Operatia Sud Fata Nevazuta Deportarilor 6 Iulie 1949

7/25/2019 Operatia Sud Fata Nevazuta Deportarilor 6 Iulie 1949

http://slidepdf.com/reader/full/operatia-sud-fata-nevazuta-deportarilor-6-iulie-1949 1/5

Operatia ,,Sud": fata nevazuta a deportarilor din 6 iulie 1949 (I)

Mihai Tasca,

11.293 de familii de basarabeni, cu un numar total de 35.050 de persoane, au fost deportate in acea zi in regiuni

din Siberia, Extremul Orient si Kazahstan.

Cel de-al doilea val de deportare in masa din RSSM, cunoscut sub denumirea codificata Operatiunea ,,Sud", a

avut menirea sa ,,contribuie" la colectivizarea taranului liber basarabean. La realizarea operatiunii au participat

4.496 de persoane din grupurile operative (dintre care 484 din RSSM si 4.012 trimise din alte republici

unionale), 13.774 de soldati si ofiteri ai Ministerului Securitatii de Stat al RSSM, 24.705 activisti sovietici si de

partid. In total, 42.975 de executori. Au fost folosite 4.069 de camioane, dintre care 1.506 ale administratiei

locale si 2.563 aduse de la Odesa.

Operatia ,,Sud": fata nevazuta a deportarilor din 6 iulie 1949 (II)

Pregatirea deportarii a inceput inca in toamna anului 1948, cand ministrul de Interne al RSS Moldovenesti,

generalul Feodor Tutuskin, a solicitat Moscovei discutarea chestiunii cu privire la exilarea chiaburimii din

RSSM in regiunile indepartate ale URSS. Odata aprobata rugamintea, pana in primavara anului 1949 a urmat un

schimb de scrisori si coordonari intre Chisinau si Biroul Politic al Partidului Comunist (bolsevic) al URSS,

actiuni de intocmire a planului deportarii, de precizare a numarului celor care urmau a fi exilati, de intocmire a

dosarelor, alte detalii pentru desfasurarea cu succes a operatiunii.

http://adevarul.ro/moldova/politica/operatia-sud-fata-nevazuta-deportarilor-6-iulie-1949-i-1_50aeb0527c42d5a6639f23e6/index.html



Click aici pentru a vedea Galeria Foto

Intre timp, au fost emise doua hotarari ale Consiliului de Ministri al RSSM. Prima, la 28 iunie 1949: ,,Cu privire

la deportarea familiilor de chiaburi, fosti mosieri si mari comercianti", iar cea de-a doua, la 30 iunie: ,,Cu privire

la confiscarea si comercializarea averii persoanelor deportate de pe teritoriul RSS Moldovenesti si raspunderea

pentru delapidarea si irosirea ei". Potrivit celei de-a doua hotarari, deportatilor li s-a dat voie sa ia cu sine haine

si alimente, pana la 1.500 de kilograme.

SIBERIA DE GHEATA

La 2 iulie 1949, trimisul special la Chisinau, loctiitorul ministrului Securitatii de Stat al URSS, generalul

Selivanovski, si ministrul de Interne la RSSM, generalul Feodor Tutuskin, au aprobat planul, statiile de

imbarcare a deportatilor din RSSM (25 la numar) si statiile de destinatie. Planul prevedea formarea a 30 de

esaloane, cu un numar total de 1.798 de vagoane - dintre care 1.548 erau pentru deportati, celelalte pentru paza,

lazareturi etc. -, care urmau a fi indreptate in sase regiuni din Siberia si Extremul Orient al URSS: Tiumen,

Kurgan, Irkutsk, Cita, Republica Autonoma Bureato-Mongola si RSS Kazahstan.

Atat in procesul de deportare, cat si ulterior, s-au constatat mai multe abuzuri comise de nkvd-isti si securisti,

dar si de catre activistii de partid. In pofida unei paze stricte, in mai multe cazuri basarabenii au reusit sa

evadeze. Totodata, s-au inregistrat cazuri de manifestare a simpatiei populatiei fata de deportati, au avut loc

nasteri si decese la statiile de imbarcare. Masurile sporite de securitate nu i-au descurajat pe basarabeni sa opunarezistenta.

EVADARI LA DEPORTARE

Cu toata straduinta supraveghetorilor si masurile organizatorice exceptionale, basarabenii au reusit, in unele

cazuri, sa insele vigilenta securistilor sau chiar sa fuga direct de sub ochii celor care ii pazeau. Documentele de

arhiva atesta: La 7 iulie, din esalonul format la statia Balti Nord au reusit sa fuga Ion Petrov (75 de ani), locuitor

al satului Radoaia din raionul Sangerei, si Agafia Glusco (65 de ani), locuitoare a satului Bilicenii Vechi din

acelasi raion. La 9 iulie s-a constatat ca din esalonul format la statia Straseni au disparut 36 de deportati.



