Orarul elevilor români este modern şi bine împărţit, însă modul de predare a rămas învechit

Sistemul educaţional din România stă foarte bine la numarul de ore şi modul în care acestea sunt împărţite pe discipline şcolare. O demonstrează cel mai recent studiu realizat de Comitetul European pentru Educaţie şi Cultură. Din aceasta perspectiva, ţara noastră poate fi comparată cu Finlanda, care are cele mai bune rezultate la testările internaţionale. Ce ne diferentiaza de finlandezi este modul de predare, capitol la care România mai are mult de lucru.

Elevii ar prefera să învete într-o şcoală din Finlanda, ţara europeană cu cele mai bune rezultate la testările internaţionale. Acolo numărul de ore sunt împărţite flexibil pe discipline. Mai exact, dintr-a cincea până într-a opta sunt aproape 400 de ore de matematică pe care fiecare şcoala le distribuie după nevoile elevilor. România nu diferă cu mult la numărul de ore pe disciplinele importante. Specialiştii cred că problema este în altă parte.

Ministerul Educaţiei a finalizat planurile cadru pentru anul şcolar viitor. Una dintre noutăţi: profesorii vor avea mai multe ore la dispoziţia lor pentru a aprofunda materia.

Ora de ştiri a dezbătut subiectul cu invitatul său: Marian Staş, antrenor de leadership.

Marian Staş a arătat că Finlanda este pe locul 3 din 65 de ţări la PISA, iar România este pe locul 46. Indicele european de învăţare pe parcursul vieţii punea România în 2010, pe locul 23 din 23 de ţări studiat.

În opinia sa orarul nu este nici sănătos nici bine întocmit. Marian Staş a explicat că este nevoie de o nouă arhitectură curriculară.

Orarul Elevilor De Liceu Va Cuprinde Cel Mult Nouă Discipline

Ministrul Educației, Remus Pricopie, a detaliat, în prima zi de școală, ce le pregătește elevilor de liceu,

după ce, săptămâna trecută, anunțase că are în vedere reducerea numărului de discipline studiate.

“Foarte mulţi profesori ne-au cerut, mai ales la liceu, ca atunci când vor fi aprobate noile programe-cadru,

numărul de discipline să scadă spre opt-nouă, adică de la 14 materii. Trebuie să îi dai timp să se

pregătească. Mergeţi pe pagina de internet a liceelor din străinătate şi veţi vedea că programa noastră

este foarte încărcată”, a argumentat Pricopie.

Pentru a reduce numărul de materii predate la clasele a XI-a şi a XII-a sunt necesari, în opinia lui, trei-

patru ani. “Aş vrea să reuşim să facem acest lucru ca în clasa a XI-a şi a XII-a elevii să ai aibă un număr

mai mic de materii şi să opteze în funcţie de interesul lor pentru un domeniu sau altul. Este un proces

complicat, pentru că asta înseamnă o reformă structurală a programelor şcolare, dar o vom face. Pentru

un astfel demers, ai nevoie de trei-patru ani. (… ) Trebuie reaşezate disciplinele. În anul în care există

examene importante, gradul de încărcare al elevului ar trebui să fie mai mic”, a declarat, pentru Mediafax,

Pricopie, care a adăugat că “într-un stat normal, aşa se întâmplă”.

Potrivit ministrului, prin această măsură se va da posibilitatea elevilor să se concentreze, cu prioritate, pe

materiile pentru examene. “Dacă la clasa a VIII-a, ai cărei elevi dau evaluarea, sunt două probe, trei cu

cea pentru minorităţi, la Bacalaureat numărul de probe este mult mai mare, pentru că avem şi probele

eliminatorii”, a mai spus Pricopie.

1

Orarul elevilor, subiect de dispută în Parlament. Ce trebuie modificat, numărul de ore sau programa şcolară?Alin Huiu | 2014-03-19 21:01

Parlamentarul Daniel Oajdea a lansat o iniţiativă legislativă prin care solicită ca Ministerul Educaţiei să reducă numărul de ore pe care elevii îl petrec zilnic la şcoală. Aflat pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, proiectul este susţinut pe jumătate de sindicalişti, care consideră că marea problemă o reprezintă programa şcolară, a cărui densitate îi oboseşte pe copii.

