Organizarea sistemului senzitiv curs 1• Tipuri de sensibilitate • Superficiala (exteroceptiva)

– Termo-algica – Tactila

• Profunda (proprioceptiva)– Musculara, articulara, osoasa – Constienta, inconstienta

• Viscerala (interoceptiva)• Tipuri de sensibilitate • Tactila

– Epicritica (fina) - receptori- corpusculi Meissnner – Protopatica (grosiera) – receptori –dicurile Merkel

• Dureroasa - receptori -terminatii nervoase libere • Termica receptori- receptori Krause, Ruffini • Musculara, articulara, osoasa •

• Receptori: specifici pentru fiecare tip de sensibilitate • Cai de conducere: 3 neuroni

– Primul neuron - in ganglionul anexat radacinii posterioare rahidiene sau unui nerv cranian – Al doilea neuron - in nucleii senzitivi din coarnele posterioare ale maduvei sau in trunchiul cerebral– Al treilea neuron – in talamus, nucleul VPM

• Proiectia corticala: homunculus senzitiv, in circumvolutiunea postcentrala • Caile de conducere ale sensibiitatii • Calea spino-talamica in cordoanele laterale medulare

– Sensibilitatea termo- algica – Sensibilitatea tactila protopatica

• Cordoanele posterioare (ceare fac sinapsa in trunchiul cerebral cu neuronii care formeaza lemniscul medial)– Sensibilitatea profunda constienta – Sensibilitatea tactila epicritica

• Caile spino-cerebeloase – conduc impulsurile proprioceptive ale sensibilitatii inconstente • Tulburari de sensibilitate • Deficit

– Hiopestezie = scaderea sensibilitatii – Anestezie =abolriea sensibilitatii

• Disestezii = perceptia anormala a unor stimuli– Hiperestezie= perceptia exagerata a unui stimul de intensitate normala – Alodinie = perceperea oricarui stimul ca durere

• Parestezii= perceptii care apar in absenta unr stimuli: amorteli, furnicaturi • Dureri • Sindroame senzitive in functie de localizare • Sindroame segmentare • Sindromul de afectare periferica –polineuropatii • Sindroame medulare • Sindromul altern senzitiv- localizare in bulbul rahidian • Sindromul talamic

1

• Sindroame emisferice – Corticale – Profunde

• Sindroamele senzitive periferice • Afectarea tuturor tipurilor de sensibilitate • Dispozitie

– In teritoriul radacinii sau trunchiuui nervos afecta – Distal, la nivelul membrelor

• “in manusi” • “in ciorapi”

• Sindroame medulare • Sindromul de disociatie siringomielica (centromedular)• Sindrmul de disociatie tabetica (cordonal posterior)• Hemisectie medulara • Sectiune medulara • Sindromul de disociatie siringolielica • Leziune: centromedulara • Afecteaza cel de-al doilea neuron senzitiv in calea sensibilitatii termo-algice • Simptome;

– Abolirea sensibilitatii termo-algice – Conservarea sensibilitatii profunde

• Siringomielia • Sindromul de disociatie tabetica • Leziuni – la nivelul cordoanelor posterioare • Afecteaza axonii primului neuron in calea sensibilitatii profunde • Simptome:

– Abolirea sensibilitatii profunde – Conservarea sensibilitatii termo-algice

• Sindromul Brown Sequard • Sindromul de sectiune medulara • Sindromul altern senzitiv • Leziuni emisferice • Tulburari corticale ale sensibilitatii • !!! Pentru evientierea tulburarilor corticale de sensibilitate este sential ca pacientul sa nu aiba anestezie pe

partea respectiva • Grafoestezie: recunoasterea unui numar sau a unei litere scrisa pe palama • Stereognozie : recunoasterea unui obiect pe baza atingerii cu mana • Extinctia: distanta la care doua puncte de stimulare sunt percepute separat • Hemineglijenta: idnetificarea nui stimu unic alicat pe partea afectata, dar incapacitatea de identificare a lui daca

