Orasul Corabia1

3
Orasul Corabia Corabia este un mic oraş-port situat în partea de sud a judeţului olt, pe malul stîng al dunării, aşezat pe o suprafaţă plană, cu bulevarde largi şi drepte, lucru ce îi dă un plus de modernism. Oraşul este situat la limita de sud a cîmpiei române, în subdiviziunea ce poartă numele de cîmpia caracalului, din cîmpia olteniei, fiind intersectat de următoarele coordonate geografice: paralela de 43 grade, 44 minute şi 5", latitudine nordică şi meridianul de 24 grade, 30 minute şi 5", longitudine estică. În componenţa oraşului intră satele siliştoara, tudor vladimirescu, vîrtop şi cartierele valea seacă, corabia vecheşi celei. Fără celei, vîrtop şi tudor vladimirescu, vatra locuibilă a oraşului este de 1064 ha, iar împreună cu terenul agricol, oraşul se întinde pe o suprafaţă de 9428 ha. Are ca vecini la est comuna gîrcov, la sud dunărea, la vest comuna orlea şi la nord comuna vişina. Pe malul drept al dunării se află provincia plevna, bulgaria. Înfăţişarea pământului. În Nord se înalţă culmile teşite ale platformei oltene. Ele se răsfiră printre afluenţii Oltului şi ai Jiului şi scad treptat către Sud, unde se pierd în a doua unitate de relief a ţinutului: câmpul Caracalului. Acesta se întinde, uniform şi neted în partea lui răsăriteană; vălurit, în partea lui vestică, unde a fost acoperit de nisipul dunelor (în S-V), fie de aluviuni recente (în S-E). Ultima terasă mărgineşte lunca Dunării, largă şi acoperită de bălţi în vest, şi foarte strâmtă în est, unde, graţie acestei împrejurări, s-a putut aşeza portul Corabia. Climă şi ape. Clima este continental extremă, cu contraste destul de puternice, mai ales în partea de câmpie (peste 27° diferenţă termică

description

orasul corabia

Transcript of Orasul Corabia1

Orasul Corabia

Corabiaeste un mic ora-port situat n partea de sud ajudeului olt, pe malul stng aldunrii, aezat pe o suprafa plan, cu bulevarde largi i drepte, lucru ce i d un plus de modernism.Oraul este situat la limita de sud acmpiei romne, n subdiviziunea ce poart numele de cmpia caracalului, din cmpia olteniei, fiind intersectat de urmtoarele coordonate geografice:paralela de 43 grade, 44 minute i 5", latitudine nordic imeridianul de 24 grade, 30 minute i 5", longitudine estic.n componena oraului intr satelesilitoara,tudor vladimirescu,vrtopi cartierelevalea seac,corabia vecheicelei. Fr celei, vrtop i tudor vladimirescu, vatra locuibil a oraului este de1064 ha, iar mpreun cu terenul agricol, oraul se ntinde pe o suprafa de9428 ha.Are ca vecini la est comunagrcov, la suddunrea, la vest comunaorleai la nord comunaviina. Pe malul drept al dunrii se afl provinciaplevna,bulgaria.

nfiarea pmntului. n Nord se nal culmile teite ale platformei oltene. Ele se rsfir printre afluenii Oltului i ai Jiului i scad treptat ctre Sud, unde se pierd n a doua unitate de relief a inutului: cmpul Caracalului. Acesta se ntinde, uniform i neted n partea lui rsritean; vlurit, n partea lui vestic, unde a fost acoperit de nisipul dunelor (n S-V), fie de aluviuni recente (n S-E). Ultima teras mrginete lunca Dunrii, larg i acoperit de bli n vest, i foarte strmt n est, unde, graie acestei mprejurri, s-a putut aeza portul Corabia.

Clim i ape. Clima este continental extrem, cu contraste destul de puternice, mai ales n partea de cmpie (peste 27 diferen termic ntre iarn i var). Totui, dac exceptm colul S-V, unde cad mai puin de 500 mm precipitaiuni anual, putem socoti clima acestui jude mai umed dect a regiunilor de cmpie din partea rsritean a rii.

n afara Dunrii cu blile sale (Potelul) i n afar de Olt, ambele pe marginea judeului, n nord, trec piezi i se vars n Olt, Olteul i Teslului. n restul judeului, mai ales n cmpul nalt al Caracalului, apele curgtoare lipsesc aproape cu totul, iar cele subterane se gsesc la adncimi prea mari pentru ca s fi putut atrage aezrile omeneti. Aa se explic absena total a satelor de pe cmpul din rsritul liniei Caracal-Corabia.

Vegetaia se mparte i aici dup cantitatea precipitaiunilor. n Nord se pstreaz, mai ales ntre Teslui i Olte, plcuri din ntinsele pduri de stejari de odinioar. n sud ns, predomina altdat vegetaia cu graminee n care se amestecau multe plante de origine mediteranee. Condiiile speciale de sol din S-V au adugat acestei asociaiuni de step i o bogat vegetaia arinacee n cuprinsul dunelor de nisip.

Resurse localePe teritoriul oraului corabia predomin vegetaia de step, urmat de cea decea de lunc. Fauna este format din rpitoare: popndul, hrciogul, oarecele de cmp i iepurele, iar dintre psri, prigoriile, ciocrlia, graurul i privighetoarea. Zvoaiele sunt din ce n ce mai populate, dup desecrile din lunca dunrii. Se mai ntlnesc strci, sitari, rae, i gte slbatice. n apele dunrii predomin urmtoarele specii de peti: crapul, alul, somnul, cega.Poziia geografic deosebit de favorabil i suprafeele ntinse, au favorizat de timpuriu practicarea pe scar larg a agriculturii. Cea mai rspndit cultur era cea a grului de toamn, la care recoltatul se fcea manual cu secera. Din secolul al xviii-lea, odat cu apariia culturii porumbului, s-au restrns cele de mei i secar.Creterea animalelor este o ocupaie cu tradiii milenare pe teritoriul zonei i s-a dezvoltat n strns legatur cu agricultura. Animalele fiind necesare att n procesul muncii ct i pentru hran. Creterea viermilor de mtase a constituit una din ocupaiile secundare din zon, care dei a aparut n sate n a doua jumtate a sec. Al xix-lea se va generaliza ntr-o jumtate de veac. Pescuitul a fost una din primele ocupaii cunoscute n zon, avnd n vedere apropierea dunrii i a blilor. Vechimea acestei ocupaii a fost atestat i de descoperirile arheologice.Unul dintre primele meteuguri rneti practicate a fost esutul. Rzboiul de esut a cunoscut dou forme: mai nti cel vertical i apoi cel orizontal.