Ordin 972-2005

ROMÂNIA

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

ORDIN

NR. 972 din 30.08.2005

privind

Cadrul metodologic pentru statistica emisiilor de poluanţi în atmosferă Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, în temeiul Ordonanţei Guvernului nr.

9/1992 privind organizarea statisticii oficiale republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

ţinând seama de cerinţele de dezvoltare şi producere a indicatorilor privind emisiile de gaze cu efect de seră şi alţi poluanţi ai aerului, la nivel european,

având în vedere hotărârea nr. 7 a Comitetului de Avizare Metodologică din 25 mai 2005,

în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 68/2004 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică, modificată prin H. G. nr. 175/2005 emite următorul

ORDIN:

Art. 1. Se aprobă Cadrul metodologic pentru statistica emisiilor de poluanţi în atmosferă. Art. 2. Cadrul metodologic pentru statistica emisiilor de poluanţi în atmosferă, este prezentat în anexă, iar aceasta face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. Institutul Naţional de Statistică va asigura actualizarea Cadrului metodologic pentru statistica emisiilor de poluanţi în atmosferă în funcţie de regulile şi recomandările Eurostat. Art. 4. (1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de către Direcţia Generală de Statistici Agricole şi Mediu, Direcţia Generală de Coordonare, Diseminare şi Relaţii cu Publicul şi Direcţia de Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională. (2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficială din România. Art. 5. Începând cu data prezentului ordin, încetează orice dispoziţie contrară.

PREŞEDINTE, Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU

ROMÂNIA

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Cadrul metodologic pentru statistica emisiilor de poluanţi în atmosferă

2

CUPRINS

1. Introducere ................................................................................................................3

2. Obiectivul, sfera de cuprindere şi conţinutul cercetării ..........................................3

3. Principii şi definiţii....................................................................................................4 3.1 Metodologie................................................................................................................... 4

3.1.1 Poluanţi ..................................................................................................................................4 3.1.2 Tipuri de surse........................................................................................................................6 3.1.3 Rezoluţia geografică ..............................................................................................................7 3.1.4 Perioada de referinţă ..............................................................................................................7 3.1.5 Nomenclatorul surselor de emisii / „absorbanţi prin rezervoare naturale”............................7 3.1.6 Factorii de emisie ...................................................................................................................8

4. Colectarea datelor primare .......................................................................................9 4.1 Cerinţe de colectare a datelor ...................................................................................... 9

4.1.1. Colectarea datelor pentru activităţile de ardere (sectoarele energetic şi industrial) ............10 4.1.2. Colectarea datelor pentru sectorul industrial.......................................................................10 4.1.3 Colectarea datelor pentru activităţile de extracţie şi tratare primară a combustibililor ........12 4.1.4 Colectarea datelor pentru utilizarea solvenţilor şi a altor produse .......................................12 4.1.5. Colectarea datelor pentru transportul rutier.........................................................................13 4.1.6 Colectarea datelor de la alte surse mobile şi utilaje .............................................................13 4.1.7 Colectarea datelor privind tratarea şi depozitarea deşeurilor ...............................................14 4.1.8. Colectarea datelor pentru agricultură, silvicultură şi alte surse...........................................15

4.2 Surse de date................................................................................................................ 15 4.2.1 Energie .................................................................................................................................15 4.2.2 Industrie ...............................................................................................................................15 4.2.3 Extracţia şi tratarea primară a combustibililor .....................................................................15 4.2.4 Utilizarea solvenţilor............................................................................................................15 4.2.5 Transport ..............................................................................................................................15 4.2.6 Deşeuri .................................................................................................................................15 4.2.7 Agricultură ...........................................................................................................................15

5. Prezentarea datelor .................................................................................................16 5.1. Emisiile de dioxid de sulf (SO2) ................................................................................. 16 5.2. Emisiile de dioxid de azot (NO2) ............................................................................... 17 5.3 Emisiile compuşilor organici volatili ne-metanici (NMVOC) ................................. 18 5.4 Emisiile de amoniac (NH3).......................................................................................... 19 5.5 Emisii de monoxid de carbon (CO) ........................................................................... 20 5.6 Emisiile de particule în suspensie (PM10) .................................................................. 21 5.7 Emisiile de metale grele .............................................................................................. 22 5.8 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POPs) ...................................................... 23

Anexa I Corespondenţa dintre categoriile de surse / „ absorbanţi prin rezervoare naturale” şi nomenclatoarele şi clasificările statistice ..............................................25

Anexa II Datele necesare pentru sectorul transporturi............................................65

3

1. Introducere

Cunoaşterea cantităţilor de substanţe emise în atmosferă este un reper necesar şi fundamental în elaborarea politicilor de protecţie a mediului şi în monitorizarea unor fenomene cum ar fi ploile acide, degradarea calităţii aerului, efectul de seră şi schimbările climatice, reducerea stratului de ozon etc.

Cuantificarea acestor emisii de substanţe în atmosferă, numită, în mod uzual, “inventar de emisii”1, se bazează pe un set de reguli specifice care pot avea diferite forme.

Din acest motiv, pot să apară, în practică, unele inconveniente legate de asigurarea comparabilităţii datelor. In ultimii ani, diferite organisme internaţionale (United Nations Economical Commission for Europe = UNECE, Intergovernmental Panel for Climate Change = IPCC, Eurostat etc.) au elaborat şi difuzat diverse propuneri şi planuri de armonizare metodologică privind colectarea şi prelucrarea informaţiilor referitoare la emisiile de substanţe în atmosferă.

2. Obiectivul, sfera de cuprindere şi conţinutul cercetării

Lucrarea de faţă prezintă principiile metodologice adoptate de către Institutul Naţional de Statistică în vederea realizării bazei statistice a inventarului naţional al emisiilor de poluanţi în atmosferă.

Cadrul metodologic este armonizat cu standardele şi normele internaţionale utilizate de Organizaţia Naţiunilor Unite, UNFCCC (Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice) şi Statele Membre ale UE (stabilite prin Decizia 96/511/EC privind chestionarele pentru Directivele 80/779EEC; 82/884/EEC; 84/30/EEC; 85/203/EEC; Decizia 2000/479/EC privind implementarea Registrului European de Emisii Poluante (EPER), conform art. 15 al Directivei 96/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC); Directiva 2001/81/EC privind stabilirea pragurilor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici (NECD); Decizia 2001/839/EC privind stabilirea unui chestionar pentru raportarea anuală a evaluării calităţii aerului, conform Directivelor 1996/62/EC, 1999/30/EC; Decizia 2002/529/EC privind stabilirea unui chestionar pentru raportarea de către Statele

1 Inventarul de emisii este o descriere cantitativă şi calitativă a emisiilor de substanţe în atmosferă, rezultate din activitati antropice sau surse naturale Un inventar de emisii trebuie să prezinte câteva caracteristici de fond:

- gradul de acoperire, în sensul luării în considerare a tuturor surselor de emisii şi a informaţiilor referitoare la acestea; - consistenţă, în sensul că seriile de date obţinute la nivelul unei perioade de timp trebuie să fie omogene, bazate pe procedee metodologice identice şi pe date omogene; - comparabilitate, în sensul că inventarele trebuie să fie realizate folosind metodologii recunoscute şi bine documentate, pentru asigurarea comparabilităţii rezultatelor; - transparenţă, în sensul că informaţiile furnizate in inventar trebuie sa fie suficient detaliate astfel incat sa permita celor interesaţi formarea unei imagini complete asupra activitatilor cuprinse în inventar.

Aceste caracteristici permit validarea şi verificarea proceselor de construire a inventarelor, respectiv conformitatea metodologică şi veridicitatea datelor reprezentate.

4

Membre a stadiului implementării Directivei 1999/13/EC privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili provenite de la utilizarea solvenţilor organici pentru anumite activităţi şi instalaţii; Directiva Cadru privind Calitatea Aerului 96/62/EC şi Directivele fiice; Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă; Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu; Concluziile Summit-urilor de la Cardiff, Viena, Helsinki şi Gothenburg).

3. Principii şi definiţii

Această secţiune prezintă principiile metodologice adoptate şi unele precizări asupra surselor de date utilizate în construirea inventarului emisiilor.

3.1 Metodologie 3.1.1 Poluanţi

Poluanţii inventariaţi diferă de la un inventar de emisii la altul, în funcţie de cerinţele de raportare asumate prin protocoale şi convenţii. In lucrarea de faţă o listă a poluanţilor este dată în tabelul de mai jos. Această listă va fi dezvoltată ulterior în funcţie de cerinţele de raportare naţionale şi internaţionale. A/A Poluant Obligaţia de raportare

1 SO2

(dioxid de sulf)

Articolul 8 din Convenţia Geneva privind poluarea atmosferică transfrontieră pe distanţe lungi (The long-range transboundary air pollution convention = LRTAP) (1979)

Articolul 5 din Protocolul Helsinki (1985)

2 NOx

(oxizi de azot)

Articolul 8 din Protocolul Sofia LRTAP (1988)

3 NMVOC

(compuşi organici volatili non-metanici)

Articolul 8 din Protocolul Geneva LRTAP (1991)

4 Cd

(cadmiu)

Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP privind metalele grele (1998)

10 Hg

(mercur)


11 Pb

(plumb)


12 As

(arsen)

Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP privind metalele grele (1998 – doar ca informaţii suplimentare)

13 Cr Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP privind metalele grele (1998 – doar ca

5

(crom) informaţii suplimentare)

14 Cu

(cupru)

Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP privind metalele grele (1998 – doar ca informaţaii suplimentare)

15 Ni (nichel)


16 Se

(seleniu)


17 Zn (zinc) Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP privind metalele grele (1998 – doar ca informaţii suplimentare)

26 HCH

(hexaclorociclohexan)

Articolul 9 din Protocolul Aarhus LRTAP privind poluanţii organici persistenţi (Persistent Organic Polutants = POPs) (1998) – Listele I şi II din POPs

24 PCB1

(bifenili policloruraţi)

Articolul 9 din Protocolul Aarhus LRTAP privind POPs (1998) – Listele I şi II din POPs

25 PAH2

(hidrocarburi polaromatice)

Articolul 9 din Protocolul Aarhus LRTAP privind POPs (1998) – Lista III din POPs

23 PCDD/PCDF

(dibenzo-p-dioxine şi dibenzofurani policlorinaţi)


22 HCB

(hexaclorobenzen)


8 NH3

(amoniu)

Articolul 9 din Protocolul Gothenburg LRTAP (1999)

5 CO

(monoxid de carbon)

Comitetul executiv pentru Convenţia LRTAP – Linii directoare pentru estimarea şi raportarea datelor de emisie (2002)

21 PM10

(particule în suspensie; diametrul <10µm)

Comitetul executiv pentru Convenţia LRTAP – Linii directoare pentru estimarea şi raportarea datelor de emisie (2002)

6 CO2

(dioxid de carbon)

Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (United Nations Framework Convention for Climate Change

6

= UNFCCC)

Protocolul Kyoto

Decizia Consiliului UE 2002/358

4 CH4

(metan)

UNFCCC

Protocolul Kyoto


7 N2O

(protoxid de azot)

UNFCCC

Protocolul Kyoto


18 PFCs

(perfluorocarburi)

UNFCCC

Protocolul Kyoto


19 HFCs

(hirdofluorocarburi)

UNFCCC

Protocolul Kyoto


20 SF6

(hexafluorură de sulf)

UNFCCC

Protocolul Kyoto


1. Bifenili policlorurati - compuşi formaţi astfel încât atomii de hidrogen din

molecula de bifenil (două inele de benzen legate printr-o singură legătură de carbon-carbon) pot fi înlocuiti cu până la zece atomi de clor

2. In PAH sunt incluse următoarele substanţe: benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(k)fluoranten şi indeno(1,2,3-cd)piren.

3.1.2 Tipuri de surse

Emisiile de poluanţi în aer sunt estimate pe baza categoriilor de surse / „ absorbanţi prin rezervoare naturale (conform definiţiei din Convenţia UNFCCC)”. Aceste categorii de surse includ atât activităţile umane, cât şi pe cele naturale. Conform metodologiei CORINAIR (COre INventory of AIR emissions), inventarele de emisii pot conţine date privind trei tipuri de surse: punctuale, de suprafaţă şi liniare.

Sursele punctuale – surse individuale sau canale de evacuare a gazelor caracterizate prin capacitate mare de consum/producţie, coordonate geografice, condiţii de operare etc.

Surse de suprafaţă – surse difuze de poluare mai mici sau mai multe pe o suprafaţă de bază, ca de exemplu: judeţ, zonă, grile EMEP (grila EMEP = grilă de dimensiune 50kmx50km aparţinând reţelei de grile dezvoltate în cadrul Programului de

7

monitorizare şi evaluare a transportului pe distanţă lungă a poluanţilor atmosferici în Europa).

Surse liniare –vehiculele rutiere, feroviare, de transport fluvial, naval sau aerian.

