum se numeşte <nde? #B

.

/e atunci stînca are acest nume pe care l*a meritat.)"laura schimbată în stîncă

Ae înălase din aceste locuri în zbor lin Purtătorul de caduceu#1. în zborul său el privea o"oarele0unychiei#2 şi inuturile dra"i 0inervei şi arbuştii %rumosului 7yceus#3. <n acea zi de sărbătoare dupăobicei %ecioare duceau pe cap la altarele 0inervei o%rande curate în coşulee încununate cu %lori. Pecînd se întorceau zeul înaripat le*a văzut şi nu şi*a mai continuat drumul drept ci s*a întors rotindu*seîn cercuri pe deasupra. Ca un şoim iute care cînd a văzut măruntaie de victime cît timp se teme şi

preoii stau strînşi în urul altarului dă tîrcoale în zbor şi nu îndrăzneşte să plece mai departe şi*nmişcarea aripilor el îşi poartă dornic sperana tot aşa Cyllenianul#! sprinten îşi abate zborul spre )tica

şi descrie cercuri în văzduh. Cu cît străluceşte mai splendid decît celelalte stele 7ucea%ărul şi cu cît teîntrece pe tine 7ucea%ăr în strălucirea sa auria /iana cu atît mai %ermecătoare era Gerse întrecelelalte %ecioare. -a era podoaba sărbătorii şi a tovarăşelor sale. =iul lui ,upiter rămase înmărmurit de%rumuseea ei şi se aprinse întocmai ca o praştie baleară## cînd aruncă plumbul acesta zboară şi seîncălzeşte în zborul său şi "ăseşte în nori %ocurile pe care nu le*a avut.Deul se întoarce din drum şi părăsind cerul se îndreaptă către alte tărîmuri %ără să se mai traves*tească atît de mare îi este încrederea în %rumuseea sa pe care cît era de distinsă o %ace şi mai%ermecătoareîn"riirea îşi potriveşte părul îşi aşază hlamida ca să cadă %rumos pe corp şi ca să i se vadă tivul şitoate cusăturile de aur. Fine în mîna dreaptă var"a lustruită prin care aduce şi alun"ă somnul; îns%îrşit îşi lustruieşte încălămintea strălucitoare.Palatul lui Cecrops#%i avea într*o parte mai retrasă trei dormitoare a căror mobilă strălucea încrustată în

%ildeş şi ba"a. /intre acestea al tău Pandrosos era în partea dreaptă al )"laurei în stîn"a iar alGersei la miloc. Cea care avea dormitorul la stîn"a a observat ea mai întîi venirea lui 0ercur şi aîndrăznit să*l întrebe cum îi este numele şi pentru ce a venit. 5epotul lui )tlas şi al Pleionei#( arăspuns ast%el9-u sînt cel ce port prin văzduh ordinele tatălui meu. 4atăl meu este însuşi ,upiter. 5u voi ascundemotivul pentru care am venit numai tu să vrei să %ii credincioasă surorii tale şi să te numeşti mătuşă acopiilor mei. Gerse e pricina venirii mele. 4e ro" să mă aui în dra"ostea mea.)"laura îl priveşte cu aceiaşi ochi cu care înainte văzuse secretul ascuns al blondei 0inerve#+. Cere

pentru serviciul său o mare sumă de aur şi pentru moment îl obli"ă pe zeu să iasă din palat.Deia luptelor aruncă )"laurei priviri ameninătoare şi scoate un suspin cu atîta putere încît şi pieptulşi scutul care*i acoperea pieptul viteaz s*au z"uduit. 6i*aduce aminte că aceasta a des%ăcut cu mîna

pro%ană coşuleul atunci cînd contrar cuvîntului dat l*a văzut ne %iul născut %ără mamă al zeului adorat

la 7emnos. -a îşi dă seama că )"laura va cîşti"a %avoarea zeului şi a surorii sale devenind bo"ată de pe urma aurului pe care l*a cerut din lăcomie.îndată se îndreaptă spre casa plină de venin ne"ru a <nvidiei. Casa este ascunsă într*o peşteră în %undulunei văi lipsită de soare şi neatinsă de nici o adiere de vînt.4ristă şi pătrunsă de un %ri" de neînchipuit %iind %ără %oc peştera este totdeauna cu%undată în întuneric.=0 Inde ,,piatră de &ncercareJ! Poate că ei(ta pe <remea lui O<idlu o (t&ncă cu ace(t nume, a cărei le/endă <oreşte de Battu(, pu(

la &ncercare de Mercur!=1 Mercur!=" Mun2c-ia, )inut lin/ă Atena!=' +2ceu(, loc de plimare &n apropiere de Atena!=. C2llenianul, Mercur, nă(cut pe muntele C2llene &n Arcadia!