Iniţiatorul proiectului susţine că elevii sunt epuizaţi după cele aproape 9 ore, în cazul elevilor de gimnaziu (5-6 ore studiu şi restul teme), şi 12 ore, la liceeni (7-8 ore studiu, restul teme), dedicate învăţăturii, iar capacitatea lor de concentrare „este aproape nulă” după acest program. „Nu le mai rămâne timp să facă şi lucruri specifice vârstei lor, să-şi descopere fiecare aptitudine pentru sport, teatru, balet, dans, muzică sau altele.  În învăţământul primar, 4-5 ore sunt petrecute la şcoală, iar alte 4 sunt necesare pentru teme. Dacă ar fi să calculăm numărul de ore necesar unui elev pentru a-şi desfăşura toate activităţile necesare dintr-o zi normală, atunci acesta ar avea cu siguranţă nevoie ca o zi să aibă cel puţin 30 de ore”, susţine Oajdea. Astfel, dacă propunerea ar fi aprobată de Parlament, atunci copiii din învăţământul primar vor avea maximum 20 de ore pe săptămână, cel gimnazial va atinge 25 de ore, în timp ce la liceu, elevii vor fi la cursuri maxim 30 ore.

Acesta e convins că una dintre principalele cauze ale învăţământului este numărul mare de ore pe care copiii trebuie să şi-l dedice studiului, care astfel că nu mai rezistă psihic şi fizic. Propunerea parlamentarului este acceptată pe jumătate şi de sindicaliştii din învăţământ, Simon Hăncescu, de la Federaţia Sindicatelor Libere (FSLI), susţinând că, de fapt, programa este cea care are nevoie de modificări.

 „Problema nu pleacă de la numărul de ore, asta fiindcă în Occident se stă mai mult decât în România la şcoală, ci de la programa şcolară. Dacă va rămâne nemodificată, ne va fi tot mai greu. Ne confruntăm cu o densitate mare a informaţiilor. Dacă orele ar fi aerisite, atunci copiii ar pleca mult mai relaxaţi, însă ei sunt bombardaţi cu multe informaţii şi atunci se pierde din această idee”, a spus Hăncescu pentru PUTEREA.

Greşeli grave în cărţi

Pe lângă micşorarea numărului de ore, deputatul cere eliminarea manualelor alternative, în opinia sa acestea bulversând elevii deoarece unele dintre ele conţin grave greşeli în abordarea disciplinei. „Ar trebui reintroduse în sistemul de învăţământ manualele unice pentru fiecare profil în parte”, afirmă Oajdea, care susţine că la cele alternative nu s-a luat în calcul faptul că sunt lansate manuale pe bandă rulantă din dorinţa profesorilor de a face carieră şi bani, fără să se mai ia în calcul anumite erori care lovesc în învăţământul românesc.

2

PROBLEMELE ŞI SOLUŢII PENTRU ORARCreated on 14 October 2013

O bună organizare a orarului este întotdeauna importantă pentru desfășurarea în condiții optime a cursurilor și pentru simplificarea activităților zilnice ale studenților. Cu toate acestea, acum - la început de an universitar - unii dintre ei întâmpină dificultăți cauzate de structura uneori nepotrivită a programului. Cele mai frecvente probleme întâlnite în orarul de la diverse facultăţi sunt legate de mutatul studenților în diferitele corpuri ale universității, din cauza lipsei de spaţiu, și de pauzele dintre cursuri. Spre exemplu, conform orarului afişat pe orar.upit.ro, studenții Facultății de Drept din anul II sunt nevoiți, în zilele de luni, miercuri și joi să se deplaseze în corpurile “A”, “C” și “D” pentru a putea efectua cursurile. În aceeași situație se află și studenții specializării Contabilitate Informatică și Gestiune, care au cursuri în corpurile „A” și „D”. "Mă deranjează că trebuie să ne mutăm mereu, dar cel puţin corpurile nu sunt atât de departe unele de altele", ne-a declarat Iuliana, studentă la CIG, anul III. Cu o situație asemănătoare se confruntă și cei care studiază Economia Comerțului Turismului și Serviciilor, în anul I.

Pauze între cursuriO altă problemă, cea a pauzelor dintre cursuri, îi afectează - în primul rând - pe studenții care stau în localitățile limitrofe Piteștiului, aceștia fiind nevoiți să-și găsească alte activități în perioada dintre cursuri, deoarece nu pot ajunge acasă decât la finalul cursurilor. Un astfel de caz este întâlnit în cadrul Facultății de Matematică – Informatică, specializarea Informatică, și în cel al Facultății de Științe Socio-Umane, la specializarea Istorie. "Pauzele între cursuri înseamnă timp pierdut degeaba. Nu ai ce face, nu găseşti mereu săli libere în facultate şi trebuie sa te plimbi sau să mergi la un suc. Acum nu e o problemă, dar vine iarna şi atunci e foarte frig. Plus că ajung şi târziu acasă", a afirmat Mihai, student la Informatică. Cu o situație neobișnuită se confruntă și studenții specializării Relații Internaționale și Studii Europene, din anul II, care au cursuri în zilele de sâmbătă, fapt impus de prezența la universitate a unor profesori de la București. 

