ORDIN Nr. 25 din 9 martie 2004pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrele de zi pentru copiii cu dizabilitati-Centrele de zi pentru copiii cu dizabilitati, sunt servicii pentru protectia copilului a caror misiune este de a preveni abandonul si institutionalizarea copiilor, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor activitati de ngrijire, educatie, abilitare-reabilitare, recreere-socializare, etc. pentru copii, ct si a unor activitati de sprijin, consiliere, educare etc. pentru parinti sau reprezentantii legali, precum si pentru alte persoane care au n ngrijire copii.-Serviciile oferite de CZD sunt complementare demersurilor si eforturilor propriei familii, precum si serviciilor oferite de unitatile de nvatamnt si de alti furnizori de servicii, corespunzator nevoilor individuale ale copilului n contextul sau socio-familial.

Standardul 1 : Activitati de informare la nivelul comunitatii-Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati dezvolta actiuni de informare la nivelul comunitatii n ceea ce priveste serviciile oferite si beneficiile acestora pentru copii si familiile acestora.-Centrul promoveaza integrarea/includerea sociala deplina si activa a copiilor cu dizabilitati.-prin aplicarea acestui standard comunitatea comunitatea cunoaste serviciile de care copiii beneficiaza sau pot beneficia prin intermediul centrului de zi

Cerinte pentru implementare: -CZD initiaza si organizeaza actiuni de informare a comunitatii n ceea ce priveste serviciile oferite, rolul sau n comunitate, accesarea si modul de functionare, precum si despre importanta existentei acestor servicii pentru sprijinul, reabilitarea si integrarea/includerea sociala a copiilor cu dizabilitati din comunitate. -Cel putin o data pe an, CZD sprijina organizarea de campanii de sensibilizare a comunitatii referitoare la prevenirea abandonului si institutionalizarii copiilor n general, precum si la problematica copiilor cu dizabilitati n particular. -Coordonatorul CZD se asigura ca, n mediatizarea cazurilor, se respecta legislatia n vigoare cu privire la protectia copilului n relatia cu mass-media-CZD colaboreaza cu institutiile relevante de la nivelul comunitatii (primaria, scolile, unitatile sanitare, biserica, politia etc.) n vederea identificarii potentialilor beneficiari.-CZD desfasoara activitati de recrutare de voluntari din comunitate.-CZD detine informatii de specialitate pe care le pune la dispozitia comunitatii spre consultare.

Indicatorii: Numarul de actiuni de promovare a serviciilor pe care le ofera centrul si de informare a comunitatii n ceea ce priveste necesitatea existentei unorastfel de servicii/an. Existenta unor materiale promotionale si informative, al caror continut este adecvat grupului tinta si tipului de dezabilitate sau gradului de handicap Numarul de campanii de informare, educare si comunicare la a caror organizare a participat CZD/an. Numarul de actiuni realizate de CZD n cadrul acestor campanii de sensibilizare a comunitatii/an. . Consemnarea modalitatii de derulare a activitatilor de recrutare de voluntari. Numarul de actiuni de recrutare de voluntari/an.

Standardul 2- Relatii de colaborare activa cu familiile copiilor care frecventeaza centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati- Personalul centrului de zi pentru copiii cu dizabilitati face toate demersurile necesare pentru a stabili relatii de colaborare activa cu familiile copiilor care frecventeaza centrul de zi.- Familiile copiilor colaboreaza activ cu personalul centrului si sunt constiente de importanta stabilirii unui parteneriat real cu acesta n beneficiul propriilor copii.

Cerinte pentru implementare: CZD si formuleaza un cod etic pentru relatia cu copiii si familiile acestora, care este elaborat de coordonatorul CZD n colaborare cu personalul de specialitate. Codul etic este adus la cunostinta personalului si familiilor, precum si a copiilor cu mijloace si materiale adecvate tipului dizabilitatii Personalul este pregatit n ceea ce priveste semnificatia relatiei copil-parinte, importanta participarii parintilor ca parteneri n program si rolul CZD n sprijinirea si ntarirea relatiei copil-parinte

Indicatorii: Existenta codului etic elaborat de coordonator mpreuna cu personalul de specialitate. Continutul codului etic (norme de comportament, atitudini de comunicare etc.). Personalul, copiii si familiile cunosc si respecta codul etic. Modalitatea n care coordonatorul CZD supervizeaza respectarea codului. Continutul rapoartelor elaborate n urma reuniunilor. Dosarele angajatilor (diplome de studii, certificate de absolvire a cursurilor relevante etc.). Modalitati de implicare a parintilor referitor la activitatile de care beneficiaza copiii.

Standardul 3- Programul personalizat de interventie- Programul personalizat de interventie este elaborat de personalul de specialitate n functie de nevoile si particularitatile individuale- Fiecare copil din centrul de zi beneficiaza de un program personalizat de interventie, reactualizat periodic.

Cerinte pentru implementare: Clientii se pot adresa n mod direct acestui serviciu sau prin referire din partea serviciului public specializat pentru protectia copilului, denumit n continuare SPSPC, organismelor private autorizate si altor institutii relevante. n situatia solicitarilor directe sau a referirilor din partea altor organizatii sau institutii relevante, CZD anunta SPSPC n vederea evaluarii complexe a copilului si luarii masurilor corespunzatoare, conform legii n vigoare, cu scopul prevenirii abandonului si institutionalizarii copilului. Programul personalizat de interventie, denumit n continuare PPI, este realizat, n echipa, de personalul de specialitate care lucreaza cu copilul n CZD, pe baza evaluarii facute fiecarui copil n parte la admiterea n CZD. PPI contine informatii despre toate activitatile si serviciile oferite copilului si familiei acestuia n cadrul CZD. Obiectivele de lucru cu copilul continute n PPI sunt realiste, adaptate nivelului lui global si utile pentru dezvoltarea optima a copilului. Obiectivele sunt evaluate periodic si actualizate n functie de gradul n care au fost realizate. Parintii sunt informati n ceea ce priveste continutul PPI si rolul care le revine n operationalizarea obiectivelor acestuia.

Indicatorii: . Numarul de copii care au plan de servicii personalizat si continutul acestora. Fiecare copil are un PPI. PPI este semnat de personalul de specialitate care l-a ntocmit si de catre familia sau reprezentantul legal al copilului. Existenta evaluarilor copiilor la admiterea n centru, care sunt efectuate de catre personalul de specialitate, precum si a documentelor relevante puse la dispozitie de SPSPC. Existenta contractului cu familia (parinti/reprezentanti legali) pentru fiecare copil Parintii cunosc continutul PPI si au responsabilitati clare n ceea ce priveste rolul lor n implementarea acestuia.

Standardul 4- Programul zilnic al copiilor- Programul zilnic al copiilor n centru se desfasoara tinnd cont de vrsta acestora, nivelul de dezvoltare, potentialul, nevoile si disponibilitatile pe care le au, asigurndu-li-se totodata ngrijirea de care au nevoie pentru dezvoltarea lor optima.- Copiii sunt ngrijiti corespunzator, iar activitatile desfasurate sunt conforme cu vrsta, nevoile si particularitatile acestora.

Cerinte pentru implementare: Programul zilnic al copiilor tine seama de nevoile lor individuale Programul zilnic al copiilor, pe lnga ngrijire, implica mbinarea tuturor celorlalte activitati derulate n CZD. Activitatile cu copiii sunt diversificate, adaptate vrstei lor si raspund nivelului si potentialului lor de dezvoltare. Programul zilnic al copiilor este afisat ntr-un loc vizibil si accesibil personalului si parintilor. Asigurarea hranei copiilor care frecventeaza CZD se face n functie de numarul de ore pe care copiii l petrec n CZD. Meniurile asigura o alimentatie echilibrata, n conformitate cu preferintele si nevoile biologice specifice fiecarei vrste, regimurilor recomandate de medic si normele n vigoare cu privire la necesarul de calorii si elemente nutritive. CZD sprijina organizarea meselor festive pentru sarbatorirea zilelor de nastere ale copiilor cu prioritate n propria familie.

Indicatorii: Programul zilnic este adecvat nevoilor individuale, care rezulta din evaluarea n dinamica a copilului. Continutul programului zilnic. Activitatile sunt diversificate pentru fiecare copil n parte, nsa fara existenta unei suprasolicitari Personalul si parintii cunosc programul zilnic al copiilor. Personalul cunoaste si respecta prevederile referitoare la ngrijirea copilului mic din legislatie CZD asigura hrana copiilor si meniurile sunt adecvate preferintelor copiilor, vrstei, regimurilor recomandate si normelor n vigoare.

Standardul 5 - Activitati educationale- Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati ofera copilului numeroase activitati sau situatii de nvatare, inclusiv de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta, care sunt bine planificate dinainte de catre personalul de specialitate- Fiecare copil beneficiaza de un program educational adecvat vrstei, nevoilor, potentialului de dezvoltare si particularitatilor sale.

