1

NAS SI SINUSURI PARANZALE

Sindroamele rinologice :1. Sindromul de obstructie nazala Clinic se manifesta prin :a) respiratie nazala dificila : unilaterala bilaterala+/- respiratie bucalab) hiposmie = diminuarea mirosuluianosmie = disparitia mirosuluic) rinolalie inchisa = voce nazonata2. Sindromul secretor Secretia nazala = RINOREE : unilaterala sau bilaterala Poate fi :A. apoasa = lichid cerebrospinal = RINOLICVOREE Exemplu : stare posttraumatica ; dehiscenta lamei ciuruite a etmoiduluiB. seroasa Exemplu : rinite acute ; rinite alergice ; rinite iatrogene ( efect secundar al medicamentelor )C. mucoasa Exemplu : rinite cronice ; secundar unui tamponamentD. mucopurulenta Exemplu : rinite acute netratate ; rinite cronice ; tamponament nazal prelungit ; sinuzite croniceE. Sangvinolenta Exemplu : traumatisme; corpi straini ; afectiuni cronice ; tumoriF. Crustoasa Exemplu : rinita atrofica ; ozena3. Sindromul senzitiv DUREREA : Caracter esential ( ex: nevralgia trigeminala) Caracter iradiat Exemplu : Pentru sinusurile anterioare = durere proiectata in zona superficiala corespunzatoare sinusului Pentru sinusurile posterioare = durere proiectata la baza craniului, retroorbitar sau occipital. HIPERESTEZIA MUCOASEI NAZALE= senzatie neplacuta la inspiratie Exemplu : Inflamatia HIPOESTEZIA / ANESTEZIA MUCOASEI NAZALE Exemplu : rinite atrofice4. Sindromul senzorialA. Tulburari cantitativea) hiposmiab) anosmia cele 2 au ca si cauze : rinologica ( ex : obstructia nazala ) neurologica ( ex: afectiuni virale )c) hiperosmia ex : tumori medulosuprarenaleB. Tulburari calitativea) Parosmia= perceperea denaturata a unor mirosuri sau perceperea unui miros inexistent in anturaj Exemplu : Disgravidie Epilepsie Isterieb) Cacosmia= perceperea unui miros dezagreabil Poate fi : Subiectiva ( perceputa doar de pacient ) Ex : corpi straini; rinite atrofice ; sinuzite cronice Obiectiva ( perceputa si de anturaj ) Ex : corpi straini neglijati; ozena; tumori nazale / sinusale5. Sindromul vasculara. Hiperemia mucoasei nazaleb. Anemia mucoasei nazalec. Epistaxisul = hemoragie cu punct de plecare in fosa nazala

METODE DE EXPLORARE RINO-SINUSALEI. INSPECTIA Facies simetric, necaracteristic, fara modificari patologiceII. PALPAREA Sensibilitatea punctelor sinusale Sinus frontal : punctul supraorbital + unghiul supero-intern al orbitei Celule etmoidale anterioare : unghiul intern al orbitei Sinus maxilar : punctul infraorbital + punctul corespunzator fosei canine Palparea piramidei nazale Decelarea crepitatiilor osoase si gazoase ( aerice ) Decelarea si caracterul adenopatiilorIII. NARINOSCOPIA= examinarea vestibulului nazal Se fixeaza 4 degete ale examinatorului pe fruntea pacientului si se ridica cu degetul mare , varful nasului.IV. RINOSCOPIA ANTERIOARA= examinarea foselor nazale Se introduce speculul nazal cu varful orientat spre peretele lateral, se orizontalizeaza si se efectueaza manevre in 3 incidente : JOASA, OBLICA, INALTA. Speculul nazal se scoate intredeschis.V. RINOSCOPIA POSTERIOARA= examinarea portiunii posterioare a foselor nazale si a nasofaringelui ( = prima portiune a faringelui ). Cu spatula tinuta in mana stanga se apasa cele doua treimi anterioare ale limbii, in timp ce oglinda mica incalzita se introduce prin spatele luetei, orientata in sus.

FARINGE

1. Sindromul digestiv faringian = disfagia faringiana Se manifesta prin : Stagnarea bolului alimentar in cavitatea bucala si orofaringe Refluarea alimentelor pe nas sau in cavitatea bucala2. Sindromul respirator Apare prin obstructia de la nivelul celor 3 etaje :a. obstructia rinofaringelui = obstructie nazalab. obstructia buco si hipofaringelui = dispnee3. Sindromul senzitiv Durerea faringiana accentuata la deglutitie si imediata in ureche = ODINOFAGIE Hiperestezia ( ex : in inflamatii ) Hipoestezia ( ex : in atrofia mucoasei si suferinte neurologice ) Parestezii faringiene = GLOBUS HYSTERICUS ( = senzatie subiectiva de nod in gat )4. Sindromul senzorial= tulburari ale gustului : Hipoguezia = scaderea perceptiei gustative Hiperguezia = accentuarea gustului5. Sindromul fonator= alterarea vocii Obstructia rinofaringelui = RINOLALIE INCHISA ( voce nazonata ) Incompetenta valului moale = RINOLALIE DESCHISA ( deficit de pronuntie a consoanelor )

