gabriel boroi, grile

udroiu grile

Cap 1. Consideratii generale privind justitia si sistemul judiciar in stratul de drept.

Conceptul de justitie.

In sensul tehnicii juridice, notiunea de justitie poate fi definita ca totalul institutiilor insarcinate

de a solutiona dupa parcurgerea unor proceduri echitabile, litigiile care pot opune persoanele intre

ele, sau impotriva autoritatilor dar si autoritatilor impotriva persoanelor.

Dpdv al oragizarii al unui stat de drept, conceptul de justitie este diferit fata de perceptia existenta

intr-un stat totalitar. Intr-un stat de drept in care primeaza separatia puterilor, justitia ocupa un loc

important in structura statala fiind considerata cea de a 3 putere si factorul esential al stabilirii in

mod promt si echitabil a ordinii juridice fiind totodata si garantia puterilor democratice.

Intre notiunea de drept si cea de justitie exista o corelatie naturala fara de care una fara cealalta nu

poate subzista. Sensul contemporan al acestora rezida in mare parte si din dispozitiile art 6 al

conventiei europene pt protectia dr omului si libertatilor fundamentale, dar si a jurisprudentei

cedo.

Curtea Europeana a Dr Omului- instanta suprema.

Conventia dr omului, face ca pt cetatenii tarilor care au semnat au dr si obligatii.

diferente intre curtea europeana de justitie,-solutioneaza incalcari ale unor dr ale cetatenilor

europeni care ar trebui sa beneficieze in sitemul intern.

Tinand cont de aceste aspecte pt o mai buna clarificare putem afirma ca dreptul poate fi definit ca

un ansamblu de reguli de conduita in relatiile sociale, iar justitia ca totalitatea organelor de

jurisdictie dintr-un strat, ansamblu legiilor si a instantelor judecatoresti. sistemul de functionare a

acestor instante sau forma fundamentala a activitatiilor statelor care consta in judecarea proceselor

civile sau penale si in aplicarea pedepselor aplicate de lege dar si a executarea silita a hotararilor

judecatoresti sau a altor titluri executorii.

regimul juridic al justitiei il reprezinta servicul public exercitat de autoritatiile recunoscute de

lege. organizata sub formatul serviciului public, justitia este o functie in slujba statului de drept cu

titlu monopol asupra acestuia.

singura activitatea care excede principiului potrivit caruia justitia indeplineste un serviciu public

este cea inteprinsa prin intermediul procedurii arbitrare. procedura arbitrara este caracterizata prin

desemnarea de catre parti al unor simple particulari, arbitrii, care nu sunt investiti de lege cu

autoritatea functiilor statale de e judeca si de a ordona, fiindu-le recunoscuta numai competenta de

jurisdictio 'puterea de a judeca'.

Accesul liber la justitie este garantat fiecarei persoane in Romania prin art 21 din constitutie.

acest drept este prevazut si de disp art 6 al 1 din legea nr 304/2004 privind organizarea juridiciara

in rom. important este ca pt declansarea activitatii jurisdictionare in domeniul dreptului privat

mijlocul procedural il constituie actiunea civila, iar in dom penal actiunea penala.

1

serviciu public

administrat de min justitiei sub responsabilitaea min justitiei iar garantul independetei justiei este

consiliul superior al magistraturii

importanta puterii judecatoresti este daca si de art 126 din constututie

daca ne referim in sens larg la activitatea serviciului public al justitiei, putem observa ca in

interiorul acesteia se gasesc diferite autoritati cu atributii care prin reprezentatii sai formeaza un

corp specializat al sistemului judiciar din rom. putem observa ca anumite legi recunosc si o serie

de parteneri al acestui sistem care in egala masura indeplinesc un serviciu public

puteam afirma faptul ca sistemul judiciar din rom este compus din :

I. puterea judecatoreasca

A. sistemul judecatoresc care are :

a. iccj, instanta suprema cu competenta materiala generala

b. curtile de apel- 16 care cuprind in raza lor teritoriala 2 sau mai multe judete

c. tribunalele - 42 cate unul pt fiecare judet cu tribunal jud ilfov construit de curand la care se

adauga 5 tribunale specializate.( trib pt minori si fam, brasov, trib comercial cluj,mures

vrancea,arges). acestora pot fi adaugare si cele 4 tribunale militare( trib mil bucuresti, cluj,

timisoara, iasi)

d. judecatorieile in nr de 188 insa 11 nu functionea existand 2 sau mai multe in fiecare judet.

B. parchetele de pe langa instante. pe langa fiecare curte de apel, tribunal, trib pt minori si fam,

judecatorie si instantele militare functionea un parchet, de asemenea pe langa iccj functioneaza un

singur parchet. sediul parchetelor este in localitatile in care se afla instantele judecatoresti pe

langa care functioneaza si au aceasi circumscriptie teritoriala.

C. consiliul superior al magistaturii. atributiile sunt mentionate in art 34 dar si in disp legii

307/2004

D. ministrul public, rep interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept. min public isi

exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete in conditiile legii.

E. ministrul de justitie, organul specialitate a adm pub centrale cu personalitate aflat in

subordinarea guvernului care asigura elaborarea, coordonarea si aplicarea strategiei si a

programului de guvernare in vederea unei bunei functinari a justitiei ca serviciu public.

