Opinia publică

Influenţa ei asupra vieţii sociale a fost sesizată cu mult icircnainte dea fi cercetată (icircncă din antichitate) iar iluminiştii au fetişizat-o Eaaparţine ambelor niveluri ale conştiinţei sociale (psihologic şi ideologic)formacircndu-se la ambele niveluri iar unele elemente ale ei reprezintăcombinaţii icircntre cele două niveluriOpinia publică este un fenomen ambivalent psihologic şi social Easuportă influenţa a două categorii de factori instituţionalizaţi (de exemplumass media) şi alţii mai puţin structuraţi (de pildă comunicareainterpersonală)Opinia publică este un fenomen contradictoriu complex care nu seidentifică cu nici unul dintre fenomenele conştiinţei sociale (ideologiaştiinţa conştiinţa comună) este un fenomen sincretic (este de toate la unloc dar nici una separat) Ea este o stare a conştiinţei de masă icircn care seformează toate bdquosectoarelerdquo conştiinţei sociale Este o expresie mai vie darşi mai solubilă mai elastică a conştiinţei socialeDatorită faptului că icircntre conştiinţa socială şi existenţa socială existăicircntotdeauna un grad de corespondenţă subunitar icircn faţa cercetătorilor staudouă problemea) Icircn ce măsură reflectă opinia publică starea de lucrurib) Care este natura opiniei publice despre un fapt (Care suntprocesele ce o generează)Opinia publică nu este doar o formă de reflectare a realităţii ci şi oformă de raportare la acestea De aceea cercetarea acesteia ne furnizează1048713 informaţii despre stări de lucruri pe care nu le putem surprindedirect1048713 informaţii despre structura mentală şi afectivă a populaţieiinvestigate (de aceea opinia publică este şi un indicator alpsihologie de grup)Opinia publică nu se formează instantaneu ci procesual Youngdistinge patru stadiiI - apariţia unei probleme care interesează o parte considerabilă acomunităţiiII - discutarea preliminară exploratorie cu expunerea diferitelorfaţete ale problemeiIII - apropierea de specificul soluţiei problemei cu acceptarea decătre grup a laturilor acesteia şi cu apariţia unor noi manifestăriale conduitei de masăIV - consensul desfăşurat din care derivă opinia majorităţii

Participarea membrilor colectivităţii la elaborarea opiniei publicevariază icircn funcţie de cadrul sociologic icircn care se produce aceasta S-auconstatat astfel deosebiri icircntre comunităţile de tip tradiţional (număr maimic de membri o diferenţiere mai redusă a rolurilor şi ponderea mare atradiţiei) şi comunităţile de tip industrial (densitate umană mare specializareputernică a rolurilor mare mobilitate a relaţiilor dintre membri şi ofuncţionalitate ridicată a acestora) După cum remarcă Jean Stoetzel icircncomunitatea modernă individul se află icircn situaţia că trebuie să opinezeIcircn ceea ce priveşte nivelul teoretic (sistematizat) al formării opinieipublice un rol esenţial revine informaţiilor colective de ordin politicjuridic etic filosofic propagate prin mass-media Desigur mass-mediaicircndeplinesc şi alte funcţii recreerea psihoterapia icircntărirea aparteneţeisociale dar cacircnd este vorba despre formarea opiniei publice esenţială estefuncţia informativă (difuzarea ştirilor)Publicarea diverselor ştiri este un proces selectiv de alegereierarhizare interpretare şi atribuire de semnificaţii apreciative Acest processe produce icircntr-un context ideologic fiind ghidat volens-nolens de interese(icircn cel mai inocent caz de bdquointeresele de cunoaştererdquo icircn sensul luiHabermas)Informaţia colectivă nu este niciodată receptată de un individ izolatde aceea nu provoacă efecte nemijlocite Informaţia este receptată deindivid icircn cadrul grupului de apartenenţă unde intră icircn joc paradigmaculturală a grupului relaţiile interpersonale fenomenele de autoritate şiinfluenţă de imitaţie şi sugestie Icircn acest context deosebit de important esterolul liderului de opinie căruia icirci aparţine iniţiativa icircn formularea şisautransmiterea anumitor enunţuriDin confruntarea dintre informaţia oficială (formală) şi elementeleinformale ale psihologiei de grup rezultă efectele comunicării icircn masămanifestate după modelul bdquoldquoa two-step-flow of communicationrdquo Icircn bdquoprimulpasrdquo are loc propagarea mesajului icircn sens direct vertical de la sursă laliderii de opinie Aceştia sunt bdquoindivizi-releerdquo care au dobacircndit competenţăşisau autoritate icircn diferite domenii şi care au aptitudini de a se face ascultaţişi urmaţi Icircn al ldquodoilea pasrdquo are loc propagarea indirectă orizontală amesajului (retransmiterea lui pe canalele comunicării interpersonale de laliderul de opinie la ceilalţi membri ai grupuluiModelul bdquotwo-steprdquo explică faptul că rezultatul final poate fi oriacceptarea mesajului ori o anumită rezistenţă faţă de elUna dintre legile opiniei publice este că ea se formează numai icircnlegătură cu probleme icircncă nerezolvate Un mecanism psihosocial alconstituirii opiniei publice este discuţia convorbirea Atacirct participarea

indivizilor la elaborarea opiniei publice cacirct şi probabilitatea modificăriiopiniei fiecăruia dintre ei depinde de poziţia icircn contextul relaţiilorinterpersonale şi de grup dar şi de ocaziile individului de a conversa cuindivizi care au o opinie contrarăDacă notăm cu m şi cu n numărul indivizilor care formeazămajoritatea şi respectiv minoritatea probabilitatea ca un individ almajorităţii să icircntacirclnească un individ cu opinie opusă din minoritate va fin(m+n) iar cea ca un individ al minorităţii să icircntacirclnească un individ almajorităţii va fi m (m+n)Dacă se consideră k un coeficient de proporţionalitate atunciprobabilitatea ca unul sau altul să icircşi modifice opinia va fi după cumurmează- pentru cel din majoritate va fi m (kn) (m+n)- pentru cel din minoritate va fi n (km) (m+n)