METODE DE EXPLORAREA. Inspectia Culoarea, aspectul , mobilitatea buzelorB. Bucofaringoscopia Cu apasatorul de limba / spatula Se examineaza : Vestibulul bucal Cavitatea bucala propriu-zisa Bucofaringele / orofaringele = a 2-a portiune a faringeluiC. Rinoscopia posterioaraD. Laringoscopia indirecta= oglinda cu diametrul mare ( aprox 2 2,5 cm ) Se examineaza : Hipofaringele ( a 3-a portiune a faringelui ) Laringele ( endolaringele) Tehnica : Se invita pacientul sa scoata limba care se tractioneaza anterior( invelita intr-un tifon ), cu atentie la frenul lingual. Se incalzeste oglinda laringiana si se introduce in cavitatea bucala, orientata in jos ; se ridica lueta si se roaga pacientul sa rosteasca vocalele e si i , timp in care corzile vocale se apropie in fonatie si apoi se indeparteaza ( au forma de triunghi ), in timpul respiratiei. Imaginea obtinuta in olginda este plana : Ceea ce se gaseste anterior ( laringele) se observa in portiunea superioara Ceea ce se gaseste posterior ( hipofaringele ) se observa in portiunea inferioara.

LARINGELE

1. Sindromul fonatora. Disfonia = raguseala ( modificarea patologica a sunetului emis de corzile vocale )b. Fonastenia = oboseala la vorbitc. Rezastenia = oboseala la cantatd. Afonia = pierderea completa a vocii: Functionala ( criza isterica ) Obiectiva ( paralizia bilaterala a corzilor vocale )e. Vocea bifonala Apare in paralizia recurentiala unilateralaf. Mutatia vocii = voce eunucoida ( disfonia din pubertate )2. Sindromul senzitiv Durerea laringiana se accentueaza in timpul deglutitiei si prin palparea laringelui poate iradia spre ureche ( otalgie reflexa ) Hiperestezia mucoasei laringiene Exemplu : Afectiuni acute Dupa aspiratia de gaze, vapori In nevroze Anestezia mucoasei laringiene Leziuni atrofice ale mucoasei Afectiuni reumatologice Afectiuni neurologice Parestezii laringiene = senzatie de constrictie , arsura locala, corp strain3. Sindromul respiratora. dispneea laringiana ( = senzatie subiectiva de lipsa de aer )b. insuficienta respiratorie de tip obstructiv superiorA. Semne majore ( prezente in toate cazurile ) Bradipnee inspiratorie ( sugar si nou-nascut = polipnee ) Coborarea laringelui in inspir Tiraj suprasternal / supraclavicular ( aspiratia depresiunii respective )B. Semne minore Tirajul intercostal / subcostal / substernal Disfonie + tuse iritativa Cornaj / stridor = zgomotul produs in inspiratie prin trecerea aerului prin zona stenozata Pozitia capului in extensie Puls paradoxal Kussmaull Silentium ausculator la bazele pulmonareC. Tusea Seaca / uscata ( ex : laringite acute la debut ; laringite cronice atrofice ) Umeda / productiva ( ex : laringotraheobronsite ) Latratoare ( ex : laringitele edematoase subglotice ) Chinuitoare ( ex : tusea convulsiva )

METODE DE EXPLORARE1. Inspectia se efectueaza cu capul in usoara extensie. Normal , proeminenta cartilajului tiroid ( marul lui Adam ) este vizibila doar la barbat si urca in timpul deglutitiei. Absenta acestei miscari este datorata fixarii laringelui ( infectie sau tumora ) normal, laringele se afla pe linia mediana; in stari patologice ( tumora , colectie purulenta ) poate fi deplasat lateral. Aspiratia depresiunii suprasternale ( = tiraj suprasternal ) = obstructie laringo-traheala2. Palparea se palpeaza scheletul laringelui in cursul deglutitiei si respiratiei mobilizarea laterala a laringelui = cracment laringian3. Laringoscopia indirecta ( vezi faringe )

