7/24/2019 ORL Coltea curs 7

1/4

Patologie tumorala

Tumorile benigne

- osteomul

- Rx

- tumora compacta, nu sangereaza, nu doare

- in timp, creste, dilata cavitatea sinusului

- poate deforma regiunea fronto-etmoidala, dislocand globul ocular

- se dezvolta la pubertate

- debut si progresie insidios

- tratament chirurgical

- fibroamele

- pe marginile coanelor, exceptional in sinusul maxilar

- suprafata neteda, dure

- examen histopatologic

- condroame: la niv. septului nazal cartilaginos sau aripioarelor nazale

- hemangiomul cavernos

- in fose nazale (sinusuri)

- epistaxis spontan, unilateral, repetat, abundent- papilomul

- la niv. septului nazal, vestibulului nazal sau capului cornetului inferior

- aspectul unei mure

- trat.: extirparea chirurgicala a tumorii si cauterizarea regiunii de insertie

- polipoza

- mase polipoide in fosele nazale

- inflamatie cronica a pituitarei

- trat.: polipectomie

- vegetatile adenoide

- hipertrofie cronica a amigd. Luscha

- se scot prin chiuretare orala

Tumorile maligne- carcinoame si sarcoame

- de la niv. piramidei nazale, prin transformarea unor leziuni cronice inflamatorii (eczeme, cicatrici), pe varful sau

la radacina nasului

- cresc foarte incet in faza incipienta

- la un moment dat evolueaza rapid -! metastaze in ggl. submandibulari si preauriculari

- trat.:

- Roentgen-terapie

- rezectie

- chimioterapie

La nivelul foselor nazale si sinusurilor paranazaletumorile canceroase pot avea punctul de plecare, dar, de

regula, pacientul se prezinta cand si fosa nazala este plina si celulele etmoidale anterioare si mi"locii si nu se stiedaca a coborat din etmoid in fosa nazala sau a ascensionat din fosa spre etmoid. #el mai precoce simptom al

invadarii regiunii naso-sinusale de catre o tumora maligna este obstructia fosei nazale. $a are caracter progresiv. %n

timp, umple toata fosa nazala, distruge peretii, deformeaza zona si invadeaza regiunile invecinate. %n aceasta faza

de stare, de evolutie, se determina o asimetrie a fetei, cu deformarea, dilatarea orbitei, ducand la exoftalmie,

reducerea mobilitatii globilor oculari, diverse tulburari vizuale.

La nivelul sinusului maxilar, localizarea, dezvoltarea unui cancer, aproape in mod constant aduce pacientul la

medic cand hemifata este deformata, cand de"a s-a produs asimetria, dislocarea globului ocular. %n aceasta faza,

&th curs '

7/24/2019 ORL Coltea curs 7

2/4

de"a dura mater a fost invadata, prin labirintul etmoidal, iar extirparea tumorii nu o face accesibila in intregime.

Tratamentul oncologic impleteste radioterapia, chimioterapia si chirurgia partiala. u prognostic foarte rezervat.

BUCO-FARINGOLOGI

aringele este un conduct musculo-fibros situata inaintea coloanei vertebrale cervicale si in dorsul foselor nazale,

cavitatii bucale si laringelui. $l se intinde de la baza craniului, pe care se fixeaza, pana la niv. celei de-a *-a vertebre

cervicale, unde se fixeaza la nivelul cartila"ului cricoid. % se descrie o forma aproximativa a unui "gheab deschis

anterior, care prezinta + fete laterale, o fata posterioara si + extremitati, una superioara, alta inferioara.

Raporturile sunt importante. %n portiunea cervicala fetele laterale ale faringelui vin in rap. cu pachetul vasculo-

nervos al gatului si cu lobii gld. tiroide. %n portiune cefalica, fetele laterale ale faringelui vin in rap. cu spatiul maxilo-

faringian. ata posterioara vine in raport cu coloana cervicala, delimitand un spatiu retrofaringianprevertebral in

care se situeaza ggl. limfatici ai lui illette.

aringele prezinta regiuni: superioara (nazo-faringele / rino-faringele / epi-faringele / cavumul), mi"locie (buco-

faringele / oro-faringele / mezo-faringele), inferioara (laringo-faringele / hipo-farignele).

0azo-faringele

- se intinde pana la niv. valului palatin

- forma aprox. a unui cub

- * pereti- peretele anterior este format din orif. post. ale foselor nazale (coanele), aproape simetrice, despartite printr-un

sept intercoanal

- peretele superior corespunde apofizei bazilare si este inclinat inferior si posterior1 pe acest perete se afla

amigdala Luscha (faringiana)

- pertele post. continua inf. peretele sup.1 mucoasa este foarte bogat presarata de formatiuni limfatice

- peretii laterali: posterior de cozile cornetelor nazale, la niv. fiecaruia, la aprox. ' cm de coada cornetului inferior

se afla orif. de deschidere faringian al trompei lui $ustachio

- in "urul orificiului faringian al trompei lui $ustachio se afla amigdala tubara erlach

2uco-faringele

- comunica prin intermediul istmului buco-faringian cu cavitatea bucala

- istmul buco-faringian este delimitat superior de valul palatin, pe linia mediana proeminand lueta, inferior de vaza

limbii, iar de o parte si de alta lo"ile amigdaliene, delimitate de stalpii (pilierii anterior si posterior) amigdalieni careadapostesc amigdalele palatine (organe limfatice, prevazute cu 3-'+ orif. numite cripte amigdaliene)

- toate amigdalele (erlach, palatine, Luscha, illette, etc.) alcatuiesc inelul limfatic 4alde5er, cu rol insemnat in

localizarea proceselor inflamatorii, infectioase la nivelul oro-faringelui, nazo-faringelui, diminuand sau chiar oprind

avansarea lor in arborele respirator inf.