Interes scăzut din partea studenţilorPe de altă parte, şi studenţii au partea lor de vină, interesul manifestat de ei în structurarea orarului, dar şi în alte aspecte ce ţin de funcţionarea facultăţilor fiind unul scăzut. Un exemplu vine de la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane unde - la finalul anului universitar 2012-2013 s-au organizat alegeri pentru Senat și Consiliul Facultăți, la care nu s-a prezentat nimeni. Astfel, studenții au rămas fără reprezentanți. Cei care sunt interesați de ocuparea acestor locuri pot participa la următoarele alegeri, care vor avea loc în aproximativ două saptămâni. „Pentru întocmirea orarului trebuie respectate o serie de norme de la care nu ne putem abate. Orarul studenților trebuie să se încadreze în intervalul 8 – 10 ore/ zi și 20 – 24/ săptămână. Este adevărat ca nu vom reuși niciodată să-i mulțumim pe toți”, ne-a declarat Cosmin Bărbulescu, decanul Facultății de Științe Socio-Umane. Acesta ne-a mai dezvăluit că la solicitarea studenților de la Istorie, aceștia beneficiază de o zi liberă în orar, destinată studiului suplimentar la Biblioteca Universității. Tot decanul Bărbulescu ne-a spus că problema mutării dintr-un corp în altul va fi soluționată odată cu finalizarea lucrărilor la noul campus, când studenții din corpul "C" vor fi transferați în corpurile din Târgu din Vale. 

Berta DimaMădălina Seceleanu,

Jurnalism, anul III

Orar de sclavi pentru liceenii români. Cât învaţă elevii în străinătate? 29 martie 2010, 17:38

3

Emma Hoştiuc, elevă în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ din Bucureşti, spune că învaţă 12 ore pe zi, un program deja obişnuit în România. Pe lângă cele şase-şapte ore de cursuri la şcoală, liceenii români mai au nevoie de încă trei ore pentru pregătirea temelor. Ei ajung să depăşească norma unui angajat. 

“Mă trezesc în fiecare zi între 7.00 şi 8.00, mai aproape de ora 8.00, recunoaşte fata de 16 ani. O cheamă Emma Hoştiuc şi este elevă la unul dintre cele mai bune licee din Bucureşti: Colegiul Naţional „Mihai Viteazul". Şcoala „produce" anual 20 de olimpici la nivel naţional. Cum arată o zi „de lucru" a Emmei Tânăra învaţă după-amiaza, aşa că cel mai târziu la ora 9.00 se apucă de temele mai grele. La ora 12.00, Emma pleacă la şcoală şi jumătate de oră mai târziu începe cursurile. Drumul cu autobuzul de la şcoală până la liceu durează circa 20 de minute.

Adolescenta este la o clasă cu profil real, adică face multă matematică şi informatică. Se întoarce acasă pe la ora 20.00. O oră durează duşul şi cina, astfel încât pe la 21.00 începe o nouă serie de teme, lucrări, şi proiecte. „În cel mai fericit caz mă culc pe la 1.00 noaptea", răspunde Emma.

