ORAªul vECHi

1 Despre Orologiul din Oraºul vechi 2 Despre cei 27 de nobili cehi decapitaþi3 Despre clopotul mic din Turnul Bisericii Týn 4 Despre palatul Kinský5 Despre turcul din ungelt 6 Despre cele trei surori7 Despre templierul fãrã cap 8 Despre cei trei sãlbatici9 Despre bărbatul de foc10 Despre cavalerul de fier11 Despre broasca verde12 Despre mâna tãiatã 13 Despre vãlul dãruit de douã ori din dragoste 14 Despre inelul din peºte15 Despre casa numitã „la moarte“16 Despre o cãlugãriþã curajoasã17 Despre apa de rândunicã18 Despre o cãlugãriþã nefericitã19 Despre cei trei stegari 20 Despre capetele din turtã dulce21 Despre podul fãcut din ouã ºi brânzã de vaci22 Despre constructorul podului Carol 23 Despre Bruncvík24 Despre comoara de pe pod25 Despre regele václav ºi bãieºiþa Zuzana26 Despre comoara uitatã 27 Despre ºtrengarul împietrit28 Despre strigoiul cel pãros

159

Cuprins

ORAªul vECHiDespre Orologiul din Oraºul vechi 8Despre cei 27 de nobili cehi decapitaþi 11Despre clopotul mic din Turnul Bisericii Týn 12Despre palatul Kinský 13Despre turcul din ungelt 15Despre cele trei surori 17Despre templierul fãrã cap 19Despre cei trei sãlbatici 20Despre bãrbatul de foc 21Despre cavalerul de fier 23Despre broasca verde 25Despre mâna tãiatã 27Despre vãlul dãruit de douã ori din dragoste 28Despre inelul din peºte 30Despre casa numitã „la moarte“ 31Despre o cãlugãriþã curajoasã 33Despre apa de rândunicã 34Despre o cãlugãriþã nefericitã 36Despre cei trei stegari 38Despre capetele din turtã dulce 40Despre podul fãcut din ouã ºi brânzã de vaci 43Despre constructorul podului Carol 45Despre Bruncvík 47Despre comoara de pe pod 49Despre regele václav ºi bãieºiþa Zuzana 50

Despre comoara uitatã 52Despre ºtrengarul împietrit 55Despre strigoiul cel pãros 56

ORAªul MiCDespre Zidul foamei 59Despre o dragoste adevărată 60Despre călugărul cu capul la subsoară 62Despre scheletul de foc 63Despre moaºtele prinþului václav 64Despre iezuitul cel curios 65Despre o icoană miraculoasă 67Despre scheletul cu un piron în cap 68Despre clopoþelul care anunþă necazuri 70Despre frumoasa laura fără cap 72

HRADčAnyDespre scamatorul Žito 77Despre paleček 79Despre clopotul din Turnul Catedralei Sf. vít 82Despre lampa de aur miraculoasã 83Cum au bãtut clopotele pentru Carol al iv-lea 85Turnul Daliborka 86Despre Curtea leilor 88Despre Castelul de pe Strãduþa de Aur 90

Oraºul vechi

Despre arhitectul palatului černín 92Despre condurii din cocã 94Despre Clopotele de la loreta 96Despre prãpastia Drahomírei 97

iOSEFOv CARTiERul EvREiESCDespre cea mai veche sinagogã din praga 101Despre rabin ºi împãrat 102Despre golem 104Despre ciuma la copii 108Despre moartea într-o petalã de trandafir 110Despre pinkas cel sãrman 111Despre mireasa duhului apelor 114Despre galbenii dintr-o cârpã murdarã 116

ORAªul nOuDespre fondarea Oraºului nou 122Despre nekázanka 123Despre Casa lui Faust 124

Despre lokýtek 126Despre bucãtarul de la Mânãstirea Emaus 128Despre peºtele din argint 129Despre copiii duhului apelor 131Despre sirena din bulboanã 133Despre sabia cãlãului 135Despre comoara din na poříčí 137Despre constructorul catedralei din Karlov 139

vyŠEHRADDespre libuše ºi přemysl 145Despre fondarea oraºului praga 147Despre leagãnul de aur 148Despre comoara din stânca vyšehradului 149Despre Bivoj 150Despre Horymír 152Despre Ciobãniþele din piatrã 154Despre piatra diavolului 155

Bibliografie 158

8

Despre Orologiul din Oraºul VechiPrimãria din Oraºul Vechi, Piaþa Oraºului Vechi, nr. 3