3.1.3 Rezoluţia geografică

Inventarele de emisii de poluanţi în atmosferă se realizează în principal la nivel naţional. Când este necesară o dezagregare geografică a datelor, atunci sunt utilizate unităţile de administraţie teritorială definite de EUROSTAT (NUTS nivelurile de la 0 la III sau echivalent, pentru ţările nemembre ale Uniunii Europene) întrucât, în general, datele de intrare agregate statistic sunt disponibile mai ales la această scară.

3.1.4 Perioada de referinţă

De obicei, inventarele sunt estimate anual, deşi în anumite cazuri se folosesc şi perioade mai lungi (în special în cazurile activităţilor naturale).

3.1.5 Nomenclatorul surselor de emisii / „absorbanţi prin rezervoare naturale”

In realizarea unui inventar de emisii de poluanţi în aer, este important să se folosească clasificarea corectă a surselor de emisie, astfel încât inventarul de emisii să fie compatibil cu inventarele de emisii realizate de alte ţări. In acest cadru metodologic se realizează o corespondenţă între următoarele clasificări:

Eurostat a dezvoltat o metodologie cunoscută sub numele de clasificarea NOSE (NOmenclature of Sources of Emissions = Nomenclatorul surselor de emisie). Clasificarea NOSE este utilizată pentru a defini procesele ca surse emitente, în corelaţie cu clasificarea CAEN Rev.1, care la rândul ei este direct legată de clasificarea PRODCOM. Lista proceselor NOSE (NOSE-P) este esenţa NOSE. Aceasta pune la dispoziţie un set de elemente descriptive, care pot fi folosite la clasificarea proceselor acordând atenţie emisiilor de orice fel, pentru o gamă largă de poluanţi, în orice mediu (aer, apă, pământ).

A doua metodologie de clasificare a evoluat ca parte a proiectului CORINAIR şi se numeşte SNAP (Selected Nomenclature for sources of Air Pollution = Nomenclatorul selectat pentru sursele de poluare a aerului). Ultima versiune este SNAP 97, care însoţeşte a treia ediţie a CORINAIR (actualizată în septembrie 2004). Clasificarea SNAP este folosită pentru identificarea sectoarelor, sub-sectoarelor şi activităţilor generatoare de emisii. Este un cod de şase cifre de forma XX.XX.XX, în care primele două cifre se referă la sectorul implicat, următoarele două la sub-sectoare şi ultimele două la activităţile specifice. SNAP include unsprezece (11) sectoare de activităţi şi, pe ansamblu, peste 350 activităţi umane şi naturale.

A treia schemă de clasificare a fost dezvoltată în contextul obligaţiilor de raportare UNFCCC. Aceasta este cunoscută ca IPCC source categories (categorii de surse IPCC).

NFR (Nomenclature For Reporting = Nomenclatorul pentru raportare) este un format standard utilizat pentru raportarea emisiilor, a datelor de intrare şi a prognozelor acestora către EMEP şi UNECE. Acest format de raportare este

8

asemănător celui utilizat pentru raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră (Categorii de surse IPCC).

În final, nomenclatorul PRODCOM a fost dezvoltat de EUROSTAT ca nomenclatorul fundamental de clasificare a produselor industriale. Ţinând cont de aceasta, PRODCOM este nomenclatorul de clasificare cel mai frecvent utilizat de către toate birourile de statistică din întreaga Europă, dar nu include încă, multe dintre activităţile sursă examinate de NOSE (păduri, deşeuri municipale etc.). Mai mult, PRODCOM a fost dezvoltat pentru a descrie “produse”, în timp ce în inventarele emisiilor importanţa se acordă în principal “proceselor” care sunt folosite pentru a realiza “produse”. De aceea, clasificarea PRODCOM este folosită ori de câte ori este posibil, pentru a descrie fiecare categorie de surse / „absorbanţi prin rezervoare naturale”. In România PRODROM 2004 reprezintă versiunea naţională a Listei PRODCOM 2004 utilizată în cadrul Uniunii Europene şi este utilizat pentru obţinerea datelor din statistica industrială naţională. Nomenclatorul PRODROM2004 a fost realizat în concordanţă cu Lista PRODCOM 2004, NC 2004 şi particularităţile industriei româneşti.

La clasificările de mai sus se adaugă o schemă de clasificare pentru combustibili care a fost dezvoltată în contextul metodologiei CORINAIR. Această clasificare este cunoscută sub denumirea de NAPFUE (Nomenclature for Air Pollution Fuels = Nomenclatorul pentru combustibilii care poluează aerul) şi este folosită de toate statele membre ale UE în realizarea inventarelor de emisii de poluanti în aer. Această schemă clasifică combustibilii în trei categorii (solizi, lichizi şi gazoşi). Ultima ediţie a NAPFUE a fost lansată în 1995.

De asemenea este utilizată aici şi CAEN Rev.1, clasificarea activităţilor economice corespunzând cu NACE Rev.1.1 (standard UE) şi ISIC Rev.3 (standard ONU) la nivel naţional.

Pentru realizarea statisticilor emisiilor se propune utilizarea nomenclatoarelor specificate mai sus la identificarea categoriile de surse / „absorbanti prin rezervoare naturale” ce vor fi examinate în contextul inventarelor. Totuşi, trebuie observat că nu este întotdeauna posibil să se realizeze o legătură directă între clasificarea PRODCOM şi NOSE, întrucât metodologiile de clasificare au fost create pentru a servi unor scopuri complet diferite. Lista analitică de activităţi este prezentată în anexa I. In această listă au fost incluse toate cele sase nomenclatoare de clasificare (PRODCOM, CAEN REV.1, NOSE, SNAP, categorii de surse IPCC) până la cel mai detaliat nivel posibil. Descrierea fiecărei categorii de surse / „absorbanti prin rezervoare naturale” este dată potrivit liniilor directoare ale EMEP/CORINAIR.

3.1.6 Factorii de emisie

Estimarea emisiilor se realizează pe baza datelor statistice prin care se caracterizează activităţile sursă de emisii şi a factorilor de emisie determinaţi în mod specific pentru fiecare activitate şi pentru fiecare poluant.

Dezvoltarea inventarelor de emisii în aer necesită combinarea datelor de consum/productie cu factorii de emisie corespunzători, specifici fiecarui poluant. Unul dintre scopurile realizării inventarelor de emisii este raportarea acestora organismelor internaţionale precum EMEP, Secretariatul UNFCCC şi EEA (European Environmental Agency), într-un cadru unitar. Ţările UE utilizează două metodologii

9

pentru a pregăti inventarele de emisii ce urmează a fi raportate către EMEP şi Secretariatul UNFCCC:

- CORINAIR (COre INventory of AIR emissions = Inventarierea de ansamblu a emisiilor de poluanti în aer) a fost stabilită prin decizia Consiliului 85/338/EEC ca un program de lucru privind un proiect experimental pentru obţinerea, coordonarea şi asigurarea consistenţei informaţiilor privind starea mediului şi a resurselor naturale, în ceea ce era Comunitatea Europeană. Prima versiune a fost realizată în 1990, iar ultima versiune actualizată a fost publicată în 2004. Metodologia CORINAIR conţine factorii de emisie pentru toţi poluanţii raportaţi către EMEP.

- IPCC (International Panel on Climate Change = Grupul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice). Grupul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice a dezvoltat liniile directoare IPCC pentru inventarele de emisii de gaze cu efect de seră (Green House Gase = GHG). Toate ţările care au obligatia de raportare a inventarelor de emisii de gaze cu efect de seră către Secretariatul UNFCCC utilizează liniile directoare IPCC. Ultima versiune actualizată a metodologiei de calcul a fost introdusă în 1996 (Revised 1996 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories), completată în 2000 cu ghidul de bune practici şi managementul incertitudinilor în realizarea inventarelor naţionale de emisii de gaze cu efect de seră (IPCC Good Practice Guidance and Uncertainty Management in National Greenhouse Gas Inventories). Acestea conţin factori de emisie pentru toate cele şase gaze cu efect de seră şi toate categoriile de surse relevante.

In afara acestor două metodologii există referinţe privind un număr de alţi factori de emisie care se referă în principal la circumstanţele naţionale ale ţărilor industrializate. Cea mai cunoscută metodologie naţională este AP 42, dezvoltată de United States Environmental Protection Agency (USEPA).

Determinarea valorilor factorilor de emisie pentru fiecare categorie de surse / „absorbanţi prin rezervoare naturale” şi fiecare poluant necesită date de activitate specifice (de exemplu tipul de combustibil, tipul de tehnologie implementată, tehnologiile de reducere a emisiilor etc.) care nu fac obiectul acestei metodologii.

4. Colectarea datelor primare

4.1 Cerinţe de colectare a datelor Se urmăresc patru categorii de date (poluanţii, sursele de emisie, rezoluţia

geografică şi perioada de referinţă):

Poluanţii pentru care se calculează emisiile (de exemplu SO2, CO2, NOx, CO, metale grele etc.).

Surse de emisie. Sursele de emisie sunt caracterizate prin tipul de activitate si tipul combustibililor utilizati (pentru activităţi care sunt legate de sectorul energetic). Formula generală utilizată este:

Ei,j = Ai,j x EFi,j

10

unde: E: emisii A: date de activitate EF: factor de emisie i, j : poluant şi activitate

4.1.1. Colectarea datelor pentru activităţile de ardere (sectoarele energetic şi industrial)

Colectarea datelor necesare pentru a estima emisiile din această categorie de activităţi are în vedere următoarele categorii de date:

Balanţele naţionale de energie şi combustibili.

Date privind centralele mari de ardere Datele care sunt considerate ca esenţiale pentru astfel de surse sunt:

- Capacitatea termică

- Tehnologia de ardere folosită

- Combustibilul utilizat (pentru producerea de energie – pentru sectorul energetic şi pentru producerea unui anumit produs – pentru sectorul industrial), şi anume:

- Tipul de combustibil (huilă, lignit, pacură etc.),

- Cantitatea consumată anual,

- Conţinutul de sulf şi carbon din combustibil

- Puterea calorifică a combustibilului

- Caracteristicile tehnologiilor de reducere a emisiilor de SO2, NOx şi pulberi

4.1.2. Colectarea datelor pentru sectorul industrial

Primul pas în estimarea emisiilor din activităţile industriale este de a stabili care dintre procesele descrise în CORINAIR există în ţară. Apoi, datele necesare trebuie colectate pentru fiecare activitate identificată. Majoritatea surselor industriale pot fi tratate ca surse zonale şi emisiile pot fi estimate la nivel naţional. In urma activităţilor de producţie se disting două tipuri de emisii: emisii dirijate sau emisii fugitive.

Trebuie specificat că în anumite cazuri există anumite dificultăţi în a determina dacă o emisie se datorează arderii sau producţiei industriale, întrucât majoritatea proceselor industriale includ emisiile de ardere. Această dificultate poate rezulta dintr-o dublă înregistrare a emisiilor. Totuşi, trebuie să fie clar că pentru majoritatea inventarelor de emisii în aer, emisiile din procesele de ardere şi cele din procesele industriale sunt examinate separat şi trebuie acordată atenţie pentru a nu include aceleaşi date în ambele categorii.

Pentru estimarea la nivel naţional a emisiilor rezultate din procesele industriale

este necesar să se cunoască producţia industrială pe perioada de timp de interes, cum ar fi:

11

- Cantitatea de ţiţei utilizată ca materie primă în fiecare rafinărie din ţară sau date agregate relevante pentru întreaga ţară

- Cantitatea netă de sulf produs de rafinăriile de petrol din ţară

- Producţia de lingouri de fier

- Producţia de oţel tip Martin

- Producţia de oţel de convertizor

- Productia de oţel electric

- Producţia anuală de profile de oţel (secţiuni de oţel şi cabluri de ranforsare a betonului)

- Producţia de sinter

- Producţia primară de aluminiu

- Producţia de produse chimice organice, şi anume:

- Etilenă

- Propilenă

- clorura de vinil

- 1,2 Dicloretan + clorura de vinil

- Polietilena de mare şi mică densitate

- PVC

- Polipropilena

- Stiren

- Polistiren

- Stiren butadiena, stiren butadien latex şi stiren butadien cauciuc

- Acrilonitril

- Răşini butadiene stirenice (ABS)

- Etilbenzen

- Anhidridă ftalică

- Acrilonitril

- Acid adipic

- Producţia de hârtie pe tip de proces de producţie:

- procedeu kraft

- procedeu sulfit/bisulfit

- Producţia de produse alimentare şi anume:

- Preparate si conserve de carne

- Peşte, legume şi fructe conservate

- Zahăr

- Margarină şi grăsimi solide de gătit

12

- Pâine

- Prăjituri, biscuiţi şi cereale pentru micul dejun

- Hrană pentru animale

- Cafea prajită

- Vin, bere şi alcool

- Producţia anuală de materiale de acoperire asfaltice

- Vânzările anuale de produse asfaltice pentru pavarea drumurilor

4.1.3 Colectarea datelor pentru activităţile de extracţie şi tratare primară a combustibililor

Datele statistice necesare sunt:

- Cantitatea de cărbune extras în minele de cărbuni de adâncime / de suprafaţă

- Numărul total al platformelor pentru extracţia petrolului şi gazelor – vechime şi tip

- Producţia de petrol şi gaze, preferabil pe tip de activitate (terestră, maritimă)

- Puterile calorifice ale petrolului şi gazelor şi densitatea petrolului

- Volumul de gaze procesat prin terminalele de gaze

- Cantitatea de ţiţei încărcat în tancuri (vapoare sau cisterne)

- Frecvenţa operaţiilor de forare (numărul de puţuri forate pe an sau numărul total de zile de forare pe an)

- Volumul de gaze sau petrol transportat prin conducte.

