Anul XIX Caransebeş , 14 N o v e m b r e o. v . , 1 9 0 4 Nr. 46

O r g a n a l E p a r h i e i gr. or. r om. a C a r a n s e b e ş u l u i A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ungaria pe an 10 coroane

» P 8 Vi an 5 , „ România şi străinătate pe an 14 franci > „ • > pe % an 7 ,

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r Pentru publicaţiuni oficioase, concurse edicte

etc. publicate de 3 ori, dacă conţin până la 150 de cuvinte 6 cor , până la 200 de cuvinte 8 cor.

de aci în sus 10 coroane

Corespondinţele se adresează redacţiunei „ F O A I A PIECESANĂ"

iară banii de prenumeraţiune şi inserţiunile la A D M I N I S T R A Ţ I U N E A

Librăriei şi Tipografiei diec. în Caransebeş

Memorandul Episcopatului bisericii gr.-or. române din Ungaria şi Ti ansilvania, înaintat d-lui ministru de instrucţie Berzeviczy, în che­

stia reformelor şcolare (Fine)

Şi d e fapt în a c e s t sp ir i t a fost î n c h e e a t p a c t u l d in 1 8 6 7 / 8 , care a fost c h e m a t nu n u m a i să regu­l eze raportul terii faţă de m o n a r h şi faţă de c e e a l a l t a par te a m o n a r h i e i , c e e a - c e s'a s ă v â r ş i t prin art. d e l ege XII din 1867, ci a a v u t chemarea , ' ca p e t e m e i u l mar i lor principi i de l ibertate , e g a l i t a t e ş i f răţ ie tate s ă r e s o a l v e ş i c e s t i u n e a c o n f e s i u n i l o r şi na ţ iona l i tă ţ i lor din ţearâ. E x p r e s i u n e a p o z i t i v ă a ' a c e s t e i rezolvări s u n t art. de lege IX şi XLIV din 1 8 6 8 d e s p r e con­f e s i u n e a gr.-orientală, r e s p e c t i v e d e s p r e e g a l a îndrep­tăţ ire a naţ iona l i tă ţ i lor , d e s p r e cari legi t o c m a i în z i l e l e a c e s t e a prez identu l de a c u m al cons i l iu lu i de min i ş tr i a z i s , că a c e l e a cupr ind în s i n e p r o m i s i u n i l e sărbătoreş t i a le na ţ iun i i m a g i a r e .

E s t e ş t iu t , c ă l egea d e s p r e e g a l a îndreptăţ ire a n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r e s t e opera proprie a în ţe l ep tu lu i patriei , îl p u t e m n u m i al tre i lea î n t e m e i e t o r al patriei , opera lui F r a n c i s c Deâk, care nu a pr imi t nici pro iec tu l î n a i n t a t din partea, guvernu lu i , n ic i cel p r o p u s de de­puta ţ i i na ţ iona l i ş t i . F r a n c i s c Deâk a crea t art. de l ege XLIV din 1868 , dec i ei va fi cel mai c h e m a t c o m e n ­tator al a c e s t e i legi. Spiritul lui îl c h e m ă m întru ajutor şi c i t ă m c u v i n t e l e ros t i te de d î n s u ! în d i e t a din 1871 : „Fie-care n a ţ i o n a l i t a t e , chiar s ă n u fie naţ io­n a l i t a t e po l i t i că , are dreptul a p r e t i n d e s ă i-se ofere p u t i n ţ a p e n t r u c r e ş t e r e a şi c u l t i v a r e a copi i lor săi . Trei s u t e g i m n a z i i să fie în ţeară . s ă fie a tâ tea , în c â t t o t la 6 mi l e do p ă m â n t s ă se afle c â t e unul . d a c ă vre -un g i m n a z i u nu face i n s t r u c ţ i u n e a în a c e a l imbă, ori ce l puţ in nu o face m a i a l e s în a c e a l imbă, care e s t e l i m b a poporului din a c e l ţ inut , a t u n c i fără î n d o i a l ă p r o s p e r a r e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i v a fi a n e v o i o a s ă . — S ă n e a d u c e m n u m a i a m i n t e , c â t e greutăţ i a m î n t i m p i n a t noi în t inere ţe l e n o a s t r e prin a c e e a , că a trebui t s ă î n t v ă t ă m înt'o l i m b ă s t r ă i n ă şi s ă pr iv im c â t de m u l t le e s t e u ş o r a t s tudiu l t ineri lor noştr i pr in a c e e a , c ă î n v a ţ ă î n l i m b a u n g u r e a s c ă . — Tot ast fe l s t ă lucrul şi cu privire la l i m b a tuturor ce lor la l t e na ţ iona l i tă ţ i . — D a c ă a m voi s ă s i l i m p e ce i d e a l tă n a ţ i o n a l i t a t e , c a copii i lor, cari u n g u r e ş t e nu ş t iu de fel ori n u m a i puţ in , căc i doară în ş c o a l e l e popora le au î n v ă ţ a t m a i

a l e s în l i m b a lor na ţ iona lă , în t o a t e şi p r e t u t i n d e n i s ă fie inş truaţ i în u n g u r e ş t e , a t u n c i în g i m n a z i i l e c e l e a progresarea t ineri lor ar fi impos ib i lă , părinţ i i în z a d a r şi-ar che l tu i banii , copi i in zadar şi-ar p e t r e c e t impul . — P e s t e tot, d a c ă v o i m s ă c â ş t i g ă m n a ţ i o n a l i t ă ţ i l e p e n t r u noi, apoi a s t a n u s e p o a t e face m a g i a r i z â n d u - l e cu ori-ce preţ, c i a ş a d a c ă le v o m face s ă i u b e a s c ă s t a r e a lucruri lor din Ungarg ia . — Căci pentru m i n e d o u ă lucruri s u n t l ămur i t e : a voi s ă i e s t i r p ă m ar fi o barbarie s t r igă toare la ceriu, chiar şi a t u n c i c â n d nu ar fi a t â t de număroş i , d in care c a u z ă a-i n i m i c i e s t e impos ib i l . A ni-i face duşmarî i , nu z a c e în in t ere su l nos tru" .

Astfe l a t â l c u i t în ţe l eptu l patriei , F r a n c i s c Deâk , l egea d e s p r e e g a l a îndreptăţ i re a na ţ iona l i tă ţ i l or şi a t u n c i în treg p a r l a m e n t u l 1-a ap laudat . Că F r a n c i s c Deâk c u m a î n ţ e l e s ega la îndreptă ţ i re a n a ţ i o n a l ţ ă ţ i l o r în Ungaria , d e s p r e a c e a s t a ne dă o c l a s i c ă d o v a d ă vorbirea s a ţ i n u t ă în 14 N o v e m b r e 1868 în c a s a de­putaţ i lor , c â n d în l egătură cu ajutorul de s t a t preli­m i n a t pentru teatrul n a ţ i o n a l m a g i a r a v e n i t în d is -c u ţ i u n e în t rebarea : d a c ă s ă s e d e e ori ba. astfe l d e ajutor şi teatrului n a ţ i o n a l s â r b e s c . A t u n c i F r a n c i s c Deâk a z i s : „Eu nici în c e s t i u n e a na ţ iona l i tă ţ i l or n u v o e s c a u r m a alt pr inc ip , de c ă t pe a c e l a al dreptăţ i i dar' n ic i d e c u m nu p o t să î m p a c cu d r e p t a t e a faptul , c a din dări le obş te ş t i s ta tu l s ă c h e l t u e a s c ă pentru teatru, c a ins t i tu t care c u l t i v ă l i m b a magiară , s ă chel ­t u i a s c ă ast fe l e z e l u z i v n u m a i pentru un s ingur popor de o s i n g u r ă l i m b ă şi n a ţ i o n a l i t a t e . Iu pr iv in ţa a c e a s t a eu s o c o t e s c , c ă ori pentru toţi , ori nici pentru unul . D a c ă a m p u t e a s ă d ă m pentru toţi, a t u n c i da ; d a c ă nu p u t e m , a t u n c i s ă nu d ă m nici pentru l i m b a noas tră . S ă ş t e r g e m s u m a întreagă , căc i nu v o i e s c nic i o ne­dreptate , nici chiar a t u n c i c â n d a m a v e a folos de ea".