Acest min functionea potriv hot guv nr 652/ 29

Parteneri ai sistemului judiciar intern

- min afacerilor interne

-uniunea nationala a barourilor

-uniunea nationala a executatilor judecatoresti

- a notarilor publici

2

- alte institutii sau specialisti care au activitati incidente cu activ serviciului pub al jud (instanta

national de expertiza criminalistica , in medicina legala, experti judiciari , traducatorii.

curs 3 23.10.2013

principiile de organizare a serviciului public

1. principiul autonomiei institutiilor judecatoresti ca si putere publica. autoritatea

judecatoreasca trebuie sa fie autonoma tocmai pt a putea oferii justitiabilor garantia unei bune

justitii, dar si pt indeplinirea functiei sale juristidictinale intr-un stat de drept. aceste instate in

cadrul instantelor judecatoresti functinaeza nu numai magistratii , dar si personalul auxiliar al

acestora ( grefieri, arhivari, agenti procedurari, atc). conceptul de autonomie se refera insa la

situatia activitatii magistratilor ce functionea in temeiul competentei incredintate si care formeaza

practic acest sistem judecatoresc.

indepententa si impartialitatea judecatorilor in mod normal conduc la autonomia acestui sistem ,

care detine in componenta structurii adm adecvate, o conduce proprie precum si o autonomie

financiara, ca cerinta dar si ca o garantie primordiara a impartialitatii a interegului act de justie.

legea nr 304/2004 a instituit norme juridice care sa asigure autonomia financiara a instantelor

judecatoresti, dar atat timp cat executivul prin ministru justitiei sau cel al finantelor pot fi implicati

in gestionarea bugetului destinat autoritatii judecatoresti, chiar si cu un rol consultativ, nu se poate

discuta despre o totala independenta a acestei puteri. potrivir art 132 al 5 din leg nr 304/2004

bugetul iccj se apropie de adunarea generala a a jud acestei curti cu avizul administrativ al

ministerul finantelor. totusi pot 136 din acelasi act normativ, incepand cu 1 ian 2014 atributile

mintrului justitiei reveritoare la gestionarea bugetului curtilor de apel' al tribun, al trib specializate

si al judecatoriilor vor fi preluate de iccj.

2. principiul descentralizarii instantelor judecatorest.

cu execptia iccj care isi are sediul in buc, celelate instante sunt repartizate pe intreg teritoriul tarii.

acest principiu creeaz o justitie de proximitate, care protejea partile de unele cheltuielile de

transport excesive.

acest principiu de descentralizare vizeaza faptul ca instantele de judecata functioneaza in

localitatea determinata de lege, intr-un sediul public si stabil prin care li se recunosc o autonomie

jurisidictionala individuala. aceasta autonomie juristidictionala nu trebuie inteleasa gresit deoarece

nu toate instantele au personalitate juridica, de ex. potrivit art 38 din leg 304/2004, judecatoriile

sunt instante fara personalitate juridica; potrivit art 18 din aceasi lege' iccj este o instanta cu

personalitate juridica la fel cum si art 35 din aceasi lege recunoste aceata capacitate curtilor de

apel iar art 36 tribunalelor.

3

principiul general de competenta teritoriala al instantei este acela potrivit careia instanta

competenta aceste accea de la domiciliul sau sediul paratului. acest principiul este prevazut de

dispoz art 107 din npciv cu execeptia cazului art 108 din ncpc in aceata situatie paratului se afla

intr-o situatie prvilegiata deoarece legea impune reclamantului sa efectueze costurile necesae

introducerii actiunii de chemare in judecata si daca este cazul cele destinate transportului la acea

instanta si doar in cazul in care paratul nu are resedinta ori reprezentanta cunoscuta, cererea de

chemare in judecata va fi introdusa la instanta in a carei circumscriptie reclamantul isi are

domiciuliul, sediul', resendinta ori reprezentanta dupa caz.

alte situatii cu titlu de exceptie de la regula generala a competentei teritoriale sunt prevazute de o

serie de texte ale ncpc : art 109 in cazul pers juridice care are dezmembramite, art 10 cazul cerilor

indeptrate impotriva unei entitati fara pers juriduca, art 111 cazul cerilor impotriva pers juridice de

drept public.

3 principiul indepententei, impartialitatii si inamovibilitatile judecatorilor.

inependenta si impartialitatea judecatorilor se realizea printre altele prin reducerea cat mai mult

posibil a influentei factorului politic. modelul american in care judecatorii de la instantele

inferioare sunt alesi in mod direct de catre cetateni nu este scutit de imixtiunea politicului in mod

evident existand factori ce tin de campania electorala. in plus numirea jud curtii supreme este

decisa prin implicarare puterii executive si acele legislative.

in prezent parlamentul rom nu are atributii legate de numirea judecatorilor ci doar cu privirea la

alegerea consiliul superior al magistraturii, de fapt biroul permanet al senatului are numai sarcina

de a examina daca au fost respectate dispozitiile legale cu privire la alegerea membtilor csm. cu

toate ca alegerea membrilor consiliului de catre senat este o atributie constitutionala, rolul acestuia

in finalizarea procedurii de alegere nu este unul decisiv.

