Academia de Studii EconomiceFacultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului

Impactul defrişării asupra capitalului natural

-ViitorPlus -

Prof. Coord: Student:Trică Carmen Ciucă Ioana-Cristina Grupa 1322 Seria A

București, 2014

Cuprins

Capitolul 1: Prezentare generala1.1. Scurt istoric1.2. Structura organizatorica1.3. Identificarea domeniilor in care activeaza ONG-ul1.4. Identificarea activitatiilor specifice domeniilor in care activeaza

Capitolul 2: Analiza comunicarii cu alte categorii de operatori2.1. Relatiile de colaborare cu operatorii guvernamentali2.2. Relatiile de colaborare cu alte ONG-uri

Capitolul 3: Studiu de caz3.1. Caracterizarea succinta a problemei de mediu3.2. Denumirea proiectului3.3. Necesitatea implementarii unui astfel de proiect3.4. Analiza economico-financiară a proiectului

3.5. Analiza de mediu a proiectului3.6. Analiza SWOT a proiectului3.7. Concluzii si propuneri

Capitolul 1. Prezentarea generală

1.1. Scurt istoric

Viaţa şi-a jucat rolul său tainic şi, la începutul lui 2006, 3 oameni - Teia Gavrilescu, Teodora Pălărie şi Mircea Ilie s-au adunat în jurul unui vis comun: fondarea unei organizaţii care să contribuie la o lume mai bună şi mai durabilă.

A fost înfiinţată în România ca organizaţie neguvernamentală,non-profit,independent,pentru a stimula şi contribui la transpunerea în practică a conceptului de dezvoltare durabilă la nivel de individ,comunitate şi organizaţii.

Misiunea ViitorPlus este de a face proiecte de mediu integrate,cu impact pozitiv pe termen lung,de a dezvolta piaţa şi expertiza pentru producţie şi consum durabil şi de a realiza experienţe educaţionale care să încurajeze comportamente responsabile faţă de mediu.

Valori ViitorPlus

Integritate

Transparenţă

Exemplu propriuReplicabilitate

Echilibru

1.2. Structura organizatorică

ORGANIGRAMA

CODiddddADUNAREA GENERALA

COMISIA DE CENZORI

CONSILIUL DIRECTOR

BIROUL EXECUTIV

PRESEDINTE

VICEPRESEDINTE

COORDONATOR DE PROIECT

ATRIBUŢII

Adunarea GeneralăAdunarea Generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea membrilor activi. Aceasta are urmatoarele atribuţii:

Stabileşte strategia şi obiectivele generale ale organizaţiei; Aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţia financiară anuală; Alege şi revocă membrii Consiliului Director şi Preşedintele; Modifică actul constitutiv şi statutul; Dizolvă şi lichidează organizaţia;

Adunarea Generala se întruneşte cel puţin odată pe an. Ea poate fi convocată în şedinţe extraordinare prin decizia Consiliului Director din iniţiativa proprie şi la solicitarea a 1/3 din membrii activi.

Consiliul DirectorConsiliul Director se constituie din minim trei membri.Principala responsabilitate a Consiliului este să asigure funcţionarea Asociaţiei în conformitate cu statutul acesteia.Funcţiile şi atribuţiile membrilor Consiliului Director sunt prevăzute în Regulamentul Intern.Consiliul Director se întruneşte cel puţin de două ori pe semestru şi ori de cîte ori este nevoie. Convocarea Consiliului se face de Preşedinte, iar în lipsa acestuia, de un membru al Consiliului Director.Consiliul Director indeplineşte următoarele atribuţii:

Convoacă Adunarea Generală a Asociaţiei; Soluţionează cererile de înscriere de noi membri, pe care le supune spre validare Adunării

Generale; Propune Adunării Generale excluderea de membri; Întocmeşte programul de activitate şi bugetul pe o perioadă de un an şi le supune

aprobării Adunării Generale; Stabileşte şi întreţine relaţiile cu terţii;

PresedintelePreşedintele conduce Consiliul Director şi reprezintă Asociaţia în relaţiile cu terţii.Preşedintele poate delega o parte din responsabilitatea sa altor membri ai Consiliului Director.În caz de vacanţă sau indisponibilitate a Preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt preluate de membrii Consiliului Director.