Astfe l a î n ţ e l e s F r a n c i s c Deâk e g a l a îndreptăţ i re a naţ ional i tă ţ i lor . Şi noi s u n t e m c o n v i n ş i , c ă F r a n c i s c D e â k b ine a c u n o s c u t şi a ş t i u t s ă a p r e c i e z e cond i ţ iu -ni le de fericire şi întărire a l e patr ie i .

„Cu c â t m ă o c u p mai m ul t şi mai i n t e n s i v cu c e s t i u n e a n a ţ i o n a l ă r o m â n ă " — z i c e Dr. J a n c s o B e n e d e k în opul s ă u „ D a c o r o m â n i s m u l şi po l i t i ca cul­tura lă m a g i a r ă " (A D â k o r o m â n i z m u s e s a m a g y a r kul turpol i t i ca , II, p. 6) — „cu a t â t mai m u l t m i - s e î n t ă r e ş t e c o n v i n g e r e a , c ă nici d e c u m n u e s t e în in­t ere su l na ţ iun i i m a g i a r e a face încercarea , c a s ă lip­s e a s c ă r o m â n i m e a de n a ţ i o n a l i t a t e a sa, ba din contră , e s t e ch iar în in t ere su l nos tru , c a in patr ia a c e a s t a

2 F O A I A D I E C E S A N A

Români i să se s imtă bine deopotr ivă ca Români şi ca ce tă ţen i ungari , ca nu n u m a i , cu puteri le lor pro­prii, ci chiar şi cu ajutorul s ta tului şi naţ iuni i magiare să se în t ă reacâ în naţ ional i ta te , avere şi cul tură, şi că pen t ru aces t ajutor' frăţesc, c e l i s e va oferi, es te în in teresul nostru b inepr iceput a nu cere de la dinşii nici mai mult , nici mai puţ in , de cât pat r io t ism cura t şi s inceră alipire la pat r ia ungară" .

A t rebui t să ne provocăm la martori , la martor i clasici magiari pen t ru a dovedi, că proiectul de lege, care voieşte a împedecâ cul t ivarea în limba lor ma­te rnă a fiilor, poporului românesc , este în conţ ra r ie ta te cu interesele binepricepute ale patriei, a t rebui t s ă ne provocăm la martori , căci a m ajuns în t r is ta si-tua ţ iune , în cât , noi prelaţii unei mari biserici, iui pu tem să a p ă r ă m interesele patr iei noas t re după cea mai b u n ă convingere a sufletului nostru, fără ca pen t ru acea s t a să nu ni-se a runce numa i de câ t în faţă aeuza-nepat r io t i smului din pa r t ea paraziţ i lor pa t imei naţ ionale .

Exelenţa Voastră Domnului Ministru /

Nici-odată poporul nost ru şi biserica noas t ră nu a păcă tu i t in cont ra patriei, fiii ' acestui popor şi acestei biserici cu credin ţă îşi împl inesc dator înţele patr iot ice, darea şi-o plătesc, sângele şi '1 varsă, s u n t iubitori de pace, şi pen t ru toate aces tea .nu c e r în s ch imb al tceva de câ t l ibertatea, să-ş i - c rească ; copiii şi să se potă ruga lui Dumnezeu în l imba lor proprie. Nu luaţi de la noi aces te sfinte drepturi,"'"căci din a s t a nu va răsăr i b inecuvân ta re pen t ru . patrie. Şi ca nici a se r ţ iunea aceas ta a noas t ră să nu fie lipsită de măr tu r i a înţelepciunii , ne provocăm din nou la cuvin­tele baronului Iosif Eotvos. j ,Pu tem face, ca -înipede-câ t td l ibera" 'm7stare , ^ , r i ia^orîal!r tă ţ r idr ' ' -58 '~oot ' r fu*e şi comita te , să a m u ţ e a s c ă acelea vociv cari aîeum p e unu îi umple de frică, — pu tem face. ca concen t rând toa tă educa ţ iunea în manile guvernului , aceea să o folosim ca mijloc pent ru lăţirea hmbei noas t re proprii, dar ' ca naţ ional i tă ţ i le diferite ale ţării să-şî peardâ con­ş t i in ţa individualităţi i lor, ca să nu se însufleţească pent ru na ţ ional i ta tea lor, aceea po aceas tă cale întoc­mai a ş a nu o vom pu tea ajunge, ca alţii cari cu aceleaşi mijloace acelaş lucru l'au încerca t • faţă de na ţ iona l i t a t ea magia ră şi resul ta tul , la care ne p u t e m aş tep ta , va fi numa i acela, că mişcarea aceasta , pe care a m delăturat-o de la suprafa ţa vieţii publice, îşi va exercia cu a t â t mai a d â n c infiuinţa sa şi acea avers iune , ce ezistă acum in cont ra limbii magiare, se va preface în avers iune cont ra unităţ i i patriei . (Op. cit- 1903. p. p, 105)".

For ţa bru ta lă e e lement des t ruc t iv ; pu te re asi-mil i toare es te ' nivmăi l ibertatea, egal i ta tea şi iubirea c reş t inească a deaproapelui Statul e mare , s ta tu l e putern ic , interesele lui s u n t sfinte, el poate dă ş i p o a t e luă, dar ' sl mai pu te rn ic es te adevărul şi duhul vre-: milor. Ori-ce s'ar în tâmpla , Exe len ţa Voastră Domnule Ministru, biserica noas t ră şi poporul nost ru cu cre­d i n ţ ă îşi va împlini dator inţe le sale faţă de patr ie , dar '- l imba sa nu o va părăsi , căci scris este despre dânsu l , c ă . m a i mu l t îşi iubeşte limba, d e ' c â t V i a ţ a ,

Primiţ i , Exe len ţa Voast ră Domnule Ministru, sin­cera espres iune a deosebitei noas t re consideraţ iuni .

• S i b i i u , în 19 Iulie 1904.

î Episcopatul bisericii gr.-or. româue.

N a z a r e n i s m u l l — Istoria şi fiinţa lui —

Je Dr. Vladimir Dimitrievici

. (Traducere)

După toate aceste zice Fröhlich că „adevăratul seu creştinism". întru adever e adevărat creştinism, şi în fine provoacă pe toţi, să se lapede de minciună şi de întunerec, căci ajteum „ziua Domnului îi va surprinde asemenea hoţului noaptea, şi că toţi fugarii vor peri ca Sodoma şi G o m o r a " . 3 3

A. mai adaus la aceste şi-o epistolă : a lui Pliniu celui mai tiner, epistolă, care acesta în calitate de pro­consul a scris-o din Bitinia (Asia mică) lui Traian despre creştinii romani, întrebându-I, că oare, să persecute pe creştini, dacă de altcum sunt nepătaţi şi numai pentru numele lor şi- în care epistola îi spurfe împăratului cum a lăsat pe mulţi să-i chinuie ba Chiar : să- t ucidă,

Fröhlich prin aceasta voieşte s ă ' a r a t e , ca raportul -între credincioşi şi între stat nici az nu s-a' schimbat întru nimica. ,,Şi toate aceste se întâmplă, c a ' s ă se în-plinească declaraţiunea tainică ce a primit-o Reveca despre naşterea gemenilor lui I s ac : „ Doaue semenţii sunt în pântecele teu şi doauö popoare v o r ' e ş i din tine şi un popor va fi mai tare decât celalalt şi-cel mai tare va sluji celui mai mic*. 1. Molsi- 25, 22, 23 ' ; Rom. 9, 1 0 — 1 3 S 9 . • •'"• " - ' " " - > .-

Liücrarea a&as t a s 3 ä 'tipărit-fiu, a p ö a p e ' " 2 ^ 0 de esemplare 4 * şi s'-ă f e s p ă n d î f i ' d ^ % r a r i e i p ^ - ^ # * ^ ^ a * - A i L *

Vestea despre aceasta probabil,' că • a ajuns pâna în Engliturâ, şi anume până la „misiunea continentală" deoarece aceasta deja în 18 Novembre âceluiaş an îi trimite prin representantul ei 15 fonti Sterling (150-fi.)! promiţendu-i, că-i va trimite în tot anul s u m a aceas ta 4 2 .