Cerinte pentru implementare: Educatorul sau educatorul specializat elaboreaza programul educational pentru fiecare copil n parte. n cazul formarii deprinderilor de viata independenta, acesta se consulta cu asistentul social Continutul programului educational se refera la educatia non-formala si informala. Educatia formala se poate realiza n CZD numai n situatii exceptionale, cu avizul inspectoratului scolar si cu respectarea/adaptarea curriculum-ului scolar corespunzator vrstei si particularitatilor copilului. Obiectivele activitatilor educationale sunt adaptate nivelului si potentialului de dezvoltare al fiecarui copil n parte, precum si tipului dizabilitatii si/sau gradului de handicap. Activitatile educationale se desfasoara individual sau n grupuri mici de copii, tinnd cont de vrsta copiilor si de achizitiile pe care le au. CZD asigura fiecarui copil sprijin adecvat, inclusiv resursele materiale necesare, adaptate tipului dizabilitatii si/sau gradului de handicap, pentru a avea acces, a se integra si a frecventa n mod regulat unitateade nvatamnt la care este nscris, daca acest lucru este prevazut n PPIE

Indicatorii: Fiecare copil are un program educational semnat de personalul de specialitate care l-a ntocmit. Dezvoltarea deprinderilor de viata independenta tine cont de vrsta copilului. n functie de vrsta si achizitiile copilului, programul contine obiective referitoare la orientarea scolara si profesionala, consiliere vocationala, cautarea unui loc de munca etc. Continutul programului educational. Existenta unui educator sau educator specializat/grupa de copii/tura. Modalitatea de constituire a grupurilor de copiiStandardul 6 Activitati de abilitare si reabilitare-Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati ofera copiilor activitati variate si eficiente de abilitare si reabilitare n conformitate cu nevoile lor specifice.-Fiecare copil beneficiaza de servicii de calitate de abilitare/reabilitare realizate de personal specializat

Cerinte pentru implementare Personalul de specialitate evalueaza nevoile de abilitare/reabilitare ale copiilor n functie de tipul dizabilitatii si nivelul lor de dezvoltare. Personalul de specialitate elaboreaza programul abilitare/reabilitare a copiilor si este responsabil de ndeplinirea obiectivelor stabilite n cadrul acestui program, tinnd cont de recomandarile medicale. Activitatile de abilitare/reabilitare pot fi, dupa caz: fizioterapie, kinetoterapie si masaj; logopedie; terapie psiho-motrica si de abilitate manuala; terapii prin nvatare; reorganizarea conduitelor si restructurarea perceptiv-motorie;terapie ocupationala si psihoterapie de expresie, diverse forme de psihoterapie etc. Activitatile de abilitare/reabilitare se pot realiza, dupa caz, individual sau n grup. | Specialistii implicati n reabilitare fac demersuri constante pentru a realiza o colaborare strnsa cu familiile, astfel nct o parte din aceste activitati sa fie continuate cu copiii si n familie

Indicatorii: Numarul evaluarilor privind nevoile de abilitare/reabilitare ale fiecarui copil/an. Existenta unui program de abilitare/reabilitare pentru fiecare copil n parte. Modalitatea n care sunt implicati parintii n procesul de abilitare/reabilitare a copiilor lor. Spatiile din CZD destinate acestor activitati sunt corespunzatoare att din punct de vedere al dimensiunilor, ct si al dotarilor, n acord cu prevederile SMO prezente. Numarul de copii aflati n asistenta temporara. Copiii beneficiaza de aceleasi conditii conform prevederilor SMO prezente.

Standardul 7 Activitati recreative si de socializare-Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati ofera copiilor activitati recreative si de socializare pentru a se realiza un echilibru ntre activitatile de nvatare si reabilitare, pe de o parte, si cele de relaxare si joc, pe de alta parte.-Copiii beneficiaza de activitati recreative si de socializare care i ajuta sa si mentina echilibrul psihic si fizic necesar dezvoltarii lor optime.

Cerinte pentru implementare Personalul educational elaboreaza programul activitatilor recreative si de socializare, inclusiv a perioadelor de somn si odihna, tinnd cont de preferintele si particularitatile fiecarui copil. Activitatile recreative si de socializare sunt planificate mpreuna cu ceilalti specialisti evitnd suprasolicitarea copiilor. Copiii, potrivit vrstei, gradului de maturitate si tipului dizabilitatii precum si parintii sunt informati asupra oportunitatilor recreative si de socializare promovate n CZD si n afara acestuia precum si asupra modului n care pot fi sprijiniti pentru a participa la acestea. | CZD asigura conditiile si materialele necesare, conform vrstei, optiunilor si tipului dizabilitatii si/sau gradului de handicap al copiilor, pentru derularea activitatilor recreative si de socializare n cadrul CZD si n comunitate. Fiecare copil este ajutat sa dezvolte relatii pozitive cu ceilalti. Personalul este format corespunzator pentru a contribui la dezvoltarea afectiva a copilului, prin comunicare verbala si non-verbala, prin consiliere, prin activitati de socializare si evaluari pozitive

Indicatorii: Programul zilnic contine activitatile recreative si de socializare de care beneficiaza copiii din CZD. Activitatile recreative si de socializare sunt stabilite pe baza recomandarilor din PPI ale tuturor copiilor care frecventeaza CZD. Modalitatea de desfasurare a activitatilor recreative si de socializare, locul de desfasurare si continutul acestor activitati. Modalitatea de implicare a specialistilor n planificarea activitatilor recreative si de socializare. Copiii si parintii acestora cunosc care sunt oportunitatile de petrecere a timpului liber. Materialele existente n CZD. Jucariile si echipamentele pentru activitatile de timp liber corespund cantitativ, calitativ si sunt adecvate vrstei si tipului dizabilitatii si/sau gradului de handicap al copiilor care frecventeaza CZD. Discutii cu copiii, familiile si personalul. Existenta unor opinii nregistrate ale copiilor si familiilor. Dosarele angajatilor (diplome de studii, certificate de absolvire a cursurilor relevante etc.).

Standardul 8 Sprijin pentru orientare scolara si profesionala si consiliere psihologica-Complementar serviciilor oferite de unitatile de nvatamnt sialti furnizori de servicii, centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati ofera copiilor sprijin pentru orientarea scolara si profesionala, precum si consiliere psihologica.-Copiii beneficiaza de servicii de consiliere psihologica si de orientare scolara si profesionala de calitate, n raport cu vrsta, nivelul de dezvoltare, nevoile, aptitudinile, interesele si tipul dizabilitatii si/sau gradului de handicap al acestora.

Cerinte pentru implementare n situatia n care copilul nu beneficiaza de orientare scolara n baza unei hotarri a comisiei pentru protectia copilului sau n sprijinul luarii acestei decizii, psihologul elaboreaza programul de orientare scolara si profesionala care contine obiective specifice n functie de particularitatile fiecarui copil. Parintii sunt implicati n operationalizarea obiectivelor de interventie stabilite prin programul de orientare scolara si profesionala. Activitatea de consiliere psihologica se desfasoara la cerere sau ori de cte ori psihologul considera ca este n beneficiul copilului, n raport cu vrsta, nivelul de dezvoltare si nevoile acestuia. Activitatea de consiliere se desfasoara individual si/sau n grup ntr-un spatiu special amenajat si securizant pentru copil. Consilierea este o activitate planificata, cu obiective specifice, care n cazul celei de grup sunt negociate cu copiii, n functie de vrsta si gradul lor de maturitate.

Indicatorii: Existenta programului de orientare scolara si profesionala semnat de psiholog. Numarul de copii care participa la programele de orientare scolara si profesionala. Numarul de sedinte de orientare scolara si profesionala/copil/an Numarul de sedinte de orientare scolara si profesionala n grup/an Rapoartele continnd progresele fiecarui copil n urma sedintelor individuale si/sau de grup. Modalitatea de implicare a parintilor n programul de orientare scolara si profesionala. Numarul copiilor care au solicitat ajutorul psihologului/an. Numarul de copii identificati de psiholog ca avnd nevoie de consiliere/an. Numarul copiilor care au beneficiat de consiliere/an. Numarul sedintelor de consiliere/copil/an. Numarul de sedinte de consiliere n grup/an. Planificarea sedintelor de consiliere/copil.

Standardul 9 -Consiliere si sprijin pentru parinti-Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati ofera parintilor consiliere si sprijin la cerere sau ori de cte ori personalul de specialitate considera ca este n beneficiul copilului si |familiei sale.-Parintii si alti membrii ai familiei largite sau reprezentantul legal si/sau persoana care are n ngrijire copilul beneficiaza de consiliere si sprijin din partea personalului de specialitate al centrului de zi, care i ajuta sa rezolve problemele cu care se confrunta n ceea ce priveste|dezvoltarea psihologica a copilului cu dizabilitati si diversele aspecte juridice, medicale, sociale.

Cerinte pentru implementare Activitatea de consiliere si sprijin se adreseaza familiei sau, n lipsa acesteia, reprezentantului legal si/sau persoanei care are n ngrijire copilul. Personalul de specialitate consiliaza si sprijina parintii n functie de nevoile pe care le au, la cerere sau ori de cte ori se considera ca este n beneficiul copilului si familiei sale. | Personalul de specialitate identifica nevoile parintilor pornind de la etapele de dezvoltare pe care le parcurge orice copil si tinnd cont de personalitatea si particularitatile fiecarui copil n parte. Activitatea de consiliere se desfasoara individual si/sau n grup. | CZD sprijina organizarea sau organizeaza programe de educare a parintilor - cunoscute sub denumirea de "scoli pentru parinti". Acestea se desfasoara dupa o programa elaborata n conformitate cu legislatia n vigoare si n functie de nevoile identificate n comunitate.

Indicatorii: Numarul familiilor/reprezentantilor legali/persoanelor (care au n ngrijire copilul) care apeleaza la serviciile de consiliere/an. Numarul familiilor/reprezentantilor legali/persoanelor (care au n ngrijire copilul) identificate de psiholog ca avnd nevoie de consiliere/an. Numarul familiilor/reprezentantilor legali/persoanelor (care au n ngrijire copilul) care au beneficiat de consiliere/an. Planificarea sedintelor de consiliere. Tipurile de consiliere oferite de CZD familiilor/reprezentantilor legali/persoanelor care au n ngrijire copilul (de exemplu, consiliere psihologica,medicala, sociala, juridica)/an. Modalitatile de identificare a nevoilor parintilor/familiilor/reprezentantilor legali/persoanelor care au n ngrijire copilul. Numarul de sedinte de consiliere frecventate de fiecare parinte/familie/reprezentant legal/persoana care are n ngrijire copilul/an. Numarul de sedinte de consiliere n grup frecventate de fiecare parinte/familie/reprezentant legal/persoana care are n ngrijire copilul/an. Numarul de programe de educare a parintilor sprijinite/organizate de CZD/an. Continutul programelor de educare a parintilor.

