Operațiunea Keelhaul

3
Operațiunea Keelhaul Operațiunea Keelhaul a fost desfășurată în nordul Italiei de către forțele britanice și americane și a avut ca scop re- patrierea forțată a prizonierilor de război ruși, care lupta- seră în cadrul forțelor armate germane, în Uniunea Sovi- etică. Operațiunea a avut loc în perioada 14 august 1946 – 9 mai 1947. [1] Denumirea a fost mai apoi aplicată, (în mod special după publicarea cărții omonime a lui Epste- in), altor acte de forțare de repatriere după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial ale foștilor cetățeni ai UR- SS și din Europa Răsăriteană, care încercau să fugă de amenințarea comunismului. [2] [3] 1 Conferința de la Ialta Printre hotărârile luate în timpul Conferinței de la Ial- ta a fost și aceea ca Aliații occidentali să repatrieze în URSS toți cetățenii sovietici pe care aveau să-i găseas- că în zonele lor de ocupație. Această hotărâre îi privea prizonierii sovietici de război eliberați de Aliați din la- gărele germane, [4] dar a fost extinsă la toți refugiații din Europa Răsăriteană. Pe 31 martie 1945, Secretarul General al Partidului Co- munist al URSS, I. V. Stalin, Premierul Regatului Unit, Winston Churchill și Președintele SUA, Franklin D. Roo- sevelt, au căzut de acord asupra formei finale a planurilor lor post-belice într-un codicil secret. Planul repatrierii forțate a refugiaților sovietici în URSS a fost ținut secret, nefiind dezvăluit popoarelor american și britanic timp de peste 50 de ani. [2] 2 Numele operațiunii „Tragerea pe sub chilă”, litografie din secolul al XVI-lea „Keelhaul” (în traducere „tragere pe sub chilă”) a fost o pedeapsă fizică aplicată în marină în vechime. În car- tea Operation Keelhaul, Julius Epstein afirmă ca numele operațiunii ales de responsabilii militari a ilustrat perfect lipsa de respect a acestora pentru dorința de libertate a celor care aveau fie să ajungă în lagăre de concentrare, ori în fața plutoanelor de execuție sau în ștreang. 3 Repatrierea forțată Milioane de refugiați căutau să fugă din regiunile ocupa- te de sovietici în Europa Răsăriteană și Centrală. Prin- tre aceștia se aflau diferiți anticomuniști], membrii fa- miliilor lor, civili din Uniunea Sovietică și Iugoslavia, și colaboraționiști. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în Europa Occidentală se aflau aproximativ cinci milioane de „per- soane strămutate” din Uniunea Sovietică, [3] dintre ca- re aproximativ trei milioane fuseseră muncitori aduși la muncă forțată (OST-Arbeiter – „muncitori răsăriteni”). [5] „Muncitorii răsăriteni” au fost de multe ori tratați la reîn- toarcerea lor în URSS precum trădătorii, fiind deportați în regiuni îndepărtate ale țării, interzicânduli-se anumite drepturi. [6] Soarta cea mai grea au avut-o cazacii care au făcut parte din Corpul al XV-lea SS de cavalerie cazacă din cadrul Waffen-SS, rudele lor, ca și ustașii iugoslavi, care au fost repatriați din regiunile de ocupație americană și britanică din Germania și Austria în URSS, respectiv în Iugoslavia (Slovenia). Uneori, persoanele repatriate au fost executate sumar imediat după ce autoritățile militare predaseră aceste persoane celor sovietice, precum a fost cazul colabo- raționiștilor uciși de partizanii din Iugoslavia în timpul masacrului de la Bleiburg. Cei care nu au fost executați au fost deportați în lagărele de muncă obligatorie (gulaguri). [2] Printre repatriații cu forța s-au numărat și emigranții „al- bi”, care nu fuseseră niciodată cetățeni sovietici, dar ca- re luptaseră de parte Germaniei Naziste împotriva Uniu- nii Sovietice. Printre deportați s-au aflat personalități ale emigrației precum generalul Andrei Șkuro și atamanul cazacilor de pe Don, Piotr Krasnov. Deportările emi- granților albi contravenea angajamentelor asumate de de- legația britanică la Conferința de la Ialta, prin care aceștia se angajau să predea doar cetățenii sovietici, care avuse- seră această calitate după 1 septembrie 1939. (Vedeți și: Trădarea cazacilor). 1

description

istorie

Transcript of Operațiunea Keelhaul

Page 1: Operațiunea Keelhaul

Operațiunea Keelhaul

OperațiuneaKeelhaul a fost desfășurată în nordul Italieide către forțele britanice și americane și a avut ca scop re-patrierea forțată a prizonierilor de război ruși, care lupta-seră în cadrul forțelor armate germane, în Uniunea Sovi-etică. Operațiunea a avut loc în perioada 14 august 1946– 9 mai 1947.[1] Denumirea a fost mai apoi aplicată, (înmod special după publicarea cărții omonime a lui Epste-in), altor acte de forțare de repatriere după sfârșitul celuide-al Doilea Război Mondial ale foștilor cetățeni ai UR-SS și din Europa Răsăriteană, care încercau să fugă deamenințarea comunismului.[2] [3]

1 Conferința de la Ialta

Printre hotărârile luate în timpul Conferinței de la Ial-ta a fost și aceea ca Aliații occidentali să repatrieze înURSS toți cetățenii sovietici pe care aveau să-i găseas-că în zonele lor de ocupație. Această hotărâre îi priveaprizonierii sovietici de război eliberați de Aliați din la-gărele germane,[4] dar a fost extinsă la toți refugiații dinEuropa Răsăriteană.Pe 31 martie 1945, Secretarul General al Partidului Co-munist al URSS, I. V. Stalin, Premierul Regatului Unit,Winston Churchill și Președintele SUA, Franklin D. Roo-sevelt, au căzut de acord asupra formei finale a planurilorlor post-belice într-un codicil secret. Planul repatrieriiforțate a refugiaților sovietici în URSS a fost ținut secret,nefiind dezvăluit popoarelor american și britanic timp depeste 50 de ani.[2]