independenta puterii judecatoresti este reprezentata de iccj si celelate instante judecatoresti, adica

acele autoritati care infaptuiesc justitia, si care trebuie sa se manifeste in mod separat si in

echilibru cu celelate puteri ale statului. constitutia rom prin art 124 statuiaza ca justititia este

impartiala iar judecatororii sunt indepedenti si se supun numai legii. impartialitatea jud rep. modul

in care acesta raspecta egalitatea de sanse a partilor in baza probelor administrate, cu ocazia

desfasurarii activitatii ' si care este fundamentul pronuntarii solutiei asupra litigiului intervenind

intre acestea, fara nicio mixtiune exteriora.

independenta si impartialitatea jud sunt garantate de legea. independenta si impartialitatea le este

garantata prin inamovibilitatea judecatorilor dar si printr.o riguroasa delimitatea atributiilor

celolate puteri existente intr-un stat de drept, asupra puterii judecatoresti. potriv art 58 din leg

303/2004, detasarea judecatorilor se poate dispune de csm cu acordul scris al acestora la alte

instante sau parchete, la consiliul superior al magistraturii, inm, ministru justitiei sau la unitatile

subordonate acestuia ori la alte autoritati publice in orice functie, inclusiv cele de demnitate

publica numite la solicitarea acestor institutii, precum si la institutii ale ue sau organizatii

intenationale.

4 principiul dublui grad de justitie.

sistemul de judecata din romania are stabilita o structura ierarhica sub forma piramidala la care la

baza acestei piramide in functie de obiectul material al litigiului, gasim juristdictiile primei

instantei, apoi jurisdictiile de apel si in unele cazuri cele de recurs.

principiul dublui grad de jurisdictie, creaza un sitem de control judiciar prin care hot instentelor

4

inferioare sunt supune controlui judecatoresc de catre instantele superioare. instituirea controlului

judiciar se face prin intermediul cailor de atatc care decurge din necesitatea preintapinarii si

inlaturarii unor posibile erori de judecata si de solutinare, institutii al caror ratiune si finalitate sunt

de realizare in conditii cat mai bune al actului de justitie, acest control se realizeaza in momentul

in care partea interesata declanseaza cai superioare de atac asupra hotarariile pronuntate de prima

instanta. atat vechiul cod de pciv cat si ncpc califica calea recursului ca fiind o cale extraordinara

de atac, avand efect defolantiv, limitat asupra judecatii deoarece vizeaza legalitatea solutiei

contestate si numai exceptional netemnicia hotararii atacata. ncpc va da mai multa celelitate

judecarii recursului prin introducerea procedurii de filtrare, art 493. cand recursul este de

compententa iccj, presedintele instantei sau de sectie primind dosarul de la care instanta de

hotarare se ataca va lua prin rezolutie masuri in vederea stabilirii aleatorii a unui complet format

din 3 judecatorii care va decide asupra admisiblitatii principiului al recursului

5 principiul colegialitatiilor jurisdictiilor.

o hot judecatoreasca poate fi pronuntata fie de catre un singur judecator sau de majoritatea unui

complet de judecatori. normele procedurare referitoare la compunerea acestui complet de judecata

sunt imperative, iar nerespectarea lor in toate cazurile atrage casarea hot pronuntate.

principiul colegialitatii a gazut din totdeauna obiectul multor controverse stiut faptul ca in instoria

dreptului au functionat 2 sisteme : judecatorul unic si instanta colectiva ( pluraritatea de

judecatori). imensul avantaj al judecatorului unic l-ar reprezenta reducerea costurilor destinate

justitiei iar standardul profesional ar creste substrantial. dezavantajul sistemului cu judecator unic

este acela ca un singur judecator poate fi supus cu mai multa usurinta factorului depresiunii

externe de aceea dpdv practic exista mai multe agumente in favoarea sitemului colegial. potriv

dips art 54 al 1 din leg nr 304/2004 in sistemul de judecata intern in prima instanta sunt asigurate

existenta ambelor principii, astfel al 2 al acestui text evidentializa principiul colegialitatii,

apelurile se jucat in complet format din 2 jud, iar recursurile in complet format de 3 jud cu

exceptia cazurilor in care legea prevede altfel. al 1 al textului amimintit stabileste ca cazurile date

in competenta de prima insanta a judecatoriei, tribunalui si curtii de apel se judecat in complet

format dintr-un judecator cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asiguari sociale.

potriv art 55 al 1, completul pt solutinarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de

munca si asigurari sociale se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari.

principiul colegialitatii iccj, este recunoscut si prin competenta completelor de cate 5 judecatori

organizate la nivelul acestor instante. ca o privire de ansamblu si in cadru c. europene a dr omului

exista principiul potrivit caruia anumite cereri sunt solutionate de un singur judecator iar altele de

catre o pluraritate de judecatori, astfel in cadrul c a dr omului, principiul colegialitatii functineaza :

in cazul comitetului de 3 judecatori, in cazul camerelor de 7 judecatori, in cazul mareai camere de

17 judecatori.