Standadrul 10- Locatia, resurse financiare si baza materiala-Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati dispune de o locatie accesibila comunitatii, resurse financiare suficiente si o baza materiala corespunzatoare derularii tuturor activitatilor.-Copiii si familiile lor beneficiaza de servicii de calitate care sunt furnizate de centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati.

Cerinte pentru implementare CZD functioneaza ntr-o cladire adecvata, sigura, adaptata serviciilor pe care le ofera, precum si particularitatilor beneficiarilor. CZD se afla ntr-un loc accesibil tuturor membrilor comunitatii din punct de vedere al existentei mijloacelor de transport si de amplasare a celorlalte servicii din comunitate de care pot beneficia. CZD dispune de un numar suficient de spatii pentru derularea tuturor tipurilor de activitati n beneficiul copiilor si familiilor CZD se afla ntr-o zona n care siguranta generala a copiilor nu este afectata si dispune de toate autorizatiile legale de functionare.

Indicatorii: Cladirea este sigura din punct de vedere structural si spatiile sunt suficiente ca numar si dotate adecvat scopului acestora, n concordanta cu misiunea si prevederile SMO prezente. Membrii comunitatii au diverse mijloace de acces la CZD/existenta mijlocului de transport. CZD este dotat cu facilitati pentru persoanele cu dizabilitati, conform legislatiei n vigoare. Amplasarea centrului ntr-o zona care nu pericliteaza siguranta copiilor. Existenta autorizatiilor legale de functionare Bugetul anual alocat CZD de catre furnizorul de servicii (serviciul public specializat pentru protectia copilului, organisme private autorizate sau autoritatile administratiei publice locale). Masurile restrictive de accesibilitate, aplicate n CZD, conform hotarrii CPC sau altele avizate de coordonator ori n baza recomandarilor persoanei desemnate din cadrul furnizorului de servicii pentru monitorizarea activitatii CZD - din dosarele copiilor. Masurile de asigurare a accesibilitatii si autonomiei pentru copiii cu dizabilitati (amenajari, adaptari, echipamente, dispozitive etc.) n functie de tipul dizabilitatii si/sau gradul de handicap al copiilor.

Standardul 11- Management si administrare-Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati dispune de un management si o administrare eficiente, care i asigura o functionare optima n acord cu misiunea sa.-Copiii si familiile lor beneficiaza de servicii de calitate n raport cu nevoile lor.

Cerinte pentru implementare CZD functioneaza ntr-un cadru legal, certificat de documente oficiale. Coordonatorul CZD are responsabilitatea ca misiunea CZD sa fie formulata n scris, afisata, cunoscuta si promovata att n cadrul CZD, ct si n comunitate. CZD si stabileste un regulament de ordine interioara sau norme interne de functionare, n functie de angajator, care reflecta spiritul valorilor democratice de respect pentru drepturile copilului si ale individului, sunt avizate de coordonatorul CZD si aduse la cunostinta ntregului personal. Coordonatorul CZD organizeaza periodic - cel putin o data pe luna, sau de cte ori este nevoie sedinte administrative cu ntregul personal.

Indicatorii: Existenta documentelor care certifica nfiintarea si functionarea centrului (hotarri, autorizatii, decizii, act constitutiv si statut, acorduri de functionare, conventii de parteneriat etc.). Afisarea misiunii CZD ntr-un loc vizibil si accesibil tuturor celor interesati. Existenta materialelor promotionale (pliante, brosuri etc.). Cunoasterea misiunii de catre personalul centrului si de catre beneficiarii CZD. Cunoasterea si constientizarea de catre angajati a faptului ca activitatile pe care le desfasoara contribuie la ndeplinirea misiunii CZD. Existenta regulamentului de ordine interioara/normelor interne de functionare. Cunoasterea de catre toti angajatii a prevederilor regulamentului de ordine interioara/normelor interne de functionare. Numarul sedintelor administrative cu personalul/luna/an. Sedintele sunt organizate pentru a discuta, de exemplu: activitatea de ngrijire a copiilor din CZD, revizuirea practicilor din cadrul CZD.Standardul 12 - Planul anual de actiune- Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati functioneaza conform unui plan anual de actiune ntocmit pe baza prevederilor standardelor minime obligatorii si a nevoilor identificate la nivelul comunitatii.- Copiii si familiile lor beneficiaza de servicii de calitate conform nevoilor pe care le au.

Cerinte pentru implementare Coordonatorul CZD, n colaborare cu personalul de specialitate, elaboreaza planul anual de actiune pe baza SMO prezente. Planul anual de actiune este avizat de furnizorul de servicii, care este obligat sa monitorizeze punerea n practica a acestuia. Planul anual de actiune este revizuit periodic sau ori de cte ori conditiile o impun. La sfrsitul fiecarui an, personalul de specialitate elaboreaza raportul de activitate al CZD pe anul respectiv, care este supervizat de coordonatorul CZD si transmis furnizorului de servicii. Raportul anual de activitate al CZD este accesibil celor interesati.

Indicatorii: Existenta planului anual de actiune ntocmit de coordonator n colaborare cu personalul de specialitate. Continul planului anual de actiune. Avizarea planului anual de actiune de catre furnizorul de servicii. Numarul de revizuiri ale planului anual de actiune al CZD/an.

Standardul 13 - Recrutarea, angajarea si numarul personalului- Personalul centrului de zi pentru copiii cu dizabilitati este selectat cu atentie si responsabilitate prin intermediul unui proces de recrutare si angajare care se desfasoara n acord cu| legislatia n vigoare si raspunde nevoilor centrului.- Copiii si familiile acestora beneficiaza de servicii de calitate oferite cu profesionalism, respect si empatie fata de acestia, de catre personalul centrului de zi pentru copiii cu dizabilitati.

Cerinte pentru implementare Angajatorul este obligat sa angajeze personal calificat CZD dispune de un set de criterii de selectie a personalului, n conformitate cu specificul CZD, nevoile comunitatii si reglementarile legale n vigoare. La angajare se va tine cont obligatoriu de trasaturile de personalitate ale fiecarui candidat, care sunt necesare n lucrul cu copiii cu dizabilitati. Personalul de specialitate trebuie sa aiba studii socio-umane. Coordonatorul CZD se asigura ca fisele de post sunt revizuite n functie de dinamica cerintelor posturilor respective. Numarul si structura de personal sunt suficiente si corespunzatoare pentru acoperirea tuturor serviciilor oferite de CZD conform prevederilor SMO prezente si planului anual de actiune.

Indicatorii: Diplomele de studii si alte acte care atesta calificarea personalului angajat. Criteriile de selectie a personalului. Organigrama, diplomele de studii, contractele de munca, contractele de voluntariat, fisele de post, dosarele angajatilor. Numarul si structura de personal conform organigramei.

Standardul 14 - Formarea initiala si continua a personalului- Personalul centrului de zi pentru copiii cu dizabilitati are pregatirea si abilitatile profesionale corespunzatoare pentru a lucra cu copiii si n echipa.- Copiii si familiile acestora beneficiaza de servicii de calitate si personalizate din partea unor profesionisti bine pregatiti, cu abilitati empatice si de comunicare.

Cerinte pentru implementarea standardului: Fiecare angajat al CZD are calificarea necesara pentru ndeplinirea sarcinilor postului respectiv. La angajare, n lipsa unei formari initiale n domeniul protectiei copilului/protectiei copilului cu dizabilitati, fiecare profesionist beneficiaza de formare n acest domeniu, asigurata din bugetul angajatorului. Specialistii centrului sunt ncurajati sa participe la diverse cursuri de formare care i pot ajuta n optimizarea muncii lor, inclusiv seminarii si conferinte. Educatia permanenta a personalului de specialitate, precum si formarea profesionala continua pentru toti angajatii CZD, vor fi promovate, sprijinite si nregistrate de catre coordonatorul CZD. Voluntarii actioneaza n baza unor contracte clare, n acord cu legislatia n vigoare. CZD are obligatia sa asigure un numar minim de 14 ore de formare pentru voluntari, nainte de nceperea activitatilor acestora. Formarea profesionala continua a voluntarilor va fi promovata, sprijinita si nregistrata de catre coordonatorul CZD.

Indicatorii: Dosarul personal al fiecarui angajat, inclusiv al coordonat orului si voluntarilor, cuprinde documentele prevazute de legislatia n vigoare,inclusiv certificatele de absolvire a cursurilor de formare initiala si continua prevazute de SMO prezente. Exemple de domenii conexe si/sau interdisciplinare relevante pentru personalul CZD: psihologia copilului, asistenta sociala, prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului, inclusiv a traficului si celor mai grave forme de munca a copilului, violenta n familie. Certificatele de absolvire cu recunoastere nationala si cele cu recunoastere din partea angajatorului. n cazul celor din urma se verifica modalitatea de desfasurare a programului de formare, utiliznd criteriile existente n legislatia de formare profesionala a adultului.

Standardul 15-Supervizarea -Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati dispune de un sistem eficient de supervizare al resurselor umane, care permite functionarea sa la randament optim.-Personalul este motivat si performant, asigurnd servicii de calitate pentru clientii centrului de zi pentru copiii cu dizabilitati.

Cerinte pentru implementarea standardului: Coordonatorul CZD are obligatia de a asigura supervizarea interna si externa a personalului de specialitate si a voluntarilor Coordonatorul CZD organizeaza ntlniri periodice de supervizare cu personalul de specialitate CZD, individual si n echipa, si la cererea acestora. Toate ntlnirile sunt nregistrate. Supervizarea voluntarilor este asigurata de catre personal desemnat de coordonatorul CZD. Furnizorul de servicii are obligatia de a asigura supervizarea coordonatorului CZD. Supervizarea se realizeaza de specialisti cu studii superioare socio-umane cu pregatire n supervizare sau experienta de cel putin doi ani n servicii pentru copil si familie n plus fata de persoanele carora li se asigura supervizarea respectiva.