- Masa şi compoziţia noroiului de forare

- Benzina vândută în ţară

- Vânzările de gaze exprimate fie în conţinutul de energie al gazului, fie ca volum.

4.1.4 Colectarea datelor pentru utilizarea solvenţilor şi a altor produse

Utilizarea solvenţilor are o contribuţie majoră la emisiile de NMVOC. Este posibil ca utilizarea solvenţilor să contribuie la emisiile de metale grele (Cd, Cu, Pb şi Zn). La utilizarea solvenţilor, ca şi a altor produse, există trei etape în urma cărora pot rezulta emisii: în timpul producţiei, în timpul utilizării efective şi în timpul depozitării. Estimarea emisiilor rezultate de la utilizarea efectivă a solvenţilor poate fi făcută în două moduri:

Estimarea cantităţii de solvenţi (stare pură) consumaţi. Dacă este utilizată această metodă, atunci toţi solvenţii relevanţi (cel puţin aceia care împreună reprezintă peste 90% din totalul emisiilor NMVOC) trebuie inventariaţi.

Estimarea cantităţii de solvenţi conţinuţi în produsele consumate (avându-se în vedere conţinutul lor de solvent). Dacă este utilizată această metodă, atunci

13

toate categoriile de surse relevante (cel puţin acelea care împreună reprezintă mai mult de 90% din totalul emisiilor NMVOC) trebuie inventariate.

Datele necesare pentru calculul acestor emisii sunt:

- Consumul de vopsele

- Consumul de substanţe utilizate pentru degresarea şi curăţarea metalelor:

- Tetracloretena (tetracloretilenă sau percloretilenă sau PER)

- Tricloretena (de tricloretilenă sau TRI)

- 1,1,1-tricloretan (metil cloroform sau TCA)

- Ciclorometan

-Triclorotrifluoretan (de asemenea cunoscut ca R113 sau CFC113)

-Tetraclormetan ( tetraclorura de carbon TCM)

- Xilen (utilizate doar pentru degresare)

- Alcool mineral

- Solvenţi Stoddard

- Propilenglicol.

- Agenţi de spumare pentru producţia de poliuretan şi polistiren (CFC, pentan, butan)

Consumul de solvenţi in urmatoarele activitati:

- Producerea de cosmetice şi medicamente

- Decorare şi construcţie

- Construcţie automobile

- Producţia de uleiuri extrase din seminţe.

Datorită lipsei datelor privind cantităţile de solvenţi consumate, emisiile din această categorie se pot estima pe baza datelor PRODCOM pentru unele dintre cele mai importante activităţi consumatoare de solvenţi (de exemplu fabricarea maşinilor, turnarea asfaltului etc.), în timp ce pentru restul actvităţilor estimarea se face prin utilizarea factorilor de emisie şi a numarului de locuitori (de exemplu utilizarea vopselelor în gospodărie, consumul de cosmetice şi produse de toaletă etc.).

4.1.5. Colectarea datelor pentru transportul rutier

Sectorul transportului rutier are un aport relevant la emisiile de CO2, NOx, CO, PM, CH4, N2O, NMVOC, SO2, NH3 şi Pb.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor din această categorie sunt prezentate în anexa II.

4.1.6 Colectarea datelor de la alte surse mobile şi utilaje

Emisiile provenite din acest tip de surse includ:

14

Emisiile de la vehiculele care nu sunt estimate în sectorul rutier (vehiculele de teren, vehiculele şi utilajele utilizate în agricultură, industrie, silvicultură, gospodării etc.)

Emisiile de la traficul feroviar cu motoare diesel

Emisiile din activităţile de navigaţie (trafic maritim naţional şi internaţional, pescuit, vapoare fluviale de transport mărfuri etc.)

Emisiile din traficul aerian (traficul aerian intern şi internaţional)

Estimarea emisiilor se realizează pornind de la următoarele informaţii de bază:

Structura parcului de vehicule pentru fiecare categorie de sursă

Consumul de combustibil pentru fiecare dintre sursele anterior prezentate.

4.1.7 Colectarea datelor privind tratarea şi depozitarea deşeurilor

Emisiile rezultă din:

Incinerarea deşeurilor

Arderea gazelor (autoaprindere) la extracţia şi prelucrarea hidrocarburilor

Epurarea apelor reziduale

Arderea deschisă a deşeurilor agricole

Producţia de compost

Incinerarea deşeurilor are ca scop reducerea volumului deşeurilor şi producerea energiei. Principalii poluanţi emişi includ CO2, SO2, NOx, CO, NMVOC, HCl şi metalele grele (în principal cadmiu şi mercur). Incineratoarele de deşeuri constituie o sursă majoră de emisii de dioxine, furani şi poluanţi organici persistenţi (POPs).

Modul cel mai simplu de a estima emisiile este de a multiplica masa deşeurilor incinerate cu factorii de emisie furnizaţi de liniile directoare CORINAIR. Astfel, informaţiile necesare includ cantitatea de deşeuri incinerate în ţară pe fiecare tip de deşeu (municipale, industriale, spitalicesti, şlam).

Emisiile de la faclele din rafinăriile de petrol vor fi estimate pe baza cantităţii totale de materie primă utilizată de rafinăriile de petrol (ţiţei).

Emisiile de la autoaprinderile aparute la extracţia petrolului şi gazelor vor fi estimate pe baza volumului de gaz extras.

Se presupune că arderea deschisă a deşeurilor agricole este în principal practicată pe terenurile arabile; emisiile din arderea altor tipuri de deseuri agricole sunt în general de o importanţă mai mică şi se presupune că pot fi neglijate. Estimarea cantităţii de deşeu agricol se face în funcţie de suprafaţa arabilă cultivată şi un coeficient de producere a deşeurilor, care pentru acest caz este de 25 de kg/ha de suprafaţă arabilă.

Producerea de compost din deşeuri organice este asociată cu emisiile de amoniac. Estimările de emisii se bazează pe cantitatea de deşeuri care sunt utilizate ca materie primă pentru producerea compostului. In mod specific, va fi utilizată producţia de compost (clasificată în PRODCOM cu codul 24.15.60.00).

15

4.1.8. Colectarea datelor pentru agricultură, silvicultură şi alte surse

Aceste date includ informaţii referitoare în principal la tipul şi mărimea terenurilor în România (suprafeţe acoperite de păduri administrate/neadministrate, pământ arabil, păşuni, etc) şi efectivele anumitor tipuri de animale (ovine, bovine, păsări de curte, etc), conform anexei I.

4.2 Surse de date Sursa de date este reprezentată de Inventarul naţional de emisii de poluanţi în

atmosferă, calculat conform metodologiei CORINAIR. Datele privind emisiile de poluanţi în aer se obţin de la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor sau de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, detaliat conform clasificării SNAP.

Dacă datele din Inventarul CORINAIR nu sunt disponibile, datele primare necesare pot fi colectate de la următoarele surse: 4.2.1 Energie

Pentru sectorul energetic datele primare pot fii obţinute din Balanţa energetică, Institutul Naţional de Statistică şi de la Ministerul Economiei şi Comerţului, pentru centralele mari de ardere.

4.2.2 Industrie

Pentru sectorul industrial datele primare pot fii obţinute de la Institutul Naţional de Statistică. 4.2.3 Extracţia şi tratarea primară a combustibililor

Pentru acest sector datele primare pot fii obţinute de la Societatea Naţională a Petrolului “Petrom” S.A. şi Institutul Naţional de Statistică. 4.2.4 Utilizarea solvenţilor

Pentru acest sector datele primare pot fii obţinute de la Institutul Naţional de Statistică. 4.2.5 Transport

Pentru acest sector datele primare pot fii obţinute de la Registrul Auto Român şi Ministerul Transporturilor.

4.2.6 Deşeuri

Pentru acest sector datele primare pot fii obţinute de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. 4.2.7 Agricultură

Pentru acest sector datele primare pot fii obţinute de la Institutul Naţional de Statistică.

16

5. Prezentarea datelor Această metodologie a fost aplicată în cadrul programului Phare 2001,

componenta de statistica emisiilor. Emisiile au fost estimate pentru toţi poluanţii şi pentru activităţile economice

pentru care au existat date disponibile pentru anul 2002. Emisiile au fost estimate conform nomenclatorului CAEN Rev.1.

5.1. Emisiile de dioxid de sulf (SO2) Emisiile de dioxid de sulf pentru fiecare diviziune CAEN Rev.1 sunt

prezentate în tabelul 5.1.1. Se poate observa că aproximativ 62% din emisii rezultă din sectorul producţiei de energie (CAEN Rev.1, diviziunea 40). Următorul sector ca importanţă, din punct de vedere al emisiilor de dioxid de sulf, este producţia de metale feroase sub forme primare şi cea de feroaliaje (CAEN Rev.1, diviziunea 27).

Figura 5.1.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de SO2

Tabel 5.1.1: Emisiile semnificative de SO2 pe activităţi CAEN Rev.1

Cod CAEN Rev.1 Descriere Emisii SO2 (Mg)

13 Extracţia şi prepararea minereurilor metalifere 2.656,1021 Fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor din hârtie 13.777,30

23 Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 24.191,50

24 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 1.975,4026 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 8903,727 Industria metalurgică 368.306,6040 Producţia de energie electrică 680.301,10 Alte activităţi 36,6 Total 1.100.148,30

6 2 %

3 3 %

2 % 3 %

E le c t ric i t y p ro d u c t io n

M a n u fa c tu re o f b a s ic i ro n a n ds te e l a n d o f fe rro -a l lo y s

M a n u fa c tu re o f re fin e dp e t ro le u m p ro d u c t s

O th e r

Cod CAEN Rev.1 40

Cod CAEN Rev.1 27

Cod CAEN Rev.1 23

Altele

17

5.2. Emisiile de dioxid de azot (NO2) Emisiile de dioxid de azot au fost estimate pe baza datelor privind consumul

de combustibili şi producţia şi a factorilor de emisie incluşi în liniile directoare CORINAIR. Tabelul 5.2.1 prezintă emisiile estimate pentru anul 2002.

Conform normelor tehnice relevante, cele mai importante surse pentru emisiile de NO2 sunt combustia pentru producerea de energie şi transportul rutier. Cantitatea totală estimată de NO2 emisă în anul 2002 este de aproape 191 ktone pentru sectoarele examinate. Ramurile industriale cu cele mai importante contribuţii la emisiile de NO2 sunt producţia de metale feroase sub forme primare şi cea de feroaliaje (CAEN Rev.1, diviziunea 27) şi producţia de energie electrică (CAEN Rev.1, diviziunea 40) (fig. 5.2.1).

Tabel 5.2.1: Emisiile semnificative de NO2 pe activităţi CAEN Rev.1

Cod CAEN Rev.1 Descriere

Emisii NO2 (Mg)

2 Silvicultură şi exploatare forestieră 1.572,90 13 Extracţia şi prepararea minereurilor metalifere 2.103,60 21 Fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor din hârtie 822,9


26 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 29.597,40

27 Producţia de metale feroase sub forme primare şi cea de feroaliaje 108216,8

40 Producţia de energie electrică 43.064,00 Alte activităţi 1.900,80

Total 190.991,10

Figura 5.2.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de NO2

55,3%22,5%

12,8%9,4%

Cod CAEN Rev.1 27

Cod CAEN Rev.1 40

Cod CAEN Rev.1 26

Altele

18

5.3 Emisiile compuşilor organici volatili ne-metanici (NMVOC) Emisiile compuşilor organici volatili ne-metanici au fost estimate pe baza

datelor privind consumul de combustibil/producţia şi a factorilor de emisie incluşi în liniile directoare CORINAIR. Tabelul 5.3.1 prezintă emisiile estimate pentru anul de referinţă (2002).

Cele mai importante surse de emisii NMVOC sunt extracţia şi distribuirea combustibililor minerali şi utilizarea solvenţilor (fig.5.3.1).

