OMV PETROM SA ASSET III MUNTENIA VEST CUI RO 15900082, …

Studiu de Evaluare Adecvata“ Reabilitare prin relining cu HDPE pe o lungime de 980 m a conductei Sonda 312 Ciuresti-Modul 385 Ciuresti ”

SC Megan 2002 SRL Bucuresti ianuarie 2016 1

OMV PETROM SA ASSET III MUNTENIA VEST CUI RO 15900082, RC J40/8302/1997

Pitesti, B-dul Republicii nr. 160, judetul Arges Tel. 0248 – 630.320, 372.484.394 fax 0248 – 211.559

Mobil: 0722 – 348.957; 0726 – 333.150 Tel. 0721 – 491.554, fax: 021-220.40.02

e-mail: [email protected]

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

pentru proiectul „Reabilitare prin relining cu HDPE pe o lungime de 980 m

a conductei Sonda 312 Ciuresti – Modul 385 Ciuresti comuna Icoana, judetul Olt”

Beneficiar: OMV PETROM SA ASSET III MUNTENIA VEST Pitesti, B-dul Republicii nr. 160, judetul Arges Tel. 0248 – 630.320, 372.484.394 fax 0248 – 211.559 Mobil: 0722 – 348.957; 0726 – 333.150 Tel. 0721 – 491.554, fax: 021-220.40.02

Executant: SC MEGAN 2002 SRL BUCURESTI 0744 – 35.14.33

Bucuresti, Dristorului 91-95, Sector 3, Bl. C – sp.1011 CUI 142625328, J40/9045/2001, CF RO 14262532



Cuprins 1. Introducere 4 1.1. Generalitati 4 1.2. Tutularul proiectului 5 1.3. Elaboratorul studiului 5 2. Informatii privind proiectul supus aprobarii 5 2.1. Informatii generale privind proiectul 5 2.1.1. Denumirea proiectului 5 2.1.2. Descrierea proiectului 5 2.1.3. Executia lucrarilor de constructii - montaj 7 2.2. Localizarea geografica si administrativa 13 2.3. Modificari fizice ce vor avea loc pe durata deferitelor etape de

implementare a proiectului 15

2.4. Resursele natural necesare implementarii proiectului 15 2.5. Resursele natural ce vor fi exploatate din cadrul ariei neturale

protejate pentru a fi implementate proiectului 16

2.6. Emisii si deseuri generate de proiect 16 2.7. Cerinte legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia

proiectului 17

2.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului 18 2.9. Durata constructiei, functionarii si dezafectarii proiectului 18 2.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului 18 2.11. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot

genera impact cumulative cu proiectul care este in procedura de evaluare

18

3. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de implementarea proiectului

19

3.1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar 19 3.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si

/ sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate in formularul standard al ariei natural protejate de interes comunitar

22

3.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiei acestora cu aria naturala protejata de interes comunitar Raul Vedea (ROSCI0386) si distributia acestora

23

3.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

24

3.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate 3.6. Relatiile structural si functionale care creaza si mentin integritatea

ariei natural protejate de interes comunitar 29

3.7. Obiectivele de conservare a ariei natural protejate de interes comunitar

30

3.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei natural protejate de interes comunitar, inclusive evolutii / schimbari care se pot produce in viitor

30

3.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei natural protejate de interes comunitar, inclusive posibilele schimbari in evolutia naturala a ariei natural protejate de interes comunitar

31

3.10. Alte aspect relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

31



4. Identificarea si evaluarea impactului 31 4.1. Identificarea si evolutia impactului 31 4.2. Evaluarea semnificatiei impactului 33 4.2.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut 33 4.2.2. Procentul ce va fi pierdut din suprafata habitatelor folosite pentru

necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar

33

4.2.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 33 4.2.4. Durata si persistent fragmentarii 33 4.2.5. Durata sau persistent perturbarii speciilor de interes comunitar 33 4.2.6. Schimbari in densitatea populatiilor 34 4.2.7. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor / habitatelor afectate de

implementarea proiectului 34

4.2.8. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau alte resurse natural, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii natural protejate de interes comunitar

34

4.3. Evaluarea impactului proiectului propus 34 4.3.1. Evaluarea impactului cauzat de proiectul propus 34 4.3.2. Evaluarea impactului cumulative al proiectului propus cu alte

proiecte 34

5. Masuri de reducere a impactului 35 5.1. Descrierea masurilor identificate in scopul limitarii impactului 35 5.2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de

reducere a impactului 37

6. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si / sau habitatele de interes comunitar afectate

37

7. Concluzii 38



1. Introducere Prezenta documentatie a fost executata la cererea APM Olt, în cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul numit „Reabilitare prin relining cu HDPE pe o lungime de 980 m a conductei Sonda 312 Ciuresti – Modul 385 Ciuresti, comuna Icoana, judetul Ol”t. Titularul acestui proiect este OMV PETROM SA ASSET III Muntenia Vest. Traseul conductei de reabilitare se gasete in zona sitului de importanta comunitara ROSCI0386 – Raul Vedea din cadrul reţelei Natura 2000. Reţeaua Natura 2000 reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru conservarea naturii în statele membre si se materializează prin zone desemnate în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile. Reţeaua Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene, denumite generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, ce reglementează modul de selectare şi desemnare a siturilor şi protecţia acestora. Obiectivul principal al reţelei ecologice europene Natura 2000 este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a habitatelor şi speciilor de interes conservativ pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000. Directiva Păsări (2009/147/CE) vizează conservarea speciilor de păsări care se găsesc în mod natural în sălbăticie, iar principalele obiective ale acestei directive sunt protecţia, managementul şi controlul acestor specii şi stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Directiva Habitate (92/43/CE) a fost elaborată în vederea conservării speciile de florei şi faunei sălbatice, precum şi a habitatele naturale, prin înfiinţarea Ariilor Speciale de Conservare, iar toate acţiunile bazate pe această directivă sunt dedicate menţinerii unui statut de conservare favorabil sau, după caz, reabilitării speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Directivele UE focalizate pe conservarea speciilor şi habitatelor vulnerabile în spaţiul comunitar au fost transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări de Legea nr. 49/2011. Reţeaua ecologică Natura 2000, este formată din arii speciale de conservare (SAC – Special Areas of Conservation) desemnate pentru protecţia speciilor şi habitatelor ameninţate în spaţiul comunitar şi din arii de protecţie specială avifaunistică (SPA - Special Protection Areas) desemnate pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice în baza Directivei Păsări. Trebuie menţionat faptul că până la validarea ariilor speciale de conservare, aceste zone propuse pentru reţeaua Natura 2000 sunt etichetate ca situri de importanţă comunitară (SCI – Sites of Community Importance). Desemnarea reţelei Natura 2000 în România s-a realizat în baza HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin HG nr. 971/2011, şi a Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2.387/2011. 1.1 Generalităţi Conducta existenta care transporta productia de la Sonda 312 Ciuresti la Modul 385 Ciuresti prezinta un grad avansat de uzura, inregistrandu-se un numar mare de spargeri la intervale scurte de timp datorate coroziunii si eroziunii interioare, precum si a coroziunii exterioare.



Toate acestea au produs pierderi de titei si apa de zacamant, inclusiv infestarea terenurilor agricotele, rezultand cheltuieli mari pentru repararea conductei si ecologizarea terenurilor, precum si mari probleme de mediu.

In aceste conditii mentinerea in functiune a conductelor existente nu mai prezinta siguranta in exploatare.

Pentru asigurarea transportului de titei in conditii optime sunt necesare si oportune lucrari de punere in siguranta care constau in introducerea in interiorul conductei de otel de 6" a unei conducte din HDPE. Reliningul creează un sistem de ţevi etanş de tip „ţeavă în interiorul unei ţevi”.

Procesul de relining implică împingerea sau tragerea noilor conducte realizate din polietilena de inalta densitate (HDPE) în conducta OL deja existentă.

În felul acesta se fixează conducta inserată în poziţie, potrivind-o pentru a prelua capacitatea de încărcare structurală completă. În conformitate cu cerintele legale în vigoare, în cadrul procedurii de emitere de acordului de mediu pentru proiectul mentionat s-au parcurs urmatoarele etape: � Titularul investitiei (OMV Petrom Asset III Muntenia) a depus prin SC Cornel&Cornel Topoexim SRL Bucuresti la APM Olt solicitarea de emitere a acordului de mediu; � APM Olt a emis Decizia etapei de evaluare initiala conform careia s-a decis: - necesitatea declansarii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de evaluare adecvata pentru proiectul mentionat; - obligatia ca, pentru continuarea procedurii, titularul investitiei sa depuna la APM Olt Memoriul de prezentare, completat conform continutului-cadru prevazut în anexa nr. 5 la OM 135/2010 si cu informatiile solicitate conform ghidului metodologic privind evaluarea adecvata � Titularul investitiei a depus la APM Olt Memoriul de prezentare, elaborat de SC Cornel&Cornel Topoexim SRL Bucuresti � În cadrul sedintei Comisiei de Analiza Tehnica a APM Olt s-a decis ca proiectul nu se supune evaluarii impactului asupra mediului, dar se supune evaluarii adecvate, iar APM Olt va emite Decizia etapei de încadrare dupa emiterea Avizului Natura 2000. 1.2 Titularul proiectului

OMV PETROM SA ASSET III Muntenia Vest, în calitate de administrator al sondelor si conductelor, cu sediul în Pitesti, Bulevardul Republicii nr. 160, judetul Arges, tel.: 0248 - 630.320, 372.484.394 fax 0248 – 211.559;

Mobil: 0722 – 348.957; 0726 – 333.150, Tel. 0721 – 491.554, fax: 021-220.40.02 . 1.3 Elaboratorul studiului Studiul de evaluare adecvata a fost realizat de SC Megan 2002 SRL Bucuresti, cu sediul în Bucuresti, Dristorului nr. 91-96, bl. C, ap. 1011, sector 3, Tel. 0744 – 35.14.33. SC Megan 2002 este persoana juridical inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 568 pentru: RM, RIM, BM, RA, RS si EA.

