ortoxxxx

5
„Cum să ne apărăm de satana și de toate uneltirile lui?“ Răspunsul este foarte simplu. De ce se teme satana și demonii lui? Este îndeobște cunoscut că satana se teme de Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Înainte de a continua, să vă dau drept exemplu un fapt adevărat, întâmplat în mănăstirea noastră. În urmă cu ceva vreme a venit o familie și ne-a spus că în casa ei se întâmplă ceva ciudat. Troznesc tablourile, au cârtiri și scandaluri, din punct de vedere economic nu merg bine, se îmbolnăvesc în mod frecvent fără ca medicii să le găsească ceva. Atunci i-am întrebat: - Duminicile mergeți la biserică? - Nu, îmi răspund. - Postiți miercurea, vinerea, posturile mari de peste an? - Nu. - Beți agheasmă și luați anafură dimineața? - Nu. - Sfeștanie faceți în casa voastră? - Nu. - Din Sfânta Scriptură citiți? - Nu. Ce asteptați, dragii mei? Înăuntrul vostru nu există Dumnezeu, nu există Hristos, a plecat. Doar diavolul există, drept care, pentru aceea, mergeți spre diavolul. Unde este diavolul acolo este răul, acolo sunt scandaluri, certuri, boli, acolo sunt nenorociri, etc. În timp ce acolo unde există Dumnezeu, domnește sănătatea, bucuria, pacea, fericirea, calmul, seninătatea, dragostea, blândețea, etc. Aduceți-L pe Dumnezeu în casa voastră și atunci demonii și toate uneltirile lor vor fugi. Această pildă adevărată ne arată ce trebuie să facem pentru a ne apăra de satana și de vrăjile lui. Aduceți pe Dumnezeu înăuntrul vostru și nu vă temeți. Din puternic, diavolul se transformă înaintea lui Hristos într-o ființă neputincioasă. Din leu se face furnică fără putere. Pentru aceasta creștinii credincioși care se roagă, care se spovedesc des, care se împărtășesc des, care merg la biserică în mod regulat, care stropesc casele lor cu agheasmă și împlinesc, în general, datoriile credinciosului creștin, nu numai că nu se tem de satana, ba chiar satana se teme să se mai apropie de casa lor. La acești creștini, în inimile cărora stăpânește Hristos, nu încape diavolul și slujbele lui care sunt vrăjitoriile. Astfel credincioșii sunt pentru totdeauna apărați de toate uneltirile satanicești și de însuși satana. Deoarece satana vede pe Hristos în inima lor și fuge departe. Vrei să te păzești tu și familia ta de satana și vrăjitorii? Soluția este doar una: Hristos –

description

CUGETARI

Transcript of ortoxxxx

Cum s ne aprm de satana i de toate uneltirile lui?

Rspunsul este foarte simplu. De ce se teme satana i demonii lui? Este ndeobte cunoscut c satana se teme de Mntuitorul nostru Iisus Hristos. nainte de a continua, s v dau drept exemplu un fapt adevrat, ntmplat n mnstirea noastr. n urm cu ceva vreme a venit o familie i ne-a spus c n casa ei se ntmpl ceva ciudat. Troznesc tablourile, au crtiri i scandaluri, din punct de vedere economic nu merg bine, se mbolnvesc n mod frecvent fr ca medicii s le gseasc ceva.

Atunci i-am ntrebat:

- Duminicile mergei la biseric?

- Nu, mi rspund.

- Postii miercurea, vinerea, posturile mari de peste an?

- Nu.

- Bei agheasm i luai anafur dimineaa?

- Nu.

- Sfetanie facei n casa voastr?

- Nu.

- Din Sfnta Scriptur citii?

- Nu.