Tabel 5.3.1: Emisiile semnificative de NMVOC pe activităţi CAEN Rev.1


Emisii NMVOC (Mg)

1 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 28.588,8010 Extracţia şi prepararea cărbunelui 196.722,1011 Extracţia hidrocarburilor şi servicii anexe 82.055,5015 Industria alimentară şi a băuturilor 14.914,80

22 Edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor 14.166,60

23 Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului 47.000,60

24 Fabricarea îngrăşămintelor şi produselor azotoase 12.932,40

26 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a. 61.741,30

40 Producţia gazelor; distribuţia combustibililor gazoşi prin conducte 43.578,30

45 Construcţii 64.294,60 Alte activităţi 74.401,60

Total 640.396,60

19

29%

6%

6%

7%2%10%

7%

33%

Mining and agglomeration ofligniteExtraction of crude petroleum

Extraction of natural gas

Manufacture of refinedpetroleum productsManufacture of fertilizers

Manufacture of other non-metallic mineral productsManufacture and distributionof gaseous fuels Other

Figura 5.3.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de NMVOC

5.4 Emisiile de amoniac (NH3) Emisiile de amoniac au fost estimate pe baza datelor privind consumul de

combustibil/producţia şi a factorilor de emisie incluşi în liniile directoare CORINAIR. Tabelul 5.4.1 prezintă emisiile estimate pentru anul de referinţă (2002).

Se observă că majoritatea emisiilor rezultă din sectorul agricol şi mai ales din creşterea animalelor. Acest lucru era de aşteptat pentru că gunoiul de grajd este considerat cel mai important factor care contribuie la emisiile de amoniac în toate ţările europene. Raportând cantitatea de emisii estimată la efectivul de animale din 2002 rezultă aproximativ 5 kg de NH3 pe cap de animal, foarte aproape de media europeană (6 kg NH3 pe cap de animal).

Tabel 5.4.1: Emisiile semnificative de amoniac pe activităţi CAEN Rev.1

Cod

CAEN Rev.1

Descriere Emisii de NH3 (Mg)

1 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 114.372,9

23 Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 2498,9

24 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 1.696,20

Total 118.567,90

Cod CAEN Rev.1 10

Cod CAEN Rev.1 11, ţiţei

Cod CAEN Rev.1 23

Cod CAEN Rev.1 24

Cod CAEN Rev.1 26

Cod CAEN Rev.1 40

Altele

Cod CAEN Rev.1 11, gaze naturale

20

97%

2%

1%

Cod CAEN Rev.1 01Cod CAEN Rev.1 23Cod CAEN Rev.1 24

Figura 5.4.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de NH3

5.5 Emisii de monoxid de carbon (CO)

Emisiile de monoxid de carbon au fost estimate pe baza datelor privind consumul de combustibil/producţia şi a factorilor de emisie incluşi în liniile directoare CORINAIR. Tabelul 5.5.1 prezintă emisiile estimate pentru anul de referinţă (2002).

Din datele disponibile rezultă că o sursă importantă o reprezintă sectorul industrial care produce mai mult de 95% din emisiile estimate. În cadrul acestui sector, activitatea de fabricare a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului(CAEN Rev.1, diviziunea 23) reprezintă aproximativ 77% din emisiile estimate.

Tabel 5.5.1.: Emisiile semnificative de CO pe activităţi CAEN Rev.1


Emisii CO (Mg)

23 Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului 415.116,00

26 Fabricarea varului 21.104,40

27 Producţia de metale feroase sub forme primare şi cea de feroaliaje 93.248,40

Alte activităţi 8.124,60 Total 537.593,40

21

78%

4%

18%

Cod CAEN Rev.1 23Cod CAEN Rev.1 26Cod CAEN Rev.1 27

Figura 5.5.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de CO

5.6 Emisiile de particule în suspensie (PM10)

Emisiile PM10 au fost estimate pe baza datelor privind producţia şi a factorilor de emisie incluşi în liniile directoare CORINAIR. Tabelul 5.6.1 prezintă emisiile estimate pentru anul de referinţă (2002).

Cele mai importante surse ale emisiilor de PM10 sunt fabricarea varului (CAEN Rev.1, diviziunea 26) care reprezintă aproximativ 38% din emisiile estimate şi rafinăriile de petrol (CAEN Rev.1, diviziunea 23) cu aproximativ 28% din emisiile estimate.

Tabel 5.6.1: Emisiile semnificative de PM10 pe activităţi CAEN Rev.1


Emisii PM10 (Mg)

21 Fabricarea hârtiei şi cartonului 12.786,80


26 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 50.168,20 27 Industria metalurgică 12.724,00 Alte activităţi 2.208,80

Total 109.693,00

22

12%

30%

46%

12%

Cod CAEN Rev.1 21Cod CAEN Rev.1 23Cod CAEN Rev.1 26Cod CAEN Rev.1 27

Figura 5.6.1: Contribuţia pe sectoare a emisiilor de PM10

5.7 Emisiile de metale grele

Emisiile de metale grele au fost estimate pe baza datelor privind consumul de combustibili/producţia şi a factorilor de emisie incluşi în liniile directore CORINAIR. Tabelul 5.7.1 prezintă emisiile estimate pentru anul de referinţă (2002). Se observă că, în concordanţă cu estimările făcute, principalele emisii sunt acelea de plumb (646,2 Mg/an) şi cupru (591,9 Mg/an).

77,67,6

647,5

214,2

16,4

592,3

419,1

29,6

333,1

0

100

200

300

400

500

600

700

Cd Hg Pb As Cr Cu Ni Se Zn

Heavy metal

Emis

sion

s (M

g)

Metale grele

Emis

ii (M

g)

23

Figura 5.7.1: Emisiile de metale grele

Tabel 5.7.1: Emisiile semnificative de metale grele (în kg) pe activităţi CAEN Rev.1

Cod CAEN Rev.1 Descriere Cd Hg Pb As Cr Cu Ni Se Zn

13 Extracţia şi prepararea minereurilor metalifere 74.169 465 573.142 210.407 626 577.536 409.518 21.001 214.176

23 Fabricarea produselor de cocserie 672 34 571 0 420 42 168 0 672

26

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 170 1.092 6.385 2.186 11.774 4.497 1.925 8.506 25.668

27

Producţia de metale feroase sub forme primare şi cea de feroaliaje 991 281 48.909 767 1.984 8.367 6.603 63 78.099

40 Producţia de energie electrică 84 4.205 1.261 841 1.472 420 841 0 4.205

Alte activităţi 1.474 1.474 17.195 25 147 1.474 49 0 10.317

Total 77.559 7.551 647.464 214.223 16.423 592.336 419.103 29.570 333.138

5.8 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POPs)

Conform protocolului de la Aarhus privind poluanţii organici persistenţi (1998) părţile implicate în Convenţia de la Geneva (1979) sunt obligate să prezinte inventare naţionale privind emisiile de hidrocarburi poliaromatice (PAH), dibenzo-p-dioxinepoliclorurate şi a dibenzofuranilor (PCDD/PCDF), hexaclorobenzenului (HCB) şi hexaclorociclohexanului (HCH). În plus, conform convenţiei de la Stockholm (2001), părţile implicate sunt obligate să prezinte inventare ale emisiilor de bifenili policloruraţi (PCBs).

Emisiile pentru aceste substanţe au fost estimate pe baza datelor privind producţia şi a factorilor de emisie incluşi în liniile directore CORINAIR. Tabelul 5.8.1 prezintă emisiile estimate pentru anul de referinţă (2002). Aproape toate emisiile PCDD provin din fabricarea produselor de cocserie (cod CAEN Rev.1, diviziunea 23). Contribuţia fiecărui sector la emisiile hidrocarburilor poliaromatice este prezentată în figura 5.8.1. Se observă că aproape 60% din emisii rezultă din activitatea de fabricarea produselor din minerale nemetalice (CAEN Rev.1, diviziunea 26) în timp ce un procentaj considerabil de 27% din emisiile totale rezultă din producţia de fier şi oţel (CAEN Rev.1, diviziunea 27).

24

Figura 5.8.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de PAH

Tabel 5.8.1: Emisiile semnificative de POPs (în kg) pe activităţi CAEN Rev.1

Cod CAEN Rev.1 Descriere HCH PCB PAH PCDD HCB

1 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 0 0 23.496,25 0,002 0

13 Extracţia şi prepararea minereurilor metalifere 0 0,007 0,007 0,003 0,001

20

Fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din împletitură de pai şi alte materiale vegetale 0 0 167,438 0 0

23

Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 0 0 48.688,77 503,677 0

26 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 0 0,011 3375.00,642 0,002 0,118

27 Industria metalurgică 0 0 151.319,82 0,003 0,06 Alte activităţi 0 0 9,826 0,015 0 Total 0 0,018 561.182,75 503,702 0,179

60%

27%

9%

4%

Manufacture of other non-metallic mineral productsn.e.c.

Manufacture of basic iron andsteel and of ferro-alloys

Manufacture of coke ovenproducts

Growing of crops; marketgardening; horticulture

Cod CAEN Rev.1 26

Cod CAEN Rev.1 27

Cod CAEN Rev.1 23

Cod CAEN Rev.1 01

25

Anexa I Corespondenţa dintre categoriile de surse / „absorbanţi prin rezervoare naturale” şi nomenclatoarele şi clasificările statistice

SNAP 97 PRODCOM CAEN

Rev.1 NOSE NFR Numele activităţii Note Unităţi

01 Arderea în energie şi industriile de transformare 0101 Energie publică

010101 40.11.10.20 40.11.10.30 101.01 1A1a Staţiile de ardere (cazane)

>=300 MW

Surse punctuale Estimările se vor baza pe

datele privind caracteristicile centralelor de ardere şi pe

datele din balanţa de energie şi combustibili

GJ

010102 40.11.10.20 40.11.10.30 101.02 1A1a Staţiile de ardere (cazane)

>=50 MW şi <300 MW

Estimările se vor baza pe datele privind caracteristicile centralelor de ardere şi pe datele din balanţa de energie şi combustibili

GJ

010103

40.11.10.20 40.11.10.30 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.03 1A1a Staţiile de ardere (cazane) <50 MW


GJ

010104

40.11.10.20 40.11.10.30 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*)

101.04 1A1a Turbine cu gaz


GJ

26

SNAP 97 PRODCOM CAEN Rev.1 NOSE NFR Numele activităţii Note Unităţi

010105

40.11.10.20 40.11.10.30 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*) 101.05 1A1a Motoare staţionare


GJ

0102 Centrale de termoficare

010201 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*) 101.01 1A1a Staţiile de ardere (cazane)

>=300 MW Surse punctuale Incluse în 010101 GJ

010202 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.02 1A1a Staţiile de ardere (cazane) >=50 MW şi <300 MW


GJ

010203 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.03 1A1a Staţiile de ardere (cazane) <50 MW


GJ

010204 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09



GJ

010205 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*)

101.05 1A1a Motoare staţionare


GJ

27


0103 Centrale de rafinare a petrolului

010301 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*) 101.01 1A1b Staţiile de ardere (cazane) >=300 MW

Surse punctuale Incluse în 010101 GJ

010302 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.02 1A1b Staţiile de ardere (cazane) >=50 MW şi <300 MW GJ

010303 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.03 1A1b Staţiile de ardere (cazane) <50 MW GJ

010304 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*)

101.04 1A1b Turbine cu gaz

Estimările se vor baza pe datele privind caracteristicile

centralelor de ardere şi pe datele din balanţa de energie şi

combustibili

GJ

010305 - (***) 101.05 1A1b Motoare staţionare

010306 - 23 (**) 101.08.03 1A1b Furnale de proces Date cerute: Ţiţeiul utilizat ca materie primă pentru rafinăriile

de petrol din România l sau m3

0104 Centrale de transformare a combustibililor solizi

010401 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*) 101.01 1A1c Staţiile de ardere (cazane) >=300 MW


010402 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.02 1A1c Staţiile de ardere (cazane) >=50 MW şi <300 MW GJ

010403 40.30.10.03 40.30.10.07

40 (*)

101.03 1A1c Staţiile de ardere (cazane) <50 MW GJ

28


40.30.10.09 010404 - (***) 101.04 1A1c Turbine cu gaz GJ 010405 - (***) 101.05 1A1c Motoare staţionare GJ

010406 23.10.10.30 23.10.10.50

23+27 (**) 104.12 1A1c Cuptoare de cocs kg

010407 - (***) 104.08.02 1A1c Altele 0105 Exploatarea cărbunelui, extracţia petorlului / gazelor, compresoare de linie

010501 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*) 101.01 1A1c Staţiile de ardere (cazane) >=300 MW


010502 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.02 1A1c Staţiile de ardere (cazane) >=50 MW şi <300 MW GJ

010503 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*)

101.03 1A1c Staţiile de ardere (cazane) <50 MW GJ

010504 - (***) 101.04 1A1c Turbine cu gaz GJ 010505 - (***) 101.05 1A1c Motoare staţionare GJ 010506 - (***) - 1A3ei Compresoare de linie Incluse în 050601 & 03 GJ