Fröhlich deci iar devine agent al acestei asocieri baptiste. Nici nu-1 mai dimite din servit până la moarte, adecă până la anul 1842. Altă lucrare a lui Fröhlich e : Secretul fericirii dumnezeeşti şi secretul nedumnezeirii; după esenţa ei şi după contrastul ce esistă între ele, himinate prin cuventul lui Dumnezeu**.

Drept moto cât şi drept tecst a luat el zece stihuri din cartea cătră Romani (7, 8, 13—-18, 24, 25), şi spune îndată, că şi „taina evlaviei" sale e tot a ceea , ' despre care face amintire şi Sf. Ap. Pavei în I. Tim. .3, 15, 16 adecă e : Credinţa vie în Christos. „ însă acest izvor al vieţii e taină mai adâncă decât puţul lui Iacob (loan 4, 11), şi care de aci nu poate sä scoată, acela nici nu poate să se adape cu d a r " . 4 4

La toate aceste ajunge omul cu ajutoriul Sftului Duch : Sf. Duch conduce pe Christos, iar Christos pe Dumnezeu. Darul suferinţelor lui Christos îl gustă numai acela, care s-a renăscut, asupra căruia sa tana n 'are nici o putere.

î n ce priveşte „taina nedumnezeirii" o aflăm deja la începutul erei creştine (II. Cor. 1 1 ; Faptele 20, 28 şi u rm. ; Reveh 2, 2 şi u r m . ; I. Ioan 2 şi 4 ; Sol. 2 ; I. Tim. 4 ; II. Tim. 3). Satana, acel vechiu ispititor,

înşălâtor şi certăreţ se presentâ în chip omenesc, de şi Christos 1-a învins odată.

Aceasta e deci taina păgânătăţii . Ceea-ce Satana a încercat în viaţa a- însăş Apostolilor, a lucrat mai târziu fără de nici o ruşine şi sfială. Reuşita lui e admira­bilă, în împărăţia lui Christos l-au recunoscut stăpân, l-au recunoscut drept Christos, iar pe Christos drept satană. (Mat. 10,: 25)* 6. Pe unii îi botează încă,ca copii, acestea apoi trec la cuminecătură, măcar să nu aibe credinţă si măcar să nu fie convertiţi. Şi pentru-ca să se ascundă în consecvenţa aceasta, trimbiţază în lume, ca şi cum Christos ar fi spălat toate păcatele noastre, fiind el unica judecată a lui Dumnezeu pentru păcatul lui Adam.

. Afară de aceasta toate se învîrtesc pe lângă con­vertirea păgânilor, ca şi cum stăpânul lor, adecă satana ar părăsi terenul, pregătit şi ş-ar îndrepta atenţiunea în altă parte, ca să gândească l u m e a . . . că aici acasă toate sunt după voia lui Dumnezeu şi împărăţia satanei e în India orientala' şi în cea apuseană.

în toate aceste lucruri nu este nici o deosebire între catolici şi între protestanţi. Şi unii şi alţii sunt cufundaţi în păcat, şi aceasta e înaintea lui Dumnezeu lucrul de căpetenie. (Rom. 3, 9, 21). Ce le foloseşte protestanţilor, că bătrânii lor au arătat în scrierile lor vederi de tot clare despre Dumnezeu şi totuş toţi au rămas în păcatul cel vechiu; căci scrierile nu sunt oamenii, iar oemenii nu sunt scrieri 1 6 .

JEşind;ei din, „Vavilonul cel vechiu" ei ţoţuş au dus ou .s ine inimile lor stricate. „Adevărata şi dumne­zeiasca reformaţie a bisericii Iui Christos nu se face încă prin convertirea de sate, de state şi de popoare întregi, căci aceasta contrazice evangheliei, în care Christos a prezis de tot limpede, că. învâţăturei sale vor urma abia câte doi sau trei din familiile singuratice (Mat. 10, 2 1 , 34 şi u r m . ; Luca 12, 49 şi u rm. ; I. Sol. 2, 13 şi urm.)" , deci adevărata biserică a lui Cristos nu poate fi decât aceea, care pe păment numără relativ mai puţini aderenţi. Cum-că reformaţiunea nu a fost reformaţiune adevărată, să dovedeşte şi prin aceea, că pentru ea s-au purtat şi lupte sângeroase, dar a rma luptei creştineşti nu este trupească (II. Cor. 1 0 ; E f e s 2 ) . Iar şi taina nedumnezeirii lor o vom afla mai uşor în însaş firea lor politică-bisericească, în care privinţă ei se asamănă întru toate cu . biserica Romei, care după nume e creştină — după firma ei e bisericească — după forma văzută a servitului divin — după esenţă e putere legală — după fire e d iavolească" 4 7 .

Deci toţi se închină instituţiunei politice-bisericeşti, precum s-au închinat evreii sub Aron viţelului de aur. Numai cât lui Izrail i-a fost făgăduită mântuirea, „dar pentru tine făptură apostată şi vicleană (— înţelege biserica catolică şi cea protestantă) nu esistă altă zi de mântuire, decât judecata şi văpaia, care va mistui pe toţi, cari nu sunt supuşi (Evrei 6 şi 10 ; Epistolele cătră Iudei) 4 3 .

însă aceste confesiuni nu au ţinut a aceasta numai faţă de Christos, ci ele batjocuresc şi pe Sf. Duch, prin

care şi ajungem la Christos, ca la locţiitoriul lui. Lucrarea sa în biserică nu se apreţiază, ba ce este mai mult, îl persecută dacă se arată oamenilor, ca şi un lucru diavolesc.

Iată nici fiii Elveţiei libere, cari s-au luptat atât de otârît în coantra ducilor austriaci, n u sunt credincioşi principiului lor, ci suprimă libertatea, care el o dă sfin­ţilor sei (die Christus seinen Heiligen schenkt). „ însă să sciţi, că noi nu ne supărăm cât de puţin de apăsarea şi de suferinţele noastre esterne, ce trebuie să le suportăm pentru numele lui Chris tos; ba noi mai vîrtos ne bu­curăm de acest semn al lui Cristos, care trăiesce în noi şi că pentru dânsul ne consideră drept oi de junghîere . Prin aceasta voim să zicem, că noi nu voim, nici n u ni-e permis să lăsăm, că pentru suferinţele vremelnice să ni se ia libertate, cu care ne-a mântuit Christos. Lucraţi voi cum siliţi sunteţi să lucraţi, noauă nu ne pare reu de noi, ci de voi, cari sunteţi sclavii strică­ciunii şi de altă parte vă făliţi cu libertatea voastră trupească. Voi credeţi, că" satana, împăratul întunerecului în lumea aceasta nu mai lucrează deeât numai în ţinu­turile păgâne, iar între voi nu mai esis tă! E b i n e ! el lucrează şi acolo, însă lucrarea lui principală e între voi. El nu face decât aceea, de ceea-ce în urma firei sale nu se poate lăsa, precum a făcut aceasta de l a începu t " . 4 9

" Pag. 45. .'. • a* Pag. 50.

• 4 0 £pistoală trimisă.comunei Hauptweil 22 Mai aceluiaş an. i *• :.• fflr .'Esjecările iu'r Fröhl&h^nogErieralf nier nn-atnajuns; Hi lihfcăni.-

Din causfa aceasta nici nu se pot cumpăra nici unde. Eu le-am că­pătat cu multă-trudă dela însuş fiul lui Fröhlich cu multe alte manu­scripte dimpreună.

4 8 Epistolă scrisă unui lohn Gurney în Londra la 4 Dec. 1834. " Das Geheimniss der Gottseligkeit und das Geheimniss der

Gottlosigkeit; nach ihrem Wesen und in ihrem Gegensatze zu einan­der beleuchtet aus dem Worte Gottes. St. Gallen 1838. Gedruckt in der I. Fr, Wartmann'schen Offizin Pag. 70.

4 4 Pag. 7. Pag. 11.

4 6 Pag. 17. 4 5 Pag. 20—21. 4 8 Pag. 27. 4 9 Pag. 34.

(Va urma)

Proectul de lege referitor la modificarea articolului de lege XXXVIII din 1868 şi a articolului de lege XXVIII din 1816.