6.principiul specializariii instentelor de judecata. modul traditional de oragnizarea a instantelor

judecatoresti, este de a avea sectii specializate.

curs 4 30 oct. 2013

principiile de functionare

5

1. principiul liberului acces la justitie.

acest principiu a fost consacrat pt prima oara in art 8 din declaratia universala a dr omului. si apoi

a fost preluat in continutul art 6 al 1 din conventia europeana a dr omului, dar si de art 14 din

pactul dr civile si politice.primul paragraf al al 1 din art 6 din conventia europ pt apararea dr

omului, expliciteaza existenta liberului acces dar si consacra principiile procesului echitabil in

senul ca : 'orice pers are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen

rezonabil al cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege...'

accesul liber la justitie implica necesarmente, posibilitatea sesizarii unei instante indepedente si

impartiale care reprezinta garantia oferita de stat oricarui justitiabil, fiind in deplina concordanta

cu accesul in fata unui judecator independent si impartial, adica de a-si putea apara drepturile si

obligatiile sale in fata unei asemenea autoritati. principiul accesului liber la justitie se

concretizeaza in prerogativele pe care le implica dr la actiune ca si aptitudine recunoscuta de

ordinea juridica nationala oricarei persoane fizice sau juridice.

importanta accesului liber la justitie este data si de art 5 din ncpc care consacra in mod imperativ

in dispozitiile al 1 ca 'judecatorii au indatorirea sa primeasca si sa solutioneze orice cerere de

competente instantelor judecatoresti, in materie civila. acestia nu pot refuza sa judece pe motiv ca

legea nu prevede, este neclara sau incompleta.'

2. principiul gratuitatii justitiei.

serviciul public al justitiei,ca oricare altfel de serviciul public, comporta costuri de functionare atat

pt personalul acestuia, cat si pt logistica necesara de desfasurarii acestei. la randul lor aceste

costuri sunt diferentiate in functie de destinatia atribuita droarece statul le avanseaza pt asigurarea

unor conditii de munca corespunzatoare organelor de justitie dar si salarizarii judecatorilor si

personalul auxiliar din instanta sau parchete. fara astfel de costuti avansate de stat si cei implicati

in cadru unei procesuri judiciare au obligatia sa avanseze cheltuielile necesare ori desfasurarea

proceselor. ( plata avocatilor, efectuarea unei expertize, deplasarea la sediul unei instante, etc ).

chiar daca conventia europeana nu aloca nicio dispozitie expresa acestui principiu in materie

civila, jurisprudenta cedo a admis ca art 6 paragraf 1 din conv europeana, poate in anumite situatii

sa impuna unui stat sa instaureze un sistem de ajutor judiciar in materie civila, fir pt ca legea

impune reprezentarea de un avocat, fie in raport de complecitatea procedurarii in cauza. in mod

normal pt ca ajutorul judiciar sa fie acordat unei pers, acesta ar trebui sa dovedeasca ca nu detine

resurse financiare necesare pt promovarea si sustinerea unei astfel de actiuni civile. in acest

moment potrivit dispozitiilor directivei nr203/8 al cons europei ptivind imbunatatirea accesului la

justitie in cazul litigiilor transfortiere, sunt recunoscute unele reguli minimale comune referitoare

la asistenta juridica acordata acestei categorii de cauze pt ca sitemul de asistenta judiciara sa fie

considerat ca asigura un acces afectiv la justitie cetatenilor statelor membre ale ue. fata de aceste

aspecte statul are obligatia sa asigure un echilibru intre a oferii o protectie juridica persoanelor

care nu dispun de sumele necesare declansarii unei judecati si cei care pot fi in culpa pt demararea

in mod excesiv a acestor proceduri. pt aceste considerente guvernul rom a fost determinat sa

adopte ordonanta de urgenta nr 58/2008 prin intermediul caruia sa poata fi asigurat accesul la

jusitie si a pers fara posibiliatea de ajutir care nu pot face fata cheltuielilor pe care le presupune

declansarea unui proces sau unei proceduri de executate silita. prin adoparea acestui act normativ

s-a urmarit ca accesul la justitie componeta a procesului echitabil si expresia princiipilor

democratice sa fie efectiv, aceasta ordonanta se aplica in toate cazurile in care se solicita ajutor

6

public judiciar in fata instantelor judecatoresti sau a altor autoritati cu atributii juristidictionate

romane de catre orice prs fizica ce are domiciliu sau resedinta obisnuita in rom dau intr-un alt stat

membru al ue

art 6 din ordonanta stabileste formele sub care se poate acorda ajutorul public :

-plata onorariului pt asigurarea reprezentarii, asistentei juridice si dupa caz a apararii, printr-un

avocat numit sau ales;

-plata expertului, traducatorului sau interpretului folosit in cursul procesului cu incuviintarea

instantei de judecata

- plata onorariului executorului

-scutirii, reduceri, esalonate sau amanari de la plata taxelor judiciare prevazute de lege, inclusiv

acele datorate in faza de executare silita.

ajutorul public judiciar poate fi refuzat in urmatoarele cazuri :

-daca este solicita abuziv

- cand costul sau estimat este disproportionat fata de valoarea obiectul cauzei

-cand acordarea ajutorului public nu se solicita pt apararea unui interes legitim, ori se solicita pt o

actiune care contravine ordinii publice sau constitutionale, etc.

noul c pc evidentiaza prin gratuitatii justitiei in prevederiile art 90 care statueza anumite efecte

doar pt faza de judecata nu si pt cea de executare silita.