2 Numele operațiunii

„Tragerea pe sub chilă”, litografie din secolul al XVI-lea

„Keelhaul” (în traducere „tragere pe sub chilă”) a fost o

pedeapsă fizică aplicată în marină în vechime. În car-tea Operation Keelhaul, Julius Epstein afirmă ca numeleoperațiunii ales de responsabilii militari a ilustrat perfectlipsa de respect a acestora pentru dorința de libertate acelor care aveau fie să ajungă în lagăre de concentrare,ori în fața plutoanelor de execuție sau în ștreang.

3 Repatrierea forțată

Milioane de refugiați căutau să fugă din regiunile ocupa-te de sovietici în Europa Răsăriteană și Centrală. Prin-tre aceștia se aflau diferiți anticomuniști], membrii fa-miliilor lor, civili din Uniunea Sovietică și Iugoslavia, șicolaboraționiști.La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în EuropaOccidentală se aflau aproximativ cinci milioane de „per-soane strămutate” din Uniunea Sovietică,[3] dintre ca-re aproximativ trei milioane fuseseră muncitori aduși lamuncă forțată (OST-Arbeiter – „muncitori răsăriteni”).[5]„Muncitorii răsăriteni” au fost de multe ori tratați la reîn-toarcerea lor în URSS precum trădătorii, fiind deportațiîn regiuni îndepărtate ale țării, interzicânduli-se anumitedrepturi.[6]

Soarta cea mai grea au avut-o cazacii care au făcut partedin Corpul al XV-lea SS de cavalerie cazacă din cadrulWaffen-SS, rudele lor, ca și ustașii iugoslavi, care au fostrepatriați din regiunile de ocupație americană și britanicădin Germania și Austria în URSS, respectiv în Iugoslavia(Slovenia).Uneori, persoanele repatriate au fost executate sumarimediat după ce autoritățile militare predaseră acestepersoane celor sovietice, precum a fost cazul colabo-raționiștilor uciși de partizanii din Iugoslavia în timpulmasacrului de la Bleiburg. Cei care nu au fost executați aufost deportați în lagărele de muncă obligatorie (gulaguri).[2]

Printre repatriații cu forța s-au numărat și emigranții „al-bi”, care nu fuseseră niciodată cetățeni sovietici, dar ca-re luptaseră de parte Germaniei Naziste împotriva Uniu-nii Sovietice. Printre deportați s-au aflat personalități aleemigrației precum generalul Andrei Șkuro și atamanulcazacilor de pe Don, Piotr Krasnov. Deportările emi-granților albi contravenea angajamentelor asumate de de-legația britanică la Conferința de la Ialta, prin care aceștiase angajau să predea doar cetățenii sovietici, care avuse-seră această calitate după 1 septembrie 1939. (Vedeți și:Trădarea cazacilor).

1

Page 2: Operațiunea Keelhaul

2 7 LEGĂTURI EXTERNE

Ultima repatriere forțată din cadrul Operațiunii Keelha-ul, care a implicat selectarea și transferul ulterior a apro-ximativ 1.000 de „ruși” din lagărele Bagnoli, Aversa,Pisa, și Riccione,[1] ca urmare a aplicării „DirectiveiNcNarney-Clark Directive”, a început pe 14 august 1946.Au fost transferați sub jurisdicția autorităților sovieticepersoanele care au activat în Armata germană. Opera-țiunea de transfer a primit numele de cod „East Wind”(Vântul de la răsărit) și a avut loc în Austria, în localita-tea Sankt Valentin pe 8 și 9 mai 1947.[1]

4 Vezi și• Trădarea cazacilor

5 Note[1] Nikolai Tolstoy (1977). The Secret Betrayal. Charles Scri-

bner’s Sons. p. 360. ISBN 0-684-15635-0

[2] Jacob Hornberger Repatriation—The Dark Side ofWorldWar II. The Future of Freedom Foundation, 1995.

[3] Joel Skousen. „Historical Deceptions: Operation Ke-elhaul”. http://www.worldaffairsbrief.com/keytopics/Keelhaul.shtml.

[4] „Patriots ignore greatest brutality”. The Sydney MorningHerald. 13 august 2007

[5] “Forced Labor at Ford Werke AG during the SecondWorld War”

[6] ru Павел Полян - Остарбайтеры

6 Bibliografie suplimentară• Nikolai Tolstoy, Victims of Yalta, prima ediție 1977,retipărită în 1979. ISBN 0-552-11030-2

• Julius Epstein, Operation Keelhaul, Devin-Adair,1973. ISBN 978-0815964070

7 Legături externe• Return to the scene of the crime

Page 3: Operațiunea Keelhaul

3

8 Text and image sources, contributors, and licenses

8.1 Text• Operațiunea Keelhaul Source: http://ro.wikipedia.org/wiki/Opera%C8%9Biunea%20Keelhaul?oldid=7950430 Contributors: Vali, Strai-nubot, Compactforever, ArkBot, ZéroBot, GÜT, Addbot și BreakBot

8.2 Images• Fișier:Woodcut_Print_of_Keelhauling.jpg Source: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6f/Woodcut_Print_of_Keelhauling.jpg License: Public domain Contributors: Courtesy of the Bournville Village Trust, Birmingham, England. Original artist:Necunoscut

8.3 Content license• Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0