Indicatorii: Numar de ntlniri de supervizare, individuale si n echipa/angajat/luna/an. Numar de ntlniri de supervizare la solicitarea angajatilor/echipei/an. Numar de ntlniri de supervizare/voluntar/luna/an. Numar de ntlniri de supervizare a coordonatorului/luna/an. Documentele nregistrate referitoare la supervizare.

Standardul 16 - Protectia copilului mpotriva abuzurilor- Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati promoveaza si aplica masuri de protejare a copiilor mpotriva oricarei forme de intimidare, discriminare, abuz, neglijare, exploatare, exploatare, tratament inuman sau degradant.- Copiii se afla n conditii de siguranta si bunastare, orice suspiciune sau acuzatie privind comiterea unui abuz fiind solutionata prompt si corect de catre ntregul personal, conform legislatiei n vigoare.

Cerinte pentru implementarea standardului: CZD are proceduri scrise cu privire la prevenirea, identificarea, semnalarea, evaluarea si solutionarea suspiciunilor sau acuzatiilor de abuz asupra copiilor, ntocmite n baza legislatiei n vigoare. Aceste proceduri sunt avizate de directorul SPSPC si sunt aduse la cunostint copiilor Copiii si familiile/reprezentantii legali sunt informati, n modalitati accesibile, cu privire la aceste proceduri, precum si cu privire la drepturile copilului. Copiii sunt ncurajati si sprijiniti sa sesizeze orice forma de abuz CZD tine evidenta tuturor cazurilor de intimidare, discriminare, abuz,neglijare, exploatare Personalul care are suspiciunea sau identifica situatii de abuz, neglijare si exploatare a copilului, n cadrul CZD sau n afara CZD, are obligatia de a le semnala la SPSPC si de a nstiinta coordonatorul CZD, conform legislatiei n vigoare, precum si de a le nregistra, conform prevederilor SMO prezente. Personalul care are suspiciunea sau identifica situatii de abuz, neglijare si exploatare a copilului n care sunt implicati alti membri ai personalului din CZD are obligatia de a nstiinta imediat coordonatorul CZD, care aplica legislatia n vigoare. n situatia n care coordonatorul CZD nu semnaleaza aceste situatii la SPSPC, n termenul prevazut de SMO prezente, personalul care a nstiintat coordonatorul are obligatia efectuarii acestei semnalari. Daca este necesar, coordonatorul CZD anunta, dupa caz, salvarea, politia si/sau procuratura. n CZD este strict interzi sa agresarea verbala sau fizica a copiilor, aceste fapte fiind pedepsite conform legii. CZD asigura efectuarea de catre ntregul personal a unor cursuri de formare privin problematica protejarii copilului mpotriva abuzului, neglijarii si exploatarii. CZD asigura derularea de programe de educare a parintilor privind problematica protejarii copilului mpotriva abuzului, neglijarii si exploatarii.

Indicatorii: MOF contine proceduri privind protejarea copilului de abuz, neglijare, exploatare etc. Personalul cunoaste aceste proceduri. Copiii si familiile/reprezentantii legali au cunostinte privind drepturile copilului si modalitatile de sesizare/reclamare a oricaror fapte de intimidare, discriminare, abuz, neglijare, exploatare ,tratament inuman sau degradant. Existenta unor materiale de informare cu privire la aceste proceduri si la drepturile copilului. Numarul anual de sesizari efectuate de copii, familie sau reprezentantii legali ai acestora privind suspiciuni sau situatii evidente de abuz asupra copiilor. Registrul de sesizari si reclamatii al CZD cuprinde si evidenta sesizarilor si reclamatiilor cu privire la abuzul asupra copilului. Numarul anual de situatii care au necesitat anuntarea salvarii si interventia medicala, respectiv interventia politiei si a procuraturii.

Standardul 17-Activitati de colaborare cu profesionisti si institutii relevante- Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati colaboreaza cu celelalte servicii comunitare pentru asistenta copiilor si familiilor lor, inclusiv cu profesionistii din domeniu.-Copiii si familiile lor beneficiaza de servicii de calitate n functie de nevoile pe care le au, n vederea prevenirii abandonului si institutionalizarii copiilor.

Cerinte pentru implementarea standardului: n situatia solicitarilor directe, personalul de specialitate al CZD evalueaza nevoile copiilor si familiilor lor referitor la alte servicii de care ar trebui sa beneficieze si pe care CZD nu le poate furniza. CZD colaboreaza cu toti actorii sociali implicati n implementarea planului de servicii personalizat cu scopul prevenirii abandonului si institutionalizarii copilului si integrarii/includerii sociale a acestuia. n vederea ndeplinirii misiunii sale, CZD colaboreaza n retea cu toate serviciile si programele comunitare, regionale si nationale de asistenta si protectie a copilului si familiei. CZD mentine permanent legatura cu comunitatea n scopul ajustarii activitatilor si programelor curente si pentru initierea de noi activitati si programe n domeniul prevenirii abandonului si institutionalizarii copiilor, precum si cu scopul integrarii/includerii sociale a copiilor cu dizabilitati.

Indicatorii: Existenta evaluarilor copiilor din CZD n ceea ce priveste nevoia de alte servicii de specialitate pe care CZD nu le poate furniza copiilor si familiilor n cazul solicitarilor directe. Modalitati de comunicare si colaborare cu SPSPC. Conventii de colaborare cu institutiile si serviciile implicate n implementarea planului de servicii personalizat. Consemnarea informatiilor relevante legate de copiii care beneficiaza si de alte servicii de specialitate oferite de alte institutii/centre. Conventiile de colaborare si numarul de programe n care CZD este implicat/an.

Legea nr. 272 /2004 Dispozitii generale si definitii- Prezenta lege reglementeaza cadrul legal privind respectarea, promovarea si garantarea drepturilor copilului-Prezenta lege, orice alte reglementari adoptate in domeniul respectarii si promovarii drepturilor copilului, precum si orice act juridic emis sau, dupa caz, incheiat in acest domeniu se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului- Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizica si morala normala, la echilibru socioafectiv si la viata de familie- Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror persoane carora acesta le-a fost plasat in mod legal-Principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti. Implicarea familiei e obligatorie.- In determinarea interesului superior al copilului se au in vedere cel putin urmatoarele:a)nevoile de dezvoltare fizica, psihologica, de educatie si sanatate, de securitate si stabilitate si apartenenta la o familie;b)opinia copilului, in functie de varsta si gradul de maturitate;c)istoricul copilului, avand in vedere, in mod special, situatiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice alta forma de violenta asupra copilului, precum si potentialele situatii de risc care pot interveni in viitor;d)capacitatea parintilor sau a persoanelor care urmeaza sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copilului de a raspunde nevoilor concrete ale acestuia;e)mentinerea relatiilor personale cu persoanele fata de care copilul a dezvoltat relatii de atasament.- Respectarea si garantarea drepturilor copilului se realizeaza conform urmatoarelor principii:a)respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;b)egalitatea sanselor si nediscriminarea;c)responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti;d)primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor copilului;e)descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia multisectoriala si parteneriatul dintre institutiile publice si organismele private autorizate;f)asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil;g)respectarea demnitatii copilului;h)ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate;i)asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea copilului, tinand cont de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, in cazul luarii unei masuri de protectie;j)celeritate in luarea oricarei decizii cu privire la copil;k)asigurarea protectiei impotriva abuzului, neglijarii, exploatarii si oricarei forme de violenta asupra copilului;l)interpretarea fiecarei norme juridice referitoare la drepturile copilului in corelatie cu ansamblul reglementarilor din aceasta materie.- Drepturile prevazute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fara nicio discriminare, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie, de nationalitate, apartenenta etnica sau origine sociala, de situatia materiala, de gradul si tipul unei deficiente, de statutul la nastere sau de statutul dobandit, de dificultatile de formare si dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale parintilor ori ale altor reprezentanti legali sau de orice alta distinctie.