este aplicat simultan pe partea afectata si sanatoasa • Durerea • Durerea este o senzatie neplacuta raportata la un segment corporal, cu o reactie somatica si psihica specifica si

reprezentând perceptia unei leziuni existente, posibila sau imaginata • Este o experienta subiectiva strict individuala • Fiind o perceptie, deci o interpretare psihica, durerea se raporteaza la experienta anterioara a individului, factori

cognitivi, anxietate

2

• => O senzatie cunoscuta, înteleasa poate sa nu fie descrisa ca durere de un individ si ca durere de un altul, care o resimte pentru prima oara, nu îi cunoaste semnificatia si caruia îi inspira teama.

• Esentiala pentru supravietuire si vindecare: !!! apara • Evaluarea, influentarea durerii • Evaluarea durerii este foarte complexa, cu multiple fatete: comportamentale, senzoriale, emotionale • Perceptia durerii poate fi modulata prin

– Factori comportamentali: stres – Influentarea statusului mental : starea de transa – Infuentarea stari cognitive: hipnoza – Norme sociale – Medicamente

• Nociceptorii • Receptorii sunt terminatii nervoase libere

– Fibrele Aδ • Transmitere rapida • Mielinizate, cu diametru 1-5 microni • Sensbili la stimuli mecanici • Viteza mare de conducere: 2-30m/sec

– Fibrle C • Transmitere lenta • Amielinizate, cu diametru0,5-1,5 microni • Sensibile la multipli stimului : chimici, mecanici, termici • Viteza mica de conducere: 0,5-2 m/sec• Stimulare nociceptiva

Stimuli nociceptivi • ionul de H • ionul de K• ac. lactic • neurokinine • bradikinina • glutamat • aspartat

Stimuli hiperalgezianti • prostaglandine • noradrenalina • adenozina • NO • leucotriene • NGF • Tratamentul durerii in periferie • Etapa medulara • Fibre A delta: lamina I• Fibre C: lamina I si lamina II – pentru durerea pentru durerea somatica• Fibre C: laminele I, V, X – pentru durerea pentru durerea viscerala • Etapa medulara • Mediatorii durerii

3

• Substanta P–rec NK 1• Glutamat - rec NMDA

- rec AMPA - rec mGlu

• Caile de transmitere a durerii • Calea neospinotalamica• Calea paleospinotalamica• Calea arhispinotalamica • Cai indirecte de transmitere a durerii • Spino-reticulo-talamica • Spino-mezencefalica – rol in implicarea afectiva • Mediatori implicati in durere • Caile descendente ale durerii • Opioidergice-PAG• Noradrenergice-LC • Serotoninergice-NRM • Dopaminergice – hT-A11• MORFINA• NEFOPAM (ACUPAN)

- inhiba recaptarea de 5HT - inhiba recaptarea de NA - inhiba recaptarea DOPA

• TRAMADOL - agonist slab al rec μ - inhiba recaptarea de 5-HT - inhiba recaptarea de NA

• Mecanisme de influentare a durerii

• PAIN GATE • Aplicatii “pain gate” • Stimularea fibrelor sensibilitatii tactile pentru ameliorarea durerii

– Acupunctura – Masaj – Stimulare electrica cutanata

• Eliberarea opioizilor naturali – Hipnoza – Tehnici de nastere naturala

• Durerea cronica • Durerea cronia este persistenta sau recurenta , persistenta mai mult decat evolutia obisnuita a suferintei acute

sau mai multe decat 3-6 luni • Durere care continua cand nu ar trebui • Poate fi

– NOCICEPTIVA– NEUROPATA

• Durere neuropata • Sindroame variate, clasificari incerte

4

• Raspuns anormal, datorat unor tulurrui ale SNP, SNC• Mononeuropatii si polineuropatii • Sindroame de dezaferentare- include mecanismele centrale • Exemple de dureri neuropate • PNP diabetica • Sdr de incarcerare • Nevralgia postherpetica • Nevralgia trigeminala • Neuropatii in HIV• Neuropatii in boli maligne • Neuropatii in PAR, LED• Neuropatii idiopatice ale fibrelor subtiri • Neuropatii toxice: As, Th, lcool, cisplatin,• PNP amiloidoza familiala • PNM in disproteinemii • Neuropatii in vasculite • Complex regional pain• Durerea talamica • Membrul fantoma • Alodinie