3 principiul disponibilitatii in cazul procesului civil.

acest principiu confere partilor dr ca instantele sa se pronunte in limitele in care au fost investite

prin cererea de chemare in judecata si prin efectuarea cereri reconvetionale sau de interventie a

partilor implicate intr-un proces civil. beneficiu este ca ofere posibilitatea partilor sa isi controleze

in cunostinta de cauza dupa bunul plac dar si in functie de interesul avut in cadrul procedurii

juridictionale, conduita pe care trebuie sa o urmeze in cadrul acelui litigiu.

putem afirma ca principiul disponibilitatii are in continutul sau 2 elememte in care partile pot

beneficia de-a lungul procedului civil sau executional :

-unul material ( actiunea, proba, bunul sau dr obtinut in urma solutionarii procesul)

- procesual in cazul acestui elememt putem inscrie o serie de dr procesuale recunoscute partilor

implicate in actiunea de judecata : dr de a promova sau nu actiunea, dr de a renunta la elementul

material al principiului disponibilitatii in orice faza a procesului. dr de a termina limitele actiunile

promovate atat in faza de judecata ca si in cea de execuare' dr de a echiesa la pretentile formulate

de partea adversa, etc.

4. principiul dr la apararea

in rom principiul dr la aparare are o valoare constitutionala si este stabilit in prevederile art 24 al

1 din constitutie care arata ca dr la aparare este garantat iar al 2 statueaza ca in tot cursul

procesului, partile au dr sa fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu.

5. principiul egalitatii. a fost consacrat pt prima data in dis art 7 din declaratia univ a dr omului.

notiunea de egalitate incidenta activitatilor judiciare poate termina diferite reguli in procedura in

intern, destinate instaurarii unui echilibru intre partile implicate in proces si aplicarea unei

organizari capabile sa garanteze derurarea acestuia.

acest principiu are in strucura sa o afirmare din care rezulta 4 alte subprincipii indrumatoare ale

7

procesului civil in general consacrata de jurisdictia cedo :

- limba in care se desfasoara procesul civil

-egalitatea armelor

-contradictorialitatii

-obligatia instantei privind motivarea hot jud.

6. prinvipiul publiciatatii

7. principiul celeritatii- judecata trebuie sa se faca in mod urgent

cursul 5 6. nov 2013

jurisdictie, notiune si continut.

conflictele de orice natura dar si orice alte situatii contrare ordinii de drept in cazul in care nu pot

fi solutionate firesc de catre cei interesati, trebuie prezentate inaintea organelor statale cu atributii

in acest sens. aceasta afirmatie privita in sens larg, poate include conflicte sau situatii contrare

ordinii de drept incidente atat in materia dr public( raport de dr constitutional, adm, financiar,

penal ) cat si in cele de dr privat ( civil, dr muncii) . asa cum am precizat, serviciul public al

justitiei rep de fapt o activitate denumita -activitate juristictie, sinonima cu interventia instantelor

de judecata.

in perioada romana aceasta activitate de jurisdictie ( jurisdictio) mai era denumita si cognitio. in

zile noastra ativitatea de jurisdictie poate fi realizata si de alte jurisdictii recunoscute de lege si

care se constituie in mod exceptional.

aceste jurisdictii pot pronunta hotarari cu efet executoriu dupa parcurgerea unor etape procedurare.

Doctrina atribuie juristictie 2 sensuri :

- puterea de a decide asupra conflictelor ivite intre diferite subiecte de drept, prin aplicarea legii;

- stabiliste ca jurisdictia desemneaza totalitatea organelor prin care statul distribuie justitia.

daca ne referim in sens strict numai la interventia instantelor de judecata ca atribut constitutional

de imperium si nu de simbol in sens de jurisdictio.

notiunea de jurisdictie stabileste activitatea jurisdictionala in sens de imperium realizata numai de

instantele de judecata cu ocazia solutionarii litigiilor care rezida din raportul de dr public si din cel

privat.

jurisdictia in esenta este o activitate ampla a instantelor judecatoresti deoarece, in materia supusa

judecatii jurisdictia poate fi: civila, penala sau adm.

continutul jurisdictiei se concretizeaza de regula cu ocazia deliberarii de catre instanta de judecata

prin hot judecatoreasca pronuntata.

continutul jurisdictiei se concretizeaza de regula in aceste hotarari promovate de instanta. insa

decizia judecatorului nu apare si nici nu poate fi conceputa ca un act izolat. aceasta reprezinta ca

urmarea unei cereri cu efect de investire a instantei, iar aceasta investire are ca si consencinta

fireasca aparitia si derurarea unor acte si operatiuni succesive.

dat find faptul ca hot judecatoreasca este cel mai important act al instantei putem afirma ca :

-reprezinta actul care lamurese litigiul intre parti.

8

-se bucura de forta executorie.

- dobandeste autoritate de lucru judecat.

intr-un sens strict dat tehnic s-a afirmat in doctrina ca doar hot intruneste toate atributele unui act

de jurisdictie.

continutul jurisfictiei ca si finalitatea acesteia se materializeaza cu precare prin hot pronunata de

instanta ( notiunea de hot este una generica deoarece aici putem include incheierile, sentintele si

deciziile)

fata de aceste aspecte putem definii jurisdictia civila ca fiind acea activitate jurisdictionala prin

intermediul caruia se solutioneaa de catre instanta competenta, actiunea care ptiveste unul sau mai

multe raporturi de drept privat si care poate fi introdusa de catre unul sau mai multi reclamanti.

sitemul organelor judecatoresi.

aspecte generale privinda organizarea si functionarea instantelor judecatoresti

constitutia romaniei ii stituie 3 categorii de organe ale puterii judecatoresti:

-instantele judecatoresti

-ministru public

- consiliul superior al magistraturii

dintre toate acestea numai instantele judecatoresti exercita activiatea propriu-zisa de judacata

compunerea si conducerea instantei judecatoresi

prin instante judecatoresti putem intelege verigile care constituie sistemul unitar al organelor

judecatoresti, asa cum sunt dispuse in piramida de la varf si pana la unitatile de baza.