(Fine)

§. 84. Se împute rn iceş te ministrul de cul te şi ins t rucţ iune , că pedagogia pent ru învăţător i ori învăţă­toare sus ţ inu tă de vre-o confesiune, societate ori comună , a cărei funcţionare e necesară în interesul instrucţ iei pu­blice şi umple un gol, s ă o p r o v a d ă cu ajutor de s t a t la cererea autori tăţ i i , care o susţ ine, respect ive să o iee sub îngrijirea sa, pe lângă următoare le condi ţ iuni esenţ ia le şi în modul u r m ă t o r :

a) în o astfel de pedagogie provâzută cu ajutor de s t a t es te a se Introduce planul de î n v ă ţ ă m â n t din pedagogiile de s t a t ;

b) toa te fundaţiunile, capitalele, edificiile, posesi-s iunea mobila şi imobilă de ori-ca na tu ră a pedago­giei r ă m â n e şi pent ru mai depar te propr ie ta te a in­st i tutului şi venitele au să fie în t rebuin ţa te în scopu­rile inst i tutului .

c) în postul d e profesor do ta t cu ajutor de s t a t în ori-ce fel de rapor tur i poate fi apl ica t n u m a i un profesor, care posede cvalificâţiunea stabil i tă în punctul a) şi b) din §. 70 al legii p rezente ;

d) profesorii cari îşi p r imesc do ta ţ iunea din iz­voarele de sub b) ori din al te venite des t ina te din p a r t e a autor i tă ţ i i respect ivului inst i tut , vor. §• aleşi în viitor din pa r t ea autori tăţ i i ins t i tutului . Salariile pro­fesorilor le s tabi leş te aceeaş au tor i ta te , numa i câ t trc-bue să fie precizat min imul de sa lar în contractul ce îl va lega cu minis t rul de culte şi is trucţ ie cu privire la subvenţ ionare . P e profesorii plătiţi din par tea sta­tului, ori din ajutorul de stat , îi n u m e ş t e ministrul de cul te şi i s t rucţ iune.

e) dacă s ta tu l contr ibue cu mai puţin de jumă­ta te , or cel mul t cu j umă ta t e la acoperi rea t rebuinţe­lor anuule , prin lege stabilite, a l e ist i tutului , în cazul aces ta întregul d rep t de adminis i rare şi d ispunere a sup ra inst i tutului , a m ă s u r a t puncte lor a), b) şi c), r ă m â n e şi mai depar te al autor i tă ţ i i inst i tutului şi minis t rul de cul te şi ins t ruc ţ iune exerciază numai dreptu l d e supraveghiere a supra ins t i tu tu lui subven­ţ i o n a t ; dacă î n să s ta tu l contr ibue cu mai mul t de c â t j u m ă r a t e la susţ inerea inst i tutului , în cazul aces ta întregul ins t i tu t vine p u s la dispoziţia minis t rului de cul te şi instrucţ ie . Insă pe s e a m a autori tăţ i i respecti­vului ins t i tu t r ă m â n e g a r a n t a t dreptu l de propr ie ta te a s u p r a averi din puctul b) de mai sus şi dreptul de d ispunere a supra venitelor acestei averi în scopurile inst i tutului , cum şi dreptul din puc tu l d) de a alege profesorii.

Cu ocaziunea ori-cărei astfel de subvenţ ionăr i es te a se lega în t re minis t ru de culte şi ins t rucţ ie şi între pa r t ea subven ţ iona tă un con t rac t speţ ia! în scopul acesta , în r a r e con t rac t au să fie s tabi lete în mod de ta i la t modali tăţ i le şi condiţ iuni le subvenţ ionăr i i , drep­turi le as igura te pe s a m a ambelor părţ i şi îndatorir i le a ccep t a t e din ambele părţ i .

§. 85. Asupra tu turor pedagogiilor p e n t r u învă­ţă to r i şi învă ţă toa re supremul drep t de supraveghiare îl exerciază minis t rul de cul te şi ins t ruc ţ iune p r in inspectorul reg. de scoale. Inspectorul regesc de scoale cerce tează inst i tutele aces tea şi cons t a t ând manc i tă ţ i face rapor t despre aceas ta minis t ru lui de cul te şi in­s t rucţ ie , care provoacă pe sus ţ inător i i ins t i tu tului să le delăture. Sun t manci tă ţ i le cons ta t a t e a t â t de mari , în câ t pot pericl i ta ac t iv i ta tea cu succes a inst i tutului , i a ră sus ţ ină toru l ins t i tutului nu le de lă tură în curs de doi ani , nici la repeţ i ta provocare, — minis t ru l poa te d i spune închiderea ins tutului .

In caşul însă, că minis t rului îi vin la cunoş t in ţă defecte morale ori t enden te cont ra re s ta tu lui la vre-o pedagogie pen t ru învăţător i ori învăţă toare , şi o îndrep­ta re radicală a relelor nu se face din pa r t ea respec­tivei autor i tă ţ i super ioare confesionale, ministrul va face cerce ta re pr in organele sale odinare, delegate în m o d speţial , şi dacă pe baza cercetări i se pot stabil i astfel de fapte, cari cu privire la directorul sau profesorii de la ins t i tu te le de s t a t ori comuna le a u de u r m a r e amovarea din post, minis t rul de cul te şi ins t ruc ţ i e a re dreptul şi da to r in ţa să p re t indă de-l ă tu ra rea indivizilor periculoşi. Dacă în cursul cerce­tării se cons ta tă , că es is ta cazul unei c r ime, ori delict, afacerea se t r a n s p u n e procurorului reg. de s tat , pent ru-câ

să in t roducă procedura penală pe calea legii. Dacă sus ţ ină toru l nu de lă tură imedial t astfel de rele con­s ta ta te , minis t rul poate să ordoneze numa i .de câ t închidere t empora lă ori pen t ru to tdeuna a ins t i tu tu lu i .

Averea unui inst i tut , a cărui închidere t empora lă a fost decreta tă , r ă m â n e sub admin i s t r a rea respectivei autor i tă ţ i sup reme confesionale şi venitele vin capi­ta l izate p â n ă a tunci , p â n ă când ministrul , cons t a t ând de lă turarea relelor, permite , ca ins t i tu tul să fie de nou deschis. Asupra averii şi a sup ra fundaţiunilor unui ins t i tu t a cărui închidere pent ru to tdeuna a fost or­donată , dispune, în t rucâ t fundatorii ori u rmaş i aces tora n ' au dispus pen t ru cazul încetării funcţionării institu­tului, aceeaş au tor i ta te s u p r e m ă confesională, însă i a răş în scopuri de ins t rucţ ie pen t ru confesiunea sa (§. 10 din art . de lege XXVI anii 1790/91) r ă m â n â n d rezervat pe s e a m a M. Sale dreptul de s u p r e m ă in-spec ţ iune .

§. 86. Diploma de cualificaţie, câş t iga tă pe baza legii acesteea, după espi rarea te rminuln i fixat în §-ul 83, cu privire Ja art. de lege I. din 1883 referitor la cvalificaţia funcţionarilor publici e egală cu a tes ta tu l de ma tu r i t a t e de la vre-o şcoală medie.

C a p i t l u l V Inspecţia şcolară de stat

§. 87. La un a n după îu t ra rea in viaţă a legii aces teea numa i acela poate fi numi t inspector reg. pentru şcoalele poporale, care având cvalificaţia din §-ul 3 al art . de lege XXVIII anul 1876, respect ive d in §-ul 3 al ar t . de lege I an.ul 1883, a t â t teoretică, câ t şi pract ică, a făcut cu succes e x a m e n u l speţiâl pen t ru inspectorii de scoale. Organizarea aces tor e x a m e n e : speţ iale p s tabi leşte minis t rul , de, culte ,ş i ins t rucţ ie ; 3 pe calea ordinaţ iunilor .