02 Centrale de ardere non-industriale 0201 Centrale comerciale şi instituţionale

020101 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*) 101.01 1A4a 1A5a

Staţiile de ardere (cazane) >=300 MW


29


020102 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.02 1A4a 1A5a

Staţiile de ardere (cazane) >=50 MW şi <300 MW


GJ

020103 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.03 1A4a 1A5a

Staţiile de ardere (cazane) <50 MW


GJ

020104 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09



GJ

020105 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*)

101.05 1A4a 1A5a Motoare staţionare


GJ

020106 (***) - 1A4a 1A5a Alt echipament staţionar GJ

0202 Centrale rezidenţiale

020201 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.02 1A4bi Staţiile de ardere (cazane) >=50 MW


GJ

020202 40.30.10.03

40 (*)

101.03 1A4bi Staţiile de ardere (cazane) Estimările se vor baza pe datele privind caracteristicile GJ

30


40.30.10.07 40.30.10.09

<50 MW centralelor de ardere şi pe datele din balanţa de energie şi combustibili

020203 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.04 1A4bi Turbine cu gaz


GJ

020204 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*)

101.05 1A4bi Motoare staţionare


GJ

020205 (***) - 1A4bi Alte echipamente (sobe, cuptoare, aragazuri etc.) GJ

0203 Centrale în agricultură, silvicultură şi piscicultură

020301 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.02 1A4ci Staţiile de ardere (cazane) >=50 MW


GJ

020302 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.03 1A4ci Staţiile de ardere (cazane) <50 MW


GJ

020303 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*)

101.04 1A4ci Turbine staţionare cu gaz Estimările se vor baza pe datele privind caracteristicile centralelor de ardere şi pe datele din balanţa de energie şi combustibili

GJ

31


020304 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.05 1A4ci Motoare staţionare


GJ

020305 (***) - 1A4ci Alt echipament staţionar GJ 03 Arderea în industria prelucrătoare

0301 Arderea în cazane, turbine cu gaz şi motoare staţionare

030101 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*) 101.01 1A2a-f Staţiile de ardere (cazane) >=300 MW


030102 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.02 1A2a-f Staţiile de ardere (cazane) >=50 MW şi <300 MW


GJ

030103 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.03 1A2a-f Staţiile de ardere (cazane) <50 MW


GJ

030104 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

101.04 1A2a-f Turbine cu gaz


GJ

030105 40.30.10.03 40.30.10.07 40.30.10.09

40 (*)

101.05 1A2a-f Motoarele staţionare Estimările se vor baza pe datele privind caracteristicile centralelor de ardere şi pe

GJ

32


datele din balanţa de energie şi combustibili

030106 (***) - 1A2a-f Alt echipament staţionar GJ 0302 Procese cu sau fără contact

030203 27.10.T1.10 27 (**) 104.12.01 1A2a Industria fierului şi oţelului – Furnale înalte tip cauper

Codurile PRODCOM şi CAEN REV.1 sunt indicative.

Emisiile vor fi estimate pe baza balanţelor de energie şi

combustibili.

GJ sau kg

030204 26 (**) 104.11.01 1A2f Cuptoare de var



combustibili.

GJ sau kg

030205 (***) 104.01.01 1A2f Alte furnale 0303 Procese cu contact

030301 27 (**) 104.12.02 1A2a Industria de fier şi oţel – Centrale de zgură şi paletizare

Potrivit BREF pentru fier şi oţel (p.29) 765 kg de minereuri

de fier produc 1000 kg de zgură

kg

030302 27.10.T1.21 27.10.T1.31 27.10.T1.41

104.12.03 1A2a Industria de fier şi oţel – Furnale de reîncălzire pentru oţel şi fier



combustibili.

kg

030303

27.10.T1.21 27.10.T1.31 27.10.T1.41 27.10.T1.22

27 (*)

104.12.04 1A2a Industria de fier şi oţel – Topitorii de fontă cenuşie



kg

33


27.10.T1.32 27.10.T1.42

combustibili.

030304 - 104.12.05 1A2b Producţia primară de plumb



combustibili.

kg

030305 - 104.12.06 1A2b Producţia primară de zinc



combustibili.

kg

030306 - 104.12.07 1A2b Producţia primară de cupru



combustibili.

kg

030307 27.43.11.30 27.43.11.50 27.43.11.90

104.12.08 1A2b Producţia secundară de plumb



combustibili.

kg

030308 27.43.12.30 27.43.12.50

27 (**)

104.12.09 1A2b Producţia secundară de zinc



combustibili.

kg

34


03 03 09

27.44.11.00 27.44.12.00 27.44.13.30 27.44.13.50 27.44.13.70 27.44.21.00

104.12.10 1A2b Producţia secundară de cupru



combustibili.

kg

030310

27.42.12.00 27.42.21.00 27.42.22.30 27.42.22.50 27.42.23.30 27.42.23.50 27.42.24.30 27.42.24.50 27.42.25.00 27.42.26.30 27.42.26.50. 27.42.26.70

104.12.11 104.12.12 1A2b Producţia secundară de

aluminiu



combustibili.

kg

030311

26.51.11.00 26.51.12.10 26.51.12.30 26.51.12.50 26.51.12.90

104.11.02 1A2f Producţia de ciment

Codurile PRODCOM şi CAEN REV.1 sunt indicative. Emisiile vor fi estimate pe baza balanţelor de energie şi combustibili.

kg

030312 26.52.10.33 26.52.10.35 26.52.10.50

26 (*)

104.01.02 1A2f Var nestins

Codurile PRODCOM şi CAEN REV.1 sunt indicative. Emisiile vor fi estimate pe baza balanţelor de energie şi combustibili.

kg

030313 - 45 (**) 104.11.04 1A2f Fabricile de beton asfalt Codurile PRODCOM şi CAEN REV.1 sunt indicative. kg

35



combustibili.

030314

26.11.11.13 26.11.11.15 26.11.11.30 26.11.11.50 26.11.11.75 26.11.11.79 26.11.12.12 26.11.12.14 26.11.12.17 26.11.12.30 26.11.12.80

104.11.05 1A2f Producţia de sticlă plană



combustibili.

kg

030315

26.13.11.10 26.13.11.16 26.13.11.22 26.13.11.28 26.13.11.34 26.13.11.40 26.13.11.46 26.13.11.52 26.13.12.53 26.13.12.55 26.13.13.50 26.13.13.60 26.13.13.70 26.13.13.80

26 (**)

104.11.06 1A2f Producţia de recipiente din sticlă



combustibili.

kg

36


26.13.14.00

030316

26.14.11.10 26.14.11.30 26.14.11.50 26.14.11.70 26.14.12.10 26.14.12.30 26.14.12.50 26.14.12.93 26.14.12.95

104.11.07 1A2f Producţia de vată de sticlă (cu excepţia legării)



combustibili.

kg

030317

26.13.12.15 26.13.12.19 26.13.12.35 26.13.12.39 26.13.13.10 26.13.13.30

104.11.08 1A2f Producţia de alte sticle (inclusiv sticlă specială)



combustibili.

kg

030318 26.82.16.10 104.11.09 1A2f Vată minerală



combustibili.

kg

030319

26.40.11.10 26.40.11.13 26.40.11.15 26.40.11.17 26.40.11.30 26.40.12.50 26.40.12.70

26 (**)

104.11.10 1A2f Cărămizi şi ţigle



combustibili.

kg

37


26.40.13.00

030320

26.21.11.30 26.21.11.33 26.21.11.35 26.21.11.50 26.21.12.30 26.21.12.33 26.21.12.35 26.21.12.50 26.21.12.53 26.21.12.55 26.21.12.90 26.21.13.30 26.21.13.33 26.21.13.35 26.21.13.50 26.22.10.30 26.22.10.50 26.23.10.33 26.23.10.35 26.23.10.39 26.23.10.53 26.23.10.55 26.24.11.00 26.25.12.30 26.26.11.00 26.26.12.10

26 (**) 104.11.11 1A2f Materiale de ceramică fină



combustibili.

kg

38


26.26.12.33 26.26.12.35 26.26.12.37 26.26.12.90

030321

21.12.11.50 21.12.13.10 21.12.13.30 21.12.13.55 21.12.13.59 21.12.14.10 21.12.14.35 21.12.14.39 21.12.14.50 21.12.14.70 21.12.21.30 21.12.21.55 21.12.21.57 21.12.21.90 21.12.22.50 21.12.22.90 21.12.23.15 21.12.23.19 21.12.23.33 21.12.23.35 21.12.23.37 21.12.23.50 21.12.24.00

21 (**) 104.07.01 1A2d Industriile de hârtie (procesele

de uscare)



combustibili.

kg

39


21.12.25.20 21.12.25.40 21.12.30.10 21.12.30.20 21.12.30.30 21.12.30.40 21.12.30.61 21.12.30.65 21.12.30.69 21.12.40.10 21.12.40.30 21.12.40.50 21.12.40.70 21.12.52.30 21.12.52.50 21.12.53.35 21.12.53.37 21.12.53.60 21.12.53.75 21.12.53.79 21.12.54.30 21.12.54.70 21.21.11.00 21.22.11.10 21.22.11.33 21.22.11.35 21.22.11.50

40


030322 - 104.12.13 1A2b Producţia de aluminiu



combustibili.

kg

030323 - 104.12.14 1A2b Producţia de magneziu (tratarea dolomitei) kg

030324 -

27 (**)

104.12.15 1A2b Producţia de nichel (proces termic) kg

030325 - 26 (**) 104.09.01 1A2f Producţia de emailuri kg

030326 - 15-16 (**)

104.12.16 104.12.17 1A2f Altele

04 Procesele de producţie 0401 Procesele din industria petrolieră

040101 - 23 (**) 105.08.01 1B2aiv Procesarea produselor petroliereDate cerute: Ţiţeiul utilizat ca materie primă pentru rafinăriile


040102 23 (**) 105.08.02 1B2aiv Cracarea catalitică a fluidelor – cazan CO Incluse în grupul 040101

040103 24.13.11.20 24.13.56.00

24 (*) 105.08.03 1B2aiv Fabrici de recuperare a sulfului Cod PRODCOM temporar kg

040104 - 105.08.04 1B2aiv Stocarea şi manevrarea produselor în rafinării

Date cerute: Ţiţeiul utilizat ca materie primă pentru rafinăriile


040105 23 (**)

105.08.05 1B2aiv Altele 0402 Procesele din industriile de fier şi oţel şi minele de cărbuni

040201 23+27 (**) 104.12.01 1B1b Cuptoare de cocs (uşă de

scurgere şi branşare) Incluse în 010406 kg

41


040202 27.10.T1.10 105.12.02 2C1 Furnale înalte de încărcare kg 040203 27.10.T1.10 105.12.03 2C1 Prelucrarea barelor de fier Procese consecutive kg

040204 27 (**)

105.12.04 1B1b Combustibil solid fără fum

Potrivit BREF pentru oţel şi fier (p.114), la 1000 kg de

cărbune produs determină 750-800 kg de cocs şi 325 m3 de gaz de la cuptoarele de cocs

sau aproximativ 187 kg

kg sau m3

040205 27.10.T1.22 27.10.T1.32 27.10.T1.42

105.12.05 2C1 Fabrici de oţel cu furnale cu cămine deschise

Proces de producţie de oţel foarte comun în Europa kg

040206 27.10.T1.21 27.10.T1.31 27.10.T1.41

105.12.06 2C1 Fabrici de oţel cu furnal cu oxigen de bază

Proces alternativ de producere a oţelului kg

040207 27.10.T1.21 27.10.T1.31 27.10.T1.41

105.12.07 2C1 Fabrici de oţel cu furnale electrice

Proces alternativ de producere a oţelului kg

040208

27.10.T2.11 27.10.T2.12 27.10.T2.21 27.10.T2.22 27.10.T2.31 27.10.T2.41 27.10.T2.42 27.10.T2.43 27.10.T2.44

27 (*)

105.12.08 2C1 Laminoare kg

040209 27 (**) 105.12.09 2C1 Fabrici de zgură şi paletizare (cu excepţia arderii 03 03 01) Incluse în 030301 kg

42


040210 27 (**) 105.12.10 2C1 Altele 0403 Procesele din industria metalelor neferoase

040301 105.12.11 2C3 Producţia de aluminiu (electroliză) kg

040302 105.12.12 2C2 Aliaje din fier kg 040303 105.12.13 2C5 Producţia de siliciu kg

040304 105.12.14 2C5 Producţia de magneziu (cu excepţia 030323) kg

040305 105.12.15 2C5 Producţia de nichel (cu excepţia 030324) kg

040306 105.12.16 2C5 Prelucrarea aliajelor de metale kg 040307 105.01.02 2C5 Galvanizare kg 040308 105.01.03 2C5 Electroplacare kg 040309

27 (**)