Drepturile copilului-Copilul are dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale- Copilul este inregistrat imediat dupa nastere si are de la aceasta data dreptul la un nume, dreptul de a dobandi o cetatenie si, daca este posibil, de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijit, crescut si educat de acestia- Copilul are dreptul de a-si pastra cetatenia, numele si relatiile de familie, in conditiile prevazute de lege, fara nicio ingerinta- Certificatul medical constatator al nasterii, atat pentru copilul nascut viu, cat si pentru copilul nascut mort, se intocmeste in termen de 24 de ore de la nastere-In situatia in care copilul este parasit de mama in maternitate, unitatea medicala are obligatia sa sesizeze telefonic si in scris directia generala de asistenta sociala si protectia copilului si organele de politie, in termen de 24 de ore de la constatarea disparitiei mamei- In situatia in care mama este identificata, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va asigura consilierea si sprijinirea acesteia in vederea realizarii demersurilor legate de intocmirea actului de nastere- In situatia in care, in urma verificarilor efectuate de politie, nu este posibila identificarea mamei, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului transmite serviciului public de asistenta sociala in a carui raza administrativ-teritoriala s-a produs nasterea dosarul cuprinzand certificatul medical constatator al nasterii, procesul-verbal prevazut la alin. (2), dispozitia de plasament in regim de urgenta si raspunsul politiei cu rezultatul verificarilor-In situatia copilului parasit de parinti in alte unitati sanitare, a carui nastere nu a fost inregistrata, obligatia de a realiza demersurile prevazute de lege pentru inregistrarea nasterii copilului revine serviciului public de asistenta sociala in a carui raza administrativ-teritoriala a fost parasit acesta- Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament- In sensul prezentei legi, relatiile personale se pot realiza prin:a)intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relatii personale cu copilul;b)vizitarea copilului la domiciliul acestuia;c)gazduirea copilului, pe perioada determinata, de catre parintele sau de catre alta persoana la care copilul nu locuieste in mod obisnuit;d)corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul;e)transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a mentine relatii personale cu copilul;f)transmiterea de catre persoana la care locuieste copilul a unor informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari medicale sau scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul;g)intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament intr-un loc neutru in raport cu copilul, cu sau fara supravegherea modului in care relatiile personale sunt intretinute, in functie de interesul superior al copilului- In vederea asigurarii mentinerii relatiilor personale ale copilului cu parintii sai sau cu alte persoane alaturi de care s-a bucurat de viata de familie, precum si pentru asigurarea inapoierii copilului la locuinta sa la terminarea perioadei de vizita, instanta poate dispune, la cererea parintelui interesat sau a altei persoane indreptatite, una sau mai multe masuri cu caracter asiguratoriu sau a unor garantii(2)Masurile prevazute la alin. (1) pot include:a)amenda pe ziua de intarziere impusa persoanei care refuza punerea in aplicare sau respectarea programului de mentinere a relatiilor personale ale copilului;b)depunerea unei garantii reale sau personale de catre parintele sau persoana de la care urmeaza sa fie preluat copilul, in vederea mentinerii relatiilor personale sau, dupa caz, la incetarea programului de vizitare;c)depunerea pasaportului sau a unui alt act de identitate la o institutie desemnata de instanta si, atunci cand este necesar, a unui document din care sa rezulte ca persoana care solicita relatii personale a notificat depunerea acestora, pe durata vizitei, autoritatii consulare competente.- Este interzisa orice actiune de natura sa afecteze imaginea publica a copilului sau dreptul acestuia la viata intima, privata si familiala- Copilul capabil de discernamant are dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care il priveste-In orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a implinit varsta de 10 ani, daca autoritatea competenta apreciaza ca audierea lui este necesara pentru solutionarea cauzei- Religia copilului care a implinit 14 ani nu poate fi schimbata fara consimtamantul acestuia; copilul care a implinit varsta de 16 ani are dreptul sa isi aleaga singur religia. Atunci cand copilul beneficiaza de protectie speciala, persoanelor in ingrijirea carora se afla le sunt interzise orice actiuni menite sa influenteze convingerile religioase ale copilului.- Copilul apartinand unei minoritati nationale, etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la viata culturala proprie, la declararea apartenentei sale etnice, religioase, la practicarea propriei sale religii, precum si dreptul de a folosi limba proprie in comun cu alti membri ai comunitatii din care face parte- Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante- Copilul are dreptul sa depuna singur plangeri referitoare la incalcarea drepturilor sale fundamentale

Mediul familial si ingrijirea alternativa - Copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai -Parintii copilului au dreptul sa primeasca informatiile si asistenta de specialitate necesare in vederea ingrijirii, cresterii si educarii acestuia.- Ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor-Exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti trebuie sa aiba in vedere interesul superior al copilului si sa asigure bunastarea materiala si spirituala a copilului-In situatia in care ambii parinti exercita autoritatea parinteasca, dar nu locuiesc impreuna, deciziile importante, se iau numai cu acordul ambilor parinti-Se considera motive intemeiate pentru ca instanta sa decida ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre un singur parinte alcoolismul, boala psihica, dependenta de droguri a celuilalt parinte, violenta fata de copil sau fata de celalalt parinte, condamnarile pentru infractiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infractiuni cu privire la viata sexuala, infractiuni de violenta, precum si orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de catre acel parinte a autoritatii parintesti -Copilul are dreptul sa fie crescut in conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala. In acest scop parintii sunt obligati:a)sa supravegheze copilul;b)sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea;c)sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia in considerare opinia acestuia;d)sa intreprinda toate masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor;e)sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice care exercita atributii in domeniul ingrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului.-Copilul nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei, impotriva vointei acestora, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului.- Daca exista motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt primejduite in familie, reprezentantii serviciului public de asistenta sociala ori, dupa caz, ai directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti au dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor si sa se informeze despre felul in care acestia sunt ingrijiti, despre sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala, acordand, la nevoie, indrumarile necesare-Daca, in urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constata ca dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului este primejduita, serviciul public de asistenta sociala este obligat sa sesizeze de indata directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in vederea luarii masurilor prevazute de lege-Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze instanta judecatoreasca in situatia in care considera ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru decaderea, totala sau partiala, a parintilor ori a unuia dintre ei din exercitiul drepturilor parintesti.- Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va lua toate masurile necesare pentru ca parintii decazuti din drepturile parintesti, precum si cei carora le-a fost limitat exercitiul anumitor drepturi sa beneficieze de asistenta specializata pentru cresterea capacitatii acestora de a se ocupa de copii, in vederea redobandirii exercitiului drepturilor parintesti-Parintii care solicita redarea exercitiului drepturilor parintesti beneficiaza de asistenta juridica gratuita, in conditiile legii.- Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea parintilor sai sau care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora are dreptul la protectie alternative care include instituirea tutelei, masurile de protectie speciala prevazute de prezenta lege, adoptia.

Sanatatea si bunastarea copilului - Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate pe care o poate atinge si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru asigurarea realizarii efective a acestui drept-Parintii sunt obligati sa solicite asistenta medicala pentru a asigura copilului cea mai buna stare de sanatate pe care o poate atinge si pentru a preveni situatiile care pun in pericol viata, cresterea si dezvoltarea copilului-In situatia exceptionala in care viata copilului se afla in pericol iminent ori exista riscul producerii unor consecinte grave cu privire la sanatatea sau integritatea acestuia, medicul are dreptul de a efectua acele acte medicale de stricta necesitate pentru a salva viata copilului, chiar fara a avea acordul parintilor sau al altui reprezentant legal al acestuia- Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala- Copilul are dreptul de a beneficia de asistenta sociala si de asigurari sociale, in functie de resursele si de situatia in care se afla acesta si persoanele in intretinerea carora se gaseste- Copilul cu handicap are dreptul la ingrijire speciala, adaptata nevoilor sale-Copilul cu handicap are dreptul la educatie, recuperare, compensare, reabilitare si integrare, adaptate posibilitatilor proprii, in vederea dezvoltarii personalitatii sale-In vederea asigurarii accesului la educatie, recuperare si reabilitare, copilul cu handicap poate fi scolarizat in alt judet/sector al municipiului Bucuresti decat cel de domiciliu, cu suportarea cheltuielilor din bugetul judetului/sectorului in care se afla unitatea de invatamant-Ingrijirea speciala trebuie sa asigure dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copiilor cu handicap. - Copilul cu dizabilitati beneficiaza de asistenta medicala gratuita, inclusiv de medicamente gratuite, atat pentru tratamentul ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarii, in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, in conditiile stabilite prin contractul-cadru

Educatie, activitati recreative si culturale- Copilul are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita dezvoltarea, in conditii nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale-Parintii copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educatiei care urmeaza sa fie data copiilor lor si au obligatia sa inscrie copilul la scoala si sa asigure frecventarea cu regularitate de catre acesta a cursurilor scolare-Copilul care a implinit varsta de 14 ani poate cere incuviintarea instantei judecatoresti de a-si schimba felul invataturii si al pregatirii profesionale.-In cadrul procesului instructiv-educativ, copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de catre cadrele didactice, personalul didactic auxiliar si cel administrativ si de a fi informat asupra drepturilor sale, precum si asupra modalitatilor de exercitare a acestora. -Copilul are dreptul la odihna si vacanta-Copilul trebuie sa beneficieze de timp suficient pentru odihna si vacanta, sa participe in mod liber la activitati recreative proprii varstei sale si la activitatile culturale, artistice si sportive ale comunitatii. -Autoritatile publice au obligatia sa asigure, potrivit atributiilor care le revin, locuri de joaca suficiente si adecvate pentru copii, in mod special in situatia zonelor intens populate.

Protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai-Protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor si serviciilor destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai sau a celui care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora.- Copilul beneficiaza de protectia speciala prevazuta de prezenta lege pana la dobandirea capacitatii depline de exercitiu-La cererea tanarului, exprimata dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu, daca isi continua studiile o singura data in fiecare forma de invatamant de zi, protectia speciala se acorda, in conditiile legii, pe toata durata continuarii studiilor, dar fara a se depasi varsta de 26 de ani-Tanarul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu si a beneficiat de o masura de protectie speciala, dar care nu isi continua studiile si nu are posibilitatea revenirii in propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiaza, la cerere, pe o perioada de pana la 2 ani, de protectie speciala, in scopul facilitarii integrarii sale sociale. -Masurile de protectie speciala a copilului sunt:a)plasamentul;b)plasamentul in regim de urgenta;c)supravegherea specializata.-De masurile de protectie speciala, instituite de prezenta lege, beneficiaza:a)copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi instituita tutela;b)copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora;c)copilul abuzat sau neglijat;d)copilul gasit sau copilul parasit in unitati sanitare;e)copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal.