2. Informatii privind proiectul supus aprobarii

2.1. Informatii generale privind proiectul 2.1.1. Denumirea proiectului „ Reabilitare prin relining cu HDPE pe o lungime de 980 m a conductei Sonda 312 Ciuresti – Modul 385 Ciuresti, comuna Icoana, judetul Olt”. 2.1.2. Descrierea proiectului. Proiectul supus evaluarii adecvate are ca obiect înlocuirea unui tronson de 980 m lungime al conductei de titei Ø 6’’ (Dn 15,24 mm) de la Sonda 312 Ciuresti la Modul 385



Ciuresti care apartine SCOMV Petrom Asset III Muntenia Vest, fiind arondat Parcului 8 Icoana. Conform Certificatului de Urbanism nr. 174/10.09.2015, emis de Consiliul judetean Olt si inscris la nr. 9769 din 10.09.2015, amplasamentul proiectului se afla în extravilanul localitatii Icoana, Tarlaua 92+93+94. Suprafata de teren necesar realizarii proiectului este de 1.400 m2, din care 425 m2 este teren proprietatea privata a SC OMV PETROM (categoria de folosinta curtii constructii), iar suprafata de 875 m2 (categoria de folosinta arabil) este proprietate private a persoanelor fizice si a comunei Icoana. Accesul la acest obiectiv se face pe drumurile de exploatare existente in zona. Conform proiectului tehnic, realizat de SC Cornel&Cornel Topoexim SRL Bucuresti, se are în vedere realizarea urmatoarelor lucrari:

- Determinarea traseului (daca este cazul); - Stabilirea punctelor de masura a grosimii peretelui conductei din OTEL si numarul de masuratori pe lungimea conductei OTEL si in sectiune. - Montare By-pass (daca este necesar) - Stabilirea gropilor de pozitie - Saparea gropilor de pozitie (montaj) - Sectionarea conductei de OTEL la rece - Curatirea si calibrarea conductei din OTEL - Montarea inelelor - Inspectia video - Efectuare proba de presiune la conducta din OTEL - Captusirea conductei cu PE - Intregirea conducta PE - Efectuare proba de presiune cu aer la conducta din PE - Montarea mansoanelor din OTEL - Verificarea sudurilor OTEL cu pulbere magnetica - Efectuarea probelor de presiune a intregului sistem - Aplicarea mansoanelor termocontractile - Decuplare By - pass (daca a fost montat) - GIS - Cuplarea conductei reparata la echipamentele de lucru - Astuparea gropilor de pozitie si aducerea terenului la starea initiala.

Traseul conductei porneste de la Sonda 312 Ciuresti din punctul de coordonate STEREO’70: X(N) – 322 164,677; Y(E) – 479 842,529; Z = 136,97 mdMN si ajunge in Modul 385 Ciuresti Sud punctul de coordonate STEREO’70: X(N) – 321 532,609; Y(E) – 471 475,974; Z = 135,74 mdMN. Având în vedere amplasamentul conductei existente, cât si realitatea din teren, traseul conductei noi urmareste, traseul actual al conductei existente. S-au avut în vedere urmatoarele aspecte: � amploarea fenomenelor si conditiile locale în evolutie; � conditiile morfometrice ale terenului; � caracteristicile geotehnice ale zonei; � efectul lucrarilor existente si modul de comportare asupra zonei. Traseul conductei respecta distantele minime de siguranta în conformitate cu Ordin nr.196 al A.N.R.M., publicat în M.O. nr. 885 din 18.10.2006. Latimea culoarului de lucru, pentru constructia si montajul conductelor îngropate, s-a stabilit în functie de:

- natura terenului pe care îl traverseaza conductele, - tehnologia de executie a lucrarilor de constructii si montaj si de - restrictiile de folosire a terenului.



Pentru tronsoanele de conducta reabilitata culoarul de lucru va avea latimea de 10,0m latime, iar pentru realizarea gropilor de pozitie culoarul de lucru va fi de cca. 10 m latime x 10 m lungime. Sapatura, se va executa corelat cu fluxul general al lucrarilor de montaj al conductei, pentru reducerea la strictul necesar a duratei de mentinere deschisa a sapaturii, în vederea evitarii surparilor, umplerii cu apa etc. Santurile de montaj vor fi semnalizate în mod vizibil atât pe timp de zi cât si de noapte. Adâncimea santului de pozare va fi în functie de locul de montaj (fir curent), dar si de adâncimea de înghet în zona (0,80m). Sapatura se va executa 90% mecanizat si 10% manual. Gropile de pozitie au fost stabilite la cca. 100 m una fata de cealalta la schimbarile de directie ale conductei (curbe) sau eventuale schimbarii de diametru al conductei, atunci cand s-au efectuat gropile de sondaj. Langa gropile de pozitie se vor prevedea spatiile destinate echipamentelor tehnotelogice necesare operatiilor de relining Lucrarile de sapatura vor începe numai dupa marcarea traseului conductei, detectarea eventualelor utilitati subterane si stabilirea culoarului de lucru. Stratul vegetal se va depozita separat pentru a fi refacut terenul la conformatia initiala la terminarea lucrarilor. 2.1.3. Executia lucrarilor de constructii - montaj Identificarea gropilor de sondaj Gropile de sondaj sunt necesare pentru decopertarea conductei in vederea masurarii grosimii de perete a conductei de otel, se stabilesc in functie de masuratorile defectelor de izotelatie si se vor executa manual sau mecanizat. Gropile de sondaj se vor transforma ulterior in gropi de pozitie (montaj). Masurarea grosimii de perete a conductei din otel si numarul de masuratori pe lungimea conductei otel si in sectiune Masuratorile se executa cu un aparat de masura cu ultrasunete in sistem nedistructiv pe circumferinta conductei, stabilindu-se grosimea minima de perete. La fiecare punct de determinare se fac minim doua masuratori la minim 2 cm intre o sectiune si alta. In fiecare sectiune se vor efectua 8 masuratori. In functie de grosimea de perete masurata si cea calculata in conformitate cu breviarul de calcul se decide stabilirea presiunii maxime de operare. Montare By-pass (daca este necesar) De comun acord cu Beneficiarul in cazul in care este posibil pe sectorul de conducta ce urmeaza a fi reparat se poate monta un sistem provizoriu de conducta by - pass ce este format din conducta de PE ce se cupleaza la cele doua puncte de legatura ale conductei existente. Impartirea in tronsoane a traseului conductei Conducta de otel de la Sonda 312 Ciuresti - Modul 385 Ciuresti are o lungime totala de 1073 ml si este impartita in tronsoane cu o lungime de aproximativ 100 ml, din care se reabiliteaza o lungime de 980 m. La schimbarile de directie ale conductei se vor monta curbe care se vor ansambla prin mansoane, iar la cuplarile cu alte conducte obligatoriu se vor monta teuri cu flanse cu vane de izotelare intr-un camin. Stabilirea culoarului de lucru Culoarul de lucru va fi de cca 10 m latime pe toata lungimea conductei, iar pentru realizarea gropilor de pozitie va fi de 10 latime x 10 m lungime.. Gropile de pozitie au fost stabilite la cca. 100 m una fata de cealalta la schimbarile de directie ale conductei (curbe) sau eventuale schimbarii de diametru al conductei, atunci cand s-au efectuat gropile de sondaj.