Comisia de cenzori Verifica modul în care este administrat patrimoniul; Intocmeşte rapoarte şi le prezintă Adunării Generale; Poate participa la şedinţele Consiliului Director fără drept de vot;

Biroul executiv Gestionează şi administrează bunurile ViitorPlus; Asigură coordonarea proiectelor şi programelor aflate în derulare; Intocmeşte lunar pentru Consiliul Director un raport privind activităţile şi situaţia

financiară.1.3. Identificarea domeniilor în care activează ONG-ul

Domeniile în care activează ViitorPlus sunt:

1. Biodiversitate

Biodiversitatea reprezintă totalitatea plantelor, animalelor, ecosistemelor şi genelor, precum şi interacţiunile dintre acestea. Ea descrie întreaga gama a variabilităţii organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Pierderea biodiversitatii este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă lumea în prezent. Principala cauză a pierderii biodiversităţii o constituie schimbările habitatului natural datorită sistemelor de producţie agricolă intensivă, a industriei de construcţii şi industriei extractive, supraexploatarea pădurilor, oceanelor, râurilor, lacurilor şi solurilor, invaziei speciilor străine, poluării şi schimbării climei la nivel global. Biodiversitatea trebuie conservată pretutindeni pe Pământ, deoarece generează pe de-o parte bunuri şi asigură servicii direct utilizabile sistemului socio-economic uman, iar pe de altă parte menţine procesele ecologice la nivel local, regional şi global.

2. Educaţie ecologică

Educaţia ecologică se ocupă cu promovarea abordării integrate în rândul organizaţiilor, cu conştientizarea individului asupra rolului şi impactului personal în mediu si societate, stimulând comportamentele individuale faţă de mediu. Obiectivele educaţiei ecologice se referă la menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului dar şi prevenirea problemelor de mediu în viitor. Educaţia ecologică este importantă deoarece, pe de-o parte,educaţia înseamnă informarea şi sporirea cunoştiinţelor îndiviziilor despre mediul înconjurător iar pe de altă parte, ajutăfiecare persoană să înţeleagă faptul că oamenii au valori diferite, iar conflictele dintre acesteatrebuie abordate pentru a preveni şi rezolva, în final, problemele de mediu.

1.4. Identificarea activităţilor specifice domeniului în care activează ONG -ul

Activităţi specifice Biodiversităţii:

activităţi de cercetare ştiinţifică a diversităţii biologice activităţi de administrare a ariilor protejate activităţi de promovare a unor activităţi legate de conservarea diversităţii biologice evaluări de impact

Activităţi specifice Educaţiei ecologice:

acţiuni de ecologizare; acţiuni desfăşurate în parteneriat; promovarea conceptului de turism ecologic,a excursiilor ca mijloc de cunoaştere a

resurselor locale;

Capitolul 2. Analiza comunicării cu alte categorii de operatori

2.1. Relaţiile de colaborare cu operatorii guvernamentali

ViitorPlus colaborează cu diverşi operatori guvernamentali, şi anume cu:

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă Primaria Generală a Capitalei

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Centrul National de Dezvoltare Durabilă au colaborat cu ViitorPlus prin proiectul „Alianţa pentru Dezvoltare Durabilă”. Acest proiect reprezintă o acţiune ce a fost iniţiată de către ViitorPlus în martie 2008, ca o grupare informală de organizaţii, cu scopul de a contribui la procesul de revizuire a Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României. Deşi strategia cuprindea o planificare pe termen lung, revizuirea acesteia s-a desfăşurat într-un cadru de organizare insuficient de participativ, incapabil să asigure transparenţa şi eficienţa. De aceea, ViitorPlus a propus printr-o scrisoare oficială adresată Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, semnată şi de alte 31 de organizaţii neguvernamentale, 9 soluţii concrete pentru depăşirea acestor deficienţe ale procesului. Doar două dintre acestea au fost realizate, prea puţin pentru a asigura încredere într-un rezultat final viabil pentru acest demers. Un alt demers ViitorPlus în scopul diminuării, opririi sau eredicării anumitor probleme de sustenabilitate cu care se confruntă Bucurestiul, îl reprezintă proiectul „Pactul Bucureşti”. Prin acest proiect organizaţia colaborează cu Primăria Generală a Capitalei, pactul fiind asumat atât de iniţiatori cât şi de Primăria Capitalei.