Plasamentul- Plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala, avand caracter temporar, care poate fi dispusa, in conditiile prezentei legi, dupa caz, la:a)o persoana sau familie;b)un asistent maternal;c)un serviciu de tip rezidential-Persoana sau familia care primeste un copil in plasament trebuie sa aiba domiciliul in Romania si sa fie evaluata de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire la garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a primi un copil in plasament.- Plasamentul copilului care nu a implinit varsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia extinsa sau substitutiva, plasamentul acestuia intr-un serviciu de tip rezidential fiind interzis -La stabilirea masurii de plasament se va urmari:a)plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsa sau la familia substitutiva;b)mentinerea fratilor impreuna;c)facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine legatura cu acesta.- Drepturile si obligatiile parintesti fata de copil se mentin pe toata durata masurii plasamentului dispus de catre comisia pentru protectia copilului- Comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta care a dispus plasamentul copilului in conditiile prezentei legi va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei lunare a parintilor la intretinerea acestuia, in conditiile stabilite de Codul civil. -Daca plata contributiei la intretinerea copilului nu este posibila, instanta obliga parintele apt de munca sa presteze intre 20 si 40 de ore lunar pentru fiecare copil, actiuni sau lucrari de interes local, pe durata aplicarii masurii de protectie speciala, pe raza administrativ-teritoriala in care are domiciliul sau resedinta

Plasamentul in regim de urgenta- Plasamentul in regim de urgenta este o masura de protectie speciala, cu caracter temporar, care se stabileste pentru copilul aflat in urmatoarele situatii:a)abuzat, neglijat sau supus oricarei forme de violenta;b)gasit sau parasit in unitati sanitare-Plasamentul in regim de urgenta se poate dispune si in cazul copilului al carui unic ocrotitor legal sau ambii au fost retinuti, arestati, internati sau in situatia in care, din orice alt motiv, acestia nu-si pot exercita drepturile si obligatiile parintesti cu privire la copil-Pe toata durata plasamentului in regim de urgenta se suspenda de drept exercitiul drepturilor parintesti, pana cand instanta judecatoreasca va decide cu privire la mentinerea sau inlocuirea acestei masuri si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti. Pe perioada suspendarii, drepturile si obligatiile parintesti privitoare la persoana copilului sunt exercitate si, respectiv, indeplinite de catre persoana, familia, asistentul maternal sau seful serviciului de tip rezidential care a primit copilul in plasament in regim de urgenta, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate si, respectiv, indeplinite de catre directorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului.- Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre directorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului din unitatea administrativ-teritoriala in care se gaseste copilul respective sau de catre instant judecatoreasca- In situatia plasamentului in regim de urgenta dispus de catre directorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, aceasta este obligata sa sesizeze instanta judecatoreasca in termen de 5 zile de la data la care a dispus aceasta masura

Supravegherea specializata- Masura de supraveghere specializata se dispune in conditiile prezentei legi fata de copilul care a savarsit o fapta penala si care nu raspunde penal-In cazul in care exista acordul parintilor sau al reprezentantului legal, masura supravegherii specializate se dispune de catre comisia pentru protectia copilului, iar, in lipsa acestui acord, de catre instanta judecatoreasca.

Monitorizarea aplicarii masurilor de protectie speciala- Imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala, dispuse de comisia pentru protectia copilului sau de instanta judecatoreasca, trebuie verificate trimestrial de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului. In cazul in care imprejurarile s-au modificat se sesizeaza comisia pt. protectia copilului sau instanta judecatoreasca.- Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, organismul privat autorizat are obligatia de a urmari modul in care sunt puse in aplicare masurile de protectie speciala, dezvoltarea si ingrijirea copilului pe perioada aplicarii masurii-Propunerea de incetare a masurii de protectie si reintegrarea in familie este insotita, in mod obligatoriu, de documente din care sa reiasa participarea parintilor la sedinte de consiliere, astfel incat reintegrarea sa se realizeze in cele mai bune conditii.-La incetarea masurilor de protectie speciala prin reintegrarea copilului in familia sa, serviciul public de asistenta sociala, are obligatia de a urmari evolutia dezvoltarii copilului, precum si modul in care parintii isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile cu privire la copil. In acest scop, acestea intocmesc rapoarte lunare pe o perioada de minimum 6 luni.-Copilul fata de care a fost luata o masura de protectie speciala are dreptul de a mentine relatii cu alte persoane, daca acestea nu au o influenta negativa asupra dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale.

Protectia copiilor refugiati si protectia copiilor in caz de conflict armat- Copiii care solicita obtinerea statutului de refugiat, precum si cei care au obtinut acest statut beneficiaza de protectie si asistenta umanitara corespunzatoare pentru realizarea drepturilor lor- In situatia in care copilul care solicita statutul de refugiat este neinsotit de catre parinti sau de un alt reprezentant legal, sustinerea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat se asigura de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raza administrativ-teritoriala se afla organul teritorial al Ministerului Afacerilor Interne unde urmeaza a fi depusa cererea- Copiii afectati de conflicte armate beneficiaza de protectie si asistenta in conditiile prezentei legi-In caz de conflicte armate, institutiile statului iau masurile necesare pentru dezvoltarea de mecanisme speciale menite sa asigure monitorizarea masurilor adoptate pentru protejarea drepturilor copilului.-Niciun copil nu va fi folosit ca spion, calauza sau curier in timpul conflictelor armate.- In orice judet sau sector al municipiului Bucuresti, presedintele consiliului judetean ori, dupa caz, primarul sectorului municipiului Bucuresti are obligatia de a inainta directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, in termen de 24 de ore de la initierea unui conflict armat, o lista completa a tuturor copiilor aflati pe teritoriul respectivei unitati administrativ-teritoriale, in vederea monitorizarii situatiei acestora-Infrastructura avand ca destinatie protectia si promovarea drepturilor copilului nu va fi folosita in scopuri militare

Protectia copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal- Pentru copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal, la propunerea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului in a carei unitate administrativ-teritoriala se afla copilul, se va lua una dintre masurile plasament sau supraveghere specializata -In dispunerea uneia dintre aceste masuri, comisia pentru protectia copilului,ori, dupa caz, instanta judecatoreasca, atunci cand acest acord lipseste, va tine seama de:a)conditiile care au favorizat savarsirea faptei;b)gradul de pericol social al faptei;c)mediul in care a crescut si a trait copilul;d)riscul savarsirii din nou de catre copil a unei fapte prevazute de legea penala;e)orice alte elemente de natura a caracteriza situatia copilului-Parintii copilului care savarseste fapte penale si nu raspunde penal au obligatia de a participa la sedintele de consiliere efectuate de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, in baza unui program personalizat de consiliere psihologica.- Masura supravegherii specializate consta in mentinerea copilului in familia sa, sub conditia respectarii de catre acesta a unor obligatii, cum ar fi:a)frecventarea cursurilor scolare;b)utilizarea unor servicii de ingrijire de zi;c)urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;d)interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite persoane-In cazul in care fapta prevazuta de legea penala, savarsita de copilul care nu raspunde penal, prezinta un grad ridicat de pericol social sau care savarseste in continuare fapte penale, comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca dispune, pe perioada determinata, plasamentul copilului intr-un serviciu de tip rezidential specializat.-Este interzis sa se dea publicitatii orice date referitoare la savarsirea de fapte penale de catre copilul care nu raspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana acestuia.-Copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal va fi insotit si asistat de catre un psiholog sau asistentul social, desemnat de directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in orice etapa a cercetarii penale. Protectia copilului impotriva abuzului, neglijarii, exploatarii si a oricarei forme de violenta- Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva abuzului, neglijarii, exploatarii, traficului, migratiei ilegale, rapirii, violentei, pornografiei prin internet, precum si a oricaror forme de violenta, indiferent de mediul in care acesta se {{afla:}} familie, institutii de invatamant, medicale, de protectie,etc.-Orice persoana fizica sau juridica, precum si copilul pot sesiza directia generala de asistenta sociala si protectia copilului din judetul/sectorul de domiciliu sa ia masurile corespunzatoare pentru a-l proteja impotriva oricaror forme de violent.-Angajatii institutiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intra in contact cu copilul si au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente au obligatia de a sesiza de urgenta directia generala de asistenta sociala si protectia copilului.

Protectia copilului impotriva exploatarii economice-Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva exploatarii si nu poate fi constrans la o munca sau activitate domestica ori in afara familie-Este interzisa orice practica prin intermediul careia un copil este dat de unul sau de ambii parinti ori de reprezentantul lui legal, in schimbul unei recompense, unor datorii sau nu, cu scopul exploatarii copilului prin munca-In situatiile in care copiii de varsta scolara se sustrag procesului de invatamant, desfasurand munci cu nerespectarea legii, unitatile de invatamant sunt obligate sa sesizeze de indata serviciul public de asistenta sociala.

Protectia copilului impotriva consumului de droguri- Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva folosirii ilicite de stupefiante si substante psihotrope-Este interzisa vanzarea de solventi copiilor, fara acordul parintelui ori al altui reprezentant legal-Agentia Nationala Antidrog, in colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si, dupa caz, cu alte autoritati sau organe de specialitate ale administratiei publice centrale, are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru:prevenirea folosirii copiilor la productia si traficul ilicit al acestor substante;constientizarea publicului larg, sprijinirea copiilor si familiilor acestora, prin consiliere si indrumare,dezvoltarea suplimentara a sistemelor pentru adunarea unor date reale asupra aparitiei consumului de droguri la copii, dezvoltarea unui sistem de informare publica care sa reduca toleranta in ceea ce priveste consumul de droguri si sa ajute la recunoasterea primelor simptome de consum de droguri, mai ales in randul copiilor