105.12.19 2C5 Altele kg 0404 Procesele din industria chimică anorganică

040401 24.13.14.33 24.13.14.35 105.09.01 2B5 Acid sulfuric kg

040402 24.15.10.50 105.09.02 2B2 Acid nitric kg 040403 105.09.03 2B1 Amoniac kg 040404 105.09.04 2B5 Sulfat de amoniu kg 040405 105.09.05 2B5 Nitrat de amoniu kg 040406 105.09.06 2B5 Fosfat de amoniu kg 040407 105.09.07 2B5 Fertilizatori N, P, K kg 040408 105.09.08 2B5 Uree kg 040409 105.09.09 2B5 Cărbune negru kg 040410 105.09.10 2B5 Dioxid de titan kg 040411

24 (**)

105.09.11 2B5 Grafit kg

43


040412 105.09.12 2B4 Producţia de carbid de calciu kg 040413 105.09.13 2B5 Producţia de clor kg 040414 105.09.14 2B5 Fertilizatori fosfataţi kg

040415 105.09.15 2B5 Stocarea şi mânuirea produselor chimice anorganice kg

040416 2B5 Altele kg 0405 Procesele din industria chimică organică (producţie de masă)

040501 24.14.11.30 105.09.18 2B5 Etilen kg 040502 24.14.11.40 105.09.19 2B5 Propilen kg

040503 105.09.20 2B5 1,2 dicloretan (cu excepţia 040505) kg

040504 24.14.13.71 105.09.21 2B5 Vinilclor (cu excepţia 040505) kg

040505 24.14.13.53 105.09.22 2B5 1,2 Dicloretan + Vinilclor (proces balansat) kg

040506 24.16.10.35 24.16.10.39 105.09.23 2B5 Polietilenă de densitate joasă kg

040507 24.16.10.50 105.09.24 2B5 Polietilenă de densitate înaltă kg

040508 24.16.30.10 24.16.30.23 24.16.30.25

105.09.25 2B5 Polivinil clor kg

040509

24.16.51.30 24.16.51.35 24.16.51.37 24.16.51.50

105.09.26 2B5 Polipropilen kg

040510 24.14.12.50 105.09.27 2B5 Stiren kg

040511 24.16.20.35

24 (*)

105.09.28 2B5 Polistiren kg

44


24.16.20.39 040512 24.16.20.90 105.09.29 2B5 Stiren butadien kg 040513 24.17.10.50 105.09.30 2B5 Stiren butadien latex kg 040514 24.17.10.90 105.09.31 2B5 Stiren butadien cauciuc kg

040515 24.16.20.70 105.09.32 2B5 Acrilonitril butadien stiren (răşini) kg

040516 105.09.33 2B5 Oxid de etilen kg 040517 105.09.34 2B5 Formaldehidă kg 040518 24.14.12.60 105.09.35 2B5 Etilbenzen kg 040519 24.14.34.33 105.09.36 2B5 Anhidridă ftalică kg 040520 24.14.43.50 105.09.37 2B5 Acrilonitril kg 040521 24.14.33.85 105.09.38 2B5 Acid adipic kg

040522 105.09.39 2B5 Stocarea şi manevrarea produselor chimice organice kg

040523 105.09.40 2B5 Acid glioxilic kg

040524 105.09.41 2B5 Producţia de hidrocarburi halogenate kg

040525 105.09.42 2B5 Producţia de pesticide kg

040526 105.09.43 2B5 Producţia de compuşi organici persistenţi kg

040527

24 (**)

105.09.44 2B5 Altele (fitosanitare etc.) kg 0406 Procesele din industria lemnului, hârtiei, celulozei, alimentară, băuturilor şi alte industrii

040601 20 (**) 105.06.01 2D1 Plăci aglomerate kg 040602 105.07.01 2D1 Celuloză (proces kraft) kg 040603

21.11.11.00 21.11.12.13

21 (*) 105.07.02 2D1 Celuloză (proces cu acid sulfit) kg

45


040604

21.11.12.15 21.11.12.53 21.11.12.55 21.11.13.13 21.11.13.15 21.11.13.53 21.11.13.55 21.11.14.15 21.11.14.19 21.11.14.30 21.11.14.33 21.11.14.35 21.11.14.39 21.11.14.50

105.07.03 2D1 Celuloză (proces semi-chimic sulfit neutru) kg

040605

15.81.11.00 15.81.12.00 15.82.11.30 15.82.11.50 15.82.12.30 15.82.12.53 15.82.12.55 15.82.12.59 15.82.13.10 15.82.13.30 15.82.13.40 15.82.13.50 15.82.13.90

15 (*) 105.03.01 2D2 Pâine şi produse similare kg

46


040606

15.93.11.30 15.93.11.93 15.93.11.95 15.93.12.11 15.93.12.13 15.93.12.15 15.93.12.17 15.93.12.19 15.93.12.30 15.93.12.53 15.93.12.59

105.03.02 2D2 Vin şi băuturi similare l

040607 15.96.10.00 105.03.03 2D2 Bere l

040608

15.91.10.20 15.91.10.30 15.91.10.40 15.91.10.50 15.91.10.63 15.91.10.65 15.91.10.70 15.91.10.80

15 (*)

105.03.04 2D2 Băuturi spirtoase l

040610 26.82.12.53 26.82.12.59 26 (**) 105.11.01 2A5 Materiale asfaltice de acoperire kg

040611 26.82.13.00 45 (**) 105.16.01 2A6 Pavarea drumurilor cu asfalt kg 040612 104.11.02 2A1 Ciment (decarbonizare) Incluse în grupul 030311 040613 105.11.03 2A7 Sticlă (decarbonizare) Incluse în grupul 030314-17 040614

26 (**) 104.01.04 2A2 Var (decarbonizare) Incluse în grupul 030312

040615 31 (**) 105.13.01 2A7 Fabricarea bateriilor

47


040616 13 (**) 105.02.01 2A7 Extracţia minereurilor minerale

040617 14 (*) 105.02.02 2A7 Altele (inclusiv fabricarea produselor de azbest)

040618 - (***) 105.11.25 2A3 Utilizarea pietrei de var şi a dolomitei

040619 17-

19+24 (**)

105.07.07 2A4 Producţia şi utilizarea cenuşii de sodă

0407 Centrale de răcire 0408 Producţia de halocarburi şi sulf hexafluor

040801 Producţia de hidrocarburi halogenate – pe produse

040802 Producţia de hidrocarburi halogenate – trecătoare

040803 Producţia de hidrocarburi halogenate – Altele

040804 Producţia de sulf hexafluor – pe produse

040805 Producţia de sulf hexafluor – trecătoare

040806

24 (**)

Producţia de sulf hexafluor – Altele

05 Extracţia şi distribuirea combustibililor fosili şi a energiei geotermale 0501 Extracţia şi prima tratare a combustibililor fosili solizi

050101 106.01.01 1B1a Minerit de suprafaţă kg 050102

10.10.11.30 10.10.11.50

10 (*) 106.01.02 1B1a Minerit de adâncime

Date cerute: Trebuie făcută o distincţie între minele deschise

şi cele subterane kg

48


050103 10.20.10.30 10.20.10.50 106.01.03 1B1a Stocarea combustibilului solid kg

0502 Extracţia, prima tratare şi încărcarea combustibililor fosili lichizi

050201 106.02.01 1B2ai Activităţi continentale (altele decât desulfurarea)

Datele PRODCOM şi date privind caracteristicile

proceselor de extracţie de combustibili

kg

050202

11.10.10.30 11 (*)

106.02.02 1B2ai Activităţi pe platforme maritime



kg

0503 Extracţia, prima tratare şi încărcarea combustibililor fosili gazoşi

050301 106.03.01 1B2b Desulfurare (la suprafaţă) Datele PRODCOM şi date

privind caracteristicile proceselor de extracţie de

combustibili

m3 sau TJ

050302 106.03.02 1B2b Activităţi de suprafaţă (altele decât desulfurarea)



m3 sau TJ

050303

11.10.20.00 11 (*)

106.03.03 1B2b Activităţi pe platforme maritime



m3 sau TJ

0504 Distribuirea combustibililor lichizi (cu excepţia distribuţiei petrolului)

050401 106.04.01 1B2ai Terminale marine (tancuri, manevrare şi stocare)

050402 23 (**)

106.04.02 1B2ai Alte manevrări şi stocări (inclusiv conducte)

49


0505 Distribuţia petrolului

050501 106.05.01 1B2av Staţii de distribuţie ale rafinăriilor kg

050502 23 (**)

106.05.02 1B2av Transport şi depozite (cu excepţia 050503) kg

050503 50(**) 106.05.03 1B2av Staţii de service (inclusiv realimentarea maşinilor) kg

0506 Reţele de distribuţie a gazelor 050601 - 106.06.01 1B2b Conducte 050603 -

40 (**) 106.06.01 1B2b Reţele de distribuţie

Date din Anuarul statistic naţional (Consumul de energie

– gaze naturale) TJ

0507 40.11.10.77 40 (*) 106.07 7 Extracţia energiei geotermale 06 Utilizarea solvenţilor şi a altor produse

0601 Aplicarea vopselurilor

060101 34 (**) 107.01.01 3A Fabricarea autovehiculelor Nr. de articole

060102 - 50 (**) 107.07.02 3A Repararea maşinilor

060103 - 45 (**) 107.07.03 3A Construcţii şi clădiri (cu excepţia 060107)

060104 - (***) 107.07.04 3A Uz gospodăresc (cu excepţia 060107)

060105 - 17 (*) 107.07.05 3A Acoperirea frânghiilor 060106 - 35 (**) 107.07.06 3A Construirea bărcilor

060107 - 20 + 36 (**) 107.07.07 3A Lemn

060108 - 28+29 (**) 107.07.08 3A Alte aplicări industriale de

vopsele

Nu sunt necesare datele PRODCOM. Vor fi utilizate

datele despre populaţie

Populaţia

50


060109 - (***) 107.07.09 3A Alte aplicări non-industriale de vopsele

0602 Degresare, curăţătorie chimică şi electronice 060201 - 27 (**) 107.02.01 3B Degresarea metalelor 060202 - 93 (**) 107.02.02 3B Curăţătorie chimică


datele despre populaţie Populaţia

060203 30-33 (**) 107.02.03 3B Fabricarea componentelor

electronice

060204 (***) 107.02.04 3B Alte curăţări industriale 0603 Fabricarea sau procesarea produselor chimice

060301 107.03.01 3C Procesarea poliesterului 060302 107.03.02 3C Procesarea clorurei de polivinil 060303 107.03.03 3C Procesarea spumei poliuretanice kg 060304 107.03.04 3C Procesarea spumei polistiren kg 060305

25 (**)

107.03.05 3C Procesarea cauciucului

060306 107.03.06 3C Fabricarea produselor farmaceutice

060307 107.03.07 3C Fabricarea vopselurilor 060308 107.03.08 3C Fabricarea cernelurilor 060309

24 (**)

107.03.09 3C Fabricarea lipiciurilor

060310 26.82.12.53 26.82.12.59

26 (*) 107.03.10 3C Explodarea asfaltului kg

060311 24 (**) 107.03.11 3C Fabricarea adezivilor, benzilor magnetice, filmelor şi fotografiilor

060312 17 (**) 107.03.13 3C Finisarea produselor textile 060313 19 (**) 107.03.14 3C Tăbăcirea pieilor

51


060314 25 +19

+24 (**)

107.03.15 3C Altele

0604 Utilizarea altor solvenţi şi a activităţilor corespunzătoare 060401 26 (**) 107.04.01 3D Inducţia vatei de sticlă 060402 45 (**) 107.04.02 3D Inducţia vatei minerale

060403 - 22 (**) 107.04.03 3D Industria tipografică Nu sunt necesare datele PRODCOM. Vor fi utilizate datele despre populaţie

Populaţia

060404 - 15 (**) 107.04.04 3D Grăsime, extracţia uleiului comestibil şi necomestibil

Nu sunt necesare datele PRODCOM. Vor fi utilizate datele despre populaţie

Populaţia

060405 (***) 107.04.05 3D Aplicarea lipiciurilor şi adezivilor

060406 20 (**) 107.04.06 3D Conservarea lemnului Potrivit CORINAIR (p. B646-6), 1 m3 de lemn necesită 75 kg

de creozotă m3

060407 35 (**) 107.04.07 3D Tratarea sub etanşare şi conservarea vehiculelor Incluse în 060101

060408 - (***) 107.04.08 3D Utilizarea solvenţilor în gospodării (altă utilizare decât aplicarea vopselei)


datele despre populaţie Populaţia

060409 35 (**) 107.04.09 3D Deceruirea vehiculelor Incluse în 060101

060410 24 (*) 107.04.10 3D Fabricarea produselor farmaceutice

060411 (***) 107.04.11 3D Utilizarea în gospodării a produselor farmaceutice

060412 01 (**) 107.04.12 3D Altele

52


0605 Utilizarea de HFC, N2O, NH3, PFC & SF6 060501 85 (**) 107.05.01 3D Anestezie

060502 15 (**) 107.05.02 2G Echipament de refrigerare şi aer condiţionat

060503 (***) 107.05.02 2G Echipament de refrigerare şi aer condiţionat care foloseşte alte produse decât halocarburi