Langa gropile de pozitie se vor prevedea spatiile destinate echipamentelor tehnotelogice necesare operatiilor de relining. Transportul, manipularea si depozitarea conductelor din HDPE Materialul tubular va fi insotit de certificate de calitate sau declaratii de conformitate. Tevile pentru captusirea conductei care se va reabilita se vor transporta la locul de montaj fotelosind vehicule cu podeaua neteda si prevazuta cu aparatori laterale de aproximativ 2 m, plate, fara denivelari. Numarul de straturi in care se vor aseza tevile pe mijlocul de transport se va alege astfel incat sa se evite turtirile sau deteriorarea izotelatiei tevilor asezate la partea de jos a stivei. Manevrarea si depozitarea se va face astfel incat sa se evite turtirile, cutarile fisurarile. Depozitarea tevilor din HDPE pe santier, inainte de montaj, se va face cu respectarea urmatoarelor cerinte: - tevile trebuie asezate pe o suprafata dreapta, fara pietre sau alte obiecte ascutite care pot dauna integritatii mecanice a tevii; - tevile din potelietilena se vor manipula cu precautie, respectand urmatoarele: - nu se vor utiliza lanturi sau cabluri la manevrarea sau legarea tevilor; - franghiile sau benzile textile utilizate la manevrarea tevilor vor fi curate, fara nisip, pietre sau alte materiale dure care, in contact cu teava o pot deteriora. Se recomanda benzi textile cu latimea de minim 50 mm. Dispozitivele de incarcare si manipulare utilizate vor avea partile de contact cu teava protejate cu lemn sau potelietilena. La montare nu se va rostogoteli sau tara teava pe suprafata pamantului, ea va fi manevrata numai prin ridicare, deplasare libera asezare. Deoarece greutatea unei tevi este relativ redusa, ea poate fi manevrata cu usurinta manual, de 2÷4 muncitori. Se va evita lovirea tevilor, atat intre ele cat si cu alte obiecte (scule, dispozitive de montaj, utilaje etc.). Tevile si celelalte elemente din potelietilena nu trebuie zgariate si nu trebuie sa fie expuse la foc. Lucrari de infrastructura (saparea gropilor) Saparea gropilor de pozitie (montaj) se executa manual sau mecanizat astfel incat sa se asigure dezgolirea completa a conductei si spatiu suficient pentru operatiile de sectionare, curatare, captusire, mansonare si mansonare cu manson termocontractil. Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza in vecinatatea gropii. Se vor respecta toate normele de securitate si sanatate in munca (HSE). Dimensiunea gropilor de pozitie (montaj) vor fi de 2 m latime x 4 m lungime x 0,5 m adancime sub generatoarea inferioara a conductei. Lucrarile de sapatura vor incepe numai dupa marcarea traseului conductei, stabilirea culoarului de lucru si impartirea in tronsoane. Stratul vegetal se va depozita separat pentru a fi refacut terenul la starea initiala la terminarea lucrarilor. Peretii gropilor de pozitie vor fi consolidati sau taluzati in cazul pamanturilor instabile. Gropile de pozitie (montaj) se vor acoperi si aduce terenul la starea initiala dupa efectuarea probei de presiune a intregului sistem de conducta. Sectionare conducta otel Se identifica locul unde este necesara sectionarea conductei din otel, punctul de masura se va afla la mijlocul cuponului decupat. Sectionarea conductei din otel se realizeaza cu un dispozitiv articulat pentru taiat tevi (cu role), urmarindu-se perpendicularitatea rolelor taietoare pe teava. Se realizeaza taierea conductei prin rotirea dispozitivului stanga - dreapta (sau sus - jos) la un unghi mai mare de 45°



Sectionarea conductelor cu acest dispozitiv nu necesita sanfrenare (taietura este „ curata" - fata dreapta). Dupa sectionarea conductei se fac masuratori la grosimea peretelui conductei din otel si se verifica existenta grosimilor minime acceptate din prezentul proiect. Curatirea, debavurarea si calibrarea conductei din otel Pe interiorul conductei din otel ce urmeaza a fi captusita se introduce o carota cu diametrul exterior mai mic decat diametrul interior al conductei din otel. Inaintarea si retragerea carotei este asigurata prin actionare manuala (tragere / impingere) a sistemului cu care se asigura rotirea carotei. In cazul in care pe conducta, exista parafina aceasta se indeparteaza cu jet de abur fierbinte. Conducta se considera pregatita pentru urmatoarea etapa, daca carota parcurge toata conducta. lnspectia video lnspectia se va efectua cu o camera video portabila, de personal calificat, instruit asupra utilizarii camerei video in conformitate cu instructiunile / manualul de utilizare / proprii furnizate de producatorul echipamentului Inspectia video a interiorului conductei din otel se realizeaza inainte de captusire, pentru a observa existenta eventualelor bavuri mari (mai mari de cca 2 mm), a obstacotelelor sau schimbartlor de diametru, pentru prestabilirea marimii carotei de calibrare. Se ataseaza camera video de capatul unei fibre de lansare ce se introduce in interiorul conductei din otel. Daca fibra de lansare nu acopera inspectarea pe toata lungimea tronsonului din otel, procesul se reia din celalalt capat liber ce urmeaza a fi captusit. Montarea inelelor Pe conducta din otel curatata si calibrata se sudeaza inelele din otel comform proiect,cu sudura de cotelt. Dupa ce sunt sudate ambele inele se introduce complet mansonul din otel pe unul dintre inele (capete). Captusirea conductei din otel Se executa captusirea interioara a conductei din otel cu HDPE. Acesta operatie se face cu ajutorul unui troliu de tragere pe tot tronsonul conductei din otel. Diametrul conductei de HDPE va fi mai mic decat diametrul interior al conductei de otel max 5%. Conducta de HDPE (captuseala) va fi dimensionata SDR17 si in cazuri speciale SDR 11. Conducta din HDPE poate avea pe suprafata ei doar zgarieturi (max 10% din grosimea peretelui). Se taie circa 1 m din conducta HDPE si se lasa drept esantion de proba Beneficiarului. lntregirea conductei din PE Intregirea conductei din PE se va realiza prin sudura "cap la cap", capetele tevilor ce urmeaza a fi sudate se curata, de impuritati, mizerie la interior si exterior. Sudarea conductelor din PE se poate realiza la o temperatura a mediului ambiant cuprinsa intre 5°C si + 40°C. Sudarea se va executa conform conditiilor din graficele de sudare stabilite de producatorul de teava si producatorul aparatelor de sudare. Echipamentul de sudare trebuie sa respecte conditii impuse prin standardele in vigoare sa fie agrementat. Conditiile impuse pentru realizarea unei imbinari sudate sunt: - prelucrarea capetelor conductei inainte de sudare, cu incadrarea abaterii de la perpendicularitate; - mentinerea temperaturii de sudare in limitele prescrise si cu posibilitatea de



masurare, indicare si inregistrare. Se debavureaza sudura HDPE (prin taierea cordoanelor rezultate in urma sudurii "cap la cap") cu ajutorul unui cutit sau a unei scule aschietoare. Montarea mansonelor din otel L290 N si intregirea conductei Se introduce complet mansonul din OTEL pe unul dintre inele (capete), dupa ce s-a tras conducta HDPE si s-a intregit (sudura HDPE) intre conducta de HDPE si mansonul de OTEL se va introduce mansonul PE, apoi se trage mansonul de OTEL pana la celalalt inel, dupa care urmeaza sudarea mansonului de OTEL de cele doua inele prin sudura continua Se trage mansonul din OTEL pana se asigura simetrie fata de inelele din OTEL. Se curata si se grunduieste zona de sudura. La unul din capete in functie de situatia din teren se monteaza un spootel de monitorizare Aplicarea mansoanelor termocontractile Dupa obtinerea rezultatelor acceptate la probele de presiune, se face protejarea zonelor mansonate cu mansoane termocontractabile Se incalzeste atat portiunea mansonului din OTEL cat si circa 150 mm stanga - dreapta fata de mansonul din OTEL, pentru a se asigura uscarea portiunii ce urmeaza a fi mansonata. Se curata - manual sau / si mecanic - partea ce urmeaza a fi supusa mansonarii termice, pana se elimina orice pata de rugina, urme de impuritati, denivelari etc. Se aplica fasia de inceput (din componenta kit-ului de mansonare), urmarindu-se centrarea ei fata de mansonul din OTEL, cu ajutorul marcajului de centrare. Se aplica mansonul termocontractil, pornind de la fasia de inceput si urmarind o aplicare stransa uniforma pe toata suprafata de mansonare. Se va urmari alinierea marginilor mansonului. Se efectueaza lipirea la cald a ultimei portiuni mansonate, se provoaca termocontractarea din spre centru spre una din margini (complet, de jur imprejur) iar apoi dinspre centru spre cealalta margine (complet, de jur imprejur). Se aplica fasia terminala din kit-ul de mansonare. Se urmareste centrarea fasiei atat orizontal (fasa de margini) cat vertical (fata de terminarea mansonului). Se uniformizeaza, prin incalzire, intregul manson GIS Se masoara punctele de legatura, adancimea conductei, interventiile care au fost efectuate asupra conductei (mansoane, schimbari de directie si diametru ale conductei), puncte de reper pe traseul conductei. Astuparea gropilor de pozitie si aducerea terenului la starea initiala Dupa efectuarea tuturor operatiilor de captusire cu HDPE a conductelor din OTEL si a probelor de presiune se poate trece la astuparea gropilor. Astuparea gropilor se face cu pamantul rezultat din sapatura. Se face astuparea conductelor prin completarea cu pamant pana la cca 30 cm deasupra generatoarei superioare a mansonului conductei din OTEL Se urmareste ca pamantul folosit la astuparea conductei sa fie lipsit de pietre sau alte componente care ar putea duce la deteriorarea mecanica a conductei in timpul compactarii. Se efectueaza prima compactare mecanica, se instaleaza folia de avertizare, se completeaza cu pamant de umplutura pana la nivelul sotelului. Se efectueaza o a doua compactare mecanica. Astuparea gropilor se va face dupa ce Reprezentantul Beneficiarului a verificat calitatea executiei lucrarilor. La finalizarea lucrarilor terenul afectat va fi adus la starea initiala astfel incat sa se respecte cerintele legile in vigoare. Se va reface stratul vegetal, configuratia terenului.



