OPINIA PUBLICAEtimologia cuvntului "opinie" deriv din latinescul "opinari" care nseamn a gndi, a crede, a formula o prere i este expresia unei convingeri subiective ntr-o anumit problem, fa? de o anumit situa?ie.Termenul de "opinie publica" provine din latinescul opinio derivat de la opinari, ce inseamna a exprima o parere.Edward L. Bernays defineste opinia publica in lucrarea Cristalizarea opiniei publice astfel: "opinia publica este termenul care defineste un grup difuz, nestatornic si schimbator de judecati individuale. Opinia publica este rezultanta opiniilor individuale - cand consensuale, cand conflictuale - ale oamenilor care alcatuiesc societatea sau orice grup social." Remy Rieffel considera in lucrarea Sociologia mass-media ca opinia publica este "produsul unui auditoriu specific (un public cum este electoratul); ea este, apoi, o opinie impartasita de un numar mare de persoane, o opinie comuna; si, in sfarsit este o opinie adusa la cunostinta tuturor si supusa evaluarii - este facuta publica."n anul 1937, Floyd H. Allport a realizat un articol intitulat Toward a Science of Public Opinion si publicat in Public Opinion Quaterly, (ianuarie, 1937) in care a analizat opinia publica, oferind o lista de caracteristici a acesteia. Astfel, opinia publica:- implica verbalizare si comunicare intre indivizi- se refera la un subiect de larg interes- implica actiune sau predispozitie spre actiune a unor indivizi constienti ca si altii reactioneaza in acelasi mod- este un fenomen tranzitoriu- nu implica in mod necesar o majoritate- trebuie facuta distinctia intre opinie publica si norme si obiceiuri- eficacitatea schimbarii pe care o aduce depinde de contextul social-politic.Floyd H. Allport considera ca "termenul de opinie publica designeaza o situatie sau mai multi indivizi care se exprima sau pot fi chemati sa se exprime in termeni de aprobare sau de sustinere (sau de dezaprobare sau opozitie) a unei situatii, persoane sau propuneri larg impartasite de o proportie, intensitate si constanta, astfel incat rezulta probabilitatea unei actiuni efective directe sau indirecte in raport de obiectivul implicat" Sistemul mass-media asigura circulatia informatiilor, opiniilor, interpretarilor si abordarilor care sunt considerate a avea o semnificatie sociala.Remy Rieffel pune problema influentei mass-media asupra opiniei publice incercand sa afle daca mass-media sunt simpli amplificatori ai fenomenului sau daca reusesc sa manipuleze intr-un fel indivizii, instaurand un conformism al gandirii. Incercand o analiza a fenomenului opiniei publice in raport cu mass-media, Remy Rieffel ajunge la concluzia ca "presa scrisa a fost unul dintre factorii care au favorizat aparitia si progresul opiniei publice; mass media au modificat modalitatile de exprimare a opiniei publice; mijloacele de comunicare in masa pot uneori sa impuna pe ordinea de zi anumite subiecte si sa genereze conformism, iar alteori pot sa dea amploare dezbaterii si sa favorizeze pluralismul opiniilor" . Bernard Hennessy (1965/1981, 4) considera ca opinia publica este"complexul de preferinte exprimate de un numar signifiant de persoane cu privire la o problema de importanta generala". Astfel, putem distinge cinci note definitorii ale opiniei publice: existenta unei probleme, natura publicului, exprimarea opiniei, numarul persoanelor implicate, modelul"palnia cauzalitatii" .n ceea ce priveste functiile opiniei publice Carmen Furtuna face o clasificare a acestora sintetizand abordarile diverselor scoli sociologice pornind de la cel putin trei criterii de evaluare: 1) influenta asupra mediului social; 2) continutul; 3) forma de exprimare.n Ancheta sociologica si sondajul de opinie, Traian Rotariu si Petru Ilut traseaza urmatoarele caracteristici ale opiniei publice: Principalele elemente ale opiniei publice- Prezenta unei probleme de importanta generala, si aici termenul problema indica faptul ca este vorba de o chestiune disputata, controversata, privita din mai multe puncte de vedere;- Pentru ca ceva sa constituie obiectul opiniei publice trebuie sa fie concret, actual si sa vizeze interesele unui grup semnificativ de persoane. De aceea, opinia publica se manifesta fata de programe sociale sau politice, personalitati sau partide politice etc.;- Populatia preocupata de o anumita problema formeaza publicul;- Opinia publica este un complex de pareri. Acest lucru arata ca, pe de o parte, membrii unui public au opinii de intensitate si directie diferita, iar pe de alta parte, publicul are cu privire la o problema nu numai raspunsuri da si nu, ci pareri complexe, puncte de vedere ce nu sunt neaparat exclusive.- Termenul de opinie publica arata ca este vorba nu numai de opiniile unui public, ci si ca opiniile sunt exprimate public.Publicul reprezinta o multime de indivizi (alaturati geografic sau dispersati) care nu se cunosc personal dar reactioneaza in legatura cu o problema asa cum se asteapta sa reactioneze ceilalti in fata aceluiasi subiect Termenul "public" provine din latinescul publicus ce este derivatul unei forme mai vechi, populus, ce are ca traducere termenul popor.Publicul poate fi incadrat in patru tipuri:public atent, public latent, public lipsit de intelepciune si public apatic Publicul atent este un public dependent de presa si, de asemenea, de informarea in masa. Este acel public ce cunoaste problemele pe care mass-media le abordeaza, chiar si pentru prima data si pentru care conteaza opinia celor ce transmit informatii despre subiecte cu o notorietate ridicata. Publicul latent este un public dezinteresat si lipsit in general de motivatia de a cauta informatii despre anumite subiecte. Acest tip de public este mai degraba interesat de problemele pe care tinde mass-media sa le accentueze si carora le acorda prioritate. In aceste cazuri, atunci cand publicul latent identifica un subiect ce se afla in interesul mass-media incepe sa se manifeste ca un public atent in ceea ce priveste urmarirea informatiilor. Publicul lipsit de intelepciune poate fi considerat un receptor pasiv al mesajelor din mass-media. Indivizii ce fac parte din acest tip de public sunt cei mai supusi la schimbarea de opinie pentru ca intotdeauna isi concentreaza atentia mai putin pe mesajul problemei propuse de media si mai mult pe ideea de etichetare a problemei. In cele din urma, exista si un al patrulea tip de public, si anume, publicul apatic. Acest tip de public este total dezinteresat de problemele ridicate de mass-media si din aceasta cauza este publicul cu cele mai putine sanse de a recepta mesajele. http://www.scritub.com/jurnalism/Teorii-ale-influentei-massmedia