060504 90 (**) 107.05.02 - Extinderea spumei (cu excepţia 060304)

060505 107.05.02 - Extinctoare de foc 060506 107.05.02 2G Recipiente cu aerosoli 060507 107.05.02 - Echipament electric 060508

(***)

107.05.02 3D Altele 07 Transport rutier

0701 - 201.01 1A3b Maşini de pasageri 0702 - 201.02 1A3b Vehicule de uşoare < 3.5 t

0703 - 201.03 1A3b Vehicule grele > 3.5 t şi autobuze

0704 - 201.04 1A3b Motorete şi motociclete < 50 cm3

0705 - 201.05 1A3b Motorciclete > 50 cm3

0706 - 201.06 1A3bv Evaporarea benzinei de la vehicule

0707 - 210.07 1A3bvi Automobile echipate cu cauciucuri şi frână

0708 -

(***)

1A3bvii Abraziunea drumurilor de către automobile

53


08 Alte surse mobile şi utilaje 0801 - 75 (**) 202.05 1A5b Armată 08 02 Căi ferate

080201 - 202.01.01 1A3c Manevrări l 080202 - 202.01.02 1A3c Automotoare l 080203 -

60 (**) 202.01.03 1A3c Locomotive

Date necesare: Cantitatea şi tipurile de combustibili

consumaţi în sistemul căilor ferate l

0803 Navigaţie fluvială

080301 - 61 (**) 202.02.01 1A3dii Bărci de navigaţie cu motoare auxiliare l

080302 - 61 (**) 202.02.02 1A3dii Bărci cu motor / bărci de lucru l 080303 - (***) 202.02.03 1A3dii Ambarcaţiuni personale l 080304 - 61 (**) 202.02.04 1A3dii Vase fluviale de transport


consumaţi pe căile de navigaţie interioară aşa cum sunt

descrise de codurile NOSE l 0804 Activităţi maritime

080402 - 61 (**) 202.03.01 1A3dii Trafic maritim naţional l

080403 - 05 (**) 202.03.02 1A4ciii Pescuit naţional l

080404 - 61 (**) 202.03.03 1A3di Trafic maritim internaţional (containere internaţionale)


consumaţi pentru activităţile maritime aşa cum sunt descrise

de codurile NOSE l

0805 Trafic aerian

080501 - 202.04.01 1A3aii(i) Trafic aerian intern (cicluri LTO - < 1000 m) l

080502 - 202.04.02 1A3ai(i) Trafic pe aeroport internaţional (cicluri LTO - < 1000 m) l

080503 -

62 (**)

202.04.03 1A3aii(ii)

Trafic intern de croazieră (>1000 m)


consumaţi pentru traficul aerian (date dezagregate pentru

fiecare categorie NOSE) l

54


080504 - 202.04.04 1A3ai(ii) Trafic internaţional de croazieră (>1000 m) l

0806 - 01 (**) 202.05 1A4cii Agricultură 0807 - 02 (**) 202.05 1A4cii Silvicultură 0808 - 45 (**) 202.05 1A2a-f Industrie 0809 - (***) 202.05 1A4bii Gospodărit şi grăpdinărit 0810 - (***) 202.05 1A3eii Alte surse 09 Tratarea şi depozitarea deşeurilor

0902 Incinerarea deşeurilor

090201 - 90 (**) 109.03.01 6C Incinerarea deşeurilor gospodăreşti municipale

Datele necesare: Masa deşeurilor municipale

incinerate kg

090202 - 90 (**) 109.03.02 6C Incinerarea deşeurilor industriale (cu excepţia arderii)

Datele necesare: Masa deşeurilor industriale

incinerate kg

090203 - 23 (**) 109.03.11 1B2c Arderea în rafinăriile de petrol Datele necesare: Ţiţeiul

utilizat ca materie primă pentru rafinăriile petroliere din

România

l sau m3

090204 24 (**) 109.03.12 6C Arderea în industriile chimice

090205 - 90+24 (**) 109.03.03 6C Incinerarea nămolului de la

tratarea apelor uzate Datele necesare: Masa de

zgură incinerată kg

090206 - 11 (**) 109.03.14 1B2c Arderea de la extracţia petrolului şi gazelor

Date privind caracteristicile proceselor de extracţie a

petrolului / gazelor

090207 - 90 (**) 109.03.04 6C Incinerarea deşeurilor de la spitale

Datele necesare: Masa de deşeuri incinerate de la spitale kg

090208 90 (**) 109.03.05 6C Incinerarea deşeurilor petroliere

55


0904 Depozitarea deşeurilor solide pe teren

090401 90 (**) 109.06.10 6A1 Depozitarea administrată a deşeurilor

090402 90 (**) 109.06.11 6A2 Depozitarea neadministrată a deşeurilor

090403 90 (**) 109.06.12 6A3 Altele

0907 - 01 (**) 109.04 6C Arderea deschisă a deşeurilor agricole (cu excepţia arderii miriştilor)

Datele necesare: Suprafaţa de teren arabil (este inclusă în

Anuarul statistic) ha

0909 Crematorii

090901 - (***) 109.05.01 6C Incinerarea trupurilor Se referă la incinerarea trupurilor umane.

090902 (***) 109.05.02 6C Incinerarea hoiturilor 0910 Alte tratări ale deşeurilor

091001 - 90 (**) 109.02.41 6B1 Tratarea apelor uzate în industrie

091002 - 90 (**) 109.02.42 6B2 Tratarea apelor uzate în sectorul rezidenţial / comercial

Datele necesare: Volumul de apă uzată ce intră în staţiile de tratare biologică (din această

activitate rezultă gaze cu efect de seră)

091003 - 90 (**) 109.07.04 6D Împrăştierea noroiului Inclus în 091002

091005 90 (**) 109.07.21 6D Producerea compostului din deşeuri kg

091006 - 90 (**) 109.07.23 6D Producerea biogazului 091007 - 90 (**) 109.07.24 6B2 Latrine

091008 - 90 (**) 109.07.31 6D

Alte produceri de combustibil (combustibil derivat din deşeuri etc.)

56


10 Agricultură 1001 Culturi cu fertilizatori (terenuri agricole fertilizate)

100101 110.01.01 4D1

Culturi permanente

100102 110.01.02 4D1

Culturi pe terenuri arabile

100103 110.01.03 4C

Câmpuri de orez

100104 110.01.04 4D1

Horticultură (legume)

100105

01 (**)

110.01.05 4D1

Fâneţe (păşuni)

Emisile depind de consumul de fertilizatori kg

57


100106 110.01.06 4D1 Necultivate 1002 Culturi fără fertilizatori

100201 - 110.02.01 4D1 Culturi permanente ha 100202 - 110.02.02 4D1 Culturi pe terenuri arabile ha 100203 - 110.02.03 4C Câmpuri de orez ha 100204 - 110.02.04 4D1 Horticultură (legume) ha 100205 - 110.02.05 4D1 Fâneţe (păşuni) ha 100206 -

01 (**)

110.02.06 4D1 Necultivate

Datele necesare: Suprafeţele totale nefertilizate. Vor fi estimate ca procent din total suprafaţă aparţinând categoriilor examinate. Datele vor fi luate din Anuarul statistic ha

1003 Arderea miriştilor, paielor etc. în teren 100301 - 110.03.01 4F1 Cereale ha 100302 - 110.03.02 4F2 Leguminoase ha 100303 - 110.03.03 4F3 Tuberculi şi rădăcini ha 100304 - 110.03.04 4F4 Trestie de zahăr ha 100305 -

01 (**)

110.03.05 4F5 Altele

Datele necesare: Suprafaţa de teren folosită pentru a descrie

culturile arse. ha

1004 Fermetaţie enterică

100401 110.04.01 - Vaci de lapte Număr de animale

100402 110.04.02 - Alte bovine Număr de animale

100403 110.04.03 - Ovine Număr de animale

100404

01 (**)

110.04.04 - Porci la îngrăşare Număr de animale

58


100405 110.04.05 - Cabaline Număr de animale

100406 110.04.06 - Măgari şi catâri Număr de animale

100407 110.04.07 - Caprine Număr de animale

100408 110.04.08 - Găini pentru ouă 100409 110.04.09 - Pui

100410 110.04.10 - Alte păsări de curte (raţe, gâşte, etc.)

100411 110.04.11 - Animale de blană 100412 110.04.12 - Scroafe 100413 110.04.13 - Cămile 100414 110.04.14 - Bivoli 100415 110.04.15 - Altele 1005 Administrarea gunoiului de grajd pentru compuşii organici

100501 110.05.01 4B1a Vaci de lapte 100502 110.05.02 4B1b Alte bovine 100503 110.05.03 4B8 Porci la îngrăşare 100504 110.05.04 4B8 Scroafe 100505 110.05.05 4B3 Ovine 100506

01 (**)

110.05.06 4B6 Cabaline

Incluse în grupul 1004

100507 110.05.07 4B9 Găini pentru ouă 100508

110.05.08 4B9 Pui

59


100509 110.05.09 4B10 Alte păsări de curte (raţe, gâşte etc.)

100510 110.05.10 4B13 Animale de blană 100511 110.05.11 4B4 Caprine 100512 110.05.12 4B7 Măgari şi catâri 100513 110.05.13 4B5 Cămile 100514 110.05.14 4B2 Bivoli 100515 110.05.15 4B13 Altele

1006

01 (**)

110.06 4G Utilizarea pesticidelor Consumul de HCB (hexaclorobenzen) kg

1009 Adminstrarea gunoiului de grajd pentru compuşi de nitrogen

100901 - 110.05.01 4B1a Vaci de lapte Număr de animale

100902 - 110.05.02 4B1b Alte bovine Număr de animale

100903 - 110.05.03 4B8 Porci la îngrăşare Număr de animale

100904 - 110.05.04 4B8 Scroafe Număr de animale

100905 - 110.05.05 4B3 Ovine Număr de animale

100906 -

01 (**)

110.05.06 4B6 Cabaline Număr de animale

60


100907 - 110.05.07 4B9 Găini pentru ouă Număr de animale

100908 - 110.05.08 4B9 Pui Număr de animale

100909 - 110.05.09 4B10 Alte păsări de curte (raţe, gâşte etc.)

Număr de animale

100910 - 110.05.10 4B13 Animale de blană Număr de animale

100911 - 110.05.11 4B4 Caprine Număr de animale

100912 - 110.05.12 4B7 Măgari şi catâri Număr de animale

100913 110.05.13 4B5 Cămile 100914 110.05.14 4B2 Bivoli 100915

01 (**) 110.05.15 4B13 Altele

11 Alte surse şi „bazine de absorbţie”

1101 - 02 (*) 301.01 5E Pădurile de foioase neadministrate

Date necesare: Suprafaţa (hectare) acoperită de păduri

de foioase neadministrate ha

110117 - 02 (*) - 5E Terenuri cu păduri de foioase neadministrate (cu excepţia CO2)


de foioase neadministrate ha

61


1102 - 02 (*) 301.02 Păduri de conifere neadministrate

Date necesare: Suprafaţa (hectare) acoperită de păduri de conifere neadministrate

ha

110216 - 02 (*) - 5E Terenuri cu păduri de conifere neadministrate (cu excepţia CO2)

Date necesare: Suprafaţa (hectare) acoperită de păduri de conifere neadministrate

ha

1103 Incendii de păduri şi altă vegetaţie

110301 - 301.03.01 - Incendii de păduri şi altă vegetaţie provocate de om

Date necesare: Suprafaţa de teren cu pădure arsă în timpul

anului de referinţă ha

110302 - 02 (*)

301.03.02 - Alte incendii de alte păduri şi alte vegetaţii

Date necesare: Suprafaţa de teren fără pădure arsă în timpul

anului de referinţă ha

1104 Fâneţe (păşuni) naturale

110401 - (***)

301.04.01 - Terenuri cu iarbă Date necesare: Suprafaţa

terenurilor acoperite de iarbă în mod natural

ha

110402 (***) 301.04.02 - Tundră 110403 - (***) 301.04.03 - Altă vegetaţie joasă Incluse în 110401

110404 - (***) 301.04.04 - Altă vegetaţie (arbuşti mediteraneeni etc.) Incluse în 110401

110405 - (***) - 5E Fâneţe (păşuni) naturale (cu excepţia CO2)

Incluse în 110401

110501 - (***)

301.05.01 - Alte surse şi „bazine de absorbţie” – Terenuri umede (mlaştini – băltoace)