Sudura Criteriu de admisibilitate a imbinarilor sudate este conform SR EN ISO 5817: 2008 nivel D. Suprafetele ce urmeaza a fi sudate trebuie sa fie curatate de uleiuri, vopsele, rugina, pe o portiune de 20 mm de la muchia sanfrenului. Nu sunt permise defecte ale materialului: exfotelieri, cutati, fisuri, ciupituri etc. Lucrarile de sudura se vor executa numai la o temperatura a mediului ambiant de cel putin + 5 ° C. Sudarea in aer liber pe timp nefavorabil este admisa cu conditia ca locul de executie sa fie protejat contra actiunii directe a precipitatiilor si a vantului. Elementele ce urmeaza a fi sudate vor fi pozitionate si fixate in prealabil. Imbinarile sudate trebuie sa fie executate si marcate de sudorii autorizati care le-au executat in conformitate cu tehnologia si procedeul de sudura omologat (WPAR). Amorsarea arcului de sudare se va face in limitele rostului de sudare, pentru evitarea ciupiturilor m zona nesudata, dupa care punctul de amorsare se acopera prin intoarcerea arcului. Se interzice amorsarea arcului de sudare in afara rostului de sudare. Sudarea va fi facuta cu arc electric fotelosind tehnica manuala. Pentru prevenirea scurgerilor de material topit, unghiul de inclinare a electrodului va fi de 60 - 70 grade Sensul de inaintare a electrodului va fi "inapoi", cu dispunerea in planul de simetrie al imbinarii sudate Reluarea procesului de sudare la terminarea electrodului se face astfel:

- se curata capatul randului de sudura de zgura, pe o lungime de 20 - 30 mm ; - arcul electric se amorseaza inaintea randului intrerupt si se aduce in capatul

randului curatat, dupa care se continua sudura in directia de sudare. Deplasarea arcului de la amorsare la locul de reluare a sudarii se face cu arc lung. Dupa sudarea fiecarui rand / strat, acesta se va curata de zgura si se va peria pana la luciu metalic, verificand (vizual) sa nu existe incluziuni in sudura. Ciocanirea sudurii este interzisa, cu exceptia curatirii zgurei si fara a lasa urme. Pregatirea electrozilor pentru sudare Calcinarea (uscarea) electrozilor se aplica la cei cu invelis basic, rutilic, acid, titanic, oxidant. Pentru executia lucrarilor pe santier, se recomanda aprovizionarea electrozilor in pachete vidate, care prezinta urmatoarele avantaje:

- nu necesita uscarea electrozilor; acestia pot fi utilizati imediat dupa desfacerea pachetului;

- este eliminat riscul aparitiei porilor si fisurilor in cordonul de sudura; ambalaj reciclabil, fara noxe;

- pachetul poate fi resigilat. Se vor respecta, recomandarile de utilizare si uscare ale producatorului, inscrise pe ambalajul pachetului de electrozi. Pentru sudura se vor folosi numai electrozi cu lungime de max. 350 mm, de tipul BAZIC. Electrozii se scot din ambalaj si se usuca la temperatura si pe durata prescrisa de producatorul electrozilor. In situatia ca temperatura si durata de uscare nu sunt precizate sau identificabile, electrozii se vor usca la o temperatura de 250° C - 300° C, timp de 2h dupa care se mentin pana in momentul utilizarii la o temperatura cuprinsa intre 100-120ºC, in tolba pentru electrozi. Cantitatea de electrozi care se supun procesului de uscare va fi stabilita de sudor, in functie de volumul sudurilor ce pot fi efectuate intr-o zi. Dupa scurgera timpului necesar uscarii, electrozii vor fi utilizati in cantitati mici (10-15)



Electrozii uscati se vor pastra in tolba pentru electrozi pe o perioada de max 8 ore, dupa care se va proceda la reuscare . Uscarea electrozilor se face conform prescriptiilor precizate de producator pe pachetul de electrozi. Electrozii se vor utiliza intr-un interval de timp de max. 30 minute de la scoaterea lor din totelba Controlul calitatii lucrarilor Etapele de realizare si de control, precum si graficele de realizare a acestora, incluzand necesitatile de echipamente si personal, pot fi intocmite sub forma de ceck-list-uri, planuri de control sau alte documente similare care sa contina informatiile necesare :

- metode utilizate la monitorizarea si controlul proceselor si caracteristicilor produsului;

- criterii de acceptare pentru produse si procese; - echipament specific in cadrul realizarii proiectului ; - activitati care se desfasoara de personal calificat si gradul de calificare a acestuia; - scule, tehnici si metode utilizate pentru realizarea conditiilor specificate

Beneficiarul trebuie sa asigure prezenta reprezentantilor la controlul lucrarilor, in conformitate cu „ Planul de inspectii si testare" . Verificarea calitatii, executiei lucrarilor este obligatorie si se efectueaza de catre Beneficiar impreuna cu Constructorul. Beneficiarul si Constructorul va dispune de personal de control calificat capabil sa asigure serviciile de control pentru:

- trasarea lucrarilor pe teren; - saparea gropilor de pozitie (montaj) ; - captusirea interioara a conductei; - cuplarea conductei la sistemele existente ; - sudarea conductelor; - izotelarea conductelor; - probe de presiune.

Receptia lucrarilor Punerea in functiune - darea in exploatare La punerea in functiune vorfi mentionate limitele de performanta acceptate in momentul in care se face darea in exploatare / predarea. Proiectul de executie sa fie in concordanta cu realitatea existenta in teren Documentatia de exploatare si mentenanta sa fie disponibila si predata la beneficiar. Receptia si predarea in exploatare Receptia si predarea la beneficiar a lucrarilor finale se face in baza unui program acceptat de ambele parti. La receptie si predare in exploatare trebuie sa participe:

- Personalul relevant al Constructorului ; - Personalul relevant, cu drept de decizie al Beneficiarului ; - Personalul relevant al proiectantului (daca este cazul).

lntocmire carte tehnica Cartea tehnica a constructiei este cotectia de documentatii tehnice care cuprinde actele de evidenta a activitatii depuse in vederea realizarii obiectivului de constructie si a verificarilor si masurilor luate in perioada de executie a lucrarilor. Scopul intocmirii cartii tehnice a constructiilor este de a pune la dispozitie elementele necesare pentru:

- Cunoasterea principalelor caracteristici de calitate; - Normala exploatare si intretinere a constructiei



2.2. Localizarea geografica si administrativa Lucrarile propuse de reabilitare prin relining a conductei de titei si apa sarata ce se vor executa pentru acest obiectiv de investitii sunt situate pe terenuri din judetul Olt, în extremitatea sud-estica a localitatii Icoana, extravilan, Tarla 92, 93, 94, accesul pentru tronsonul din conducta mentionata facându-se din drumuri judetene, apoi pe drumuri de exploatare si pe culoarul de lucru al conductei, pe terenuri ce apartin de domeniul privat si domeniul public, de pe raza localitatii specificate.

Fig 1 – Localizarea amplasarii conductei – sc. 1:10.000

Conform ridicarilor topografice realizate pentru proiectul de investitie supus evaluarii adecvate, coordonatele Stereo 70 ale punctelor ce descriu traseul conductei proiectate sunt urmatoarele:

Nr. pct. X(N) Y(E) Z (mdMN) 1.Sonda 312 Ciuresti Sud 322 164,677 479 842,529 136,97 2.Sonda 354 Ciuresti Sud 322 074,743 479 632,860 136,72 3. 321 969,035 479 376,485 136,41 4. 321 974,606 479 346,364 136,55 5. 321 916,268 479 284,831 135,95 6. Sonda 355 Ciresti Sud 321 855,166 479 317,921 136,07 7. Sonda 337 Ciuresti Sud 321 699,197 479 402,429 135,56 8. 321 527,725 479 441,028 135,36 9. Modul Sonda 385 Ciresti Sud 321 532,609 471 475,974 135,74

Traseul definit de punctele de mai sus este localizat in extremitatea sud-estica a localitatii Icoana, respectiv in interiorul SITE Natura 2000 Raul Vedea (ROSCI0386). ROSCI 0386 – Raul Vedea are o suprafata de 9.077 ha si este amplasata in judetele Teleorman (80%) si Olt (20%).

Culoarul de lucru se afla la o distanta de 920 m vest fata de satul Badesti si la o istanta de 950 m sud-est de satul Icoana.



Localizarea proiectului in cadrul SITE Natura 2000 Raul Vedea (ROSCI0386)

In zona localitatii Icoana, clima este temperat-continentala, cu un regim deficitar al precipitatiilor, precipitatii medii multianuale de 550 mm (fata de media pe tara de 600 mm) si perioade lungi de seceta. Temperatura medie anuala este de +10,1ºC, valoarea minima absoluta fiind de - 31,0 ºC, iar valoarea maxima de +39,5 ºC. Directia predominanta a vânturilor este cea estica (12,0%) si vestica (18,5%). Calmul înregistreaza valoarea procentuala de 28,3%, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 2,2 - 5,0 m/s. Conform SR EN 1991-1-4/NB: 2007 Actiuni ale vântului, valoarea fundamentala a vitezei de referinta a vântului este de 30 m/sec. Conform SR EN 1991-1-3/NB: 2005 Încarcari date de zapada, pe harta de zonare a valorii caracteristice a încarcarii date de zapada pe sol, amplasamentul cercetat se situeaza



în zona 2 cu o valoare caracteristica a încarcarii din zapada pe sol de 2.0 kN/m2, cu intervalul mediu de recurenta de 50 ani. Adâncimea maxima de înghet conform STAS 6054/77 este de 0.70 – 0.80 m, iar frecventa medie a zilelor de înghet cu T< 0ºC este de 103,6 zile/an. Din punct de vedere seismic, conform SR 11100 - 1 / 93, amplasamentul studiat se încadreaza în cadrul zonei macroseismice de gradul 71 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei perioade de revenire de 50 ani (minimum). Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100/1-2011” amplasamentul prezinta o valoare de vârf a acceleratiei terenului ag= 0.16 g, pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR= 100 ani cu perioada de control (colt) a spectrului de raspuns.