2.2. Relaţiile de colaborare cu alte ONG-uri

ViitorPlus prezintă relaţii de colaborare cu diverse ONG-uri, cele mai imortante fiind:

Ateliere fără frontiere SOS Satele Copiilor România Asociaţia Arhiterra Asociaţia pentru Dezvoltare Urbană

Ateliere Fără Frontiere este o asociaţie românească nonprofit al cărei scop este inserţiunea socio-profesională a persoanelor aflate în mare dificultate prin economia socială şi solidară, o acompaniere socio-profesională individualizată,ce luptă împotrivă risipei, pentru păstrarea mediului curat,a proiectelor ecologice şi de solidaritate internaţională.Angajaţii ce lucrează în atelierul de inserţiune "Atelierul de pânză" au fot recrutaţi de către Ateliere Fără Frontiere şi se află sub asistenţa socială şi profesională a acestora.Viitorii biciclişti ai proiectului "RECICLETA"  ar putea fi aleşi dintre beneficiarii Programul de asistare în vederea reinserţiei socio-profesionale, implementat de Asociaţia Ateliere fără Frontiere.Primii doi biciclişti ai proiectului "RECICLETA" sunt persoane în dificultate, aflate în Programul de Întărire a Familiei, derulat de organizatia SOS Satele Copiilor România. De asemenea, cargo-bicicletele folosite în proiectului "RECICLETA" sunt cazate în incinta Satului SOS din Bucureşti, zona Floreasca.

Asociaţia Arhiterra , grup de lucru pentru arhitectură ecologică si dezvoltare durabilă. Principalele obiective ARHITERRA se axează pe experimentarea şi promovarea unei eco-arhitecturi sănătoase care propune un stil de viaţă alternativ şi durabil în relaţie cu mediul înconjurător, revitalizarea tehnicilor şi meşteşugurilor tradiţionale, consultanţă şi lobby privind legiferarea normativelor pentru construcţii din pământ.ViitorPlus este unul dintre partenerii constanţi pentru schimb de informaţii, participari reciproce la evenimentele organizate şi interese comune ai Arhiterrei.

Asociatia pentru Dezvoltare Urbană îşi propune prin realizarea revistei tematice online "www.MasiniVerzi.ro" să implementeze în România un nou concept de responsabilitate socială: „Atitudinea AUTO - ECO". ,,www.MasiniVerzi.ro’’ prezintă programele de responsabilitate socială ale jucătorilor din industria auto şi efortul depus de aceştia pentru a-şi reduce amprenta de carbon la nivel naţional şi internaţional. 

Capitolul 3. Problema de mediu: Impactul defrişǎrilor asupra capitalului natural

3.1 Caracterizarea succintă a problemei de mediu

Din cele mai vechi timpuri se ştie că pădurea a fost mijloc de adăpost, de refugiu atât pentru animale cât şi pentru oameni. Pădurea era sursă de energie a strămoşilor, era materia prima pentru arme si locuinţe, era locul unde işi găseau vânatul şi era cetatea de nepătruns în care se ascundeau ei înşişi, când se simţeau ameninţaţi.Pădurile cuprind formaţii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate in mai multe straturi, ca şi fauna şi flora pe care o găzduiesc. Pădurea e o bogăţie naturală, al cărei rol în economia naţională şi ale cărei multiple funcţii în menţinerea echilibrului ecologic sunt greu de evaluat. Secole la rînd, pădurea a fost (şi mai continuă să fie) privită doar ca o sursă de materii prime. Datorită omului, în prezent,cele mai mari păduri ale lumii sunt în grav pericol. Jumătate din suprafaţa originală de pădure a fost distrusă şi lucrurile sunt pe cale să se înrăutăţească, dacă rata actuală de despădurire nu este încetinită. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului că multe speciide animale îşi au habitatul în pădure , ci şi deoarece pădurile joacă un rol important în reglarea climei planetei.Nici un alt ecosistem terestru, nu asigură un echilibru mai complex şi o mai mare stabilitate, decat pădurea. Spaţiile verzi, indiferent de apartenenţă şi destinaţie, servesc la îmbunătăţirea calităţii mediului, menţinerea echilibrului ecologic.     Influenţa pădurilor asupra solului se manifestă prin: contribuţia arborilor, datorită sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor şi sporirea profunzimii solului, precum şi la întreţinerea umidităţii, afânării şi bunei structurări a acestuia; îmbogăţirea solului în elemente asimilabile, datorită litierei bogate, în descompunere; consolidarea terenurilor expuse alunecărilor de teren şi spălărilor de suprafaţă, ca şi împiedicarea formării avalanşelor; fixarea şi punerea în valoare a dunelor de nisip. Deşi pădurea are un rol foarte important în menţinerea echilibrului ecologic, oamenii defrisează în mod constat pădurile. Tăierile legale nu afectează aşa mult pădurile, deoarece acestea respectă regulile silvice: sunt tăiaţi doar copacii bătrâni, bolnavi, se fac tăieri pentru a face loc altor copaci să crească.Din păcate defrişările ilegale sunt cele care afectează pădurea.