Colaboratorii Ministerului de Interne si cei ai Ministerului Securitatii de Stat au discutat cui ii apartine vina.

Punctul intermediar de control al deportarii de la statia Razdelnaia, Ucraina, raporta Ministerului Securitatii ca

esaloanele nr.97151 (Chisinau, Bacovat), nr.97154 (Basarabeasca, Iargara), nr.97158 (Straseni) si nr.97165

(Chisinau, Tiraspol) au trecut prin statia respectiva cu usile deschise la vagoane. Ca urmare, s-au inregistrat

evadari din aceste esaloane).

DEZVALUIRI Omoruri si jafuri la ,,eliberarea" Basarabiei. GALERIE FOTO

ARHIVELE COMUNISMULUI ,,De ce tac ziarele cand moldovenii mor de foame>"

ARHIVELE COMUNISMULUI Batalioanele de exterminare ale NKVD in Basarabia

Basarabenii au fost infometati, la ordinul partidului. Vezi GALERIA FOTO!

SECURISTI HOTI

Nkvd-istii, securistii si activistii locali care au ajutat la ,,desfasurarea cu succes" a operatiunii au incercat sa

profite de necazul celor deportati. Astfel, s-au atestat mai multe cazuri cand acestia si-au insusit banii si bunuri

ale deportatilor. Dintre cele mai relevante, descrise in rapoartele oficiale, se evidentiaza urmatoarele. Unul

dintre activistii raionului Soroca, Alexandr Kulicikov, membru al PCUS, care a ajutat la deportare, a depistat in

casa unei persoane supuse represiunii 3.000 de ruble, din care si-a luat 2.300. Celelalte 700 de ruble le-a

impartit martorilor si soldatului Sokolov. Kulicikov a fost observat, iar despre fapta lui a fost informat comitetul

raional de partid.

La ridicarea cetateanului Balaban, din orasul Bender, a participat si activistul Eremeev. In seara aceleiasi zile,

Eremeev, impreuna cu un capitan al Armatei Sovietice din acelasi oras, au intrat in casa lui Balaban si au

consumat din vinul acestuia. La plecare Eremeev si capitanul au incarcat intr-o masina un butoi cu vin, un sac

de faina si cada din baie si le-au dus acasa la militar. In satul Truseni, soldatii au luat de la deportatul Groza 70

de litri de vin si alte produse alimentare. Deportata Ana Malai din satul Horesti, raionul Kotovsk, a declarat ca

soldatii care au insotit-o i-au luat 600 de ruble. Ilie Mutilica din satul Caracui, raionul Kotovsk, a anuntat

autoritatile ca la deportare a fost batut cu arma in cap de soldati, care i-au rupt un dinte si i-au furat 4.376 deruble. La insistenta autoritatilor locale, acestuia i-au fost restituite doar 3.700 de ruble.

Deportata Vera Grosu din satul Ciuciuleni, raionul Kotovsk, a anuntat ca soldatii i-au luat 5.800 de ruble. La

interventia autoritatilor locale, banii au fost restituiti. Unul dintre activisti, lucrator al comitetului republican de

partid Maximov, si-a insusit bicicleta deportatului Nicolae Stanisevschi, de 44 de ani, din Chisinau. Locotenent-

colonelul Bogaciov a luat 17 pielicele de miel din casa deportatului Dumitrache din raionul Ungheni. Soldatul

Veretennikov, in timpul transportarii la gara a familiei Mariei Carabulea din satul Sturzeni, raionul Rascani, si-a

insusit cizmele noi ale sotului ei, care reusise sa fuga.

REZISTENTA ARMATA DUPA DEPORTARE

Trimiterea in surghiun a basarabenilor nu a insemnat diminuarea miscarii de rezistenta. Astfel, intr-un raport al

NKVD din 4 octombrie 1949 se mentioneaza despre inrautatirea situatiei infractionale din RSSM, cauza fiind

,,chiaburii si alte elemente periculoase" care s-au ascuns pentru a nu fi deportati. Acestia, potrivit raportului, fie

sunt in continuare in ilegalitate sau locuiesc la rude, fie, dupa ce s-au capatuit cu arme, se ascund in paduri,

organizati in grupuri si savarsesc acte de terorism asupra activistilor de partid si de stat. Cateva exemple:

In noaptea de 14 iulie 1949, in satul Dragusenii Noi din raionul Kotovsk ,,chiaburul" Tudor Ionita, care s-a

ascuns de deportare, l-a atacat pe colhoznicul Simion Istrati. Acesta pazea averea lui Ionita confiscata de

sovietici. Ionita a tras din arma pe care o avea ranindu-l pe Istrati. In urma unor informatii operative, la 20 iulie



1949, sectia NKVD din raionul Comrat i-a arestat pe fugarii Gheorghe Jalba si Pavel Danga, care aveau asupra

lor arme si care a doua zi intentionau sa-l lichideze pe Gh. Sandul, presedintele sovietului satesc Borogani. In

noaptea de 24 iulie, feciorul deportatului Tudor Strambei din satul Puhoi, raionul Chisinau, impreuna cu alte

cateva persoane orientate antisovietic l-au atacat pe reprezentantul Comitetului raional de partid Nicolai

Pesceanski, batandu-l crunt.

,,Limba moldoveneasca" romanizata in filmele sovietice

Soarta deputatilor din primul Soviet Suprem al Moldovei

GALERIE FOTO Cum colabora Securitatea din Romania cu KGB

La 28 iulie, Gheorghe Bodiu din raionul Orhei, care s-a eschivat de la deportare, a aruncat o grenada in

militianul Sisanov. La 30 iulie, in raionul Soroca a avut loc distribuirea masiva a foilor volante cu caracter

antisovietic si amenintari la adresa activistilor sovietici din localitate. Gruparea de rezistenta, formata din Mihail

Cujba, V. Mardari, A. Mardari, A. Lotca si Nichita Rosca, persoane care au reusit sa scape de deportare, actiona

pe teritoriile raioanelor Kotovsk si Cimislia. Acestia, la 16 iulie 1949, in miezul zilei, au atacat cireada

colhozului de unde au luat trei vaci, un vitel si 15 oi, iar de la depozitul colhozului - o pereche de boi cu tot cu

car, 200 de kilograme de miere si alte produse alimentare. Gruparea a facut o ,,vizita" presedintelui sovietului

satesc Focsa, insa nu l-au gasit acasa, au efectuat cateva impuscaturi si au plecat in padure. In rezultatul uneioperatiuni speciale de lichidare, la 17 iulie 1949, Mihail Cujba a fost impuscat, iar complicii au fost retinuti.

SCRISORI DE AFECTIUNE SI DE RAMAS BUN

NKVD a interceptat o scrisoare a Galinei Tiukova, asistenta medicala a maternitatii din orasul Ramensk,

regiunea Moscova, trimisa in Basarabia pentru a insoti esalonul nr. 97177 de la statia Reutel. In scrisoare tanara

isi impartasea impresiile despre Basarabia si deportare, ceea ce NKVD a considerat inadmisibil. Galina Tiukova

le scria celor de acasa urmatoarele: ,,Salutare din Reutel. Buna ziua, dragii mei parinti, mama si tata, Tatiana si

micuta mea Nadiusa. Sunt vie si sanatoasa, ceea ce va doresc si dumneavoastra. Ne aflam langa esalonul in care

au fost imbarcati chiaburii si tradatorii Moldovei, care-s circa 1.500, aceasta inseamna 62 de vagoane, iar eu

impreuna cu o colega si medicul trebuie sa-i insotim pana la Ural, poate chiar mai departe. Voi mai scrie de pedrum.

Nu va faceti griji pentru mine. Suntem alimentati pe loc, intrucat paza are bucatarie, iar noi gatim impreuna.

Sefii nostri sunt buni, iar eu, fiind cea mai tanara, sunt crutata. Natura aici e frumoasa, chiar excelenta, numai ca

arde soarele. Eu chiar m-am bronzat putin. Astazi nu am reusit, deoarece intocmesc liste. Atat am izbutit sa va

scriu - se termina pranzul. Sa fiti sanatosi, va sarut cu drag. Fiica Galina. 6 iulie 1949".O scrisoare cu un

continut diametral opus a fost interceptata de la unul din deportatii din raionul Lipcani. Acesta ii scria amicului

sau Petru Danilov: ,,Cred ca in curand ne vom vedea. Nu vom fi uitati. Ne vom intoarce".