§. 88. Pe baza §-ului 3 din art. de lege XXVIII a n u l 1876, ministrul de cul te şi ins t rucţ ie e autorizat , ca în cercurile de şcoala, în cari află că e necesar în interesul educării poporale, pe lângă inspectorii de scoale să mai numească , după t rebuin ţe şi în n u m ă r corespunzător , supraveghetor i şcolari, şi a n u m e din şirul directorilor dela şuoalele poporale, even tua l medii din respect ivul cerc, ori d in t re profesori, învăţător i sau alţi oameni de speţ ia l i ta te , în t ru câ t aceştia, pe lângă oficiul lor ordinar mai pot face şi pe suprave­ghetorii de scoale. Misiunea aceas t a minis t rul poa te să li-o de t ragâ ori şi când. Supraveghetor i i de scoale pr imesc cu ocaziunea vizitării faptice făcută şcoalelor diurnele s t a t u t a r e şi spese de călătorie.

§. 89. Supraveghietori i de scoale a t a şa ţ i pe lângă inspectorii regeşti de scoale exercează în toa te insti­tute le poporale de ins t rucţ ie ale comunelor da te în în supraveghiarea lor inspecţ ia de stat , şi însă rc inarea aceas t a o efectúese după ins t rucţ iuni le da te pen t ru inspectorii regeşti de scoale cu privire la execu ta rea legii despre şcoalele poporale. Vizitarea şcoalelor o fac după inviaţ iunile pr imite dela inspectorul regesc de scoale, şi rapoar te le le adresează inspectorului reg. de scoale.

§. 90. Inspectorul reg. de scoale are dreptul să aplice pedepse ordinare, în bani, p â n ă la s u m a de 10 coroane, în con t ra învăţă tor i lor de s t a t şi comunali , în con t ra învăţă toare lor ş i a supravegbetoare lor azilelor de copii, în caz de negl igenţâ mai mică, ori de neîn­s e m n a t ă ne supune re oficioasă, a scu l t ând întâiu pe re­spect ivul . Banii cad în favorul ins t i tu tu lu i regnicolar de peiiziune învă ţâ torească . 0 nouă negl igenţâ ori ne­supune re vine cvalificată drep t delict disciplinar. în-

vătătorul , învă ţă toa rea şi supraveghetoarea dela azilul de copii poate apelă în cont ra croirii pedepsei ordinare la comis iunea adminis t ra t ivă (în Budapes ta la magi­s t ra tu l orăşenesc) , care decide în mod final.

C a p i t l u l V I Dispoziţiuni diverze.

§. 91 . Cel-ce fără să aibă vre-un drep t legal în t ră în localul şcoalei publice pe vremea instrucţiei , fără învoirea învăţă torulu i , ori a persoanei care d ispune a sup ra localităţii şcolare, şi con turbă ins t ruc ţ ia prin faptul că la provocarea învăţătorului nu se depăr tează imediat, ori din ad ins face con turbare pe a l tă cale, cum si cel-ce în o locali tate a şcoalei foloseşte în faţa elevilor espresiuni imorale, şi manifestă pur t a re ce v a t ă m ă s imţul moral al şcolarilor, ori au to r i t a t ea şcoalei, în câ t nu poate fi vorba de o faptă mai gravă punibilâ este a se pedepsi pen t ru t ransgres iune , cu a m e n d ă în bani p â n ă la 50 coroane. învă ţă to ru l a re să îna in teze acuza prin au to i ta tea locală şcolară (scaunul şcolar, curatorul) .

§. 92. Tot ce se d ispune în legea aceas ta cu privire la directori, profesori, învăţător i , elevi, se refere la sexul mascul in ca şi la cel femenin.

§. 93. Pr imul capit lu (§§-ii 1—7) din art. de lege 38 al anului 1868 despre ins t ruc ţ ia publică poporală, mai depar te punc tu l 3 al § - l u i ' l l , §§-i 34, 48, 49, 50, punc tu l 2 al §-lui 52, §§-ii 53, 54, 55, 58, 84—102. 104. 107—115, 133, 142, 143, 1 4 4 ; apoi art. de lege XVIII din 1879 despre ins t ruarea limbei magiare, în în t reaga sa e s t e n z i u n e ; dispoziţ iunile cont ra re legii aces teea din punc tu l 3 al §-lui 5 din art. de lege XXVIII anu l 1876 despre autor i tă ţ i le şcoalelor popora le ; apoi punc tu l 8 din" acelaş paragraf, apoi ' alineă"7 din punc tu l 1. al §-ului 13, cu privire la admoniere , şi întregul ar t . de lege XXVI din anul 1893 referitor la regularea salarii­lor învăţători jor comunal i şi confesionali, — se scot din vigoare. în locul alineei pr ime din §-ul 12 al art. de lege XXXVII anu l 1875 în t ră în vigoare u rmă toa rea dispoziţie : învă ţă toru l , care pent ru vre-o faptă punibilă a fost judecat la perderea oficiului ori a fost a m o v a t pe cale disciplinară, cum şi acela care penz iona t fiind, pe cale discipl inară a fost judecat la perderea penz iune i : perde ori-ce drept la penzie ori escontentare .

§ 94. Cu ezecutarea legii aceste ia se încredin ţează minis t ru l de culte şi instrucţ ie , cum şi cel de finanţe.

Lecţiuni din Religiune 18. P a r a b o l a d e s p r e o m u l c e l a v u t

Lc. 12, 13—21. (Evangelia 9. a lui Luca în Dumineca 26 d. Rosalii)

Ţ i n t a 1 : Astăzi vom v e d e a : cum a venit un om la Isus şi i-a cerut ajutorul la împărţirea unui pământ.

I. Când poa te fi vorba despre împăţ i rea pămân­tu lu i ? Când moare ta tă l familiei, ear copiii voesc să împa r t ă p ă m â n t u l : Care ştie un exemplu despre vr'o împăr ţ i re făcută între fraţi sau n e a m u r i ? . . . (Avram şi Lo t ! ) Cum s'a purces acolo ? . . . Ce s i m ţ e m â n t se poa te ivi în in ima omului, când t rebue să împar t ă ceva cu a l tu l? (Lăcomie). Ce se pot î n t âmpla deci la împăr ţ i rea unui p ă m â n t ? Certe. Anume, când se î n t âmplă ce r t e ? Când copiii (moştenitori i) nu se pot

înţelege (d. e. unul a pr imit ceva mai mu l t sau ma i bun). Cum se înd reap tă a tunc i lucru l? Moştenitorii merg Ia un om (judecător) s ă le facă d rep ta t e . Cum se purcede în zilele noas t re la împăr ţ i re de pă­m â n t ? (Testament , d rep t de moştenire) . Unde se duc deci as tăz i oamenii , când e vorba de descurca t vr 'o moş ten i r e? (La notarul public, judecători i) . Cine avea dreptul pe t impul lui Isus să decidă în proţese de. moş ten i re? (Judecător ia romană) . De ce- nu s'a dus ;

omul, despre care vom vorbi, Ia judecător ia romană , sâ-i facă d rep ta te ? (Ura con t ra Romanilor) . De ce vine el tocmai la I s u s ? Va fi auzit, că I sus j udecă drept, ş i . . . Oare îi va fi a juta t I sus omului aces tu ia ? . . .

I I . Şi a zis lui Isus oarecare din popor: „în-vâţâtorule, zi fratelui meu să împartă cu mine moş­tenirea!" Ear el a zis lui: „Omule, cine m'a pus pe mine judecător sau împărţitor peste voi?" Şi a zis cătrâ ei: „Vedeţi şi vă-feriţi de toată lăcomia, că nu întru a prisosi cuiva din avuţiile sale este viaţa lui".

Reproducere. Aprofundare materială: „Unul" (sigur n u e

par t izan al lui Isus) din mu l ţ ime în t rerupe vorba lui Isus cău tând să în t rebuin ţeze au tor i ta tea lui în fa­vorul său. — După V. Moise 21, 15—17 fiecare în t â inăscu t avea dreptul la 2 / s din avere, ear al doilea fiu la */«• Pen t ru judecători i le r o m a n e aces t drept de moş ten i re nu avea nici o valoare ; de aceea vine omul aces ta la Isus, la sărbător i tu l r a b b i . . . .