2.3. Modificarile fizice ce vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare

a proiectului Conducta de transport Ø6” Sonda 312 Ciuresti Sud a fost pusa în opera în anul 1975. SC OMV Petrom Asset III Muntenia Vest are cuprins in Planul de Investitii reabilitarea i conductei de transport titei si apa sarata Ø6” Sonda 312 Ciuresti – Modul 385 Ciuresti. Tronsonul de 980 m ce urmeaza a fi reabilitat vine sa asigure o siguranta in exploatare si inlatura avariile si acceidentele care s-au produs in ultimul timp din cauza gradului avansat de uzura al conductei metalice. În principal, modificarile fizice ce decurg din proiectul analizat pe toata durata etapelor de implementare se produc ca urmare a activitatilor specifice executiei investitiei propriuzise, majoritatea acestor modificari având caracter temporar (pe durata executiei lucrarilor). Conducta de transport titei isi va mentine traseul avut. Dupa terminarea lucrarilor de montaj, traseul conductelor se vor marca cu borne amplasate la subtraversarea drumurilor sau alte obstacole si la schimbarile de directie sub un unghi mai mare de 10°. Traseul conductei nu traverseaza cursuri de apa, aceasta se gaseste pe malul drept al raului Vedea.

2.4. Resursele naturale necesare implementarii proiectului Pentru activitatile specifice fazei de executie a proiectului, principalele resurse necesare sunt: - nisip sau pamânt cernut necesar pozarii conductei in gropile de pozitie ( un necesar de 5 ÷10 m3; - astuparea gropilor se va realiza cu pamântul rezultat de la sapatura si depozitat pe marginea gropilor, în final depunându-se stratul vegetal depozitat separat; - apa necesara executarii probelor de presiune ce vor avea loc în etapa finala a executiei; testarea rezistentei si etanseitatii conductei se vor face hidraulic, dupa o prealabila testare pneumatica, în conformitate cu cerintele standardelor aplicabile, respective cu cerintele Manualului metodologic – Efectuarea testelor de presiune la conducte – Se estimeaza ca fiind necesar un volum de apa de 5,0÷10 m3, ce va fi asigurat prin intermediul unei cisterne de apa ( apa conventional curata ), prevazuta cu pompa de apa.

- tevile din HDPE pentru captusirea conductei de titei si apa sarata Umpluturile gropilor de pozitie (montaj) se executa manual, în straturi succesive de 10-15 cm pâna ce se acopera cu 30 cm generatoarea superioara a conductei, fiecare strat compactându-se separat; restul umpluturii se va face mecanizat, în straturi de 20-30cm, de asemenea bine compactate; Toate resursele necesare implementarii proiectului vor fi aduse pe amplasament prin grija constructorului, în cantitatile si în ritmul impus de graficul de esalonare a activitatilor.



2.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului Nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariei protejate situate în vecinatatea amplasamentului proiectului.

2.6. Emisii si deseuri generate de proiect Având în vedere specificul proiectului supus evaluarii adecvate, în conditii normale de captusire a conductei de transport, emisiile si deseurile generate sunt caracteristice fazei de executie (implementare) a proiectului. O posibila sursa de poluare a aerului în perioada de executie este reprezentata de utilajele din dotare. Impactul gazelor de ardere provenit de la motoarele utilajelor asupra aerului atmosferic este practic nesemnificativ, el încadrându-se în fondul general al admisiei permise. Pentru motoarele Diesel specifice utilajelor grele, factorii de emisie sunt prezenti în tabelul de mai jos :

Tabelul nr. 1- Cantitati admise pentru factori de emisie la motoare Diesel Poluanti U.M. Cantitati admise

Particule kg / 1000 l 1,56 SOx kg / 1000 l 3,24 CO kg / 1000 l 27,00 Hidrocarburi kg / 1000 l 4,44 NOx kg / 1000 l 44,40 Aldehide kg / 1000 l 0,36 Acizi organici kg / 1000 l 0,36

Determinarea emisiilor rezultate pentru un consum specific de motorina de 50 l/h la functionarea concomitenta a 5 utilaje, comparate cu limitele maxime admise în Ordinul 462/1993 sunt prezentate în tabelul de mai jos :

Tabelul nr. 2- Limitele maxime admise pentru functionarea concomitenta a 5 utilaje

Nr.crt. Poluanti U.M. Cantitati emise Limita maxima admisa conf. OM 462 / 1993

1. Particule g/h 78 500 g / h pct. 4.1. anexa 1. 2. SOx g/h 162 500 g / h tabel 6.1. cl.4. 3. CO g/h 1350 Limita nespecificata 4. Hidrocarburi g/h 222 3000 g/h table 7.1.cl.3 5. NOx g/h 2222 5000 g/h table 7.1.cl.4 6. Aldehide g/h 18 100 g/h table 7.1.cl.1 7. Acizi organici g/h 18 200 g/h table 7.1.cl.2

Din comparatia între cantitatile de poluanti eliminati la functionarea concomitenta a 5 utilaje si maximele admise prezentate în tabelul de mai sus rezulta ca în situatia cea mai defavorabila când toate utilajele implicate în executie ar functiona simultan, grupate în jurul obiectivului nu s-ar produce o depasire a nivelului maxim admisibil pentru poluantii proveniti din procese de combustie. De asemenea, în perioada de executie se pot genera: - emisii de praf (particule în suspensie si sedimentabile), de la excavatii, compactari, precum si de la transportul materialului excavat; - zgomot si vibratii, cauzate de echipamente, de la utilajele terasiere si de la mijloacele de transport. În timpul executiei sunt generate urmatoarele categorii de ape uzate: - apa folosita pentru proba de etanseitate a conductei noi, care poate fi impurificata cu



urme de hidrocarburi, uleiuri, alti compusi organici. La sfârsitul probei hidraulice, apa folosita va fi colectata în vase etanse sau cu autovidanja si transportata în localitatea Icoana – Parcul 8, unde se descarca în decantoare; - apa folosita pentru spalarea conductei vechi, care poate fi impurificata cu urme de hidrocarburi. Aceasta apa va fi colectata în vase etanse sau cu autovidanja si transportata în localitatea Icoana – Parcul 8, unde se descarca în decantoare; Deseurile generate în perioada de executie a investitiei sunt, în general, deseuri tehnologice specifice si deseuri menajere (municipale). Deseurile tehnologice provin de la diferite operatiuni si activitati desfasurate pe amplasament, fiind reprezentate în principal de: - deseuri metalice - Cod 17 04 05: în general, sunt resturi metalice rezultate de la fasonarea armaturilor, a capetelor tronsoanelor de conducta etc., precum si din conducta ce urmeaza a fi inlocuita; materialul tubular recuperat in urma demontarii conductei vechi, va fi transportat la depozitul Parcului 8 - Icoana, judetul Olt; - deseuri de ambalaje: hârtie (Cod 15 01 01), material plastic (Cod 15 01 02), carton (Cod 15 01 03), etc; - pamânt ramas din excavatii: dupa umplerea gropilor de montaj în care a fost pozata conducta noua si din care a fost dezgropata conducta veche, se asterne solul vegetal depozitat în zona de lucru; excesul de pamânt ramas va fi eliminat de pe amplasament, prin grija constructorului, Având în vedere durata redusa a activitatilor în teren (max. 1÷2 luni), se poate considera ca exista un risc scazut privind generarea altor deseuri specifice (anvelope uzate, filtre de ulei, piese de schimb uzate s.a.). Colectarea selectiva, stocarea temporara si eliminarea adecvata de pe amplasament a deseurilor generate în perioada de executie sunt obligatii ale constructorului. Depozitarea temporara a deseurilor se va face pe platforma betonata existenta în zona limitrofa spatiului de depozitare reziduuri al Parcului 8 - Icoana. In perioada de construcţie – montaj rezultă următoarele tipuri de deşeuri: � Deseuri metalice – Cod 17 04 05; � Deseuri de ambalaje – Cod 15 01 02 (plastic); Cod 15 01 01 (hartie) Cod 15 01 03 (carton)

Deşeurile menajere care se vor acumula in perioada de executie a lucrarilor de constructii-montaj vor fi colectate în pubele ecologice şi evacuate prin grija beneficiarului. Se va ţine evidenţa gestiunii deşeurilor pe fiecare tip de deşeu conform H.G. 856/2002.

Realizarea lucrărilor de C + M vor fi monitorizate de beneficiar pentru a verifica modul de respectare a parametrilor constructivi şi funcţionali şi a reglementărilor legale aplicabile privind protecţia mediului înconjurător.

La finalizarea lucrǎrilor se vor executa lucrǎri de refacere a zonei, inclusiv în zona de depozitare a materialelor în cadrul organizǎrii de şantier, se va igieniza amplasamentul de toate tipurile de deşeuri generate pe perioada realizǎrii investiţiei.