Luni, între 12.30 şi 13.30, Emma are oră de engleză Pentru a ajunge acolo unde şi-a propus, adolescenta munceşte, aşadar, în jur de 14 ore pe zi, mai mult decât părinţii ei! „Îmi amintesc că şi eu am învăţat mult în timpul liceului, dar parcă nu era chiar aşa", spune mama Emmei. 85% din români sunt nemulţumiţi de sistem Numai 15% din români sunt mulţumiţi de sistemul actual de învăţământ, arată un studiu recent al Gfk. Numărul de materii şi de ore de şcoală, precum şi temele pentru acasă au fost indicate ca fiind principalele probleme ale sistemului. Cele mai importante materii în opinia românilor sunt limba şi literatura română, matematica şi o limbă străină. Urmează istoria şi geografia, selectate de două treimi dintre persoanele intervievate. „Ne alegem materiile pe care vrem să le studiem în fiecare an"Craioveanca Mihaela Ghenea (foto) are 18 ani şi este elevă în ultimul an la Langley Park School din Londra, Marea Britanie. „Înainte de începerea anului şcolar, fiecare elev trebuie să-şi aleagă obiectele pe care vrea să le studieze", explică ea. Mihaela a ales psihologia, sociologia, dreptul, politica Marii Britanii şi limba japoneză. „Programul la şcoală începe în fiecare dimineaţă la ora 8.20. Dirigintele ţine evidenţa prezenţei la şcoală pe calculator. Totul este monitorizat. La 8.30 încep orele care ţin până la 15.00. Între 12.50 şi 13.30 avem pauză de masă. Mâncăm la cantină sau ieşim până la magazinele din preajma şcolii pentru că ni se permite acest lucru", spune tânăra. O dată pe săptămână avem o adunare generală, unde directorul de an ne spune câte ceva important, poate avem vreun invitat extern, care ne vorbeşte despre cancer. Orarul include şi orele de studiu individual, în cadrul cărora elevii merg la biblioteca şcolii, unde au acces la calculatoare, ziare, reviste, cărţi. „Lucrările personale le ţinem în computere şi nimeni nu are acces la ele, în afară de noi", a explicat Mihaela Ghenea.

FARA AFTER SCHOOL – Programele de consultatii cu elevii au fost scoase de la mai multe scoli din Baia Mare (VIDEO)

18:45:24 24 ianuarie 2014Mai multe unitati de invatamant din Baia Mare au renuntat la programele de consultatii de dupa ore, in care elevii din clasele 0 – IV isi faceau temele si isi consolidau notiunile invatate impreuna cu invatatoarea. Asta dupa ce ministrul Educatiei, Remus Pricopie, a anuntat ca programele after school nu sunt legale. De cealalta parte, parintii sunt nemultumiti ca trebuie sa gaseasca solutii alternative pentru a avea cu cine sa isi lase copiii. 

Dupa scandalurile care au avut loc in mai multe scoli din tara, in care au fost implicati profesori care luau bani de la elevi, ministerul Educatiei a decis sa elimine orice suspiciune de coruptie, astfel ca a transmis in teritoriu ca programele de consultatii desfasurate dupa orarul scolar sa intre in legalitate. Solutia ar fi ca fiecare scoala sa aiba o asociatie de parinti cu personalitate juridica, prin intermediul careia sa se realizeze plata invatatorilor care desfasoara astfel de activitati cu elevii. 

“Toata problema apare pentru ca nu este o reglementare legala din acest punct de vedere si noi am solicitat unitatilor de invatamant sa gaseasca o formula pentru a intra in legalitate. Unde sunt asociatii ale parintilor constituite cu personalitate juridica, lucrurile sunt simple: preia asociatia de parinti absolut toate responsabilitatile din punct de vedere financiar si atunci banii nu mai trec prin unitatea de invatamant, trece prin asociatia de parinti, care realizeaza o baza contractuala cu prestatorul de servicii educationale, respectiv cu invatatoarea si o plateste pe chitanta”, a

4

explicat purtatorul de cuvant al ISJ Maramures, Pavel Filip. 

In Baia Mare, aproximativ 10 unitati scolare desfasoara programe after school cu elevii, insa doar cateva dintre acestea au asociatii de parinti cu personalitate juridica, prin intermediul carora sa se poata intra in legalitate. In cazul celorlalte, s-a luat masura opririi programului, pana la gasirea unor solutii. 

“Programul de consultatii de dupa ore a fost scos in urma scandalului mediatic, pentru a nu exista suspiciuni legate de derularea acestui program. Se cauta atat la nivel scolii, cat si la nivelul inspectoratului solutiile care sa ridice cat mai putin semne de intrebare. In momentul in care se vor gasi solutii vom relua acest program. Noi dorim sa il reluam dupa vacanta intersemestriala, dar se cauta solutii care sa fie unitare”, a precizat directorul Scolii Gimnaziale “Dr. Victor Babes” din Baia Mare, Cornelia Temian. 

In urma deciziei conducerii institutiilor de invatamant, sute de parinti s-au vazut nevoiti sa gaseasca variante alternative de ingrijire pentru copii in intervalul in care acestia erau la program. “Tare ne incurca, deci de exemplu copiii mei lucreaza de dimineata pana seara. N-au cum sa ingrijeasca, eu am si eu un program si uite asa avem probleme. N-avem ce face, o sa facem cu randul cumva, sa vedem cum o sa reusim, sa putem ingriji de ei”, a spus un bunic. 

