Onomastica legata de craciun

1
Onomastica legata de Craciun Etimologia cuvantului „Craciun” provine din latinescul „creatio” care inseamna creatie, respectiv nastere. Odata cu sarbatorirea Nasterii Domnului,de Craciun isi serbeaza ziua si cei cu numele de Cristian, Cristina nume ce deriva de la Cristos si crestin-crestinism. Tot in aceasta zi sunt sarbatoriti si cei care nu au nume de sfinti. Asadar Sfanta zi a Craciunului ne ofera un motiv dublu de bucurie alaturi de cei dragi pe care trebuie sa-l valoram si sa-l pretuim in fiecare an cu aceeasi patima. Practici magice de Craciun In preajma sarbatorii Nasterii Domnului poate fi intalnita la satele pastratoare de traditii o intreaga suita de practici cu tenta magica fiecare cu importanta si insemnatatea ei pentru cei ce cred, diferente putand fi intalnite de la zona la zona pe toate meleagurile romanesti. In Oltenia, in ziua dinaintea Ajunului Craciunului femeile se trezesc inainte sa rasara soarele si arunca pasarilor din ograda mancare inspre rasarit, socotind in acest fel ca ele nu vor mai face stricaciuni prin gradina in primavara cand pamantul va fi semanat. In dimineata zilei de Ajun cand se taie porcul, oamenii merg la vecini si se asaza pe paie ca sa stea clostile. Se zice ca daca se asaza o femeie closca va scoate puicute si daca se asaza un barbat o sa iasa cocosei. Tot in Oltenia si tot in Ajun de Craciun se vrajeste in jurul focului. Toti membrii casei, indiferent de varsta sau sex scormonesc in foc zicand : « Buna ziua lui Ajun Ca-i mai buna-a lui Craciun Porcii grasi si unturosi Si oamenii sanatosi. Oile lanoase, vacile laptoase Caii-ncuratori, boii tragatori Cate scantei, atatia miei si purcei. » O alta practica este legata de « Colinda » sau « batul de colindat » Cu colinda (boata, batul de colindat) este bine sa-i dai unui miel sau unei vite peste picioare ca sa-i treaca de orice boala o fi suferind. Sau sa-i dai unei vite cu vitel in burta cu colinda peste picioare ca sa iasa vitelul frumos si sanatos. Atentie ! In Ajunul Craciunului nu se da nimic cu imprumut deoarece se considera ca cei care vin sa ceara vor sa aiba noroc la furtisaguri tot anul care vine, sa nu fie prinsi. La masa din Ajun se pun pe masa sare, peste, grau si un pahar cu apa deoarece se crede ca vin mortii familiei si mananca din ele. Insa trebuie sa te feresti sa pui pe masa bauturi alcoolice pentru ca se zice ca diavolul, care a inventat bautura, isi bate joc de cel ce bea zicandu-i ca trebuie sa cinstesti inainte de a manca. In ziua de Craciun, daca la casa este vreun animal deocheat, se ia apa de la vasele din bucatarie lasate nespalate din Ajun si se spala vita sau oaia bolnava cu credinta ca aceasta se va insanatosi. In intervalul de la Craciun si pana la Boboteaza nu se toarce in casa unde este o fata mare deoarece se crede ca aceasta nu se va marita nici in anul care vine.

Transcript of Onomastica legata de craciun

Page 1: Onomastica legata de craciun

Onomastica legata de CraciunEtimologia cuvantului „Craciun” provine din latinescul „creatio” care inseamna creatie, respectiv nastere.

Odata cu sarbatorirea Nasterii Domnului,de Craciun isi serbeaza ziua si cei cu numele de Cristian, Cristina nume ce deriva de la Cristos si crestin-crestinism. 

Tot in aceasta zi sunt sarbatoriti si cei care nu au nume de sfinti. 

Asadar Sfanta zi a Craciunului ne ofera un motiv dublu de bucurie alaturi de cei dragi pe care trebuie sa-l valoram si sa-l pretuim in fiecare an cu aceeasi patima.

Practici magice de CraciunIn preajma sarbatorii Nasterii Domnului poate fi intalnita la satele pastratoare de traditii o intreaga suita de practici cu tenta magica fiecare cu importanta si insemnatatea ei pentru cei ce cred, diferente putand fi intalnite de la zona la zona pe toate meleagurile romanesti. 

In Oltenia, in ziua dinaintea Ajunului Craciunului femeile se trezesc inainte sa rasara soarele si arunca pasarilor din ograda mancare inspre rasarit, socotind in acest fel ca ele nu vor mai face stricaciuni prin gradina in primavara cand pamantul va fi semanat. 

In dimineata zilei de Ajun cand se taie porcul, oamenii merg la vecini si se asaza pe paie ca sa stea clostile. Se zice ca daca se asaza o femeie closca va scoate puicute si daca se asaza un barbat o sa iasa cocosei. 

Tot in Oltenia si tot in Ajun de Craciun se vrajeste in jurul focului. Toti membrii casei, indiferent de varsta sau sex scormonesc in foc zicand :« Buna ziua lui AjunCa-i mai buna-a lui CraciunPorcii grasi si unturosiSi oamenii sanatosi. Oile lanoase, vacile laptoaseCaii-ncuratori, boii tragatoriCate scantei, atatia miei si purcei. » 

O alta practica este legata de « Colinda » sau « batul de colindat » Cu colinda (boata, batul de colindat) este bine sa-i dai unui miel sau unei vite peste picioare ca sa-i treaca de orice boala o fi suferind. Sau sa-i dai unei vite cu vitel in burta cu colinda peste picioare ca sa iasa vitelul frumos si sanatos. 

Atentie ! In Ajunul Craciunului nu se da nimic cu imprumut deoarece se considera ca cei care vin sa ceara vor sa aiba noroc la furtisaguri tot anul care vine, sa nu fie prinsi. 

La masa din Ajun se pun pe masa sare, peste, grau si un pahar cu apa deoarece se crede ca vin mortii familiei si mananca din ele. Insa trebuie sa te feresti sa pui pe masa bauturi alcoolice pentru ca se zice ca diavolul, care a inventat bautura, isi bate joc de cel ce bea zicandu-i ca trebuie sa cinstesti inainte de a manca. 

In ziua de Craciun, daca la casa este vreun animal deocheat, se ia apa de la vasele din bucatarie lasate nespalate din Ajun si se spala vita sau oaia bolnava cu credinta ca aceasta se va insanatosi. 

In intervalul de la Craciun si pana la Boboteaza nu se toarce in casa unde este o fata mare deoarece se crede ca aceasta nu se va marita nici in anul care vine.