reorganizarea fibrelor Ab • Mecanisme periferice ale durerii neuropate • Sensibiizarea activitatii spontane a neuronulu prin scaderea pragului de actiune, fapt care determina cresterea

raspunsulu la stimuli • Formarea unor pace-makeri ectopici pe traiectul nervului unde creste expresia canalelor de Na si a canalelor

voltaj dependente de Ca • Demielinizarea axonilor adiacenti poate determina aparitia unor conexiuni electrce anormale • Mecanisme centrale ale durerii • Realizarea unor stimului durerosi sustinuti la nivelul coarnelor posterioare • Cresterea spontana a activitatii neuronilor din cornele posterioare, scaderea pragului de excitatie al acestora • Extinderea campului de receptori • Moartea neuronilor inhibitori • Sensibilizarea centrala mediata NMDA care elibereaza mediatori excitatori si neuropeptide• Cresterea eferentelor simpatice in radacinile dorsale • Membrul fantoma • Pacientii il simt ca si cum ar fi prezent, uneori incearca sa mearga pe el• Creierul contine imaginea corpului intreg, ca o holograma

SISTEMUL MOTOR • Obiective • Intelegerea organizarii sistemului motor si a controlului miscarilor • Intelegerea comportamentului ca fiind rezultatul activitatii integrate a mai mutor componente • Intlegrea faptului ca mecanismele care regleaza comportamenltele sunt permanent supuse plasticitatii • Intelegerea modalitatii in care tulburari ale comportamentului motor relfecta deficite ale componentelor

functionale

5

• De ce este sistemul motor important? • Toate manifestarile comportamentale sunt direct vizibile prin activitatea sistemului motor • Fara sistemul motor putem experimenta senzatii, putem citi, putem gandi, rezolva probleme, dar nu putem

comunica • Functiile sistemului motor • Miscarea in mediu inconjurator • Manipularea lucrurilor exterioare • Mentinerea posturii si echilibrului • Realizarea unor miscari care tin de functiile vegetative (de exemplu, respiratia)• Vorbirea, gesturile, scrisul • Tipuri de miscari • Reflexe - tuse, ROT : exista cateva grupuri musculare care realizeaza o contractie stereotipa la un anumit

stimul . Nu pot fi controlate • Semivountare – induse de un stimul sau care determina inlaturarea unei senzatii neplacute (akatisia, sdr.

picioarelor nelinistite, ticurile) • Automate – mersul, inotul, mestecatul: anumite grupuri musculare din jurul unei articulatii se contracta realtiv

stereotip nu neaparat in functie de intensitatea stimulului • Voluntare – vorbitul, manipularea unor obiecte: exista un scop direct, modificabil, care nu necesita stimulare

exterioara • Involuntare – nu pot fi oprite • Studiul miscarilor = dificil • Miscarile sunt punctul final dupa o serie de comenzi • Depind de istoria motorie a unui individ • Fiecare moment al unei miscari este potential unic • Necesita abordarea functionarii retelelor neuronale •

• Aspecte generale ale sistemului motor• Interactiunea activitatii mai multor centri (retele)• Coexistenta permanenta a impulsurilor efectoare cu cele senzitive de feed-back• Elemente:

– Neuronul motor central– Sistemele de control si coordonare – Neuronul motor periferic