“Ce pot sa va spun ii ca mi-a spus fetita ca nu se mai face, atata tot. A fost un lucru bun, copiii au invatat si au fost mai bine pregatiti. Oricum, un cadru didactic se ocupa de ei si s-a vazut diferenta”, a povestit o bunica. 

“E foarte greu, pentru ca se lucreaza, copiii ies la ora 12, astia mici de I-IV, iar ei, va dati seama, ar trebui sa isi faca temele, pentru ca noi acuma la varsta noastra nu ne pricepem sa le facem. Altfel invata fata de acasa, pentru ca sunt care au conditii,dar sunt care nu au conditii si cu asta au facut foarte rau, pentru faptul ca ei isi faceau temele aici si acasa erau liberi”, a opinat o alta bunica. 

Programele de after school au fost demarate la initiativa parintilor in urma cu mai multi ani, pentru ca elevii sa isi poata pregati temele si sa aprofundeze notiunile invatate la clasa intr-un cadru organizat, impreuna cu un cadru didactic specializat.

DIN ANUL SCOLAR 2014 SAHUL VA FI TRECUT PE ORARUL ELEVILOR

De la anul  sahul va fi introdus ca disciplina scolara.

Elevii vor putea sa aleaga la ce probe sportive vor sa obtina note in cadrul orelor de educatie fizica, printre care se va regasi si sportul mintii. In Iasi sunt deja doua scoli unde a fost introdus sahul ca disciplina scolara.

Ora de fotbal, obligatorie la scoala, de la anul - Ponta: Sunt un pic invidios, voiam sa fie si baschetulMiercuri, 29 Octombrie 2014, ora 20:50Elevii din Romania vor avea, incepand cu anul viitor, o ora de fotbal obligatorie pe saptamana, a anuntat miercuri premierul Victor Ponta.

Astfel, Ministerul Educatiei intentioneaza sa introduca o ora in plus in programa de sport, in care elevii sa joace fotbal, incepand cu anul scolar 2015-2106, arata Digi 24.

Victor Ponta s-a aratat "invidios", premierul find pasionat de baschet. El a precizat ca ora in plus de sport va fi introdusa atat in scoala primara sigimnaziu, cat si la liceu.

5

"Introducerea incepand de anul viitor, 2015-2016, in programa scolara, a fotbalului, o ora pe saptamana. Asta va face Ministrul Educatiei, pentru scoala primara, gimnaziala si liceu. Sunt un pic invidios, voiam sa fie si baschetul", a declarat Ponta, in timpul unei discutii cu ministrul Sportului,Gabriela Szabo, si cu presedintele Federatiei Romane de Fotbal, Razvan Burleanu.

Fara profesor de sport: Orele de educatie fizica, tinute de invatatori

Potrivit programei actuale din invatamantul primar, elevii au cate doua ore de educatie fizicaobligatorii pe saptamana, insa nu trebuie sa joace neparat fotbal in acest timp.

PROGRAMUL ZILNIC AL ELEVULUI

 

Învăţător Ţipu Mihaela

Şcoala cu clasele I-IV Schitu/StructuraCostineşti, jud. Constanţa

Activitatea elevului trebuie riguros organizată, supravegheată şi controlată. Copilul care nu are

în familie un astfel de program şi desfăşoară activitatea la întâmplare, nu-şi pregăteşte temele la timp,

nu-şi formează deprinderi de muncă ordonată şi sistematică. Din aceste cauze el întâmpină tot mai

mari greutăţi în îndeplinirea sarcinilor şcolare, pe care caută să le evite.

Colaborarea familiei cu şcoala este necesară pentru realizarea cu succes a cerinţelor impuse

de unitatea de învăţământ. Unele familii nu ţin legătura cu şcoala şi neglijează complet oportunitatea

unui program care trebuie să jaloneze munca şi odihna copilului. Respectarea restricţiilor de curăţenie

şi igienă, întocmirea şi respectarea programului de executare a îndatoririlor şcolare trebuie urmărită cu

fermitate de către părinţi.

Eficientizarea colaborării şcoală-familie se concretizează în abordarea de către învăţător a

acestei teme în cadrul şedinţelor şi lectoratelor cu părinţii. Prezentarea unui posibil program zilnic al

elevului este necesară mai ales în şcolile din mediul rural pentru educarea ,,mentalităţii” părinţilor.