OTOLOGIE = URECHE

1. Hipoacuzia= scaderea acuitatii auditive COFOZA = PIEREDEREA TOTALA A AUZULUI poate fi :a. Hipoacuzie de transmisie ( leziunile sunt in urechea externa sau medie ) Apare autofonia ( pacientul isi aude propria voce mai tare, il deranjeaza chiar si masticatia )b. Hipoacuzia neurosenzoriala ( leziunile sunt in urechea interna, la nivel cohlear sau in SNC ) Bolnavii nu isi aud bine propria voce => vorbesc mai tare si apar tulburari ale fonatieic. Hipoacuzia mixta ( coexista primele 2 tipuri )2. Hiperacuzia= durere la un sunet de intensitate nu prea mare3. Acufenele = tinitus= sunete pe care bolnavul le aude , dar nu provin din mediul exterior pot fi :a) fiziologice = tiuituri pasagere care dureaza cateva secunde sau minuteb) patologice : obiective ( provocate de sufluri vasculare sau contractii ale muschilor urechii ) subiective ( majoritatea )4. Sindromul senzitiva. Durerea otica = otalgie / otodinie Origine otica Origine reflexa ( durere iradiata )b. Hipoestezia conductului ( in paraliziile faciale ; neurinomul de acustic )c. Pruritul conductului ( in eczeme )5. Sindromul secretor = OTOREEA= scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern Seroasa Mucoasa Mucopurulenta Purulenta fetida Sanguinolenta Sange franc = OTORAGIE Lichid cefalorahidian = OTOREEA CEREBROSPINALA sau OTOLICVOREE

EXAMENUL OBIECTIV1. Inspecia Pavilionul auricular ( marime, forma, leziuni cutanate, modul implantarii ) Regiunea preauriculara / pretragiana Regiunea retroauriculara / mastoidiana Regiunea subauriculara / parotidiana2. Palparea Grupele ganglionare satelite zonei Pavilionul cu sensibilitate la tractiune sau la apasarea pe tragus ( patognomonic pentru otita externa) Regiunea mastoidiana cu 3 puncte de electie .3. Otoscopia se examineaza : conductul auditiv extern + membrana timpanica se fixeaza lumina la nivelul orificiului extern al conductului si se trage de pavilion: in sus si inapoi ( postero-superior) la adult in jos la sugar se introduce speculul auricular pe linia mediana ( pentru a nu leza tegumentul peretilor conductului )Acumetria fonica se bazeaza pe faptul ca intr-o camera obisnuita vocea soptita se aude in mod normal la 6 metri : voce normala = 20 m voce strigata = 100-200 m perceperea corecta a 7 din 10 cuvinte pronuntate cu voce soptita de la o distanta de minim 6 m = medie normalaAcumetria instrumentala foloseste diapazoanele ( cel mai frecvent cel de 512 Hz) Proba Rinne: Compara intre ele conducerea osoasa ( CO ) cu conducerea aeriana ( CA ). Diapazonul pus in vibratie este asezat pe apofiza mastoida a urechii testate si se solicita pacientului sa spuna cand nu mai aude ( normal, dupa 20 sec ). Apoi se muta diapazonulin fata diapazonului si se intreaba daca mai aude sunetul. Rinne pozitiv = AUZ NORMAL Diapazonul care nu se mai aude la mastoida , se aude in continuare la conduct Rinne negativ = HIPOACUZIE DE TRANSMISIE Diapazonul care nu se mai aude pe mastoida, nu mai este auzit nici la conduct. Rinne pozitiv prescurtat = HIPOACUZIE NEUROSENZORIALA Diapazonul aplicat pe mastoida a fost auzit un timp scurt ( 5 sec ), dar a mai fost auzit la conduct un timp egal. Proba Weber Face comparatia intre cele doua urechi pe conducere osoasa. Diapazonul pus in vibratie este asezat pe linia sagitala a craniului ( vertex, frunte, oasele proprii nazale ). Se solicita pacientului sa spuna in ce ureche aude :a) aude in ambele urechi sau in craniu = WEBER INDIFERENT ( auz normal, auz scazut identic bilateral )b) lateralizeaza sunetul spre urechea surda sau mai surda = HIPOACUZIE DE TRANSMISIEc) lateralizeaza sunetul spre urechea buna sau mai buna = HIPOACUZIE NEUROSENZORIALA

APARATUL VESTIBULAR

1. Vertijul= falsa senzatie de deplasare a obiectelor in jurul subiectului sau invers ( = senzatie rotatorie )2. Fenomene neurovegetative= greata, varsaturi, transpiratii, tahicardie= senzatie de rau denumita maleza3. Tulburari de echilibru= imposibilitatea de a pastra linia dreapta in mers= dificultatea / imposibilitatea de a sta in picioare Obiectiv :a. Nistagmusul spontan= miscare conjugata a ambilor globi oculari.b. Deviatiile segmentare Proba bratelor intinse ( = bolnavul sezand, nesprijinit de spatar, cu bratele intinse inainte se urmareste timp de 2 minute ). Proba indicatiei ( = la fel ca precedenta , dar cu fiecare brat in parte, de la reper in jos, 45 ).c. Probele de echilibru Proba Romberg ( = bolnavul descult este ridicat in picioare cu varful si calcaiele lipite, mainile pe langa corp). Se urmareste deplasarea laterala , inainte sau inapoi a bolnavului. Se repeta manevra cu capul rotat spre dreapta, apoi spre stanga. Proba Weill-Babinski sau a mersului in stea. Cu ochii inchisi , bolnavul face 5 pasi in fata si apoi 5 pasi in spate.