Participarea membrilor colectivităţii la elaborarea opiniei publicevariază icircn funcţie de cadrul sociologic icircn care se produce aceasta S-auconstatat astfel deosebiri icircntre comunităţile de tip tradiţional (număr maimic de membri o diferenţiere mai redusă a rolurilor şi ponderea mare atradiţiei) şi comunităţile de tip industrial (densitate umană mare specializareputernică a rolurilor mare mobilitate a relaţiilor dintre membri şi ofuncţionalitate ridicată a acestora) După cum remarcă Jean Stoetzel icircncomunitatea modernă individul se află icircn situaţia că trebuie să opinezeIcircn ceea ce priveşte nivelul teoretic (sistematizat) al formării opinieipublice un rol esenţial revine informaţiilor colective de ordin politicjuridic etic filosofic propagate prin mass-media Desigur mass-mediaicircndeplinesc şi alte funcţii recreerea psihoterapia icircntărirea aparteneţeisociale dar cacircnd este vorba despre formarea opiniei publice esenţială estefuncţia informativă (difuzarea ştirilor)Publicarea diverselor ştiri este un proces selectiv de alegereierarhizare interpretare şi atribuire de semnificaţii apreciative Acest processe produce icircntr-un context ideologic fiind ghidat volens-nolens de interese(icircn cel mai inocent caz de bdquointeresele de cunoaştererdquo icircn sensul luiHabermas)Informaţia colectivă nu este niciodată receptată de un individ izolatde aceea nu provoacă efecte nemijlocite Informaţia este receptată deindivid icircn cadrul grupului de apartenenţă unde intră icircn joc paradigmaculturală a grupului relaţiile interpersonale fenomenele de autoritate şiinfluenţă de imitaţie şi sugestie Icircn acest context deosebit de important esterolul liderului de opinie căruia icirci aparţine iniţiativa icircn formularea şisautransmiterea anumitor enunţuriDin confruntarea dintre informaţia oficială (formală) şi elementeleinformale ale psihologiei de grup rezultă efectele comunicării icircn masămanifestate după modelul bdquoldquoa two-step-flow of communicationrdquo Icircn bdquoprimulpasrdquo are loc propagarea mesajului icircn sens direct vertical de la sursă laliderii de opinie Aceştia sunt bdquoindivizi-releerdquo care au dobacircndit competenţăşisau autoritate icircn diferite domenii şi care au aptitudini de a se face ascultaţişi urmaţi Icircn al ldquodoilea pasrdquo are loc propagarea indirectă orizontală amesajului (retransmiterea lui pe canalele comunicării interpersonale de laliderul de opinie la ceilalţi membri ai grupuluiModelul bdquotwo-steprdquo explică faptul că rezultatul final poate fi oriacceptarea mesajului ori o anumită rezistenţă faţă de elUna dintre legile opiniei publice este că ea se formează numai icircnlegătură cu probleme icircncă nerezolvate Un mecanism psihosocial alconstituirii opiniei publice este discuţia convorbirea Atacirct participarea

indivizilor la elaborarea opiniei publice cacirct şi probabilitatea modificăriiopiniei fiecăruia dintre ei depinde de poziţia icircn contextul relaţiilorinterpersonale şi de grup dar şi de ocaziile individului de a conversa cuindivizi care au o opinie contrarăDacă notăm cu m şi cu n numărul indivizilor care formeazămajoritatea şi respectiv minoritatea probabilitatea ca un individ almajorităţii să icircntacirclnească un individ cu opinie opusă din minoritate va fin(m+n) iar cea ca un individ al minorităţii să icircntacirclnească un individ almajorităţii va fi m (m+n)Dacă se consideră k un coeficient de proporţionalitate atunciprobabilitatea ca unul sau altul să icircşi modifice opinia va fi după cumurmează- pentru cel din majoritate va fi m (kn) (m+n)- pentru cel din minoritate va fi n (km) (m+n)

indivizilor la elaborarea opiniei publice cacirct şi probabilitatea modificăriiopiniei fiecăruia dintre ei depinde de poziţia icircn contextul relaţiilorinterpersonale şi de grup dar şi de ocaziile individului de a conversa cuindivizi care au o opinie contrarăDacă notăm cu m şi cu n numărul indivizilor care formeazămajoritatea şi respectiv minoritatea probabilitatea ca un individ almajorităţii să icircntacirclnească un individ cu opinie opusă din minoritate va fin(m+n) iar cea ca un individ al minorităţii să icircntacirclnească un individ almajorităţii va fi m (m+n)Dacă se consideră k un coeficient de proporţionalitate atunciprobabilitatea ca unul sau altul să icircşi modifice opinia va fi după cumurmează- pentru cel din majoritate va fi m (kn) (m+n)- pentru cel din minoritate va fi n (km) (m+n)