1. Deşteptarea la ora 700;

2. Înviorarea, igiena corporală;

3. Îmbrăcatul şi revizuirea ghiozdanului;

4. Servirea micului dejun;

5. Traseul către şcoală;

6. Programul şcolar: 4-5 ore de cursuri;

7. Traseul către casă;

8. Spălatul pe mâini, schimbarea vestimentaţiei, servirea mesei de prânz;

9. Program de odihnă - 2 ore;

10. Pregătirea lecţiilor - până la ora 1700;

11. Activităţi la alegere (lectură, vizionare de programe TV, joc în aer liber);

12. Servirea cinei – ora 1900;

13. Pregătirea ghiozdanului;

14. Igiena corporală de seară;

15. Lectura – cel puţin un sfert de oră;

6

16. Odihna de noapte, începând cu ora 2100.

Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere planul de învăţământ pentru elevii din şcoala primară 15 februarie

2013, 11:24 deIoana Nicolescu

cuvinte cheie:educatie schimbari programa scolara dezbarere invatamant elevi ministrul educatiei

Elevii de la clasele pregătitoare, a I-a şi a II-a vor avea două ore de "Educaţie fizică" şi alte două ore la disciplina

"Muzică şi mişcare", iar elevii de a III-a şi  IV-a vor avea tot două ore de sport şi o oră disciplinară "Joc şi

mişcare", se arată în noul plan-cadru pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei până pe data de 19

februarie.

Planul cuprinde materiile obligatorii şi opţionale pe care le vor studia elevii din ciclul primar la anul precum şi

numărul de ore alocat fiecărei materii pe săptămână. Numărul maxim de ore la disciplinele obligatorii şi opţionale

pe săptămână a fost stabilit la 20 pentru clasa pregătitoare, 21 pentru clasa I şi a II-a, 22 pentru clasa a III-a şi

23 pentru clasa a IV-a. Ministerul Educaţiei a  propus în noul plan-cadru introducerea a mai multor ore de sport

luând exemplul european din ţări precum Franţa, Germania sau Austria, unde se constată acordarea unei atenţii

sporite educaţiei fizice, prin alocarea unui număr mare de ore. Planul-cadru pentru învăţământul primar operează

cu următoarele arii curriculare: Limbă şi comunicare, Om şi societate, Matematică şi Ştiine ale naturii, Arte,

Sănătate şi motricitate, Tehnologii, Consiliere şi orientare. Printre noutăţile introduse se numără şi absenţa plajei

orare pentru disciplinele obligatorii care trebuie parcurse de toţi elevii unei clase. Aceasta este păstrată pentru

curriculumul la decizia şcolii. Potrivit Legii Educaţiei, "programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi

evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În

funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide daca procentul de

25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învatare remedială, în cazul copiilor cu

probleme speciale, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe

superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev". Părinţii, cadrele didactice

şi oricare reprezentant al societăţii civile care doreşte să participe la dezbaterea publică poate să transmită

observaţii şi propuneri referitoare la proiectul de plan-cadru pentru învăţământul primar, prin completarea unui

formular de consultare până la data de 19 februarie.

Structura anului şcolar 2014-2015, în dezbatere publică

13 iunie 2014, 00:01

Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a lansat în dezbatere publică proiectul privind structura anului şcolar

2014-2015. Potrivit acestui document, cursurile vor debuta în data de 15 septembrie 2014 şi se vor

încheia pe data de 20 iunie 2015, iar vacanţa intersemestrială este programată în intervalul 31 ianuarie

2015 –8 februarie 2015.

Proiectul prevede că anul şcolar 2014-2015 va avea 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile

lucrătoare. Excepţie fac clasele terminale din învăţământul liceal, pentru care anul şcolar va avea 37 de

săptămâni (din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfăşurării

examenului naţional de bacalaureat), dar şi clasele terminale din învăţământul gimnazial, pentru care anul

şcolar va avea 36 de săptămâni (din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind

dedicată desfăşurării evaluării naţionale). Pentru elevii de liceu, cursurile de vor încheia în data de 29 mai

2015, în timp cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 12 iunie 2015. Anul şcolar 2014-2015 va

7

începe pe data de 1 septembrie 2014, se încheie pe data de 31 august 2015 şi se structurează pe două

semestre. În semestrul I, elevii vor avea cursuri în perioadele 15 septembrie 2014 – 19 decembrie 2014 şi

5 – 30 ianuarie 2015. În perioada 1 – 9 noiembrie 2014, clasele din învăţământul primar şi grupele din

învăţământul preşcolar sunt în vacanţă. Vacanţa de iarnă va începe sâmbătă, 20 decembrie 2014, şi se

va încheia duminică, 4 ianuarie 2015, iar vacanţa intersemestrială este programată în perioada 31

ianuarie 2015 – 8 februarie 2015. Cursurile celui de-al doilea semestru vor începe luni, 9 februarie 2015.