Aprofundare religioasă-etică: Ce a ceru t omul dela I s u s ? Cum a zis el că t ră I s u s ? Ce p u t e m vedea din aces te vorbe ? Ce va fi făcut fratele acelui om ? ( împăr ţ i re nedreaptă , ceartă) . Din ce cauză se vor fi cer ta t fraţi i? Unul d int re fraţi va fi voit să aibe to t acea par te ce a luat-o celalalt. Şi al t caz se poa te — ? Fratele cel mare nu va fi vrut să împa r t ă cu cel mic Dar dacă va fi fost o par te de p ă m â n t foarte b u n ă ? Frate le cel mai mare va fi voit să şi-o ţ ină. Dar fra­tele cel t inâr ce va fi gândi t ? Că şi el are drept, să pre t indă aceeaş par te . Deci ce avea el drept să facă ? Să mea rgă la judecătorie. De ce nu se duce omul cu pâ ra la judecător ia r o m a n ă ? — De ce merge el toc­mai la Isus ? — Vă place voauă de procedura (pur­tarea) fraţilor? — De care zicere nu-şi aduc ei amin t e („Fericiţi sun t făcătorii de pace . , .") Cum ar fi lucrat fraţii bunii ? Fiecare ar fi lucrat pen t ru binele ce­luilalt' Care a fost cauza, că cei doi fraţi n 'au lucra t astfel ? Iubirea prea mare faţă de bunuri le pămân teş t i , lăcomia, pen t rucă fratele cel dintăi a re ţ inut pa r t ea celuilalt, ear al doilea n'a voit să cedeze. Şi ce a a ş t ep t a t dela Isus omul care 1-a ag ră i t ? — Cărui sim­ţ e m â n t al omului să satisfacă Isus ? Lăcomiei.

Ce r e spuns a da t I sus omului aceluia ? — Ce voeşte să zică Isus p r i n . a c e s t e vorbe? Eu nu a m veni t să judec afaceri referitoare la împărţ i r i de m o ş t e n i r i ; 1

1 kmbrosie : Cel ce a venit pe pământ pentru bunuri cereşti, nu bagă în seamă pe cele pământeşti şi refuză a fi judecător asupra averii acela care avea să judece vii şi morfii şi să hotărască -veci-nica resplătire.

aceasta se - ţ ine de judecătoriile lumeşti, şi eu îiu sunt un astfel de judecător, deci nu am drept şâ judec în acest proţes ; eu ^.m venit să învăţ pe oameni. Dar poate .eă omul acela nici n'a cerut o sentinţa hotărîtă delà Isus, ci turnai să admonieze prietenos pe fratele aceluia. De ce nu-i împlineşte Isus aceasta dorinţă ? Ce vede el din cererea omului? Că el (ca şi fratele aceluia, preţueşte mai mult averile pământeşti, decât pacea şi iubirea frăţească. De ce nu împlineşte deci Isus cererea omului?

Ce mai zice apoi Isus? „Căutaţi şi vă feriţi de toată l ă c o m i a . . , " Fost-a la loc să vorbească Isus despre lăcomie? Pentrucâ ce-i îndeamnă pe cei doi fraţi să se certe ? Ce-1 îndeamnă pe omul din istorioară să meargă la Isus ? (Lăcomia), Ce urmări aro lăcomia în familie? Delăturarea iubirii frăţeşti. Aceasta însă e numai o cauză, care s ă ••.•ne reţină delà lăcomie. Isus mai face pomenire şl de o altă cauză. Ce zice el a n u m e ? Că nimenea nu trăeşte (viaţa 3 cuiva nu este) în prisosinţa averilor sale . s Ce vor să însemne aceste vorbe, arată Isus prin o istorioară (parabolă), ce o povesteşte ascultătorilor săi.

Ţ i n t a 2. : Să vă poyestese acum parabola despre bogatul nebun (fără credinţă în Dumnezeu), pe care a povestit-o şi Isus ascultătorilor săi. • " ;

I . Când. zicem,, că un om este bogat? Când are averi, case, pământuri multe undo samănă bucate, turme de oi, boi, cai, etc. Cum se numeşte omul, care nu are toate aceste lucruri ? Sărac. Ce datorinţi are omul bogâ't faţă de săTaciT-Sâ-Me*ăeb' câte o bucată de pâne, îmbrăcăminte, ş. a. Cui li place de omul bogat, dacă el face astfel? Lui Dumnezeu. Ce trebue să mai facă omul, ca să fie plăcut lui Dum­nezeu? Să-şi cinstească părinţii şi să-i iubească, să meargă la biserică şi să se roage lui Dumnezeu e t d

Din ce va fi constat avuţia omului despre care vom vorbi ? Case frumoase, bani, pământuri, turme de oi, c ă m i l e . . .

Cum se va gândi omul acesta despre avuţia s a ? Cum o va folosi ?','.. Să vedem !

I I . Şi a zis pildă* cătrâ dânşii: Unui bogat i-a rodit ţarina. Şi cugeta întru sine zicând : „ Ce voiu face că n'am unde aduna rodurile mele ?" Şi a zis : „Aceasta vom face: Sparge-voiu jitniţele mele şi mai mari le

8 înţelelesut : Viaţa omului nu este condiţionată de prisosinţa averilor, nimenea având averi îşi poate înmulţi z i l e l e .

8 Această parte se poate lua şi ca o (unitate metodică sepa­rată, încopciind la acest loc

Treapta I I I : Poate trăi omul şi din aite bunuri ? (Cereşti). Ce fel de bunuri cereşti ? (Exemple din cartea de cetire ; Avram şi Lot, etc.) Care bunuri cereşti le-am învăţat noi, pe cari Dumnezeu le preţueşte mai mult decât pe cele pământeşti ? Pacea, iubirea fră­ţească, mila, inima curată şi înţeleaptă, rugăciunea . . . Spune acestea într'o zicere 1 Să nu lucrăm pentru bunuri pământeşti, ci pentru bu­nuri cereşti. -

I V . „Nu numai cu pâne trăeşte omul ci cu toi cuvântul care iese prin gura lui Dumnezeu" (Mt. 4,4.) Sau: „Nu vă adunaţi co­mori pe pământ., ." (Mt 6, 19 sq.)

W Ce să fie făcut omul din istorioară . . . ? „Eată acum ce e bun sauce e frumos..

4 în parabola aceasta arată Isus, cum omul negrijind de cele ale sufletului, ci numai dé cele trupeşti, se face nevrednic de împă­r ă ţ i a mesianică.

voiu zid\, şi voiu strânge acolo toate rodurile mele şi bunătăţile mele, şi voiu zice: Suflete* ai multe bmm-taţi strânse spre mulţi ani; odihneşte-te, mancă, bea, veseleşte-te." Ear Dumnezeu i-a zis lui: „Nebune,5 în-Waceastă noapte1 sufletul tău vor sâ-l ceară8 dela tine; dar cele ce ai gătit ale cui vor fi ?"•»

Aşa este cel. ce strânge lui-şi comoară, ear nu Ut Dumnezeu se îmbogăţeşte":..10

Reproducerea. (Va urma)

V a r i e t ă ţ i H i r o t e s i r e . Cu ocaziuneă sfinţirii bisericii din

Şimand, P. S. S. Domnul Episcop al Aradului Ioan I. Papp a hirotesit întru protosincel pe P. C. S. Roman Ciorogariu, directorul seminariai de acolo.