Incluse în 110401

1105 Terenuri umede (mlaştini – băltoace) 110501 - (***) 301.05.01 - Mlaştini nedrenate Date necesare: Suprafaţa ha

62


110502 - (***) 301.05.02 - Mlaştini drenate 110503 - (***) 301.05.03 - Mocirle 110504 - (***) 301.05.04 - Lunci 110505 - (***) 301.05.05 - Băltoace 110506 - (***) 301.05.06 - Văi inundabile

terenurilor acoperite de fiecare tip de teren umed

1106 Ape 110601 (***) 301.06.01 - Lacuri 1107 Animale

110701 (***) 301.07.01 - Termite 110702 (***) 301.07.02 - Mamifere 110703 (***) 301.07.03 - Alte animale 1108 (***) 301.08 - Vulcani 1109 (***) 301.09 - Emanaţii de gaze 1110 (***) - - Fulgere

1111 - 02 (*) - 5E Păduri de foioase administrate


de foioase administrate ha

111117 - 02 (*) - 5E Terenuri cu păduri de foioase administrate (cu excepţia CO2)


de foioase administrate ha

1112 - 02 (*) - 5E Păduri de conifere administrate


de conifere administrate ha

111216 - 02 (*) - 5E Terenuri cu păduri de conifere administrate (cu excepţia CO2)


de conifere administrate ha

1121 Schimbări în stocul de păduri şi altă biomasă lemnoasă 112101 (**) - - Păduri tropicale

63


112102 (**) - - Păduri temperate 112103 (**) - - Păduri boreale 112104 (**) - - Terenuri cu iarbă / Tundră 112105 (**) - - Altele 1122 Transformarea pădurii şi a terenurilor cu iarbă

112201 (**) - 5B Păduri tropicale 112202 (**) - 5B Păduri temperate 112203 (**) - 5B Păduri boreale 112204 (**) - 5B Terenuri cu iarbă / Tundră 112205 (**) - 5B Altele 1123 Abandonare terenurilor administrate

112301 (**) - - Păduri tropicale 112302 (**) - - Păduri temperate 112303 (**) - - Păduri boreale 112304 (**) - - Terenuri cu iarbă / Tundră 112305 (**) - - Altele 1124 Emisiile şi absorbţia de CO2 de către soluri (cu excepţia 10 06) 1125 Altele

64

Notă: 1. Diferitele culori indică următoarele: Grupul de activităţi nerelevante pentru circumstanţele României Grupul de activităţi specifice este inclus într-un grup anterior (vezi coloana “Note”) 2. Toate codurile PRODCOM şi CAEN REV.1 provin din clasificările publicate de EUROSTAT, în 2004. 3. Pentru grupurile CORINAIR 1, 2 şi 3, codurile PRODCOM sunt indicative. 4. Pentru multe din activităţile din grupurile CORINAIR 7, 8 şi 9 nu există o corespondenţă în clasificarea PRODCOM. 5. Toate codurile NOSE au fost luate din “Manualul NOSE”, aşa cum a fost publicat de EUROSTAT la data de 15.12.1998. 6. Toate codurile SNAP şi NFR au fost luate din liniile directoare ale EMEP/CORINAIR (actualizate 2003). 7. “Numele activităţii” a fost luat din liniile directoare CORINAIR. 8. Unde apare “balanţa de energie şi combustibili”, sunt necesare balanţele naţionale de energie şi combustibili. (*) Corespondenţa a fost realizată în cadrul proiectului Phare 2001. (**) Corespondenţa a fost realizată conform ghidului Eurostat “NAMEA for Air Emissions”. (***) In acestă etapă nu a fost posibilă realizarea corespondenţei.

65

Anexa II Datele necesare pentru sectorul transporturi A. DATE DE CLASIFICARE A PARCULUI DE AUTOVEHICULE Numărul de autovehicule care este în prezent în circulaţie pe teritoriul ţării.

Autovehiculele sunt clasificate în şase categorii în funcţie de utilizarea lor principală, după cum urmează:

Autoturisme Camionete Camioane Autobuze Motorete Motociclete Vehicule speciale

În plus, fiecare categorie de autovehicule este împărţită, conform legislaţiei în vigoare, după combustibilul utilizat, capacitatea sa cilindrică, greutatea sa maximă şi clasificarea sa tehnologică.

66

A.1. Autoturisme

Subsector Standardul legal Numărul de vehicule

Procent (%) din total

Convenţional (până în 1977) Convenţional (1977 – 1992) EURO I EURO II

Benzină < 1.4 l

EURO III Convenţional (până în 1977) Convenţional (1977 – 1992) EURO I EURO II

Benzină 1.4 – 2.0 l

EURO III Convenţional (până în 1977) Convenţional (1977 – 1992) EURO I EURO II

Benzină > 2.0 l

EURO III Convenţional EURO I EURO II

Diesel < 2.0 l


Diesel > 2.0 l

EURO III Convenţional EURO I EURO II GPL

EURO III

TOTAL

67

A.2. Camionete

Subsector Standard legal Număr de vehicule


Convenţional EURO I EURO II

Benzină < 3.5 tone


Diesel < 3.5 tone

EURO III

TOTAL

A.3. Camioane


Procent (%) din

total

Benzină > 3.5 tone Convenţional

Convenţional EURO I EURO II

Diesel 3.5 – 7.5 tone


Diesel 7.5 – 16 tone


Diesel 16 – 32 tone


Diesel > 32 tone

EURO III TOTAL

68

A.4. Autobuze


Procent (%) din

total

Convenţional EURO I EURO II Autobuze urbane

EURO III Convenţional EURO I EURO II Autobuze interurbane

EURO III TOTAL

A.5. Motorete


Procent (%) din

total

Convenţional Directiva 97/24/EC Etapa I

< 50 cm3

Directiva 97/24/EC Etapa II

TOTAL

A.6. Motociclete



Convenţional În 2 timpi >50 cm3 Directiva 97/24/EC

Convenţional În 4 timpi <250 cm3 Directiva 97/24/EC

Convenţional În 4 timpi 250-750 cm3 Directiva 97/24/EC

Convenţional În 4 timpi >750 cm3 Directiva 97/24/EC

TOTAL

69

A.7. Vehicule speciale

Tip de vehicule Număr de vehicule Tractoare agricole Secerătoare / combine Tractoare forestiere / culegătoare / sănii Maşini de asfaltat / maşini de pavat cu beton Transportoare cu şenilă Excavatoare Macarale Camioane de teren Buldozere Autoîncărcătoare cu furcă

B. DATE PRIVIND TRAFICUL B.1. Viteza vehiculelor

Categoria vehiculului Condiţii rutiere Viteza medie [km/hr]

Urban Rural Autoturisme Şosele Urban Rural Camionete Şosele Urban Rural Camioane Şosele Urban Rural Autobuze Şosele Urban Rural Motorete Şosele Urban Rural Motociclete Şosele

70

B.2. Kilometrajul parcurs

Categoria de vehicule Kilometrajul parcurs [km]

Autoturisme Camionete Camioane Autobuze Motorete

Motociclete B.3. Kilometrajul parcurs pe fiecare categorie de vehicule

Categoria vehiculului Condiţii rutiere Kilometrajul parcurs [%]

Urban Rural Autoturisme Şosele Urban Rural Camionete Şosele Urban Rural Camioane Şosele Urban Rural Autobuze Şosele Urban Rural Motorete Şosele Urban Rural Motociclete Şosele

71

C. DATE PRIVIND COMBUSTIBILII C.1. Consumul de combustibili Tip de combustibil Consumul anual [tone] Benzină fără plumb _______________________ Benzină cu plumb _______________________ Diesel _______________________ GPL _______________________ Alţi combustibili (vă rugăm specificaţi) _______________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ C.2. Specificaţia combustibililor

Combustibil Conţinut de sulf [%wt]

Conţinut de

plumb [g/lt]

RaportH:C [-]

Conţinut de

cadmiu [mg/kg]

Conţinut de cupru [mg/kg]

Conţinut de crom [mg/kg]

Conţinut de nichel [mg/kg]

Conţinut de

seleniu [mg/kg]

Conţinut de zinc [mg/kg]

Benzină fără plumb

Benzină cu plumb

GPL Alţi combustibili

72

D. DEFINIŢII I.1. Autoturisme Vehicule folosite pentru transportul pasagerilor şi care nu conţin mai mult de opt scaune pe lângă scaunul şoferului. I.2. Camionete Vehicule folosite pentru transportul bunurilor şi care au o greutate maximă care nu depăşeşte 3,5 tone metrice. I.3. Camioane Vehicule folosite pentru transportul bunurilor şi care au o greutate maximă care depăşeşte 3,5 tone metrice. I.4. Autobuze urbane & interurbane Vehicule folosite pentru transportul pasagerilor care conţin mai mult de opt scaune pe lângă scaunul şoferului. I.5. Motorete Vehicule pe două roţi cu o capacitate cilindrică de până la 50 cm3. I.6. Motociclete Vehicule cu două roţi cu o capacitate cilindrică mai mare de 50 cm3. I.7. Tractoare agricole Tractoare folosite în agricultură ca maşini de lucru universale, echipate cu motor diesel. I.8. Secerătoare / combine Maşini folosite pentru recoltarea cerealelor (paie, sfeclă etc.) I.9. Tractoare forestiere / culegătoare / sănii Vehicule folosite pentru transportul general şi recoltarea în păduri (spre exemplu tractor pe roţi, transportor pe şenile, graifăr pe sanie, teleferic etc.) I.10. Maşini de asfaltat / maşini de pavat cu beton Aceste maşini de tipul transportoarelor pe şenile (maşini de pavat drumuri, maşini de călăfătuit cu şlam, răspânditoare de pietriş, maşini pentru îmbrăcămintea rutieră, maşini pentru recircularea pavajului etc.) sunt maşini de finisat rutiere care folosesc asfaltul şi betonul drept material de pavaj. I.11. Transportoare cu şenilă Vehicule folosite pentru compactarea pământului (spre exemplu maşini cu tambur neted, maşini cu o singură rolă, cilindru compresor tandem, maşini cu rolă de presiune etc.) I.12. Excavatoare Vehicule folosite mai ales pentru deplasarea pământului şi lucrări de încărcare. I.13. Macarale Vehicule cu motoare Diesel folosite pentru articolele greu de deplasat (spre exemplu macarale mobile, transportor pe şenile pentru macarale etc) I.14. Camioane de teren Camioane mari folosite pentru transportul bunurilor grele pentru şantierele de construcţii şi mine, dar nu pe drumurile publice (spre exemplu autobasculante pentru cadre rigide, autobasculante de mine cu volan, autobasculante de mină cu volan articulat etc.) I.15. Buldozere Vehicule folosite pentru demolare şi deplasarea pământului. I.17. Autoîncărcătoare cu furcă Vehicule prevăzute cu maşini cu ardere internă folosite pentru paletizare şi lucrări similare.

73

I.18. Vehicule EURO I Vehicule care respectă standardele de emisie stabilite prin „Directiva Consiliului 91/441/EEC din 26 iunie 1991, care amendează Directiva 70/220/CEE privind aproximarea legilor Statelor membre referitoare la măsurile care urmează să fie luate contra poluării aerului prin emisiile provenite de la vehiculele cu motor”. I.19. Vehicule EURO II Vehicule care respectă standardele de emisie stabilite prin „Directiva 94/12/CE a Parlamentului şi Consiliului Europei din 23 martie 1994 privind măsurile care urmează să fie luate contra poluării aerului prin emisiile provenite de la vehiculele cu motor şi care amendează Directiva 70/220/CEE”. I.20. Vehicule EURO III Vehicule care respectă standardele de emisie stabilite prin „Directiva Consiliului 98/69/EC a Parlamentului şi Consiliului European din 13 octombrie 1998 privind măsurile care urmează să fie luate contra poluării aerului prin emisiile provenite de la vehiculele cu motor şi care amendează Directiva Consiliului 70/220/CEE (implementată în Stadiul 2000)”. I.21. Vehicule stadiul I 97/24/EC Vehicule care respectă standardele de emisie stabilite prin „Directiva Consiliului 97/24/EC – stadiul I”. I.22. Vehicule stadiul II 97/24/CE Vehicule care respectă standardele de emisie stabilite prin „Directiva Consiliului 78/24/EC - stadiul II”. I.23 Vehicule convenţionale Toate vehiculele ale căror standarde de emisie nu respectă standardele EURO I, II, III şi Directiva 97/24/EC. I.24. Convenţional (până în 1977) Toate vehiculele care au fost introduse în circulaţie înainte de 1977. I.25. Convenţional (1977 – 1992) Toate vehiculele care au fost introduse în circulaţie în perioada 1977 – 1992. I.26. Trafic urban Traficul rutier în regiunile dens populate. I.27. Trafic rural Traficul rutier pe drumurile care leagă regiunile urbane care au câte o bandă de circulaţie pe fiecare direcţie. I.28. Trafic pe şosele Traficul rutier pe şosele cu cel puţin două benzi de circulaţie pe fiecare direcţie.

Ordin 972-2005

Documents

Transcript of Ordin 972-2005