În perioada 11 – 19 aprilie 2015, elevii vor avea vacanţa de primăvară; cursurile se vor relua în 20 aprilie,

anul şcolar urmând să se încheie la 19 iunie. Săptămâna 6–10 aprilie 2015 din semestrul al doilea este

săptămână dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit „Şcoala

altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific. Tezele din semestrul I al anului şcolar

2014-2015 se susţin, de regulă, până la data de 19 decembrie 2014. Tezele din semestrul al II-lea al

anului şcolar 2014-2015 se susţin, de regulă, până la data de 22 mai 2015. Proiectul este în dezbatere

publică până la 17 iunie.

Schimbarea orarului şcolilor în Franţa

Publicat: Luni, 2 Septembrie 2013

Peste 800 de mii de profesori şi învăţători au revenit astăzi în şcolile franceze,

o zi mai devreme decât cele 12 milioane de elevi aşteptaţi marţi să înceapă

şcoala. Noul an şcolar 2013-2014 este primul în cursul căruia va fi aplicată în

ciclul primar noua reformă a ritmurilor şcolare, o reformă destul de

controversată .

Ceva mai puţin de un sfert dintre elevii francezi vor avea începând de anul acesta un

program nou de şcoală. Mai exact 17 la sută din comunele din Hexagon care

şcolarizează circa 22 la sută din elevii şcolilor publice vor aplica de acum încolo

reforma ritmurilor şcolare. Restul elevilor o vor aplica de abia de anul viitor. O reformă

controversată, criticată de principalul sindicat al profesorilor dar şi de mulţi părinţi.

Un moment dificil deci pentru guvernul socialist care a transformat această reformă

într-un adevărat cal de bătaie. Nu mai puţin de 4 înalţi responsabili politici –

preşedintele Franţei, premierul şi doi miniştri – se deplasează pe teren luni şi marţi ca

să evoce cu profesorii si elevii această mini-revolutie. În ce constă însă ea ? Pe scurt,

elevii din ciclul primar nu vor mai merge doar 4 zile la scoală – luni, marţi, joi şi vineri

– ci vor avea trei ore şi miercuri dimineaţă, adică o săptămână de 4 zile şi jumătate.

Ideea este de a usura programul celorlalte 4 zile restante, numărul total de ore pe

săptămână rămânând neschimbat adică 24 de ore. În loc să termine deci orele la

16h30 după amiaza, tinerii elevi francezi vor termina la 15h sau 15h30. Niciun elev nu

8

va putea însă părăsi scoala până la 16h30. In timpul liber câstigat, o oră sau o oră şi

jumătate în funcţie de localitate, copii vor putea exersa diverse activităţi.

Problema este că acestea vor fi în mare parte finanţate de muncipalităţi de unde şi

teama de a asista la apariţia unor inegalităţi geografice în functie de "bogăţia" sau

"sărăcia" unui oraş sau comună. Tot de aceşti factori va depinde şi costul diverselor

activităti extraşcolare. La Paris, Dijon sau Bourges ele vor fi gratuite, în rest se va plăti

foarte variabil: există comune care vor cere părinţilor 20 de euro pe lună, altele doar 8

pe trimestru şi unele doar 5 pe an. Cele care sunt gratuite azi - precum capitala deci -

au avertizat că pe viitor îsi vor putea schimba sistemul.

Conţinutul acestor activităţi propuse deci unor copii cu vârsta între 6 si 11 ani, variază

şi el de la un oraş la altul. Teatru, circ, preventie rutieră, civism, ecologie sau ... nimic,

paleta este foarte largă. Respectivele activităţi vor fi coordonate de cele mai multe ori

de tineri, mulţi fără experienţă chiar dacă pe parcurs se prevede formarea lor.