2.7. Cerinte legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului Terenul de pe traseul pe care îl are conducta se încadreaza la categoria de folosinta curti-constructii, aflat în proprietatea SC OMV Petrom (o suprafata de 425 m2), si proprietate private a persoanelor fizice din comuna Icoana (875 m2 categoria de folosinta arabil). Având în vedere faptul ca zona de lucru va avea o latime de 10 m, iar lungimea tronsonului de conducta pe care se va interveni este de 980 m, se apreciaza ca suprafata de teren afectata temporar de activitatile de executie va fi de cca 1.100 m2 (din care 88 m2 o reprezinta cele 8 gropi de montaj) . În general, vor fi utilizate pentru acces drumuri existente, conform proiectului, nu va fi



necesara amenajarea altor drumuri. Accesul la tronsonul de conducta mentionat situate pe malul drept al raului Vedea (amonte 1,2 km de confluent cu Cotmeana), se face din DJ 703 Ciuresti – Tufeni si pe DC si DE existente in zona. 2.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului Asa cum s-a mentionat pe parcursul prezentei documentatii, vechea conducta de transport titei va fi reabilitata, pe o lungime de 980 m (din cei 1.073 ml cat are toata conducta), operatiunea facând obiectul aceluiasi proiect tehnic. Cuplarea tronsonului de conducta noua în conducta existenta se face prin sudura cap la cap direct in conducta existent. Conducta existenta care transporta productia de la Sonda 312 Ciuresti la Modul 385 Ciuresti prezinta un grad avansat de uzura, inregistrandu-se un numar mare de spargeri la intervale scurte de timp datorate coroziunii si eroziunii interioare, precum si a coroziunii exterioare care au produs pierderi de titei si apa de zacamant, si infestarea terenurilor agricotele, rezultand cheltuieli mari pentru repararea conductei si ecologizarea terenurilor, precum si mari probleme de mediu. In aceste conditii mentinerea in functiune a conductelor existente nu mai prezinta siguranta in exploatare. Pentru asigurarea transportului de titei in conditii optime sunt necesare si oportune lucrari de punere in siguranta care constau in introducerea in interiorul conductei de otel de 6" a unei conducte din HDPE. Având în vedere ca investitia se gaseste in aria protejata Natura 2000 Raul Vedea (ROSCI0386), înlocuirea conductei de transport titei Ø 6’’ Sonda 312 Ciuresti – Modul 385 Ciuresti, reduce fenomenul de poluare din zona.. 2.9. Durata constructiei, functionarii si dezafectarii proiectului În conformitate cu prevederile proiectului tehnic, durata de executie totala estimata pentru realizarea lucrarilor este de cca 1÷2 luni, respectiv: � pentru etapa de pregatire: 10 de zile de la data semnarii contractului; � pentru etapa de relining conducta: 20 de zile de la data încheierii montajului. Durata de viata a investitiei este de 80 – 100 de ani. 2.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului Având în vedere specificul si complexitatea proiectului, implementarea acestuia nu va genera activitati conexe. Singurele activitati generate pot fi considerate cele referitoare la valorificarea deseurilor generate, respectiv a tronsoanelor de conducta dezafectata. Tronsoanele ce nu mai pot fi utilizate vor fi valorificate prin intermediul unor agenti economici specializati. 2.11. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul care este în procedura de evaluare Având în vedere caracteristicile proiectului, durata relativ scurta de implementare a acestuia, precum si localizarea amplasamentului, nu se pune problema interactiunii cu alte proiecte din zona. Din observatiile detinute, în zona amplasamentului proiectului si în zona adiacenta acestuia nu se desfasoara alte proiecte, astfel încât sa fie generat un impact cumulative asupra mediului în general, respectiv asupra biodiversitatii din ariile protejate, în special.



3. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de implementarea proiectului

3.1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar Amplasamentul proiectului de investitii care face obiectul prezentului studiu este situat la extremitatea vestica a ariei naturale ROSCI 0386 Raul Vedea. Conform formularului standard Natura 2000, situl de Importanta Comunitara Raul Vedea, având codul ROSCI0386, are o suprafata de 9.077 ha, fiind situat în judetele Teleorman (80%) si judetul Olt (20%), iar regiunea biogeografica în care se încadreaza situl este cea continentala, având altitudinea cuprinsa între 38,0 si 158 m (medie – 96 m), situata pe coordonatele 44.20778 lat. N. si 24.864167 long. E.

Fig. nr. 2 – Amplasarea sitului ROSCI0386 – Raul Vedea



Fig. nr. 3 – Situl ROSCI0386 – Raul Vedea

În conformitate cu legislatia actuala (OM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat si completat de OM 2387/2011), habitatele si speciile protejate ale ROSCI0386 – Raul Vedea sunt urmatoarele:

- Tipuri de habitate: 92A0 – Zavoaie cu Salix alba si Populus alba; - Specii de amfibieni si reptile: 1188 – Bombina bombina (Buhai de balta cu burta rosie); 1166 – Triturus cristatus (Triton cu creasta); - Specii de pesti: 1149 – Cobitis taenia (Zvarluga); 2511 – Gobio kessleri (Porcusor de nisip); 1145 – Misgurnus fossilis (Tipar); 1146 – Sabanejewia aurata (Dunarita); - Specii de nevertebrate: 1037 – Ophiogomphus Cecilia.

Pe teritoriul sitului au fost identificate si inventariate urmatoarele tipuri de habitat:

Tipurile de habitate identificate pe sit

Cod Denumire habitat Ocupare(%) Reprez. Supr.rel. Conserv. Global

92A0 Zavoaie cu Salix Alba si Populus alba

0,05 B C B B

Reprezentativitate: B – buna; Suprafata relativa: C - -2≥p>0%; Starea de conservare: B – buna; Evaluarea globala: B – valoare buna. Speciile de amfibieni si reptile, speciile de pesti si speciile de nevertebrate, conform anexei a II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE, identificate pe sit sunt:



Specii de amfibieni si reptile identificate pe sit conform anexei a II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume Populatie Evaluarea sitului

Residenta Migratoare

Populatie Conservare Izolare Evaluare globala Reproducere Iernat Pasaj

1188 Bombina bombina

P C B C B

1166 Triturus cristatus

P C B C B

Populatie rezidenta: P – specia este prezenta; Evaluare (populatie): C - 2 ≥ p > 0%; Evaluare (conservare): B – buna; Evaluare (izolare): C – populatie neizolata cu o arie de raspandire extinsa; Evaluare (evaluare globala): B – buna;

Specii de peşti identificate pe sit conform anexei a II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE




2511 Gobio kessieri

P C B C B

1146 Sabanejewia aurata

P C C C C

1149 Cobitis taenia P C C C C

1134 Rhodeus sericeus amarus

P C B C B

Populatie rezidenta: P – specia este prezenta; Evaluare (populatie): C - 2 ≥ p > 0%; Evaluare (conservare): B – buna; C – medie sau redusa; Evaluare (izolare): C – populatie neizolata cu o arie de raspandire extinsa; Evaluare (evaluare globala): B – buna; C – considerabila.

Specii de nevertebrate identificate pe sit conform anexei a II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE




1088 Cerambys cerdo P D B C B

1083 Lucanus cervus P C B C B

Populatie rezidenta: P – specia este prezenta; Evaluare (populatie): C - 2 ≥ p > 0%; D – Nesemnificativa; Evaluare (conservare): B – buna; Evaluare (izolare): C – populatie neizolata cu o arie de raspandire extinsa; Evaluare (evaluare globala): B – buna.

Pe teritoriul sitului au mai fost identificate si inventariate alte specii importante de flora si fauna de către diferite Convenţii Internaţionale cu privire la biodiversitate.



Alte specii de flora si fauna identificate pe sit

Cat. Specia Populatie Motivul inscrierii

Pesti Sabanejewia romanica B Plante Iris pseudacorus D Plante Nuphar lutea D Plante Trifolium michelianum D Plante Medicago arabica D

B – Endemic D – Alte motive 3.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului, menţionate în formularul standard al ariei natural protejate de interes comunitar Sectorul de SCI este neafectat antropic, si se afla situate în cea mai mare parte a luncii raului Vedea localizat in lungul raului. Situl in zona obiectivul de investitii se dezvolta pe malul drept al raului intre localitatea Ciuresti la nord, Badesti in est si Floru in sud, continuiandu-se pana la Alexandria in judetul Teleorman, si cuprinde albia minora a raului, padurea si pajistea din albia majora de pe malul dtept. In dreptul perimetrului analizat, Vedea primeste cel mai important affluent de pe partea stanga – Cotmeana. Lunca inferioară păstrează aspectul natural al râului, cu maluri neconsolidate pe alocuri abrupte, spălate de curenţi, mărginite din loc în loc de zăvoaie de plopi, sălcii sau pâlcuri de arini. Investitia se gaseste la limita Nordica a padurii din albia majora a raului Vedea, care are orientarea pe directia NNE-SSV, si este situate pe terasa raului. Din punct de vedere geomorphologic zona respective se afla la contactul dintre subdistrictul Piemontului Cotmrana si Campia Boianului – Gavanu Burdea cu altitudini de cca. 135 m. Sub raport geologic predomina depozitele de nisipuri si pietrisuri acoperite de depuneri cu caracter loessoid si aluviuni argiloase, cu soluri mai evaluate de tipul brune luvice sib rune roscat luvice, apa freatica gasindu-se la adancimi de -10 m. Pentru evaluarea adecvata a impactului produs de implementarea unui proiect asupra speciilor pentru care a fost desemnat un sit Natura 2000, observatiile inregistrate in teren trebuie correlate cu aspect relevante privind ecologia speciilor, arealul de distributie, egectivele populationale precum si relevant sitului pentru conservarea acestor specii. Toate aceste informatii corelate cu aspectele relevante privind proiectul analizat, cu datele preluate din teren si din literature de specialitate, precum si date legate de impactul cumulate, conduc in final la o evaluare corespunzatoare a efectului proiectului asupra fiecarei specii de interes conservative in parte.