Protectia copilului impotriva abuzului sau neglijentei- Prin abuz asupra copilului se intelege orice actiune voluntara a unei persoane care se afla intr-o relatie de raspundere, incredere sau de autoritate fata de acesta, prin care sunt periclitate viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului, si se clasifica drept abuz fizic, emotional, psihologic, sexual si economic-Prin neglijarea copilului se intelege omisiunea, voluntara sau involuntara, a unei persoane care are responsabilitatea cresterii, ingrijirii sau educarii copilului de a lua orice masura pe care o presupune indeplinirea acestei responsabilitati, care pune in pericol viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului si poate imbraca mai multe {{forme:}} alimentara, vestimentara, neglijarea igienei, neglijarea medicala, neglijarea educationala, neglijarea emotionala sau parasirea copilului/abandonul de familie, care reprezinta cea mai grava forma de neglijare.- Orice persoana care, prin natura profesiei sau ocupatiei sale, lucreaza direct cu un copil si are suspiciuni in legatura cu existenta unei situatii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligata sa sesizeze serviciul public de asistenta sociala sau directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raza teritoriala a fost identificat cazul respectiv-Parintii sau reprezentantii legali au obligatia de a supraveghea copilul si de a lua toate masurile in vederea prevenirii inlesnirii sau practicarii cersetoriei de catre copil.-Pentru verificarea sesizarilor privind cazurile de abuz si neglijare a copilului, reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului au drept de acces, in conditiile legii, in sediile persoanelor juridice, precum si la domiciliul persoanelor fizice care au in ingrijire sau asigura protectia unui copil. Pentru efectuarea acestor verificari, organele de politie au obligatia sa sprijine reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului.- Declaratia copilului poate fi inregistrata, potrivit legii, prin mijloace tehnice audio-video. Inregistrarile se realizeaza in mod obligatoriu cu asistenta unui psiholog.Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea inregistrarii declaratiei sale-Daca instanta judecatoreasca apreciaza necesar, aceasta il poate chema pe copil in fata ei, pentru a-l audia. Audierea are loc numai in camera de consiliu, in prezenta unui psiholog si numai dupa o prealabila pregatire a copilului in acest sens.

Protectia copilului cu parinti plecati la munca in strainatate- Parintele care exercita singur autoritatea parinteasca sau la care locuieste copilul, care urmeaza sa plece la munca in strainatate, are obligatia de a notifica aceasta intentie serviciului public de asistenta sociala de la domiciliu, cu minimum 40 de zile inainte de a parasi tara-Notificarea va contine, in mod obligatoriu, desemnarea persoanei care se ocupa de intretinerea copilului pe perioada absentei parintilor sau tutorelui, dupa caz-Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tutorelui, precum si in cazul in care ambii parinti urmeaza sa plece la munca intr-un alt stat.-Serviciile publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipiilor, oraselor, comunelor asigura persoanelor desemnate consiliere si informare cu privire la raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului pe o perioada de 6 luni -Acordul persoanei careia urmeaza sa-i fie delegata autoritatea parinteasca se exprima de catre aceasta personal, in fata instantei

Protectia copilului impotriva altor forme de exploatare- Copilul are dreptul la protectie impotriva oricarei forme de exploatare-institutiile si autoritatile publice, potrivit atributiilor lor, adopta reglementari specifice si aplica masuri corespunzatoare pentru prevenirea, intre altele:a)transferului ilicit si a nereturnarii copilului;b)incheierii adoptiilor, nationale ori internationale, in alte scopuri decat interesul superior al copilului;c)exploatarii sexuale si a violentei sexuale;d)rapirii si traficarii de copii in orice scop si sub orice forma;e)implicarii copiilor in conflicte armate;f)dezvoltarii fortate a talentelor copiilor in dauna dezvoltarii lor armonioase, fizice si mentale;g)exploatarii copilului de catre mass-media;h)exploatarii copilului in cadrul unor cercetari ori experimente stiintifice.

Institutii si servicii la nivel local- Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa garanteze si sa promoveze respectarea drepturilor copiilor din unitatile administrativ-teritoriale, asigurand prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ingrijirea parintilor sai.- Pentru a-si indeplini rolul pentru care au fost create, structurile comunitare consultative vor beneficia de programe de formare in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului.- In subordinea consiliului judetean si, respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti functioneaza comisia pentru protectia copilului, ca organ de specialitate al acestora, fara personalitate juridica, avand urmatoarele atributii principale:a)stabilirea incadrarii in grad de handicap si orientarea scolara a copilului;b)pronuntarea, in conditiile prezentei legi, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei masuri de protectie speciala a copilului;c)solutionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal;d)alte atributii prevazute de lege- Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este institutie publica cu personalitate juridica, infiintata in subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, care preia, in mod corespunzator, functiile serviciului public de asistenta sociala de la nivelul judetului si, respectiv, atributiile serviciului public de asistenta sociala de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti- Pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si pentru realizarea protectiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, se organizeaza si functioneaza urmatoarele tipuri de servicii:a)servicii de zi;b)servicii de tip familial;c)servicii de tip rezidential- Serviciile de zi sunt acele servicii prin care se asigura mentinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatilor copilului si ale parintilor sai, pentru depasirea situatiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa- Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigura, la domiciliul unei persoane fizice sau familii, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii in conditiile prezentei legi a masurii plasamentului.- Serviciile de tip rezidential care apartin autoritatilor administratiei publice se organizeaza numai in structura directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, in regim de componente functionale ale acestora, fara personalitate juridica-Serviciile de tip rezidential se organizeaza pe model familial si pot avea caracter specializat in functie de nevoile copiilor plasati.

Hotararea 1434/ 2004Directia generala: institutie publica cu personalitate juridica, formata ca urmare a comasarii serviciului public de asistenta sociala si a serviciului public pentru protectia copilului se afla in subordinea consiliului local si a celui judetean realizeaza masuri de asistenta sociala in domeniul: protectiei copilului, protectiei familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap si a oricaror persoane aflate in nevoie.

Functiile directiei generale: a) De strategie- asigura elaborarea strategiei de asistenta sociala, a planului de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea marginalizarii precum si a planurilor antisaracie pe care le supune spre aprobare consiliului localb) De coordonare- a activitatilor de asistenta sociala si protectie a copiluluic) De administrare a fondurilor de care dispuned) De colaborare- cu institutiile si specialistii din domeniul asistentei socialee) De reprezentare-a consiliului judetean pe plan intern si externf) De executie -prin asigurarea mijloacelor umane materiale si financiare necesare pentru implementarea strategiilor antisaracie, prevenirea si combaterea marginalizarii si solutionarea urgentelor sociale

Atributiile directiei generale

a)In domeniul protectiei adultilor -completeaza evaluarea socio-economica a persoanelor adulte aflate in nevoie, a nevoilor si resurselor lor-acorda persoanelor adulte asistenta pentru exercitarea dreptului la libera exprimare-dispune diligente pentru clarificarea situatiei juridice a persoanelor adulte -verifica si reevalueaza trimestrial si ori de cate ori este nevoie modul de ingrijire a persoanelor adulte in vederea mentinerii modificarii sau revocarii masurii-asigura masurile necesare pentru protectia in regim de urgenta a persoanelor adulte aflate in nevoie-orice alte atributii prevazute de lege

b)In domeniul protectiei copilului-intocmeste raportul de evaluare initiala a copilului si a familiei acestuia si propune masurile de asistenta sociala-monitorizeaza trimestrial activitatile de aplicare a hotararilor de instituire a masurilor de protectie sociala-identifica si evalueaza fam.sau persoanele care pot lua in plasament copilul-monitorizeaza fam. sau persoanele care au primit in plasament copilul-identifica, evalueaza si pregateste persoanele care pot deveni asistenti maternali-acorda asistenta parintilor copilului separat de familie pt reintegrarea lui.-reevalueaza cel putin 1 la 3 luni imprejurarile care au stat la baza instituirii masurilor de protectie pt mentinerea modificarea sau incetarea lor-indeplineste demersurile vizand deschiderea adoptiilor interne pentru copiii din evidente -identifica si evalueaza familiiile din Romania care doresc sa adopte copii-monitorizeaza evolutia copiilor adoptati

c)Alte atributii-asigura acordarea si plata drepturilor persoanelor cu handicap-asigura la cerere consultanta gratuita privind acordarea serviciilor de asistenta sociala-colaboreaza pe baza de protocoale cu celelalte directii generale-evalueaza si pregateste persoane care pot deveni asistenti personali ai persoanelor cu handicap-colaboreaza cu organismele non-guvernamentale care desfasoara activitti in domeniul protectiei copilului si asistentei sociale

OBSERVATIA

- Ca metod stiintific, observatia const n .nregistrarea sistematic, prin simturi, a caracteristicilor si transformrilor obiectului studiat.- A observa nu nseamn doar a identifica un obiect, un comportament, ci si a-l clasifica, a-l introduce ntr-o anumit categorie.- Observatia este expresia unei selectii constiente sau inconstiente si se desfsoar totdeauna ntr-un context complex:cel al situatiei si cel al atitudinilor (constiente sau nu) ale celui care observ.- A observa nu nseamn a vedea, ci mai degrab a ntelege, a analiza si organiza realitatea care intr sub incidenta simturilor noastre.- Observatia are ca scop ntelegerea

Observatia sistematic direct

Ce masuram?- Comportamentul este ansamblul actelor produse de om sau animal accesibile observatiei directe.- Pentru a putea rspunde la ntrebrile pe care si le pune, psihologul trebuie s-si situeze observatia de cele mai multe ori la un nivel care integreaz organizarea si finalitatea comportamentelor. n acest caz, notiunea cea mai potrivit este cea de conduit. Aceasta poate fi definit ca ansamblul de acte (de rspunsuri n sens behaviorist) caracterizate printr-o organizare impus de finalitatea urmrit, constient sau nu, rational sau nu, de ctre organism.- O dat cu dezvoltarea tehnicilor de psihoterapie cognitiv-comportamental tot mai multi psihologi nu mai utilizeaz termenul de comportament doar cu referire la manifestrile motorii direct observabile, ci includ n sfera notiunii de comportament si alte dou tipuri de manifestri: gndurile sau comportamentul cognitiv si sentimentele, emotiile sau comportamentul psiho-emotional.