Orologiul (ceasul astronomic) de pe latura stângã a Turnului primãriei Oraºului vechi aratã ora de mai bine de ºase sute de ani. Orologiul iniþial, simplu, a fost construit înainte de anul 1410 de Mikuláš din Kadaň. la sfârºitul vea-cului al Xv-lea, orologiul a fost modificat ºi perfecþionat de meºterul Hanuš din Růže, fiind o operã fãrã seamãn în toatã Europa. Fireºte, consilierii locali erau mândri de orologiu. Dar începuse sã se rãspândeascã vestea cã meºterul Hanuš primea oferte din altã parte ºi stãtea închis pânã noaptea târ-ziu în atelierul lui unde calcula ºi desena ceva. Ce altceva ar fi putut sã fie decât un orologiu mai bun, destinat unui oraº strãin? În acel caz, ce ar mai fi rãmas din fala Orologiului din Oraºul vechi? Aºa cã toþi consilierii începurã sã cumpãneascã cum sã-l facã pe meºterul Hanuš sã nu mai construiascã pen-tru nimeni altcineva un astfel de orologiu. Se gândirã în fel ºi chip, dar nici banii, nici angajamentul scris, nici jurãmântul nu li se pãreau îndeajuns de sigure. Aºa au stat lucrurile pânã când unuia dintre ei, om dur ºi cu inimã rece îi veni o idee care la început îi îngrozi pe toþi. planul lui era înspãimântãtor, dar treptat consilierii au recunoscut, unul dupã altul, cã doar aºa Orologiul din praga putea rãmâne unic pentru totdeauna.

9

Într-o searã, meºterul Hanuš ºedea în atelierul lui, iar pe masã avea desfãºurate o mulþime de planuri ºi schiþe. Era deja târziu, ucenicul ºi jupâneasa plecaserã demult, dar în camerã era plãcut. lumina slabã a lumânãrilor desena pe pereþi imagini ciudate, în vatrã focul ardea liniºtit ºi în tãcerea adâncã se auzea din când în când trosnetul unui buºtean de stejar. Meºterul Hanuš stãtea aplecat deasupra înscrisurilor cu nesfârºite coloane de cifre mãrunte, uneori îºi mai înãlþa capul încãrunþit, cãdea pe gânduri ºi dupã o clipã mai adãuga o observaþie sau, încruntat, le ºtergea pe cele dinainte. Tocmai se gândea cum sã îmbunãtãþeascã Orologiul din Oraºul vechi, cum ar fi putut sã mai adauge ceva nou ºi unic.

Deodatã se auzirã niºte lovituri puternice în uºa încãperii ºi o voce strigã:

– Deschide, ne grãbim!Meºterul trase imediat zãvorul greu de la uºã. În cadrul

întunecat al uºii zãri siluetele masive a trei oameni cu glugile trase pe ochi care se repezirã la el ºi îl târârã în atelier. Aici îi astuparã gura ºi în timp ce doi îl þineau strâns, al treilea se apropie de vatra în care ardea focul ºi încinse în el tãiºul sabiei. Meºterul Hanuš abia mai apucã sã se gândeascã ce vor sã facã, scoase un þipãt înãbuºit ºi leºinã de groazã.

De multã vreme meºterul Hanuš zãcea scuturat de fri-guri din cauza febrei, dupã care cãdea din nou într-un somn adânc. Dacã uneori se simþea mai bine, stãtea în atelierul lui ºi se cãznea sã-ºi dea seama cine fusese în stare sã sãvârºeascã o asemenea faptã netrebnicã. pânã ce într-o bunã zi, ucenicul se întoarse de la primãrie, unde se ducea sã cureþe ºi sã se îngrijeascã de bunul mers al orologiului, ºi îi spuse cã auzise discutând doi consilieri: se mândreau cât de bine ticluiserã ei totul, cãci acum era mai mult decât sigur cã meºterul Hanuš nu va mai construi un alt orologiu ca acela din oraºul lor.

Astfel meºterul îºi dãdu seama cine îl orbise. nu mai simþea furie, ci doar o amãrãciune cumplitã ºi regretul cã primise o asemenea rãsplatã pentru lucrarea lui unicã. Dupã amãrãciune urmarã mânia ºi dorinþa de rãzbunare, din care încolþi planul de a-ºi lua revanºa. Îi mãrturisi ucenicului cã