Samavolnicii si abuzuri ale calailor

Pe parcursul desfasurarii operatiunii, soldatii si colaboratorii NKVD si ai Ministerului Securitatii si-au depasit

atributiile, uneori au comis adevarate crime. Documentele atesta zeci de cazuri de acest fel. In satul Straseni,

raionul Straseni, soldatii Ministerului Securitatii de Stat al RSS Moldovenesti Suhov si Kuznetov l-au impuscat

pe An. Croitoru, anul nasterii 1870, locuitor care nu era inclus in lista pentru deportare. Totodata, securistii i-au

batut crunt pe membrii familiei acestuia, pentru ca nu le-au dat vin de baut. In satul Pepeni, raionul Sangerei,

imputernicitul Ministerului Securitatii de Stat al RSSM Volkov a retinut-o pe cetateanca Daraban impreuna cu

un copilul sugaci, desi femeia nu era pe lista celor care urmau a fi deportati. Escortand-o la punctul de adunare,

Volkov, fara niciun temei, a tras in ea din spate, impuscand-o mortal. In satul Recea, raionul Bravicea, un grup

al Ministerului Securitatii de Stat al RSSM, in cadrul actiunii de cautare pe campuri a persoanelor fugare, l-a



impuscat pe cetateanul Vasile Sarghi, anul nasterii 1905. Sarghi nu era inclus in lista deportatilor. In satul

Ciuciuleni, raionul Kotovsk, colaboratorii Ministerului Securitatii de Stat al RSSM aflati in ambuscada au

impuscat-o pe Maria Bodrug, anul nasterii 1933, care trecea pe alaturi.

,,Spanzuratoarea sa dea in Stalin!..." Vezi GALERIA FOTO!

"Spionul Romaniei" Gheorghe Briceag si grupul antisovietic din Costesti

ARHIVELE COMUNISMULUI Pentru ce erau judecati oamenii in URSS. Vezi GALERIA FOTO!

FRICA SI LASITATE

Oricat de infricosator suna la acea vreme abreviatura NKVD, in spatele acesteia se aflau oameni cu caractere

diferite si cu grad de vitejie diferit. Rapoartele au constatat mai multe cazuri cand temutii securisti care venisera

sa-i aresteze pe basarabeni au dat dovada de frica si lasitate. Iata doar cateva cazuri:

In satul Frumoasa, raionul Bravicea, in timp ce urma sa fie ridicat, ,,chiaburul" A. Ciobanu a reusit sa fuga in

sopron. Cand s-a apropiat ofiterul de securitate, Ciobanu i-a pus arma in piept. Securistul s-a speriat si a dat

inapoi, iar Ciobanu a reusit sa fuga in padure. In satul Untitesti, raionul Ungheni, in timp ce soldatii incercau sa-

l retina, cetateanul Gh. Popovici a reusit sa se urce in podul casei. Soldatul care l-a urmat a fost intampinat cu un

foc de arma. De frica, toata echipa venita sa-l aresteze pe Popovici s-a retras, iar acesta din urma, impreuna cu

sotia, a fugit in padure.

In raionul Kotovsk ,,chiaburul" Cujba a reusit sa fuga in padure cu tot cu arma. De aici a urmarit caruta care ii

ducea familia la statia de imbarcare si, intr-un loc prielnic, a tras asupra convoiului. Profitand de panica, a pus

mana pe cal si caruta in care se afla familia sa si bunurile si a fugit in padure.

Nasteri si decese la statia de deportare

Viata continua chiar si la statia de deportare. In noaptea de 6 iulie, unele femei, din cauza stresului, au nascut

prematur. Totodata, unii bolnavi n-au rezistat chinurilor si au decedat. Iata cateva cazuri: La statia de imbarcare

Straseni au fost aduse trei femei gravide. Una dintre ele, care avea trei copii minori, a fost trimisa la

maternitatea din Straseni sa nasca, celelalte doua au fost urcate in vagon. Deportata Vera Marcu din satul

Drochia, raionul Tarnova a nascut la statia de imbarcare. Ulterior a fost dusa la maternitatea raionala.

La 9 iulie, in drum spre Siberia, in esalonul format la gara din Drochia, deportata Elena Ciobanu din satul

Racovat, raionul Zgurita, a nascut. A fost coborata din tren si internata in spitalul din or. Znamenka, regiunea

Kirovograd. Ulterior, impreuna cu copilul, a fost predata sectiei NKVD din acest oras. La statia Lipcani a fost

adus un copil din satul Tetcani, nascut la 27 mai 1949, care suferea de distrofie, boli cardiace etc. In noaptea de

6 spre 7 iulie copilul a decedat. Deportatul Boico, imbarcat in esalonul de la Ocnita, suferea de angina pectorala.

Seful esalonului, capitanul Korsunov, a refuzat sa-l ia. La insistenta Ministerului Securitatii, Boico a fost totusi

imbarcat, intr-un vagon special. La scurt timp, a decedat.

Operatia Sud Fata Nevazuta Deportarilor 6 Iulie 1949

Documents

Transcript of Operatia Sud Fata Nevazuta Deportarilor 6 Iulie 1949