• CONTROLUL MISCARILOR VOLUNTARE • COMANDA MISCARILOR VOLUNTARE • Planficarea miscarilor are loc in aiile de asociatie • Comanda motorie de la cortexul motor este trimia prin caile cortico-spinale si cortico-bulbare la neuronii motori

periferici • Colaterale ale acestori cai ajung la nucelii bazali si la cerebel • Nucleii bazali si cerebelul trimit imformatii la cortexul motor si premotor prin intermediul talamusului • Nucleii bazali si partea laterala a emisferelor cerebeloase par a fi implicate si ele in elaborarea comenzii, pentru

ca s-a evidentiat o crestere a activitatii electrice a acestora inainte de initierea miscarii.• Efectuarea miscarii determina impulsuri senzoriale de la nivelul muschilor, tendoanelor, tegumentelor. Aceste

informatii realizeza mecanismul de feed-back care ajusteaza miscarile • Cortexul motor• Cortexul motor trimite impulsuri motorii spre maduva spinarii si trunchiul cerebral

6

• Impulsurile sunt sinergice, comanda activarea musculara secventiala • Ariile de asociatie sunt implicate in planificarea si pregatirea miscarilor • Trunchiul cerebral • Transmite impulsurile de la cortex la maduva spinarii • Cuprinde o retea complicata de arii motorii si non-motorii • Integreaza impulsuri venite din surse diferite • Semnaleaza maduvei spinarii tipul de semnal motor necesar • Maduva spinarii • Este sediul reflexelor motorii • Este tinta finala a impulsurile trimise de cortex• Contine neuronii motori periferici care conduc impulsurile catre muschi • CALEA DIRECTA DE ACTIVARE A SISTEMULUI MOTOR • Este reprezentata de sistemul piramidal • Este, practic, realizata de un singur neuron: neuronul motor central, al carui axon formeaza tractul cortico-spinal

– Lateral-incrucisat: fibre incrucisate la nivelul decusatiei motorii – Anterior – direct

• Functia majora: efectuarea miscarilor voluntare, cu precadere cele de precizie, executate sub control constient • Mediatori: GABA( inhibitor), glutamat (excitator)• Leziunile determina :

– semne de deficit- paralizii – Semne de excitatie- crize jacksoniene

• Elementele sistemului piramidal • Cerebelul • “creierul mic”• Reprezinta 20% din volumul creierului, dar contine 50% din neuroni • Structura riguros organizata • Are arii motorii si non-motorii • Compara semnalul planificat cu realizarea motorie actuala pentru a realiza corectarea erorilor • Trimite impulsuri spre

– Cortexul cerbral, via talamus – Maduva spinarii via trunchiul cerebral

• Leziunile cerebelului determina ataxie • Nucleii bazali • Grup de nuclei suncorticali: N. Caudat, N. lenticular, N subtalamic luys • Organizarea mai putin precisa decat la nivelul cerebelului • Realizeaza selectarea impulsurilor motorii • Asigura realizarea unor comenzi motorii adecvate continuarii unei anumite activitati • NUCLEII BAZALI • Nucleii bazali • Influenteaza miscarile prin impulsuri spre cortexului motor, via talamus • Nu au acces direct la reteaua motorie • Au rol important in

– Initierea miscarilor – Oprirea miscarilor – Planficarea si programarea miscarilor – Monitorizarea miscarilor repetate initiate de cortex

7

– Regleaza miscarile automate, antrenate • Leziunile la nivelul nuceilor bazali determina miscari cu pattern anormal

– Parkinsonism: hipertonie, bradikinezie – Miscari involuntare :

• Activarea indirecta a sistemului motor • Reprezinta o modaliate difuza, primitiva de activare (sistem extrapiramidal)• Rol in activarea miscarilor automate: mentinerea ortostatismului, mersul, mestecatul, activitati sportive, reactii

motorii rapide antrenate • Coordonarea acestor activitati este subconstienta • Sunt implicate: corpii striati, fasciculele reticulo-spinale, vestibulo-spinale, rubrospinale • Afectarea acestor structuri determina anomalii ale tonusului muscular si miscari anormale • IERARHIA MOTORIE • Au loc procese paralele in toti centrii • Nu este vorba despre o cale liniara de comanda ci are loc transmiterea unor impulsuri ascendente si

descendente care conecteaza nivelele • Ierarhia functionala

IDEE (care este scopul?)PLAN (cum trebuie sa actionez ?)PROGRAM (care muschi trebuie sa se contracte si cat de mult?)EXECUTIE (trimiterea comenzii motorii)