3.2 Denumirea proiectului pentru soluţionare

,,Pădurea Copiilor" este un proiect ViitorPlus care are ca scop împădurirea terenurilor degradate din sudul României și prin care se propune plantarea și îngrijirea a câte un puiet pentru fiecare nou-născut din ţara noastră. Proiectul a fost demarat în anul 2007 cu îndemnul „Adoptă un copac!”, ca reacție la lipsa acută de suprafață împădurită din sudul țării, pentru a crește gradul de conștientizare al românilor cu privire la importanța ecosistemului de pădure și cu scopul de a împăduri terenurile degradate din România.

3.3 Necesitatea proiectului pentru soluţionare

Un astfel de proiect, precum cel iniţiat de organizaţia ViitorPlus, în cazul defrişărilor abuzive, este necesar pentru Romania datorită impactului negativ pe care îl au acestea asupra capitalului natural. Aşa cum am precizat anterior, despǎduririle nu pot avea un efect pozitiv, ci doar unul negativ, deoarece produc hazarde naturale. Acestea apar tocmai din cauzǎ cǎ funcţia de protecţie a pǎdurilor din apropiere sau din amonte a fost grav afectatǎ. Fenomenele naturale la care sunt supuse comunitǎţile umane sunt în general inundaţii, alunecǎri de teren, avalanşe, modificarea regimului apelor (dispariţia unor surse de alimentare cu apǎ sau modificarea nivelului pânzei freatice), secetǎ, tornade, deşertificare (în România este evident acest efect în special în sudul ţǎrii, în Oltenia), ruperea unor baraje şi deversǎri din iazuri de decantare urmate de poluarea chimicǎ a apelor. Aşadar este necesar sǎ se intervinǎ pentru oprirea despǎduririlor prin diferite campanii de împǎdurire organizate de ONG-uri de mediu sau minister, printr-un control mai riguros al celor care se ocupǎ cu traficul de cherestea de cǎtre structurile abilitate sǎ facǎ acest lucru şi mai ales prin conştientizarea populaţiei cǎ fǎrǎ pǎdure viaţa este pusǎ sub semnul întrebǎrii. ViitorPlus își propune să investească în ceea ce lasă în urma sa, şi s-a gândit că cei ce vor beneficia cel mai mult de pe urma suprafețelor nou împădurite sunt copiii noștri, de unde și dorința de a planta câte un puiet pentru fiecare nou-născut din România.

3.4. Analiza de mediu a proiectului

Din punct de vedere ecologic, activitatea de împǎdurire a trenurilor agricole degradate aduce un plus de valoare în ceea ce priveşte capitalul natural. Prin plantarea de copaci, omul contribuie la întreţinerea mediului înconjurǎtor şi asigurǎ generaţiilor viitoare posibilitatea de a-şi satisface propriile nevoi. Din nefericire pentru Romậnia aceastǎ activitate este prea puţin pusǎ în practicǎ, din lipsa conştientizǎrii de cǎtre oameni, a problemei cu care se confruntǎ şi anume despǎduririle abuzive. Este important ca padurea sǎ fie conservatǎ şi readusǎ la viaţǎ acolo unde nu mai existǎ din pricina intervenţiei omului, datoritǎ faptului cǎ ea reprezintǎ un filtru natural, reţinând în coroanele arborilor, particule fine de praf sau cenusǎ. Deasemenea pǎdurea are rolul de a stabiliza clima localǎ, de a conserva calitatea solului şi reprezintǎ pentru oameni un loc de refugiu din calea poluǎrii, zgomotului, soarelui puternic sau vântului. Lipsa pǎdurii creeazǎ mari dezechilibre în ceea ce priveşte oamenii, deoarece reprezintǎ o sursǎ de hranǎ prin simplul fapt cǎ adǎposteşte în interiorul ei plante şi animale. Aşadar, asociaţia ViitorPlus prin proiectele pe care le desfaşoarǎ ajutǎ la conservarea capitalului natural şi respectǎ normele de protecţie a mediului.