Caracteristicile generale ale sitului

Cod Pondere (%) Clase de habitat

N04 10,00 Dune de coasta, plaje cu nisip, machiar N12 12,00 Culture cerealiere extensive (incl. cult. de rotatie cu dezmiristire) N14 8,00 Pajisti ameliorate N15 6,00 Alte terenuri arabile N16 62,00 Paduri caducifoliate N26 2,00 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)



Calitate şi importanţă. Din punct de vedere al importanţei sitului, acesta se referă la transportul aluvionar realizat de râu, care este în mare parte compus din nisipuri, în albia râului fiind identificat endemismul Sabanejewia romanica. Vulnerabilitatea. Activităţile care pot pune în pericol situl, sunt exploatarea pietrişului şi nisipului, decolmatarea controlată a patului râului, arderea necontrolată a vegetaţiei specifice ochiurilor de apă şi depozitările necontrolate de deşeuri menajere, precum şi exploatarea în amonte de sit a combustibililor fosili lichizi. Activităţile antropice în sit şi în vecinătate. Activităţile antropice desfăşurate în interiorul sitului sunt managementul forestier general şi vânătoarea, iar activităţile antropice desfăşurate în jurul sitului, sunt cultivarea terenurilor şi managementul forestier general. Organismul responsabil pentru managementul sitului. Situl nefiind preluat în custodie responsabilitatea pentru menţinerea unui grad de conservare optim revine APM Teleorman si APM Olt, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale din localităţile Icoana, Badesti si Floru. Planuri de management al sitului. Situl Natura 2000 Râul Vedea nu beneficiază în prezent de existenţa unui plan de management şi, ca atare, până în momentul de faţă, nu au fost stabilite obiectivele de conservare specifice sitului. În sensul celor menționate mai sus, doar după dezvoltarea planului de management se vor putea identifica obiectivele de conservare pentru acest sit Natura 2000. 3.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu aria naturala protejata de interes comunitar Raul Vedea (ROSCI0386) si distributia acestora Funcţiile ecologice ale speciilor și habitatelor de interes comunitar potențial afectate la nivelul sitului Natura 2000 Raul Vedea, relatia acestora cu situl de importanta comunitară,, precum şi distribuţia acestora, vor putea fi cuantificate doar ca după derularea unor activități specifice de inventariere și cartare a tipurilor de habitate de interes comunitar și a speciilor de interes conservativ și a habitatelor corespunzătoare acestora sub aspect ecologic. Situl de importanță comunitară Râul Vedea (ROSCI0386) a fost preluat în custodie de catre APM Teleorman si APM Olt. Pentru acest sit Naura 2000 responsabilitățile revin autorităților de mediu centrale și locale, în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 aprobat cu modificări de Legea nr. 49/2011. Funcţia energetică se referă la circulaţia energiei într-un ecosistem. Fluxul de energie este o caracteristică a sistemelor vii, fiind identificată prin energia transferată de la un nivel trofic la altul. Aceasta se realizează prin reacţiile trofo-dinamice dintre organisme conform legilor termodinamicii de conservare şi transfer a energiei. Sursele de energie sunt energia electro-magnetică a radiaţiei solare ca sursă principală şi energia chimică a unor substanţe. Intrările de energie la nivelul unui ecosistem sunt egale cu ieşirile. Capacitatea unor anumite molecule de a capta şi a utiliza eficient cantitatea de energie reprezintă caracteristica principală a vieţii. Totalitatea reacţiilor chimice care au loc într-un organism constituie metabolismul. Funcţia de transport se referă la circuitul substanţelor într-un ecosistem. Circulaţia materiei într-un ecosistem depinde de structura biocenozei şi a biotopului.



Circulaţia materiei se realizează în ambele sensuri. La nivelul biotopului circulaţia elementelor chimice se realizează prin intermediul soluţiilor apoase sau al gazelor, iar la nivelul biocenozei prin lanţuri trofice. Organismele vii acumulează elementele chimice din mediul înconjurător, le reţin pentru o perioadă de timp şi apoi le eliberează din nou în natură. Foarte important este procesul prin care organismele vii dintr-un anumit biotop acumulează, transformă şi transport materia. Trecerea elementelor chimice din biotop în biocenoză se face selectiv. O parte din elementele chimice sunt reţinute şi utilizate în sinteze pe nivelurile trofice superioare, iar o altă parte este eliminată sub formă de deşeuri metabolice. Eliminarea este de asemenea un proces selectiv. Transferul elementelor chimice din biotop în biocenoză are loc prin procese de respiraţie, transpiraţie, excreţie, fecale, prin organismele animale sau vegetale moarte, iar transferul elementelor chimice din biocenoză în biotop se realizează prin mineralizarea substanţei organice de către descompunători. Funcţia de autoreglare este o condiţie esenţială şi necesară pentru menţinerea stabilităţii ecosistemului. Prin autoreglare ecosistemul îşi menţine relativ constantă structura şi funcţiile chiar în condiţiile de mediu variabil. Pentru menţinerea stabilităţii, mecanismele de autoreglare sunt rezultatul conexiunilor directe dintre subsisteme, respectiv conexiunile dintre speciile componente ale biocenozei şi dintre biocenoză şi biotop. Mecanismele de autoreglare trofică sunt cele mai importante. În cazul în care nivelul trofic al consumatorilor este ocupat de organismele polifage, presiunea exercitată de aceşti creşte stopând tendinţa de creştere numerică a speciei, presiunea exercitată de polifagi se va deplasa către alte specii. Mecanismele de autoreglare asigură evitarea situaţiilor în care ar avea loc epuizarea totală a resurselor alimentare pentru o populaţie şi dispariţia ei din ecosistem. Stabilitatea unui ecosistem este asigurată de o diversitate populaţională mare. Un ecosystem funcţionează corect dacă realizează următoarele deziderate:

- are eficienţă ecologică, - productivitate biologică, - echilibru ecologic şi - permite circulaţia materiei.

3.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar Amplasamentul actual al tronsonului de conductă de transport şi zona limitrofă acestuia sunt ocupate de habitate naturale cu valoare conservativă redusă şi moderată şi fără prezenţa unor specii de plante şi animale rare. Vegetaţia specifică habitatelor naturale este favorabilă dezvoltării speciilor de păsări de luncă protejate. Habitatele identificate sunt cu areale largi atât în cadrul sitului ce fac obiectul studiului, dar şi în alte situri aflate la distanţe uşor de parcurs de păsări. În general, obiectivele de conservare sunt definite în cadrul planurilor de management elaborate pentru ariile naturale protejate şi a siturilor Natura 2000 respective. În cazul de faţă, pentru ROSCI0386- Raul Vedea nu a fost încă elaborat un plan de management. Din punct de vedere al organizării teritoriale, situl ROSCI0386 Raul Vedea, nu dispune de o zonare interioara si nu sunt elaborate reglementari pentru protejarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar, aplicându-se prevederile generale. a) Descriere specii floră • Zăvoaie de Salix alba (Salcia alba) Salix (Salcia), este un gen de plante din familia Salicaceae, cuprinzând arbori, arbuşti sau sub-arbuşti cu lujeri elastici şi frunze căzătoare.