• Unitatea motorie Motoneuronul si totaliatea fibrelor musculare inervate de un neuron

MISCAREA• Neurnul motor periferic • Este calea finala comuna • Face sinapsa cu muschii prin placa neuromotorie • Localizare:

– Nucleii motori ai nervilor cranieni – Nucleii motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii

• Neurotransmitator: acetilcolina • Unitatea motorie • Motoneuronul si totaliatea fibrelor musculare inervate de un neuron • Placa neuromusculara • Fusul neuromuscular • Dezvoltarea sistemului motor

· Comportamentul motor initial cuprinde · miscari reflexe, miscari spontane si comportamente rudimentare · Miscarile spontane sunt stereotipe · In primii doi ani de viate comportamentele motorii rudimntare se dezvolta in sensul cresterii controlului motor in sens cranio-caudal si proximo-distal ·anumite asimetrii (legate de lateralizarea cerebrala) sunt evidente pe parcursul primilor doi ani de viata · Comportamentul motor se diversifica, miscarile devin tot mai precise si rafinate · Spre varsta a treia are loc o regresie a performatelor motorii

• Comportamantele motorii reflexe • Sunt reactii motorii involuntare • Sunt controlate in zonele subcorticale ale sistemului nervos central (SNC)

8

• Au rol in supravietuirea copilului • Stimuleaza dezvoltarea SNC si muschilor • Sunt utilizate pentru evaluarea dezvoltarii neuromotorii a sugarului • Cel mai multe reflexe dispar in dezvoltarea copilului • Unele persista pe tot parcursul vietii: tuse, stranut, clipit • Tipuri de reflexe • Primitive

– Rol in supravietuire si protectie • Posturale

– Reprezinta reactii la gravitatie si schimbari ale pozitiei – Au rol in mentinerea echilibrului

• Locomotorii – Se aseamana cu viitoarele miscari locomotorii – Reflexele primitive

• Reflexul Moro – Apare de la naştere şi persistă până la aproximativ 3 luni.– Se declanşează când nou-născutul se sperie de un zgomot puternic sau când capul îi este lăsat să cadă

pe spate. Va reacţiona prin extensia (întinderea) simetrică a membrelor asociată de extensia gâtului şi apoi flexia (unirea) membrelor urmată de plâns.

– Absenţa unilaterală (într-o singură parte a corpului) a acestui reflex poate indica prezenţa unei pareze de plex brahial. Absenţa lui bilateral (în ambele părţi ale corpului) poate indica o afectare a creierului sau a măduvei spinării.

• Reflexul de supt – Este prezent de la naştere până la vârsta de 4 luni.– Apare când un obiect este aşezat pe buzele sau în gura nou-născutului, acesta începând să sugă. – Acest reflex este important pentru supravieţuire, bebeluşul nu trebuie învăţat să se hrănească, pentru el

aceasta este un reflex.• Reflexele primitive• Reflexul de apucare palmară şi plantară

– Reflexele primitive ale nou-nascutului– Apare de la naştere până la vârsta de 3-5 luni respectiv 9-12 luni.– Bebeluşul va strânge pumnul sau degetele de la picior dacă palma sau planta (talpa) este stimulată cu un

obiect. • Reflexul Babinski

– Acest reflex poate persista în primul an de viaţă dar prezenţa lui dupa vârsta aceasta este indicator al unei afecţiuni neurologice.

– Atunci când este atinsă porţiunea laterală a plantei copilului, degetul mare face o mişcare de extensie iar celelalte degete se deschid ca un evantai.

• Reflexele primitive• Reflexul de căutare

– Acest reflex exista la naştere şi dispare la vârsta de 4 luni.– Se manifestă în momentul în care este atinsă zona din apropierea coltului gurii sau obrazul copilului, el

îşi va întoarce capul în partea respectivă căutând obiectul cu care a fost atins. – Acest reflex ajuta la găsirea sânului şi alimentare

• Reflexul spadasinului – Este prezent de la 0-2 luni şi dispare la vârsta de 4 luni.