3.5. Analiza economico-financiară a proiectului

Cheltuieli VenituriCheltuieli cu sediul

- chirie- utilităţi- comunicaţii- întreţinere echipamente

- cotizaţii ale membrilor- donaţii individuale- direcţionarea a 2% din impozitul

pe venit de către persoanele fizice

- sponsorizări în bani,bunurii,servicii din partea companiilor

Cheltuieli de deplasare- transport local- transport pe activităţi- costuri masă şi cazare

Cheltuieli cu personalul- salarii angajaţi permanenţi în proiect- salarii colaboratori- taxe consultanţă

Cheltuieli cu echipamente- calculatoare,imprimante,copiatoare,fax-uri- software

3.6. Identificarea surselor de finanţare

În ceea ce priveşte sursele de finanţare adresate ONG – ului din ultimii 5 ani se remarcă fondurile provenite din surse externe private sau publice. Indiferent de momentul realizării analizelor la care facem referire, constatăm că fondurile externe reprezintă mai mult de 50% din fondurile avute la dispoziţie de către ONG- urile din România.Identificăm ca surse de finanţare: fondurile guvernamentale,neguvernamentale şi private şi străine,donaţii şi contribuţii din partea populaţiei,taxe pentru servicii şi dobânzi,sponsorizări şi donaţii ale mediului de afaceri. Plantarea celui mai nou hectar în Pădurea Copiilor a fost posibilă datorită sponsorilor financiari Accenture, ING Asigurari de Viata, Intel, METRO Cash & Carry Romania, Scania Credit Romania, Stem SURE, a celor 48 companii inscrise în proiectul Reciclează pentru copaci! si a evenimentului sportiv caritabil Crosul Padurii powered by Dolce Sport, organizat de ViitorPlus cu sprijinul partenerilor Romtelecom si Cosmote.

3.7 Analiza SWOT a proiectului

Puncte tari Puncte slabe

- împǎdurirea terenurilor agricole degradate- îmbunǎtǎţirea calitǎţii mediului înconjurǎtor- fixarea carbonului- creşterea pǎdurilor cu rol de protecţie- conservarea mediului pentru generaţiile urmǎtoare

- resurse financiare limitate- resurse umane disponibile pentru activitatea de plantare a copacilor, limitate-prea puţinǎ susţinere din partea statului

Oportunitǎţi Ameninţǎri- promovarea în şcoli a necesitǎţii de protecţie a mediului- obţinerea de lemn pentru scopuri bioenergetice- deprindere de aptitudini de cǎtre voluntari

- reducerea suprafeţei agricole

3.8. Concluzii şi propuneri

Conform secretarului de stat în Ministerul Mediului si Padurilor, Cristian Apostol, în România în anul 2011 s-au taiat ilegal aproximativ 165.000 mc. România era recunoscută din cele mai vechi timpuri pentru pădurile sale, dar acest lucru tindă să devină un mit. In anul 2011, supravaţa pădurilor reprezenta doar 29% din teritoriul ţării. Media europeană fiind de 41%.

În cadrul acestui proiect, au fost plantate şi îngrijite 37 de hectare de pădure (peste 227.000 de puieţi), dintre care 8 hectare au ajuns la stadiul de masiv (nu mai necesită intervenţie umană). 37 de hectare de pădure înseamnă de 52 de ori suprafaţa Arenei Naţionale.

5 locații: Vâlcelele și Dragoș Vodă, jud. Călărași; Bragadiru, jud. Ilfov; Drăgănești Vlașca și Poroschia, jud. Teleorman (județele cu cea mai mică suprafață împădurită);

13 campanii de plantare; Pădurea Copiilor a fost susţinută la 12 evenimente de alergare caritabile în care peste

5.500 de alergători au luat startul pe distanţe diferite, de la cros de 3 km, până la distanţe de ultramaraton (peste 150km);

Datorită alergătorilor la evenimente sportive şi donatorilor, a fost posibilă împădurirea pe o suprafaţa echivalentă cu 12 terenuri de fotbal.