Ce asteptai, dragii mei? nuntrul vostru nu exist Dumnezeu, nu exist Hristos, a plecat. Doar diavolul exist, drept care, pentru aceea, mergei spre diavolul. Unde este diavolul acolo este rul, acolo sunt scandaluri, certuri, boli, acolo sunt nenorociri, etc. n timp ce acolo unde exist Dumnezeu, domnete sntatea, bucuria, pacea, fericirea, calmul, senintatea, dragostea, blndeea, etc. Aducei-L pe Dumnezeu n casa voastr i atunci demonii i toate uneltirile lor vor fugi. Aceast pild adevrat ne arat ce trebuie s facem pentru a ne apra de satana i de vrjile lui. Aducei pe Dumnezeu nuntrul vostru i nu v temei. Din puternic, diavolul se transform naintea lui Hristos ntr-o fiin neputincioas. Din leu se face furnic fr putere. Pentru aceasta cretinii credincioi care se roag, care se spovedesc des, care se mprtesc des, care merg la biseric n mod regulat, care stropesc casele lor cu agheasm i mplinesc, n general, datoriile credinciosului cretin, nu numai c nu se tem de satana, ba chiar satana se teme s se mai apropie de casa lor. La aceti cretini, n inimile crora stpnete Hristos, nu ncape diavolul i slujbele lui care sunt vrjitoriile. Astfel credincioii sunt pentru totdeauna aprai de toate uneltirile sataniceti i de nsui satana. Deoarece satana vede pe Hristos n inima lor i fuge departe. Vrei s te pzeti tu i familia ta de satana i vrjitorii? Soluia este doar una: Hristos Spovedanie Sfnta mprtanie.

Din Arhimandritul Nectarie Moulatsioti, Despre farmece i cum pot fi ele dezlegate, Editura Bunavestire, Galai, 2003, p. 22.

------------

IUBIREA DE VRAJMASI ESTE O PORUNCA, NU UN SFAT!

ndrtnicii de noi, n-ar trebui s vorbim despre aceast porunc a desvririi i iubirii de vrjmai, fiindc nu facem altceva dect ne scuzm mereu, c nu putem. Cu alte cuvinte repetm acelai pcat, pe care l-a fcut Adam, dnd vina pe Dumnezeu pentru cderea sa.

nfruntm pe Dumnezeu, c ne-a poruncit un lucru imposibil. Desvrirea i iubirea de vrjmai nu sunt nici mcar sfaturi evanghelice; sunt porunci. Prin urmare cu mplinirea sau nemplinirea lor, stm sau cdem din cretinism.

S nu descurajeze nimeni; fiecare are msura sa, pe care trebuie s o ajung. Pe ce cunoatem aceasta ?

- Pe cele ce ni se ntmpl; pe cele ce ne vin fiecruia s le trecem,innd seam de aceste dou porunci. Providena conlucr cu noi pentru desvrirea noastr: prin toate mprejurrile grele, din care nu putem iei teferi dect lepdndu-ne de noi nine, ducnd o cruce n fiecare zi i mbiai cu protivnici, plini de ur, capabili s ne i dezlege de viaa aceasta.

Ct suntem de departe de iubirea de vrjmai, i zarea desvririi ct e de departe, ne st prob faptul c aproape n fiecare cas triesc laolalt oameni care nu se neleg.

Dar s ne ntoarcem la noi: abia se mai propovduiete iubirea de oameni! Ar trebui s devenim nti oameni!

Nu-i vorb trebuie s nelegei i aceasta c dintre toate suferinele, care turbur furios viaa omeneasc, cea mai mare este ura, dumnia i rzbunarea: unul i acelai diavol: boarea iadului ntre oameni.

O, tu ur, care vii din iad i faci i lumea iad!

Sigur c a propovdui iubirea de vrjmai ntre asemenea condiii de iad, nsemneaz s o peti la sigur. Astzi se nelege lucrul acesta cel mai bine. Dar cnd mai i trieti iubirea de vrjmai, iubirea care nu face deosebirea ntre oameni, asemenea lui Dumnezeu, care trimite ploaie i peste cei buni i peste cei ri, riscurile sunt ultime: crucea te ateapt.