Selectarea si definirea comportamentelor-Pentru a defini si identifica un comportament trebuie, mai nti, ca cercettorul s defineasc propriettile pertinente pe care se sprijin recunoasterea primelor regularitti sau unitti comportamentale si eventuala includere a acestora ntr-o categorie.-J.P. Beaugrand (1988) consider c identificarea comportamentelor poate fi fcut pe baza unor:

1. criterii concrete sau descriptive Criterii referitoare la forma- presupune fragmentarea comportamentului n unitti mici, elementare, faptcare conduce la obtinerea unor descrieri detaliate. Multe comportamente sau posturi pot fi descrise n termeni formali Criterii referitoare la efecte- Multe comportamente pot fi identificate si clasificate in functie de efectele directe pe care acestea le au asupra mediului: deplaseaz, deformeaz, sectioneaz, distrug sau construiesc anumite componente ale mediului.-Se au n vedere mai ales efectele fizice ale comportamentelor; putem include astfel aici si emiterea de sunete, mirosuri etc.Utilizarea criteriilor referitoare la efecte situeaz descrierea comportamentelor la un nivel mai global.

2. criterii teoretice sau interpretative- Utilizarea acestor criterii plaseaz procesul observativ la un nivel si mai general. Criteriile de identificare si clasificare a comportamentelor nu mai sunt direct observabile; ele sunt produsul interpretrii anumitor indici concreti cu ajutorul postulatelor, ipotezelor si teoriilor.-Utilizarea criteriilor teoretice poate conduce, de exemplu, la clasificri cauzale si functionale.

a) Clasificarea dup cauze . comportamente care au aceeasi cauz sunt grupate sub aceeasi etichet.Exemplu: comportamente sexuale . comportamente a cror intensitate si frecvent se afl n relatie cu schimbrile hormonilor sexuali; comportamente materne . comportamente declansate de prezenta copiilor

b) Clasificri functionale. Comportamentele au o anumit functie: de alimentatie, de aprare, sexual etc. De exemplu, comportamentele destinate obtinerii hranei sunt grupate n categoria comportamentelor alimentare.

Grile de observatie- Grilele sau ghidurile de observatie asigur caracterul sistematic al observatiei.-conditii: numar finit de comportamente care au in comun diferite proprietati prin care se diferentiaza de comportamentele din alte categorii se urmaresc comportamente echivalente din punctul de vedere ar criteriului folosit fiecare comportament urmarit trebuie bine precizat si definit se pot folosi atat criterii concrete cat si criterii abstracte numarul comportamentelor urmarite este limitat timpul- comportamentele repetitive se noteaza odata sau de mai multe ori?

Procedee de nregistrare si esantionare-nregistrarea comportamentelor se afl ntr-o strns legtur cu definirea si codificarea lor. De asemenea, alegerea tipului de nregistrare precum si a caracteristicilor comportamentale ce vor fi nregistrate nfluenteaz modalittile ulterioare de prelucrare si interpretare a datelor.

Proceduri de nregistrare specifice observatiei directe

a) nregistrri calitative. Multe din informatiile valoroase din punct de vedere psihologic exist sub forma unor descrieri referitoare la anumite patternuri comportamentale.Aceast modalitate de nregistrare se ntlneste frecvent n observatia natural si n studiile de caz.b) Contabilizarea rspunsurilor comportamentale. Una dintre procedurile de nregistrare si msurare frecvent utilizate n domeniul observatiei o constituie, pur si simplu,contabilizarea numrului de ori n care un anume rspuns comportamental se manifestc) nregistrarea unor caracteristici temporale- durata, frecventa, latenta, intervaluld) nregistrarea intensittii comportamentelor

Proceduri de nregistrare specifice autoobservatiei

a) Jurnalele. Subiectilor participanti la cercetare li se cere s tin jurnale cu scopul nregistrrii unor comportamente diverse, cum ar fi continutul si frecventa unor vise nocturne, alimentele consumate, etc.b) Monitorizarea rspunsurilor comportamentale. Multe din cercetrile din domeniul modificrii comportamentului au la baz autoobservatia practicat de subiectii nsisi. Una din tehnicile frecvent utilizate este contabilizarea numrului de ori n care cineva se angajeaz zilnic ntr-un comportament dezirabil sau indezirabil.c) Autorapoartele. Una dintre cele mai utilizate tehnici de producere a datelor n timpul cercetrilor const n a cere subiectilor s descrie ceea ce simt n legtur cu ceva sau atunci cnd privesc ceva. Aceste descrieri pot lua forma exprimrii acordului/dezacordului, evalurii magnitudinii, selectrii unei alternative din mai multe posibile, completrii unor chestionare sau scrierii unei povesti.

Esantionarea- O tehnic de esantionare frecvent utilizat este esantionarea timpului; aceasta presupune ca observatia comportamentelor s se desfsoare sistematic, conform unei scheme temporale prestabilite.- Haynes (1978) consider c, pentru a realiza o bun esantionare a timpului, trebuie s avem n vedere utmtoarele aspecte: frecventa comportamentului;variabilitatea lui; specificitatea situational a acestuia; posibile schimbri n timp;complexitatea sistemului de nregistrare.

Observata natural

- cercettorul nregistreaz nestingherit, frstirea subiectilor, comportamentul acestora n mediul lor de viat- nainte de nceperea unei cercetri trebuie s ne asigurm c observatorii au cunostintele si deprinderile necesare pentru efectuarea studiului. In acest scop de cele mai multe ori intai se realizeaza un studiu pilot.-un studiu pilot stablilizeaza comportamentul observatorilor si ofer cercettorului posibilitatea s verifice fidelitatea inter-observatori a procedurilor de nregistrare- Psihologii si alti specialisti n domeniul comportamentului utilizeaz o serie de tehnici pentru a realiza o observatie cu adevrat natural, nederenjant pentru cei observati. ntre acestea amintim: tehnica observatorului vizibil dar ignorat (Observatorii care utilizeaz aceast tehnic fac eforturi minime pentru a rmne invizibili pentru subiecti), tehnica observatorului ascuns (Cnd observatorul nu se poate amesteca firesc printre persoanele din mediul observat, observatia natural se poate realiza dintr-unpunct de observatie ascuns), utilizarea unor dispozitive de supraveghere si nregistrare, crearea unor medii facsimil (realizarea unui mediu care simuleaz conditiile naturale de care suntem interesati.)

Limite: -incapacitatea de a controla toate variabilele implicate n fenomenul studiat. De aceea, orice concluzie de tip cauz efect este riscant si poate deveni subiectul unor ndoieli serioase. -alt problem frecvent ntlnit este aceea c unele dintre datele rezultate din observatii naturale nu pot fi usor de cuantificat.- O a treia limit general a observatiei naturale provine din implicatiile etice ale metodei (inregistrarea participantilor fara consimtamantul lor, posibilele intruziuni in viata privata a participantilor)

Observatia participant-se observa comportamentele grupului din interior - deosebit de util pentru obtinerea de informatii detaliate despre motivele si perceptiile sociale ale membrilor grupului si pentru ntelegerea mecanismelor interpersonale profunde care opereaz n cadrul sistemului analizat- Observatia participant poate fi organizat pe diverse grade de transparent (oamenii stiu ca se afla in dublu rol, doar cativa membrii cheie a grupului cunosc identitatea observatorului sau observatorul intra in grup cu o identitate falsa)- Principalul avantaj al observatiei participante este acela c furnizeaz anumite informatii din interior care nu pot fi obtinute printr-o observatie de la distant. Exista insa si o seriede limite practice: in cazul n care identitatea real a observatorului este cunoscut de unii din membrii grupului, comportamentele observate ar putea fi influentate de acest fapt. Credintele si ipotezele observatorului pot conduce la perceptii si rememorri selective; de asemenea, pe msur ce gradul de familiarizare cu grupul creste, observatorul poate deveni mai putin sensibil la unele evenimente care initial li se preau deosebite, remarcabile. dificultatea de a intra n grupul care ne intereseaz si de a fi acceptat de acesta; n functie de dificulttile anticipate, cercettorul va adopta un anume grad de .transparent. a participrii sale, asumndu-si n acelasi timp avantajele si limitele procedurii

Observatia controlat sau de laborator- J. Guillaumin (1965) consider examenul psihologic ca o observatie sistematic, scurt si intens- Desi exist tendinta de a considera testele n primul rnd niste instrumente psihologice de msurare a performantelor, tot mai multi psihologi atrag atentia asupra importantei felului n care subiectii obtin o anume performant. Rspunsul la ntrebarea .Cum? ne este oferit de o observatie atent si sistematic practicat n cursul examenului psihologic si ne ofer informatii importante despre personalitatea subiectului.- Analiza oricrei convorbiri psihologice vizeaz totdeauna dou registre: informatiile verbale furnizate de subiect n urma ntrebrilor care i s-au pus, precum si alte informatii furnizate spontan de acesta; informatiile nonverbale furnizate printr-un limbaj al corpului si care eviden tiaz atitudini, motivatii, stri afective etc.-Avertizm c analiza convorbirii necesit mult experient, practic si prudent: fiecare informatie trebuie considerat ca un simplu indicator, psihologul trebuind s nteleag conduita n toat globalitatea sa. Chiar dac anumite comportamente nonverbale pot indica un anumit stil de conduit, interpretarea lor posibil trebuie confirmat sistematic si de ctre alte informatii.- Utiliznd tehnica jocului de rol, subiectiis c situatia este simulat, dar li se cere s se comporte ca si cum s-ar afla n situatii reale de viat.

Autoobservatia- Tot mai multe studii clinice demonstreaz c autoobservatia fidel si adecvat este o deprindere ce se poate nvta prin utilizarea unor tehnici specifice. Un factor care stimuleaz utilizarea frecvent a autoobservatiei este economicitatea ei.- Autoobservatia este deosebit de important n evaluarea unor evenimente interne, inaccesibile unui observator extern- mijlo