A. curtile de ape sunt instante cu personalitate juridica in circumscriptia caruia functioneaza mai

multe tribunale si tribunale specializate.

B. tribunalele sunt instante cu personalitate juridica organizata la nivelul ficarui judet si al

municipiului bucuresti si au de regula sediul in municipiul resedinta de judet.

in circumscriptia ficarui trbunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau dupa caz din mun

buc

fiecare curte de apel, tribunal si judecatorie se incadreaza cu nr de judecatori, personalul auxiliar si

de serviciu apobat prin hot al guv la propunerea ministrului de justitie.

in cadrul curtilor de apel si tribunalelor, functioneaza sectii sau dupa caz complete specializare pt

cauze civile, penale, comerciale, cu minori si de fam, de contencios adm si fiscal, cauze privind

conflicte de munca si asiguari sociale, precum si in raport cu natura si nr cauzelor, sectii de

maritim fluvial sau pt alte materii.

se pot infiinta si tribunale speciale dar fara personalitate juridica care pot functiona la nivelul

judetelor si al mun buc si au de regula sediu in mun resedinta de judet.

tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalelor in domeniul in care se infiiteaza.

judecatoriile sunt instante fara personalita juridica organizate in judete si in municipiul bucuresti

unde functioneaza una in fiecare sector.

in localitatiile care fac parte din circumscriptiilor judecatoriilor din fiecare judet sa stabilesc prin

hot de guv la propunerea min de justitie si cu avizul csm. in cadrul judecatoriilor se organizeaza

sectii sau complete specializate pt minori sau familie. judecatorii de la judecatoriile care nu au in

9

structura sectii, nu sunt specializati pe categorii de litigii.

competenta materiala a judecatoriilor este generala atat in procesul penal dar si civil. sectiile si

competele specializate ale curtilor de apel si se infiinteaza la propunerea colegiilor de conducere a

fiecarei instantei prin hot a csm.

componenta sectiilor si compeletelor se stabileste de colegilul de conducere a instantelor in raport

cu volulum de activitate tinundu.se seama de specializarea judecatorilor. daca in cadrul unei sectii

nu se poate constitui un complet de judecata, colegiu de conducere al instantei, poate dispune

participarea unor judecatori de la alte instante. fiecare instanta judecatoreasca este condusa de un

presedinte care exercita atributiile manageriale in scopul organizarii eficiente al activitaii acesteia,

presedintii curtilor de apel si tribunalelor exercita si atributii de coordonare si control ale

administrarii instantei unde functioneaza precum si ale instantelor din circumscriptie. in functie de

volumul de activitate si compexitatea a cauzelor la curtea de apel, tribunale si tribunalele

specializate, presdintele poate fi ajutat de 1-2 vicepresedinti, iar la judecatorii presedintele poate fi

ajutat de un vicepresednte. in schim la curtea de apel bucururesti si tribunalul bucuresti

presedintele poate fi ajutat de la 1-3 vicepresedinti. Presedintele instantei in calitate de sef ierarhic

a judecatorilor din suborinea nu le poate stabilii acestora decat atributii care se refera la

competenta judecatorilor prevazute de lege si nu le poate da dispozitii asupra modului in care isi

indeplinesc atributiile.

preseditii instantelor desemneaza judecatori care urmeza sa indeplineasca potr legii si alte atributii

decat cele ptivind activitatea de jududecata dar numai cu acordul acestora.

in cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere care hotaraste cu

privire la problemele generale de conducere ale instantei si care indeplineste si alte atributii

prevazute de lege. hotararile colegiului de conducere se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.

colegiile au urmatoarea competenta :

- la curtea de apel si tribunale, presedintele si 6 judecatori alesi pe o perioada de 3 ani de adunarea

genenerala a judecatorilor

- la tribunalele specializate si judecatorii : presedintele si 2 sau 4 judecatori alesi pe o perioada de

3 de adunarea gen a judecatorilor.

la sedintele colegilor de conducere pot participa si presedintii de sectii putand fi incuvintati si alti

judecatori de la alte insante care nu au dr de vot. membri alesi ai colegiilor de conducere pot fi

revocati de adunarea generale. anunal dau ori de cate ori este necesar la instanta de jud se

coovoaca adunarea gen ale judecatorilor. adunarea gen poate fi confocata si la solicitarea 1/3 din

nr judecatoriilor care fac parte din acestia.

adunariile gen ale judecatorilor se poate convocat si de catre plenul csm, sau colegiu de conducere

al instantei.

atributii adunarii generale:

-dezbat activitatea anuala desfasurata de instante

-aleg membrii csm

-dezbat probleme de drept

-aleg si revoca membrii colegilor de conducere

completele de judecata.

la inceputul fiecarui an, colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata

urarind asigurarea continuitatii completului.