- amigdalele palatine pot fi mari sau foarte mici, constitutional1 o hipertrofie nu inseamna neaparat o patologie1 la

cei care se nasc cu hipertrofie maximala (se unesc pe linia mediana, vorbesc dislalic, vomita, pentru ca ating lueta)

se pot micsora cu laser, nu se indica amigdalectomia pe cale chir.

- cand se dovedeste a find daunatoare orgs., ca infectie de organ, generatoare-purtatoare de streptococ -! ablatie

chirurgicala (totala, pt. ca orice rest constituie focar de infectie)

raporturi amigdale- partea externa a amigd. palatine vine in raport cu spatiul maxilo-facial

- polul superior vine in raport cu carotida interna, la aprox. + cm, chiar mai putin1 daca nu se vad pulsatiile, se simt

la palpare -! chiar si cu anestezie, se recomanda punctionarea si aspirarea pentru a verifica daca se aspira sange

- polul inferior vine in raport cu carotida externa

- amigdala palatina a"unge la dezvoltarea ei definitiva in "urul varstei de -6 ani, iar catre pubertate, in mod

normal, incep sa se retracte

Laringo-faringele

- se intinde pana la marginea inferioara a cricoidului

&th curs +

7/24/2019 ORL Coltea curs 7

3/4

- are 6 pereti

- peretele anterior este format din baza limbii, epiglota, orificiu faringian al laringelui

- pe baza limbii se afla amigdala linguala, cuprinsa intre epiglota si 7-ul lingual1 sangereaza foarte tare, de evitat

in amigdalectomii, chiuretarea vegetatiilor adenoide

- extremit. inf. a bazei limbii se uneste cu epiglota prin plici

- peretii laterali corespund sinusurilor piriforme ("gheaburile faringo-laringiene)

- peretele posterior corespunde vertebrelor #-#*

8tructural, faringele este alcatuit din 6 straturi:

- mucoasa de culoare rosiatica-roz

- aponevroza (tunica fibroasa) faringiana

- tunica musculara, formata din 9 perechi de muschi: constrictori si + ridicatori

- adventicea, care leaga peretele faringelui de fascia cervicala profunda

aringele este prevazut si cu gld. salivare intrinseci, mici, situate in grosimea mucoasei faringo-bucale si

exstrinseci, mai voluminoase, individualizate anatomic:

- gld. parotida (in lo"a parotidiana), care dreneaza prin can. 8tenon pe partea interna a obrazului o saliva seroasa

( gzi), care a"uta la masticatie- gld. submaxilara, asezata in reg. submaxilara, dreneaza prin can. 4harton la niv. planseului bucal o saliva sero-

mucoasa, mixta, care are rol in special in gust

- gld. sublinguala dreneaza prin mai multe canalicule de o parte si de alta a frenului lingual1 saliva sa este mixta,

usureaza deglutitia

unctia principala a faringelui este deglutitia, cu cei timpi (bucal, faringian, esofagian). ;e asemenea,

indeplineste rol in fonatie. $l se manifesta ca o cavitate de rezonanta, modificandu-si dimens. prin miscari de

ascensiune si coborare ale laringelui.

7/24/2019 ORL Coltea curs 7

4/4

- cand un grup muscular nu este inervat, regiunea este flasca, coborata, nu este tonica1 in miscarea de

protruzie a limbii (inervata motor de hipoglos), tonusul "umatatii normal inervate deviaza limba de partea paralizata

(varful limbii in protruzie arata sediul leziunii)

- examenul plafonului cavitatii bucale

- limba in situ, pentru a nu apasa limba pe arcada dentara (risc de sectionare si sangerare), gura larg

deschisa

- se apasa cu apasatorul de limba, pana la 7-ul lingual (pentru a nu produce reflex de voma), cu mana

stanga inclinam capul pe spate, pentru a observa valul palatin, care este ascensionat cand pacientul pronunta

vocala

- examenul planseului cavitatii bucale:

- pacientul cu gura larg deschisa, varful limbii fixat pe arcada dentara superioara, fara instrument

- se observa frenul lingual (integru, normal conformat), carunculele permeabile sau nu (pot fi tumefiate,

staza salivara, litiaza, tumori, etc.)

- examenul istmului oro-faringian:

- gura larg deschisa, limba in situ, se apasa limba cu apasatorul, se observa valul palatin, lueta care se

ascensioneaza, baza limbii, amigdalele palatine, cand pacientul spune vocala

&th curs 6