- S nu se cread c n lumea aceasta poi crede n desvrire nepedepsit! Iar Iisus se ruga pentru ucigaii Si

Aceasta n-o pot face dect oamenii hotri s sfreasc pe o cruce. Ce facem? Fricoii scrie c nu intr n mpria lui Dumnezeu. Deci porunca aceasta, a iubirii de vrjmai i a desvririi, chiar i Dumnezeu a pltit-o cu viaa.

Deci, pn nu ne cheam Dumnezeu, trimindu-ne El mprejurrile care s ne dezlege i de fric i de ndrzneala trufiei, curajul nostru ar semna mai mult a pcat dect a virtute. Ar fi sinucidere i nu jertf a iubirii.

E aci o cumpn rezemat pe contiin: noi suntem i din lumea aceasta, desvrirea nu-i din lumea aceasta. Porunca desvririi ne cere, pur i simplu, strmutarea nc n lume fiind n mpria din care ne-a venit desvrirea, mbrcat concret, ntr-un Om-Dumnezeu, n Iisus Hristos.

Din Printele Arsenie Boca, Cuvinte vii, Ed. Charisma, Deva, 2006, p. 126-127

-----------

SUFLETUL SIMTE CARUI DUHOVNIC TREBUIE S I SE NCREDINEZE

Printe, tim c de la Sfntul Simeon Noul Teolog ncoace povuitorii duhovniceti se tot mpuineaz; astzi, cnd suntem martorii unei mari sectuiri duhovniceti, cum mai recunoatem un povuitor duhovnicesc? Sfinii Calist i Ignatie Xantopoulos indicau trei criterii: s fie nalt la nelegere, smerit la cuget i blnd n toat purtarea

- Este greu de gsit, dar nu-i trebuie prea mult btaie de cap ca s recunoti un povuitor duhovnicesc. Cel care caut cu adevrat un povuitor duhovnicesc, la momentul potrivit, l va simi. Sufletul simte cui trebuie s i se ncredineze, cci Dumnezeu este Cel Care pune n inim dragostea fa de cel cruia i-a rnduit s i urmezi. Eu abia ateptam s ies din temni numai ca s-l vd pe Printele Paisie Olaru. Ardea inima n mine s-l vd, astfel nct, dup eliberare, am mers direct la chilia Printelui Paisie, ateptnd dou zile la u ca s m primeasc la spovedit. De aici nainte, timp de opt ani nu m-am mai desprit de povuirea cald a Printelui Paisie. M trimisese mai nti la Printele Cleopa, ns la el nu am simit atta odihn sufleteasc, dei, dup 16 ani de nchisoare, ncepuse s rsfoiasc cri groase de canoane. Relaia dintre ucenic i duhovnic este foarte puternic i n numele ei se pot face multe minuni. ns nu este suficient ca povuitorul s fie cercat, ci s fie i n acelai duh cu ucenicul.

- Este bine n zilele noastre s mai cutm povuitori duhovniceti?

- Este mai bine s dobndeti tu puin pricepere duhovniceasc, cci vin vremuri cnd nu numai c nu vei mai gsi ndrumtor, dar nici mcar un cuvnt din Scriptur sau din Sfinii Prini. Sfinii Prini pn acum recomandau povuirea dup Sfnta Scriptur i scrierile Sfinilor Prini, ns vin vremuri cnd vor lipsi i acestea.

Extras din De vorba cu printele Iustin, Revist de nnoire duhovniceasc a Mnstirii Sfinii Arhangheli Mihail i Gavriil Petru Vod

-----------

SFANTA LITURGHIE imparatia lui Dumnezeu pe pamant

Sfintele slujbe, Sfnta Liturghie, Sfintele Taine, n general, i Sfnta Liturghie n special, sunt mpria lui Dumnezeu de pe pmnt. Chiar ncepe Sfnta Liturghie cu cuvintele Binecuvntat este mpria Tatlui i a Fiului i a Sfntului Duh, acum i pururea i n vecii vecilor.