D a r e d e s e a m ă . Tot pentru zidinda capelă ia locul de perigrinaj numit „Peatra scrisă" am mai colectat dela următorii: IX în Caransebeş: „Comuni-tateu de avere" 150 coroane, Constantin Burdia preşed. Comunităţii de avere, Stella Dr. Vladone, „Erste Karan-sebeser Sparcassä" câte 20 coroane, .„Beamten*Verein":;, 15 cor., Pogâny Kâroly comite-suprem. 10 cor., Anton Sequons, Ion Şuşoi din Var, Patriciu.Drăgălina direct, . Ioan Jurca preot Dragomireşti, Bujor şiFlorica,, LendyaF Sândor secretar la „Elsö .ML b. L" câte 5 coroane,. Iosif Stich" cu "fiul, Büdeu proţopretofe în peuzie :câ.tş n

4 cor., N. M., N. N., Fuszfâs Fridrike, Emmer cate 3 cor., Petru Lopa, Müller Fülöp, Sattinger Jözsef, N. N. din Dalboşeţ, Zaharie Miulescu Pervova, Ioan Madincea, Petru Borţun, Elisaveta Pârvu, Ioan Şuşoi,, Nicolae Stau, Alex. Tripp.on Triton Dobrin, Dr. G. Dragomir, Hoffmann, N. N., M. Barzu, Jumanca, A. Staucovits, Bâca, Familia Lichtneckert câte 2 cor. ; ^ Valeriu Nicolaeviciu preot Valeaboul, Teodor Muntean, ;

preot Dalineşti, Nicolae Cojocariu preot Rueni, Const. Chevereşan preot Tapia, N. Popovici preot Crivina, Romulus Jurchescu preot Peştere, Calţun preot Har-madia, Hadnagia preot Zorlenţul Mare, D Popovici preot Tincova, Nichifor Lazar preot Zlagna, Aurel . Magnet preot Sacoşul-ung, N. N., Iosif Borlovan, Bastius, Emanuil Pirtea preot Ogradena, Ioan Cenda Bănia, Vasilie Popovici preot Pataş, Iuliu Muşta preot

* Sufletul este partea inferioară a spiritului. Omul este din corp şi suflet. Rabinii învăţau, că omul este din corp şi suflet Sufletul este în 2 împărţit: în spirit şi suflet, Spiritul e partea per­fectă, îndeamnă la Dumnezeu şi la cele bune, sufletul la cele trupeşti.

* „Nebune" arată dispreţul ; una din cele mai grele espresiuni. ' în această noapte =: acum îndată ; cel bogat noaptea făcea

planurile sale. * Dumnezeu şi îngerii. 9 Oricât de sigur separe omul. Mântuitorul arată, că siguritatea.

este numai părută. Bogatul cugetă cum va gusta din cele agonisite, ear acum trebue să părăsescă lumea gol, chiar nu va avea timp să dispună asupra averii prin testament. Alţii vor avea folos I

1 0 Aceasta este esplicarea parabolei: cum ş'a întâmplt cu omul din parabolă, aşa şi cu cel ce adună comori din lăcomie eară în cuvântul lui Dumnezeu nu se îmbogăţeşte. Adevărata avere e numai ce are valoare la Dumnezeu, virtutda manifestată în faptele iubirii.

Glâmboca, Fronhoffer no tar Ohababistra , Iosif .Popovici Globucraiova, George Draghicescu Bogâltin, Ion Gro­zăvesc» preot Gornereva, Stuiber not. Weidentha l , Gavrilă Zavoian not., Olteanu înv. Poiana, Ion Popovici preot Cireşa, I. Velovan preot Ohabistra, I. Chendi preot P e t n i c Mihail Costescu preot Eşelniţa, Pave l Suru, Vasilie Corneanu preot Ruginos, Diaconovici )

Nicolae Sporia. El isaveta Moşiu, Sekerteu, Ignaţ ie Fusz tas , S c h w a b Carol, Scevola, Maria Sporia, Maria Pauţ i , Etta Biju, Lazici, Pavlovi ts Dusan, Arsoka. George Biertea, î w e r a s s e r , Eui'rozina Zavoian, Ion Mioc, Ioan Harambaşa , Gedeon Seracin. Valeriu Ionesco înv. Ciuta, Nicolae Ciric Iaz, Mitru Sporea, Nicolae Novacoviciu preot în Gerboveţi câ te 1 c o r o a n ă ; E. Lăpăduş preot Ca varan 83 fi Ieri ; Sirnion Simu, Mihai câ te 60 fii!,; Em. F . Brachtl , Nicolae Olariu, Timotei Borchescu preot câ te 50 taleri ; Vidu Velcota, Ilie Călţun, Pe t ru Banda, Ion Muntean, Ion Iacobici, Toma Jurca , Pavel Balaci, Mihai Seracin, Ion Ju la preot, Sdtom Negrei, Bohni t sek Iosef, Vichentie Dorea, David Ţaţu, George N e a m ţ u înv. câ te 40 fii. ; I anăş Bona 32 fii. ; Ion Albu 25 fii. ; Apostol Fibrei, Pamfil Drăguţi câ te 22 fii. • Ion Vâjaicâ George Pecurar iu , Iovan Domilescu, Ilie B:icila, Aii ont ie Simion, Nicolae Belu, Sirnion Bojin, Cozma Iosif câ t e 20 fii. : Matei Olariu, Martin Adamescu câte 6 iiîeri. Pes te tot în Caransebeş 390 coroane 86 fileri. X în Făget : , ,Fageţana" 10 cor., Maria ŢhofniciU 4 cor., Sébas t ian Olariu protopresb. , Dion.isîu . Feneş, l N;. i

c â W 3 'cor; ; Dr. Octavian Popè'scu, Gaiţa, Haneşiu Ihdcenţiu Bogdan, Néu E. câ te 2 cor. ; Dr. Ion P o p o . viciu* Sedan Dimitrie, Cornel Popoviciu câ te 1 co r . ; pes te tot în Făge t 36 coroane. Ilie Pefa parohul Arrnenişului .

P a r a s t a s e . Din Pri l ipeţ n'i-se scrie, că la 8-lea 1. a. în ziua S S / A r h a n g e l i Mihail şi Gavril s'a săvârş i t în sfânta biserică de acolo para fas pen t ru în Domnul reposaţi i Mihail Blidariu şi Ilie Curescu ; iară ieri, sâmbă ta , s'a ţ i nu t p a r a s t a s în biserica delà morminţ i i din loc pentru; sufletului adormitului Ilie Curescu, în veci po­meni rea lor !

S o c i e t a t e a s t u d e n ţ i l o r i n T e o l o g i e (Bucureşti) aduce la cunoşt inţă , că şi-a const i tu i t astfel Comitetul pent ru anul 1904—1905 : P. C. S. Econom Staurofor Cons tan t in Nazar ie p reşed in te de onoare, Domnul St. G. Brădiş teanu preşedinte activ, Gheorghe Creţu vice­preşedinte , Marin D. Preoţescu secre tar general , Grigore Costea bibliotecar, Teodor P . Păcescu cassier, D. Petrescu-Zoiţa şi Const. I.-Popescu secretar i de şedinţă .

S e c ţ i u n e a m e s e r i a ş i l o r r o m â n i delà „Aso-c ia ţ iunea Naţ iona lă Aradană pen t ru cu l tura poporului r o m â n " aranjază o petrecere de joc î m p r e u n a t ă cu reprezentaţiune teatrală Duminecă în 14/27 Nov. 1904 în sala „Casei na ţ iona le" din Arad. începu tu l la 8 oare seara . Per ţu l de Int rare : Loc I 2 cor., Loc II 1 cor., Loc de s t a t 60 fileri. Venitul cu ra t este des t ina t pen t ru r epa ra rea bisericii din loc. Suprasolvir i se p r imesc cu mul ţămi tă . la adresa dlui Cons tan t in Don epi t rop primar, şi se vor evi ta pe cale ziarist ică.

B a l d e p r o b ă c o s t u m a t va ţ inea cu elevii săi ă-YNicolau Sara maes t ru de dans , Joi ' la 1 Decemvrie n. în sala otelului Lichtnecker t . Ororatul public es te invi ta t şi pe acea s t ă cale. In t ra rea : Loc. I 2 cor. loc II 1.20 cor., Pa r t e r 80 fii.

Bibliografie Dr. theol. George Popov ic iu : Istoria Românilor

Bănăţeni. Lugoj 1904. Edi tura autorului . 8°, pag . 424. Preţul 6 cor. (7 franci).

* In edi tura tipografiei Nicu D. Miloşescu din Tg-,

Jiu, a a p ă r u t „Cartea Săteanului" de Căpitan &manoil Părăeanu, con ţ inând nuvele din viate ţ ă r ănească , în care s u n t zugrăvi te pa t imi le si vir tuţi le de ia s a t e : Smaranda , Popa Ion, Radu Perceptoru l D i n u Sergentul , O meser ie p lă teş te câ t o moşie Răsp la ta Ju r ămân tu lu i , Doctorul de plasă, Moş Dinu Cimpoeru, Boer Călin şi a l te nuve le scrise în l imba c u r a t ă şi f rumoasă românească , : povestiri pline de î nvă ţ ă tu ră pent ru popor.