10

schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional pe baza criterilor obiective stabilite

de regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.

completul de judecata este prezidat prin rotatie de unul dintre membrii acestuia. pt a asigura

judecata obiectiva a cauzelor si pt a inlatura orice suspiciune cu privire la obieciviatea

judecatorilor, repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu in sistem

informatizat. in acelasi sens cauzele de repartizare unui complet de judecata nu pot fi trecute altui

complet decat in conditiile prevazute de lege.

cauzele date potrivit legii in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de

apel se judecata in complet format din-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictelor de

munca si asiguari sociale cand tibunalul este prima instanta, care se constituie dint-un judecator si

2 asistenti judiciari

asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hot pronunate. opinia

acestora se consemneaza in hot iar opinia se motiveaza. asitentii judiciari se bucura de stabilitatea

pe durata mandatului si se supun numai legii. acestia sunt numiti de ministru justitiei, la popunerea

consiliului economic si social pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime in functii

juridice de cel putin 5ani care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

-au cetatenia rom

-domiciliul in romania si capacitate de exercitiu

- sunt licentiate in drept

-cunosc limba romana

dispozitiile referitoare la obligatii, interdictii si incompatibilitati ale judecatorilor sau procurorilor

se aplica si asistentilor judiciari. acestia depun juramantul in conditiile prevazute de lege, iar nr

total al posturilor de asistenti judiciari si repartizarea posturilor pe instante, in raport cu volumul

de activiate se stabilesc prin ord in al min al justitiei. acestora li se aplica dispozitiile legale

privind abaterile si actiunile speciale de catre min justitiei precum si motivele de eliberare din

functie prevazute de lege pt judecatori si procurori.

apelurile se judecata in complet format de 2 judecatori iar recursurile in complet format de 3

judecatori cu exceptia cauzelor in care lege prevese altfel. in cazul completului format din 2

judecatori daca acestia nu ajung la un acord asupra hot care urmeaza a se pronunta procesul se

judeca din nou in compet de divergenta. in acesta situatie din completul de divergenta va face

parte presedintee insantei sau vicepresedintele ori judecatorul dn planificarea de permanenta.

curs 7 20.11.2013

scoala nationala de grefieri.

grefierii provin de regula din cadru scolii nationale de grefieri. concursul de admitere in cadru

scolii nationale de grefier se organizeaza anual la nivel national sub coordonarea csm. nr de locuri

se stabileste in functie de personalul calificat necesar instantelor judecatoresti si parchetelor de pe

langa acestea. modul de organizare si desfasurare a concursului de admitere se stabileste prin

regulament de catre csm.

grefierii arhivari, registraturii si personalul conex se recruteaza prin concurs pt ocuparea posturilor

vacante. scoala nationala de grefieri este o instanta publica, cu personalitate juridica aflata in

11

coordonarea csm, care realizeaza formarea initiala a grefierilor si a celuilalt personal auxiliar de

specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor, precum si formarea profesionala continua

a acestora. scoala nationala de grefieri are sediu in bucuresti insa aceasta isi poate desfasura

activitatea si in teritoriu, in centre si puncte zonale de formare profesionala organizate potivit legii.

poate fi numita in functie de grefier persoana care indeplineste urmatoarele conditii:

-are cetatenia romana, domiciliu in rom si capacitate deplina de exercitiu

-nu are antencedente penale, nu are cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie.

-cunoaste lb romana

-este apta dpdv medical pt exercitarea functiei.

- are studii superioare de specialitate sau studii medii, cunoaste sitemul de operare pe calculator

sau de dactilografiere

-este absolventa a scolii nationale de grefieri

pt numirea in functie de grefier statistician, este necesar de absolvire de studii superioare

economice,juridice, sau studii medii economice

pt numirea a functiei de grefier documentarist este necesara absolvirea de studii juridice, studii

superioare de adm publica sau filologice ori studii medii.

grefierii arhivari si legistratori sunt numiti prin decize de catre presedintii curtilor de apel sa dupa

caz de catre procurorii generali ai parchetelor de pe langa acestora, ori dupa caz de presedintii

tribunalelor sau de prim-procurorii parchetelor de pe langa acestea.

numirea in functie de prim-grefier sau grefier sef se face pt o perioada de 5 ani cu posibilitatea

reinvestirii prin decizie a presedintelui c de apel sau a procurorului general al parchetului de pe

langa acesta instanta.

numirea in functie de informatician sef se face pt o perioada de 5 ani cu posibilitatra reinvestirii de

catre presedintele c de apel sau a procurorului general al parchetului de pe langa acesta instanta,

cu avizul comportamentului de specialitate informatica din cadru minstrului de justitie sau dupa

caz din cadru parchetului de pe langa iccj.

curtile de apel si parchetele de pe langa acestea insanta, iccj, parchetul de pe langa iccj si directia

nationala anti coruptie, de asemenea in structura un compartiment de documentare si unul de

informatica juridica.

compartimentele de informatica juridica se pot organiza si in structura tribunalelor, a trib

specializate, a judecatoriilor si a parchetelot de pe langa acestea instante.

instantele si parchetele militare au in strucuraun compartiment de documente clasificate,

personalul auxiliar de specialitate a instantelor si a parchetelor este eliberat din functia de executie

sau de conducere in urmatoarele cazuri:

-demisie

-pensionare in conditiile legii

-constatarea nepregatirii profesionale corespunsatoare sau dupa caz indeplinirea

necorespunzatoare a atributiilor specifice in functia de conducere

-sanctiune disciplinara

elibereare din functie se corespunde prin decizie, a conducatorul instante judecatoresti sau a

parchetului care a dispus numirea. decizia de eliberare din functie in anumite cazuri ( art 52 lit c-f)

12

poate fi contestata la tribunalul de munca si asiguari socilee in a carei circumscriptie teritoriala isi

are domiciliul reclaantul,

functia de grefier este incompatibila cu orice alte functii publice sau private cu exceptia functiei

didactice din invatamant in coditiile legii

grefierilor le este interzis:

-sa desfasoare actiuni comerciale direct sau prin pers interpuse

-sa desfasoare ativitati de arbitraj in litigii civile comerciale sau de alta natura

-sa aiba calitatea de membru a unui grup de interse economice

dr personalului auxiliar.