9

– Apare atunci când la copilul aşezat pe spate i se întoarce capul într-o parte. Acesta va extinde (întinde) braţul şi piciorul de aceeaşi parte şi le va flecta (îndoi) pe cele de partea opusă.

– Reflexele primitive• Reflexul Galant

– Este prezent de la naştere şi persistă până la 3-6 luni.– Apare atunci când la copilul aşezat cu faţa în jos, este atinsă porţiunea laterală a coloanei vertebrale,

acesta va mişca şoldul de partea respectivă.• Reflexul Babkin

– Apare şi la prematuri şi dispare până la 10 săptămâni.– Aplicarea unei presiuni uşoare la nivelul ambelor palme ale unui nou-născut, determină deschiderea

largă a gurii acestuia, rotirea si flexia capului.• Reflexele primitive• Reflexul de redresare a capului

– Acest reflex există începând cu 2-5 luni şi ajută copilul a învăţa să se menţină în poziţie ridicată.– Copilul aşezat pe spate este tras de mâini până ajunge în şezut. Acesta va încerca să menţină capul în

poziţie verticală dar nu va reuşi.• Reflexul de paraşută

– Apare la 6-9 luni de viaţă şi este unul dintre puţinele reflexe care persistă.– Dacă copilul este ţinut într-o poziţie în care este lăsat să cadă uşor în faţă, îşi va întinde mâinile. Acest

reflex protejează copii în timpul căderilor.• Reflexele primitive care persista toata viata • Reflexul de clipire - apare atunci când ochiul este atins sau stimulat de o sursă de lumină. • Reflexul de tuse - se declanşează tusea când este stimulat tractul respirator.• Reflexul faringean - apare când este stimulat fundul de gât şi se declansează voma.• Reflexul de strănut - declanşat când este stimulată cavitatea nazală.• Reflexe locomotorii • Reflexul mersului

– Este prezent de la naştere şi persistă până la vârsta de 6 săptămâni – 2 luni.– Acest reflex se manifestă atunci când ţinând copilul în poziţie verticală, susţinându-i capul, piciorul este

atins de o suprafaţă dură. Acesta îşi va ridica piciorul şi va face mişcări asemănătoare mersului.• Reflexul de înot

– Apare la copilul sub 6 luni.– Acest reflex se declanşează când copilul atinge apa, începând să mişte braţele şi picioarele pentru a

înota. Un bebeluş aflat cu capul sub apă îşi ţine automat respiraţia• Reflexul de târâre

– Este prezent până la vârsta de 3 luni.– Aşezat pe burtă, copilul va lua o poziţie de târâre cu picioarele îndoite şi mâinile utilizate ca suport,

încercând să se împingă înainte şi îşi ridică uşor capul întorcându-l dintr-o parte în alta. • Miscari spontane stereotipe • Sunt primele miscari • Au aspect stereotip, repetitiv • Apar in absenta unor stimuli• Sunt aparent fara scop • Comportamente motorii rudimentare • Sunt raspunsuri motorii voluntare • Sunt prezente de la nastere pana la 2 ani

10

• Apar in secvente predictibile:– Control postural– Mersul rudimentar – Controlul manual – Controlul postural

• Necesita interactiunea dinamica a – Sistemului nervos – Sistemului muscular

• Se face in directie cranio-caudala • Controlul postural • Controlul postural • Secventele dezvoltarii locomotiei • Mersul tarat: 6-8 luni • Mersul “ in patru labe”; 8-10 luni • Mersul

– Cu ajutor: 9-10 luni – Singur: 12-14– Cu spatele: 14-18 luni – Urcat, coborat scari: 2-4 ani – Perfect : 5 ani – Evolutia mersului