„Cartea Săteanului", a t â t pr in conţ inutu l ei câ t şi prin f rumseţea ar t is t ică; a t iparului şi a copertei-este o lucrare, care m ă r e ş t e număru l operilor de va­loare a p ă r u t e p â n ă acum.

- ,iCartea Săteanului", ,se găseş te de vânzare la Librăria Nicu I). Miloşescu din Târgu-Jiu şi la toate. Librâr i i le^dhr t r a n s i l v a n i a . Pe ţu l 1 cor. Y"'

în edi tură Tipograf iei şi Librăr ie i d i e c e z a n e din C a r a n s e b e ş a apă ru t „CALENDARIUL ROMÂNULUI pe anul comun delà Chri-S t o s 1905". Pre ţu l 50 bani (25 or.) P e l ângă partea calendaristică; însoţită, de Poveţe economice, Prevestirea timpului, şi Notiţe, Calendariul conţine i Cronologia, Genealogiile caselor domnitoare, Tabela taxelor de postă şi telegraf, apoi Şematişmul diecezei Caransebeşului a v â n d în frunte o biografie cu por t re t a P r e a Sânţitului Domn Episcop Nicolae Popea. Partea literară cuprinde : Din ale neamului nostru (u rmare din anul t recut) ; Mihail Popoviciu (cu po r t r e t ) ; Stefan cel Mare ; Legende despre Ştefan cel Mare ; Sărbătoare (schiţă) ; Coriolan Bredicean (CU po r t re t ) ; Viaţa în Albania; Biserică catedrală din Caransebeş (eu icoană) ; Dimitrie Brumarul (cu portret) ; Cei doi fraţi; Datini, din cari izvoreşte sărăcia Ia poporul român, şi combaterea lor ; Trăilâ Stroiescu (cu portret) ; Rozuna Doamna

florilor (poves te ) ; Prânzul. Partea economică cuprinde : Creşterea vitelor; Despre dat urile urziţilor. U r m e a z ă apoi Sfaturi, Casa oraşului din Caran­sebeş, Poezii, Felurimi, Consemnarea târgurilor din Ungaria şi Ardeal. Anunţe.

8 F O A I A D I E C E S A N A

Concurse P e n t r u oeuparea definitivă a postului de învăţă­

toare la şcoala confesională gr. or. rom. din S i p e t , se escrie concurs cu te rmin de recurgere de 30 de zile dela p r ima publ icare in Foaia Diecezană.

Emolumin te le î m p r e u n a t e cu aces t post s u n t : 1. Salar in banii ga ta 400 cor. 2. Pen t ru scr ip tur is t ică 10 cor. 3. Pen t ru conferinţă şi a d u n a r e a genera lă 20 cor. 4. Lemne pen t ru învă ţă toa re 10 metr i sau 45 cor. 5. 7 Htlitri de grâu socoti t in bani 98 cor. 6. 7 Htlitri de cucuruz socoti t in bani 49 cor. 7. 2 jugere de p ă m â n t 40 cor. şi 8. Cortel liber. Pen t ru serviţii p res ta te îna in te

în al te comune, c o m u n a biser icească nu acoardă nici un emolument .

Recursele pen t ru aces t post ad resa te comitetului parohial din Sipet şă se ina in teaze oficiului protopres-biteral in Buziaş. Inve ţă toa rea se îndatorează a cerce ta regulat s. biserică în duminec i şi sărbători .

Sipet din şed in ţa comitetului parohial ţ i nu t ă la 17, Octomvrie 1904. 1—3 [62]

T e o d o r C i o l o c a preşed. com. parohial.

în conţelegere cu P r e a O. Domn protopresbi ter trac-tual loan Pepa.

P e baza încuviinţări i Ven. Consistor diecezan ddto 31 Iulie Nr. 2627 B. ex 1904, se escrie de nou con­cur s pen t ru ocuparea postului de capelan la parohia de cl. III din C i o r d a , p ro topresbi tera tu l Bisericii-albe, pe lângă neput inciosul preot Nicolae Otonoga cu ter­min de recurgere de 30 de zile dela pr ima publ icare în „Foaia Diecezană" .

' • „• Emolurnenţele : 1. Va din ses iunea parohială cons ta ta toa re din

32 jugere p ă m â n t . 2. Un intravi lan de 6 0 0 d e prezinte fără casă

parohială. 3. Va din venitele s tolare uzi ta te . 4. Va din grădina es t rav i lană (vărzărie). 5. î ncă un es t ravi lan de 2 0 0 3 s î -Doritorii de a ocupa aces t post s u n t avisaţ i a-şi

t r imi te recursele lor, ins t rua te confom regulamentulu i pent ru parohii şi adresa te comitetului parohial din Ciorda Oficiului protopresbi teral din Iam.

Tot oda tă sun t poftiţi a se presenta în vre-o sărbă­toare în s â n t a biserică spre a-şi a ră t a des ter i ta tea în cân ta re şi oratorie, dar aceas ta numai cu prealabila încuvi in ţare a propresbi terului t rac tua l ; însă nici de cum în ziua de alegere.

Dat d in şed in ţa comitetului parohial ţ i nu t ă la 28 Octomvrie 1904. 1—3 [63] M e i l ă M o i s â N i c o l a e O t o n o g a A u r e l i u N o v a c preşed com par. preot. not. com. par.

în conţelegere cu Oficiul protopresbi teral .

Pen t ru ocuparea definitivă a postului învă ţă to resc dela şcoala confesională gr. or. r o m â n ă din c o m u n a S a c o ş u l - t u r c e s c , p ro topresbi tera tu l Buziaşului, se escrie concurs cu te rmin de 30 zile dela p r ima publi­care în „Foaia Diecezană".

Emolumente le împreuna t e cu aces t post s u n t :

. 1. Salar în bani ga ta 600 cor.

2. 24 m. cub. lemne de foc (12 m. cub. pen t ru învă ţă to r şi 12 m. cub. pen t ru sa la de î n v ă ţ ă m â n t ) aduse de c o m u n a bis. în cur tea şcoalei, în valoare de 132 cor. Pen t ru servitorul şcoalei se îngrijeşte comuna bisericească.

3. Pen t ru scr ip tur is t ică 10 cor.

4. Pen t ru par t ic iparea la conferinţele învă ţă to -reşti 10 cor. şi t r ă su ră gra tui tă .

5. Pen t ru pur t a rea agendelor scr iptur is t ice în comite tul şi sinodul parohial , p recum şi pen t ru facerea socoţilor de cul t şi bisericeşti 20 cor. plă t i te din casa bisericii.

6. Dela î nmormân tă r i unde va fi poftit 80 fii. 7. 3 jugere p ă m â n t arător, după care alesul

învă ţă tor are a plăt i dările recerute.

8. Cortel liber cu 2 chilii, cuină, cămară , cocină şi o g răd ină in t ravi lanâ de 1 juger 564 s t . Q

Alesul învă ţă tor e înda tora t a pur t a can to ra tu l în şi afară de biserică, a ins t ruâ t iner imea şcolară în cân t a r ea bisericească. Cei ce au cunoş t in ţa muzicei vocale spre a înfiinţa cor bisericesc, vor fi preferiţi

Pen t ru serviţiile p res ta te în a l té comune , c o m u n a bis. nu acoardă nici un emolument .

Recurenţ i i au a-şi subş te rne recursele lor P rea On. Oficiu protopresbi teral t rac ta i în Buziaş, fiind ad resa te comitetului parohial din Sacoşul-turcesc.

Dela recurenţ i se pofteşte, ca îna in te de alegere să se prezinte în vr'o Duminecă sau sărbătore în st. biserică spre a-şi a r ă t a des ter i ta tea în cân ta re şi tipic, dar nici decum în ziua de alegere.

Sacoşul- turcesc, din ş ed in ţ a comitetului parohial ţ i nu t ă în 10 Octomvrie 1904. 1—3 [64]

l o a n B a r b o s u l o a n P o l e a preş. com. par. not. com. par.

în conţelegere cu m i n e : loan Pepa protopresbiter .

în Librăria diecezană din Caransebeş s e p r imeş te

= ú - 0 î i ) V ă ţ ă c ţ l = din familie bună şi c a r e a r e cel puţin 3 clase

gimnaziale ori civile.

Administraţia

Librăriei \\ Tipografiei diecezane Caransebeş.