== &n in(ulele Baleare (e lucrau arme de luptă, şi locuitorii ace(tor in(ule erau foarte uni luptători cu praştia!=3 e(pre Cecrop(, <e%i nota ."!=4 Pleione! (o)ia lui Atla(, care nă(cu(e pe Maia, mama lui Mercur!=5

e(pre ace(t (ecret, <e%i mai &nainte unde a fo(t <ora de fiicele lui Cecrop(!




Cînd a auns aici zeia temută în război s*a oprit în %aa casei Mcăci nu*i e în"ăduit să pătrundăînăuntruN şi a bătut cu vîr%ul lăncii în poartă. Porile z"uduite s*au deschis şi înăuntru ea vede <nvidiamîncînd carne de viperă hrană a %uriilor ei.8ăzînd*o zeia îşi întoarce ochii cu dez"ust. <nvidia se ridică anevoie de pe pămînt şi lăsînd oscorpurile şerpilor pe umătate mîncai se apropie cu paşi "reoi. Cînd a văzut*o pe zeiă cu chip şi cuarme %rumoase a "emut şi şi*a potrivit în%ăişarea cu suspinele sale adinei. )re %aa palidă. 4rupul slabca un schelet. Privirea niciodată dreaptă. /inii pătai de ru"ină. Pieptul şi*l răcoreşte cu %iere. 7imba îiînoată în venin. <ntărîtată de "rii ve"hetoare nu poate dormi niciodată 8ede cu ciudă bucuriileoamenilor şi se înveninează văzîndu*le. 0istuie şi se mistuie totodată chinuindu*se şi pe sine cuchinul pe care*l pricinuieşte./eşi o ura 4ritoniana#@ îi vorbeşte scurt cu aceste cuvinte9Pătrunde cu veninul tău pe una din %iicele lui Cecrops. 4rebuie. -a este )"laura)tît a vorbit apoi a părăsit pămîntul proptindu*se în el cu lancea. <nvidia privind cu ochi piezişi pezeiă în zbor a "emut încet de cîteva ori. $ mistuia succesul pe care*l va avea 0inerva. <a un bă plinde ur împreur cu noduri de spini şi pleacă învăluită într*un nor ne"ru. Pe unde trece aşterne la pămîntcîmpurile în%loritoare arde iarba retează vîr%urile arborilor şi cu su%larea sa in%ectează popoare oraşeşi case. <n s%îrşit zăreşte cetatea 4ritonianei&B în care în%loresc artele bo"ăia şi %ericirea păcii. )bia*şi

stăpîneşte lacrimile de necaz că nu vede nimic demn de plîns. <ntră în dormitorul %iicei lui Cecrops

&1

să aducă la îndeplinire poruncile. Cu mîna muiată în otrava uci"aşă atin"e pieptul )"laureiumplîndu*i inima de spini cu vîr%ul înc0i"at şi su%lînd asupră*i veninul vătămător i*l răspîndeşte înoase şi*i împrăştie în plămîni otrava nea"ră ca păcura.<n %aa ochilor )"laurei o pune pe sora sa&2 cu căsătoria ei %ericită şi pe zeul cu chip %rumos&3. )cesteima"ini le %ace mari şi întărîtată de ele %iica lui Cecrops este mistuită de o durere ascunsă. )ceasta"eme neliniştită zi şi noapte istovindu*se încet din cauza otrăvii strecurate aşa cum se topeşte "heaala razele soarelui slab.. 5orocul %ericitei Gerse o mistuie cum mistuie %ocul ierburile spinoase. )cesteanu %ac %lacără ci se consumă scoînd o şuviă de căldură domoală.)desea a vrut să moară ca să nu mai vadă o ast%el de unire. )desea a vrut să povestească %aptul ca peo crimă severului ei tată. <n s%îrşit s*aşază în pra" "ata de a*l respin"e pe zeul care venea. )cesta îi%ace ru"ămini lin"uşitoare îi adresează cuvinte prieteneşti.