• Apar in evolutie modificari:– Se ingusteaza baza de sustinere – Se modifica modalitatea de contact cu solul – Se face miscarea genunchilor

• Se dezvolta – Echilibrul – Sistemele de control ale

– Lungimii pasului – Frecventei pasilor

• Controlul manual • Se dezvolta intinderea mainii, apucarea si eliberarea obiectelor • Apare prehensiunea: este elementul initial de utilizare vlntara a mainii • Apare manipularea: utilizarea mainilor cu scop voluntar definit

• Clasificarea tulburarilor motorii • SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL • Este rezultatul afectării neuronului motor central la orice nivel: corpul neuronal aflat la nivelul ariilor motorii

corticale şi/sau axonilor acestora la oricare nivel al căilor piramidale • Clinic, o leziune la unul din aceste niveluri se exprimă prin:

1. Diminuarea/abolirea mişcărilor voluntare, conservarea mişcărilor reflexe2. ROT vii3. Prezenţa reflexelor patologice –semnul Babinski 4. Hipertonie de tip piramidal (spasticitate).

• SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC

11

• Este rezultatul afectării neuronului motor periferic la oricare din nivelurile acestuia: corp celular (în nucleii motorii intranevraxiali) sau axon (la nivelul rădăcinilor, plexurilor nervoase şi nervilor periferici).

• Clinic, o leziune la acest nivel se exprimă prin: 1. Diminuarea/abolirea mişcărilor voluntare şi reflexe2. Diminuarea/abolirea ROT3. Hipotonie musculară4. Atrofii musculare5. Prezenţa fasciculaţiilor. Acestea sunt nelipsite în leziunile pericarionale, dar pot să apară şi leziuni

axonale. • SINDROAME MOTORII- TERMENI• deficit motor = Scăderea forţei musculare• paralizie = deficit motor complet: nu există nici o mişcare • pareză = scăderea forţei musculare, da sunt posibile anumite miscari • Deficit motor segmentar = afecatrea unui segment al corpului ( teritoriul unui nerv sau al unei radacini ) • monopareză/plegie = afectarea unui membru • hemipareză/plegie = afectarea unui hemicorp (membrul superior si inferior de aceeasi parte± afectarea fetei) • parapareză/plegie = afectarea membrelor inferioare • tetrapareză/plegie = afectarea tuturor membrelor. • Deficit motor prin afectare medulara • Sindrom de neuron motor periferic la nivelul leziunii • Sindrom de neuron motor periferic sub leziune • Clinic:

1. Leziuni cervicale, deasupra originii plexului brahial • Leziune completa: tetraplegie • Hemisectie: hemiplegie

2. Leziuni la nivelul plexului brahial:• Paralizie flasca la nivelul plexului • Paralizie spastica sublezional

3. Leziuni sub originea plexului cervical• Leziuni complete: paraplegie • Hemisectie: monoplegie

• Sindrom Brown Sequard • Sindrmul de neuron motor periferic • Aspectul clinic este de

1. Monoplegie : afectarea unui plex 2. Paralizie segmentara: afectarea

• radiculara • tronculara

• Miscari anormale(movement disorders)

• Miscari cu pattern anormal • Pacientii nu au paralizii • Hipokinezii

1. Parkinsonismul: bradikinezie, hipokinezie, hipertonie • Hiperkinezii • Diagnosticul unei miscari anormale necesita:

12

1. Identificarea patternului miscarii 2. Identificarea altor semne neurologice 3. Determinarea etiologiei specifice

• Hiperkinezii • Atetoza, coreea balismul - desemnează mişcări aritmice, vermiculare cvasipermanente ale degetelor. Apare în

leziuni ale corpilor striaţi. • Miocloniile - mişcări bruşte localizate, ritmice sau aritmice, care pot deplasa sau nu segmente corporale. • Miokimiile reprezintă mişcări fine, abia sesizabile, ce se propagă din aproape în aproape • Ticurile sunt mişcări simple sau complexe, stereotipe, parţial controlabile cu un efort considerabil în fazele