Cuvintele acestea ne prezint Sfnta Liturghie ca mprie a lui Dumnezeu, adic noi nu binecuvntm o mprie a lui Dumnezeu undeva, departedeparte n timp i departe n spaiu, ci binecuvntm mpria lui Dumnezeu, care se desfoar n prezena noastr, n faa noastr, se desfoar n cuprinsul Sfintei Liturghii.

C Sfnta Liturghie este mpria lui Dumnezeu, o putem nelege i de acolo c noi, stnd la Sfnta Liturghie, nchipuim pe heruvimi, cnd zicem Noi, care pe heruvimi, cu tain nchipuim i fctoarei de via Treimi ntreit cntare aducem. Deci, facem aici, pe pmnt, ceea ce fac cei din Ceruri, ceea ce fac heruvimii, acetia fiind, dup cum se mrturiseste n Scriptur, fiine cu ochi muli. Ce nseamn cu ochi muli? Cu mult cunotin, cu mult cunotin de Dumnezeu, ochii fiind organele prin care omul ajunge la cunotin. Cnd zici heruvimi cu ochi muli nu trebuie s te gndeti i c minile heruvimilor sunt cu ochi, si c fruntea e toat cu ochi sau c pieptul are ochi; nu, ci prin ochi muli nelegem, simbolic, cu mult cunotin. Cu mult cunotin care aduce preamrire lui Dumnezeu.

(Arhimandrit Teofil Prian, Cuvinte ctre tineri, Ed Omniscop, Craiova, 1998, p. 33)

-----------------

Din calitatea gndurilor unui om se vede starea lui duhovniceasc. Oamenii judec lucrurile potrivit cu coninutul pe care l au nluntrul lor. Dac nu au coninut duhovnicesc, trag concluzii greite i-l nedreptesc pe aproapele lor.

-------------

DUMNEZEU A FACUT TOATE LUCRURILE DIN NIMIC. PANA CE NU TE VEZI NIMIC, DUMNEZEU NU POATE FACE MARE LUCRU DIN TINE.

-------------

MARIA EGIPTEANCA

Plngnd n locul unde stteam, am vzut sus icoana Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu stnd n perete, i am zis ctre ea, cu ochii i cu mintea fr de abatere privind: O, Fecioar, Stpn, care ai nscut cu trup pe Dumnezeu Cuvntul! tiu cu adevrat, tiu c nu este cu cuviin, nici cu plcere ie ca s privesc eu desfrnata, cea att de necurat, spre cinstit icoana ta, a Preacuratei i pururea Fecioarei Maria, care ai sufletul i trupul curat. i cu dreptate este ca eu, desfrnata i urta, s fiu lepdat de la fecioreasca ta curenie. Dar de vreme ce am auzit c pentru aceasta Dumnezeu S-a fcut om, pe care L-ai nscut, ca s cheme pe cei pctoi la pocin, ajut-mi mie, care, fiind singur, nu am de la nimeni ajutor. Poruncete ca s-mi fie i mie neoprit intrarea n biseric i nu m lipsi de a vedea cinstitul Lemn, pe care cu trupul S-a pironit Dumnezeu, Cel nscut din tine, Care i-a dat Sngele Su pentru a mea izbvire. Poruncete, o, Stpn, ca i mie nevrednicei s mi se deschid ua, spre nchinarea dumnezeietii Cruci, i s-mi fii tu mie mijlocitoare preavrednic de credin ctre Cel ce s-a nscut din tine. Cci de acum nu-mi voi mai ntina trupul cu nici un fel de fapt a necuratei desfrnri. C, dup ce voi vedea Lemnul cel Sfnt al Crucii Fiului Tu, m voi lepda cu totul de lume i de cele din ea i ndat voi iei, oriunde, tu singur ca o chezuitoare a mntuirii mele, m vei povui pe mine.

---------