9încetează — îi răspunde ea 5*am să mă mişc de aici pînă nu te vom alun"a.9Aă nu te mişti îi zise repede Cyllenianul şi cu caduceul deschise uşile încuiate./ar pe cînd ea încerca să se ridice pările pe care le îndoim cînd şedem se înepeniră într*o "reutateapăsătoare şi nu le mai putu mişca. Ae sili să*şi îndrepte trupul dar le"ătura "enunchilor o inu în loc.=ri"ul îi aler"ă prin mădulare şi sîn"ele se retrase din vinele ei palide. /upă cum nevindecatul cancerse întinde şerpuitor adău"ind la pările bolnave pe cele sănătoase tot ast%el %ri"ul morii îi pătrunde cuîncetul în inimă şi*i închide căile vieii şi ale respiraiei. 6i n*a mai încercat să vorbească. /acă ar %iîncercat n*ar %i avut drum pentru voce acum "îtul i se întindea stîncă %aa i se întărise devenise ostatuie neînsu%leită şezînd. 6i nu era o piatră albă; "elozia o întinase.

.

-uropa/upă ce a pedepsit ast%el pe cea care cu inima roasă de "elozie rostise asemeneacuvint.)tlantiade a părăsit inuturile care*şi au numele de la Pallas şi %îl%îind din aripi a auns la

locuinele cereşti. 4atăl îl cheamă la o parte şi %ără să*i mărturisească obiectul iubirii îi spune9Credincios îndeplinitor al ordinelor mele %iule lasă orice zăbavă ia*i zborul cu iueala ta obişnuităşi îndreaptă*te către pămîntul care priveşte pe mama ta din partea stin"&! şi pe care localnicii îl numescAidon şi întoarce spre ărm turma pe care o vezi păscînd departe iarbă de munte.)bia termină aceste cuvinte ,upiter şi taurii "onii din munte se şi îndreptau spre ărmul poruncit undeobişnuia să se oace %iica marelui re"e al inutului însoită de %ecioare din 4yr. 0ărirea şi iubirea nu seîmpacă bine şi nu locuiesc sub acelaşi acoperămînt. Părăsind în%ăişarea "ravă pe care i*o dădeasceptrul tatăl şi cîrmui torul zeilor a cărui mînă dreaptă este înarmată cu trăsnetul cu trei vîr%uri=7 Tritoniana, Miner<a, ăe la numele lacului Triton din Africa, unde le/enda (pune că ea (e nă(cu(e şi a<ea temple!30 Oraşul Atena!

31 in dormitorul A/laurei! 3" :er(e!3' Mercur!3.

Maia, marna lui Mercur, ca (tea &n con(tela)ia Pleiadelor, (e <edea din Fenicia (pre (ud! Treuie (ă pre(upunem că ;upiter (e /ă(ea cu fa)a (pre apu( cină dădea ace(te ordine lui Mercur!




şi care printr*un sin"ur "est poate prăbuşi lumea îmbracă chip de taur şi amestecat printre uncanimu"eşte şi se plimbă %alnic prin iarba tînără.Părul lui este ca zăpada pe care n*a călcat*o urmă de picior nici n*a atins*o aposul )ustru. Cea%a îi emusculoasă şi puternică salba îi atîrnă pe armurii pieptului coarnele sînt mici dar ai putea susine căsînt %ăcute de o mînă de artist şi arată mai strălucitoare decît cea mai pură piatră preioasă. =runtea san*are nimic ameninător ochii nimic %ioros. Chipul său respiră pacea.<< admiră %iica lui )"enor &# că*i aşa de %rumos că n*o amenină cu nici o violenă. /ar oricît de blînd

părea la început s*a temut să se atin"ă de el. )poicu încetul vine lîn"ă el şi*i întinde %lori către botul alb. îndră"ostitul se bucură şi pînă să*i vină %ericirea la care speră el sărută manile %ecioarei.)bia ah abia poate să*şi amîne dorina şi aci se oacă şi sare prin iarba verde aci îşi culcă latul alb cazăpada al trupului pe nisipul "ălbui. /ispărîndu*i teama încetul cu încetul -uropa îl mîn"îie bătîndu*lcu palma pe piept şi*i împodobeşte coarnele cu "hirlande de %lori. 'a %iica re"elui a îndrăznitneştiind pe cine stă să se aşeze chiar pe spatele taurului. )tunci zeul se saltă de la pămînt şi penesimite cu paşi înşelători se apropie de malul apei şi intră în mare. )poi se avîntă mai departe şi*şiduce prada prin valuri în milocul mării.<nspăimîntată %ecioara priveşte ărmul rămas în urmă de unde a %ost răpită şi cu o mînă se ine de uncorn cu alta se spriină de spatele taurului. <ar cutele îmbrăcămintei îi %lutură în vînt.

/e mult zeul lăsînd la o parte chipul înşelător al taurului mărturisise cine era3= A/enor, re/e &n Fenicia, fiu al lui *eptun şi al +i2ei, tată al Europei şi al lui Cadmu(!

Ovidiu-metamorfoze Cartea 2

Documents

Transcript of Ovidiu-metamorfoze Cartea 2