iniţiale. • Distoniile – miscari persistente care determina posturi anormale • Tremorul – miscare ritmica a unui segment al corpului nde o parte si alta a unei axe • Miscari involuntare • Tremorul • Miscare oscilatorie ritmica si regulata produsa prin contractia alternativa sau simultana a muschilor agonisti si

antagonisti • Tremor

1. De repaus: Parkinson2. De actiune: cerebelos 3. De actiune : tremor esential 4. Fiziologic

• Tremorul de repaus • Amplitudine mica • Lent (4 - 7 cicli/s)• Dispare in somn si in timpul miscarilor voluntare • Se accentueaza la emotii, oboseala, in timpul unui calcul mental• Apare unilateral • Afecteaza cel mai tare extremitata membrului superior • Element de referinta: Boala Parkinson

• Tremorul postural 1. Caracteristicis:• Rapid: 7-12 cicli/s • Apare in timpul mentinerii unei atitudini 2. Etiologies:• Hipertiroidie • Sevraj la alcool• Iatrogen: preparate de Li,Depakine, antidepresive triciclice • Tremor esential • Tremorul de actiune 1. Caracteristici: • Lent• Apare in timpul unei miscari voluntare 2. Etiologie:• Leziuni cerebeloase (vasculare, SM): se agraveaza spre sfarsitul miscarii • Tremor esential: are aceeasi intensitate pe tot parcursul miscarii si in repaus

13

3. Tratament: β-blocante • Tremor esential • Criterii de diagnostic

– Bilateral, simetric – Postural si de miscare – La nivelul mainilor si antebratelor – Tremor al capului, dar fara posturi anormale – Durata peste 3 ani – Istoric familial– Raspuns favoraila la alcool

• Argumente impotriva – Tremor unilateral (BP)– Tremor la nivelul piciorului (BP)– Tremor de repaus (BP)– Asocierea cu hipertonie (BP) – Tremor izolat al capului sau tremor focal (tremor distonic)– Debut acut ( psihogen, toxic)– Tratamente medicamentoase – Miocloniile

• Definitie: Contractii bruste, scurte, involuntare ale unui muschi sau unui grup muscular • Etiologie: extrem de variata, pot fi generate la diferite niveluri

-Epilepsie+++-Iatrogene: L-dopa, antidepresive triciclice, litiu -Post anoxice -Toxice: aluminiu, bismut -boala Creutzfeldt-Jacob

- sughitul -Miocloniile de adormire

• Atetoza • Definitie: miscari ale extremitatilor care realizeaza un aspect vermicular • Caracteristici: lente, putin ample, apar in repaus, dispar in somn • Etiologie:

- encefalopatii neonatale - Boala Wilson

• Coreea (1)• Definitie: miscari involuntare bruste, explozive, anarhice si imprevizibile • Caracteristici:

-amplitudine mare -afectarea fetei si extremitatii membrelor - dispar in somn - se accentueaza la emotii -exista hipotonie

• Coreea (2)• Etiologie:

-boala Huntington -Choreea Sydenham : post-streptococica

14

-Choreea in lupus -Choreea gravidica -Intoxicatia cu CO

• Hemibalismul • Definitie: miscari violente , bruste, de mare amplitudin, unilaterale, predominant la radacina membrelor –

musculatura centurilor • Etiologie: Atingerea nucleului lui Luys • Distonia • Definitie: Contractii musculare involuntare, persistente, care determina aparitia unor posturi anormale • Etiologie:

-Distonii simptomatice: boala Wilson, Parkinson -Distonies idiopatice:

♦focalizate: blefarospasm, spasm fcial, distonie oromandibulara, distonii ocupationale ♦ segmentare: torticolis spasmodic

♦ generalizate • Ticurile (1)• Definitie: miscari involuntare stereotipe, bruste si repetate caricatural repetate • Caracteristici:

- se agraveaza la emotii si la frig - dispar in somn - in fazele initiale pot fi partial controlate voluntar cu pretul unui stress major

• Etiologie : Boala Gilles de la Tourette

15