La Paris, oraş condus de un primar socialist - Bertrand Delanoë - reforma a fost

adoptată încă de anul acesta, e adevărat destul de greu. După dezbateri aprige, greve

multiple şi proteste vehemente ale profesorilor şi părinţilor reforma guvernamentală a

fost adoptată în iunie de consiliul municipal. Actuala conducere a capitalei nu-şi poate

însă permite luxul de a rata aplicarea acestei reforme dacă socialiştii vor să mai

rămâna la cârma oraşului după muncipalele de anul viitor. Nu-i de mirare deci că la

Paris unde totul este uriaş, şi mobilizarea forţelor a fost pe măsură.

Pentru a oferi celor aproape 140 de mii de elevi parizieni din ciclul primar 7700 de

activităţi diferite, primăria a contactat 900 de asociaţii, a recrutat 1500 de persoane şi

a deblocat 50 de milioane de euro din care aproape jumătate vor fi însă primiţi înapoi.

Trebuie spus că ministrul învătământului deblocase 250 de milioane de euro din

bugetul statului pentru a finanţa această reformă dar doar o parte din bani a fost

folosită ţinând cont că nu toate oraşele aplică reforma de anul acesta. Rămâne de văzut

dacă artificii contabile vor permite guvernului să lase pe anul viitor banii necheltuiţi

acum.

Ca să-si liniştească "trupele" dar şi pentru a respecta o promisiune electorală a

presedintelui François Hollande, ministerul învătământului a angajat déja circa 8000

de noi învăţători anul acesta dintr-un total de 54 de mii promişi de-a lungului celor 5

9

ani de mandat prezidenţial. Vizibilitatea acestora va fi însă redusă de faptul că numărul

de elevi e în creştere cu 60 de mii faţă toamna trecută. Un al doilea gest împăciutor ar

putea calma cel puţin momentan nemulţumirile şi temerile multora: o primă anuală de

400 de euro vărsată încă de anul acesta tuturor cadrelor didactice.

TAGS: FRANŢA - SCHIMBARE ORAR SCOALA - CONTROVERSĂ

Un articol de: Vasile Damian

Cum influenteaza orarul randamentul scolar?

Publicat pe 25 Iunie 2008 in Copil

Orarul scolar influenteaza in mare masura activitatea in sala de clasa a copilului, de aceea, el

trebuie intocmit cu grija, tinand cont pe cat posibil de anumite norme.

Exista anumite perioade ale zilei in care intervine

oboseala si scaderea capacitatii de munca si

concentrare a copilului. Cel mai bun randament

scolar il au elevii care invata dimineata, acesta

fiind maxim intre orele 9 si 11. Pentru elevii care

invata dupa-amiaza s-a remarcat o scadere a

capacitatii de munca intre orele 13-15, o crestere

a randamentului scolar intre orele 16-19 si o

scadere drastica a acestuia dupa orele 19.

Astfel ca materiile dificile cum sunt matematica,

fizica, limba romana, care necesita concentrare si

atentie maxima trebuie asezate in orar pe cat posibil intre aceste ore in care capacitatea de efort

intelectual a copilului este optima. Materiile usoare (lucru manual, desen, muzica, educatie fizica)

trebuie intercalate intre orele de curs dificile, ajutand copilul sa se relaxeze, sa se destinda putin,

astfel ca oboseala scolara sa apara mai greu.

Pentru a evita aparitia oboselii in cursul activitatii scolare se ia in considerare faptul ca durata in care

elevul este atent pe deplin la ora de curs difera in functie de varsta (acest interval de timp este cel

mai potrivit pentru a se preda lectia noua), astfel:

• 20 de minute pentru elevul de 6-7 ani

• 25 de minute pentru elevul de 7-10 ani

• 30 de minute pentru un scolar de 10-12 ani

10

• 35 de minute pentru scolarul de 12-15 ani

• 45 de minute pentru un elev de 15-18 ani

De asemenea, in ultimele ore din orar s-a demonstrat ca elevii au un randament slab, procesul

educativ desfasurandu-se cu dificultate, aproape “degeaba”, deoarece copiii sunt distrasi si nu mai

pot fi atenti.

Orarele claselor primare nu ar trebui sa cuprinda

mai mult de 24 de ore pe saptamana (aproximativ

4 ore pe zi), iar la clasa I numarul orelor chiar ar

trebui scazut la 18-20 de ore de curs pe

saptamana.

Scolarii mici trebuie menajati, ei trebuie sa se

odihneasca indeajuns de mult pentru a preveni

surmenajul sau oboseala cronica, care necesita

intreruperea activitatilor scolare mai multa vreme

pentru refacerea puterii de munca intelectuala.

Un articol de Simona Prodanoiu

11