- dr la o salarizare stabilita in raport cu nivelul instantei sau parchetului cu functia detinuta, cu

vechimea in munca si in specialitate precum si cu alte criterii prevazute de lege ( pe langa salariu

de baza acestia beneficia de spor de vechime si alte dr salariale)

informaticientii cu functie de executie si fs de conducere beneficiaza de prevederile privind

salariile si celalte dr , grefierii cu studii superioare cu functie de executie si conducere.

dr de a se asocia ori sa adere la organizatii sindicale sau profesionane nationale sau internationale

-grefierii cu studii superioate juridice beneficiaza de vechime de specialitate jurifica pt periodata

in care desfasoara acesta activitate.

-dr la greva in conditiile legii

-dr de a-si perfectiona in mod continuu activitatea profesionala

-personalul auxiliar de specialitate cu o vechime de 25 de ani si respectiv 20 de ani, poate fi distins

cu diploma meritul judiciar, clasele 2 si 3 pt meritele deosebite in activiate

-grefierii de sedinta au dreptul la asiguare in mod gratuit al tinutei vestimentare

-dr la concedii medicale

-dr la concedii de odihna

indatoriile personalul auxiliar de specialitate:

- sa indeplineasca indatoriile de serviciu cu profesionalism, impartialitate si celeritate in

conformitatea cu legea si sa se abtina de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii personaelor

fizice sau jutifice, ori prestigiului justitiei.

-sa pastreze secretul ptofesional, confidentialitatea in legatura cu faptele si informatiile despre care

iau la cunosinta in exercitarea functiei

- sa nu comenteze sau sa justifice in presa ori in emisiuni televizate hot sau solutiile date in

dosarele despre care a luat la cunostiinta in exercitarea atributiilor de serviciu

-sa respectre programul de lucru si sa rezolve lucrarile in termenele stabilite

raspunderea personalui auxiliar de specialitate a instantelor judecatoresi si a parchetelor

ce situatii ar putea contitui abateri disciplinare art 84 leg

-intarzierea nejustificata in efectuarea lucrarilor

-absentele nemotivare la serviciu precum si incalcarea dispozitiilor din regulamentele de ordine si

functionare a instantelor si parchetelor referitoarela programul de lucru.

-interventiile sau staruintelor pt solutinarea unor cereri privin satisfacerea unor interese personale

13

ale membrilor fam lor sau ale altor personane, precum si orice alte imixtiuni

-nerespectarea confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter.

sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate pers auxiliare de specialitate a instantelor si parchetelor

in raport cu gravitatea :

-avertismentul ( sanctiune carese aplica de conducatotul instantei sau parchetului in cadru careia

isi adiministreaza activitatea)

-reducerea cu 5 pana la 15%a salarilui si sau indemnizatia de conducere pe o durata de la 1 la 3

luni

-retrogradarea in gradul profesional sau treapta profesionala in cadru aceleasi functii pe o durata

de la 1 la 3 luni

-revocarea din functie de conducere ocupata

-mutarea disciplinara la o alta instanta au parchet din circumscriptia teritoriala al aceiasi curte de

apel, parchet pe o duara de la 1 la 3 luni

-excluderea din profesie

cerctarea prealabiala este obligatorie si va fi dispusa de coconducatorii instantelor judecatoresti

sau al parchetelor de pe langa acestora

excluderea din profesie se va face intotdeauna prin decizia conducatotului parchetului. sub

sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se uptind in mod oblig urm :

--descrierea faptei care constituiee abatere disciplinara

-precizarea prevederilor din actele normative care au fost incalcate de cel sanctionat

-motivele pt care au fost inlaturate apararile formulate de cel sanctionat

-temeiul in drept in baza caraia se aplica sanctiunea disciplinata' etc

acesta decizie poate fi contestata in termen de 30 de zile de la comunicare la tribunalul in a carei

circumscriptie teritoriala isi are domiciliul contestatorul

contestatia nu suspenda executarea, insa la cerea contestatorului tribunalul poate dispune

suspendarea executarii.

pe langa instantele judecatoresti functioneaza potriv legii urm structuti:

-serviciilede reintegrare sociala si supravechere

-oficiile registrului comertului

-alte structuti infintatae prin legi speciale.

paza instantelor si parchetelor se asigura de catre jandarmeria rom prin structurile sale de

specialitatea. nr personalului jandarmeriei rom necesar se stabileste prin hot al guv la propunerea

min justitiei si min afacerilor interne precum si al iccj.

instantele si parchetele militare dispun de politia militara pusa in serviciu lor min apararii

nationale in mod gratuit. necesarul de personal al politiei militare va fi stabilit ptin hot de guv la

propunerea min justitiei si min apararii nationale.

personalul respectiv este subordonat prresedintiilor sau prim-procuror al acestuia.

instantele militare

14