Plantele din genul salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie, respectiv răchită. Genul Salix este răspândit în întreaga emisferă nordică, fiind întâlnit în principal pe soluri umede, pe malurile râurilor, iazurilor şi lacurilor în zonele mai răcoroase. Caracteristici: - tulpina, poate fi noduroasă, aeriană, înălţimea neatingând mai mult de 3 ÷ 4 metri, dar la unele specii poate atinge pană la 10 ÷ 15 metri; - frunzele sunt întregi (rar lobate), stipelate, cu peţioli scurţi, dispuse alternativ pe ramurile elastice, netede; - florile unisexuate, dispuse în amenţi drepţi (care apar înaintea frunzelor sau odată cu acestea), cu 2 ÷ 10 stamine, pistilul cu 2 ÷ 4 stigmate bifurcate. Mugurii pufoşi semi-deschişi ai salciei, înainte ca aceştia să înflorească, sunt numiţi si mâţişori. - fructul este o capsulă cu 2 ÷ 4 valve. - seminţele sunt mici, în număr mare şi acoperite cu perişori argintii. Din punct de vedere al înmulţirii, salcia se înmulţeşte pe cale asexuată şi sexuată. În ceea ce priveşte utilizarea, salcia conţine salicină, o substanţă asemănătoare acidului acetilsalicilic care se găseşte în aspirină. • Zăvoaie de Populus alba (Plopul argintiu) Plopul este original din Iran şi Turcia, dar a fost aclimatizat cu succes şi în Europa. Face parte din familia Salicaceae, şi în prezent este răspândit pe toate continentele. În România ocupă un areal foarte vast, de la câmpie, pe dealuri şi coline joase, până în zonele submontane, la altitudini de 1.800 metri. Este frecvent întâlnit în păduri, poieni umede, zăvoaie, depresiuni, luncile râurilor şi Delta Dunării. Îl găsim şi în parcuri sau în lungul şoşelelor şi a liniilor de cale ferată, ca element decorativ. Plopul este un copac înalt, ce poate ajunge până la 35 de metri, iar diametrul trunchiului poate ajunge până la 2 m, are ramuri răsfirate iar coroana sa este largă şi rară. Scoarţa este cenuşie, brăzdată longitudinal. Frunzele sale sunt rombic-ovoidale sau triunghiulare şi sunt lobate. Partea superioară a frunzelor are o culoare mai închisă decât cea inferioară, care este alburie datorită faptului că este acoperită de perişori. Florile au forma de mâţişori roscaţi şi verzi. Mugurii sunt ascuţiţi la vârf, lucioşi, răşinoşi în interior, vâscoşi şi lipicioşi, ca nişte corniţe aşezate pe ramuri. Au miros plăcut, aromat şi cu gust amărui. Plopul conţine următoarele substanţe: glicozi fenolici, salicină, populină, 0,5% ulei volatile format din betulenol, d-humulen, alfa-cariofilen, heterozide- crizol, tectocrizol, cca 1,5% taninuri, rezine, ulei gras, acid malic, acid galic, saponine, manitol, ceara, flavone, etc. In scop fitoterapeutic se folosesc mugurii şi cărbunele obţinut din ramurile tinere. b) Descriere specii de amfibieni şi reptile

• Bombina bombina (Buhaiul cu burta rosie) Caracteristica acestei specii este culoarea portocalie, până spre roşu, de pe partea ventrală (abdomen), în combinaţie cu negru şi puncte mici albe. Vârfurile degetelor sunt colorate în negru. Aceste culori se mai numesc şi culori de avertizare, specia fiind cea mai otrăvitoare de la noi din ţară. Se reproduce în aprilie - iunie, dacă sunt condiţii favorabile de mediu. Ouăle sunt depuse de obicei în grămezi de câte 10 ÷ 100 la o pontă, dar s-au găsit şi ouă depuse izolat pe plante. Oul măsoară 2 mm în diametru, capsula, 7 ÷ 8 milimetri la un pol fiind închis la culoare, maroniu spre negru, şi alb-gălbui la celălalt pol. După aproximativ 9 ÷ 10 zile, din ouă ies larvele, acestea se vor metamorfoza prin luna septembrie - octombrie, uneori chiar mai devreme în funcţie de condiţiile bălţii. După 1 ÷ 3 ani aceste broscuţe pot deveni mature din punct de vedere sexual şi se pot împerechea. • Triturus cristatus (Triton cu creasta) În denumire populară triton cu creastă, este cea mai mare specie de triton din România, caracterizându-se printr-o lungime de 13 ÷ 14 cm având masculul şi 16 ÷ 18 cm



femela. Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante mari şi adânci, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnit în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). În perioada de viaţă terestră preferă pajiştile umede. Datorită dimensiunilor mari, nu se reproduce în bălţi temporare mici. Este frecvent în iazuri şi lacuri, mai ales dacă există vegetaţie acvatică în care să se poată ascunde. Coloritul dorsal este brun închis spre negru sau brun roşcat, cu pete mari, negre, iar ventral galben sau portocaliu cu pete negre.

c) Descriere specii de peşti • Gobio kessleri (Porcusorul de nisip)

Gobio kessleri are corpul scund şi gros sau relativ înalt şi slab comprimat lateral. Pedunculul caudal gros şi cilindric, grosimea sa în general fiind mai mare decât înălţimea minimă. Ochii sunt de mărime variabilă, în general apreciabil mai mici decât spaţiul inter-orbitar. Mustăţile sunt de lungime variabilă. Pieptul şi istmul nu au solzi. Solzii spatelui sunt prevăzuţi cu striuri epiteliale în relief. Trăieşte în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioară a zonei scobarului până în zona crapului; în unele râuri mici de şes, trăieşte în zona cleanului. În porţiunile de râu cu o viteză a apei de 45-65 cm/s, puţin adânci, cu fund nisipos, indivizii speciei sunt numeroşi, trăiesc în cârduri mari de până la câteva sute de exemplare. Puietul formează cârduri mari, care stau în apa mai înceată. Reproducerea are loc în luna iunie. Hrana constă mai ales din diatomee şi din nevertebrate. • Misgurnus fossilis (Tiparul) Misgurnus fossilis are corpul alungit şi gros, aproape cilindric în secţiune, acoperit cu solzi mici şi cu un strat mucos care îl fac alunecos. Capul este gros, uşor comprimat lateral. Gura semilunară, inferioară, cu buza superioară cărnoasă, continuă. Ţiparul are 10 mustăţi, dintre care 6 lângă gură, iar două scurte pe mandibulă. Sub ochi, ţiparul are câte un ghimpe ascuţit, ascuns bine sub piele. Pedunculul caudal este comprimat lateral, iar înotătoarea caudală rotunjită. Capul peştelui nu are solzi, în schimb istmul este complet acoperit cu solzi. Lungimea obişnuită este de 18 ÷ 20 cm, dar atinge si 24 ÷ 26 cm. Ţiparul este o specie de peşte de apă dulce, care preferă fundul mâlos şi cu multa vegetaţie. În general se găseşte în ape fără nici o mişcare, dar apare şi în râurile de şes cu un curs foarte lent. Se hrăneşte în timpul nopţii, ziua fiind inactiv. Se reproduce din martie până în august. Femela depune icrele, în general, în trei porţii, în total 10.000 ÷ 15.000 icre. • Cobitis taenia (Zvarluga) Cobitis taenia are corpul alungit şi turtit lateral, aproape de aceeaşi grosime pe toată lungimea sa, şi este acoperit cu solzi mici, cu diametrul mai mic de 1 mm. Solzii lipsesc de- a lungul liniei laterale, linie vizibilă doar în partea anterioară a corpului. Pedunculul caudal este scurt şi nu depăşeşte lungimea capului. Capul este plat, terminat în unghi obtuz, cu gura dispusă jos, prevăzută cu 6 mustăţi. Mustăţile de la colţurile gurii sunt mai lungi decât celelalte. Sub ochi are câţiva ţepi, uneori aflaţi sub piele, alteori vizibili. Lungimea frecventă a zvârlugii este de 9 ÷ 11,5 cm, exemplarele de 14 ÷ 15 cm fiind mult mai rare. Greutatea medie este de 8 ÷ 10 g, rareori de 15 g. Zvârluga trăieşte în mlaştini, în general în apele stătătoare, cu fund mâlos. Alimentaţia sa se compune din râme şi melci mici, larve de insecte, seminţe ale unor plante, chiar şi icre ale unor specii de peşti. Suportă bine condiţiile din apele tulburi, poluate, putând să trăiască mai mult timp chiar şi pe uscat, mai ales când vremea este rece. Odată scos din apă şi ţinut în mână, peştele se apară cu mişcări vii ale corpului; în asemenea momente îl poate răni pe pescar cu cei doi ţepi situaţi sub ochi. Exemplarele scoase din apa expulzează aer din intestine, scoţând un şuierat caracteristic. Perioada de reproducere ţine de la sfârşitul lui aprilie şi până la finele lunii mai. • Sabanejewaia aurata (Dunarita) Sabanejewia aurata are corpul uşor turtit lateral. Înălţimea acestor peşti este variabilă. Au câte 5 ÷ 17 pete laterale, de mărime şi aspecte foarte variabile. În lungul musculaturii laterale, septul nu apare ca o dungă longitudinală neagră, nu este vizibil prin transparenţa tegumentului, iar petele laterale nu se contopesc cu el. La baza, totdeauna are câte o pată, dorsală şi ventrală, mică. În apele noastre, specia este reprezentată prin 4 subspecii. Dunăriţa are lungimea de 5 ÷ 10 cm, şi în gură la mascul se găsesc 7 ÷ 8 dinţi faringieni si 9



÷ 11 la femele. Corpul dunăriţei, este relativ scurt, înalt şi gros. Înălţimea sa maximă se cuprinde de 5 ÷ 6 ori în lungime, fără coadă. Are spatele arcuit. În zona pedunculul codal, dorsal şi în jumătatea posterioară, are o muchie adipoasă tare, care în partea ventrală este slab vizibilă la bază. Are solzii mici ce se acoperă unii pe alţii. Linia laterală este scurtă şi întrece cu puţin baza. Dunăriţa are gura potrivit de mare, cu 6 mustăţi relativ de lungi şi are lobulii buzei inferioare intregi, slab ondulaţi. Ochii sunt mici, foarte apropiaţi de frunte. Coloraţia general a dunăriţei este cafeniu - violaceu. Pe spate are 5 ÷ 8 pete dreptunghiulare, întunecate, cu reflexe aurii, ce alternează cu 5 ÷ 8 spaţii mai înguste, galbene-nisipii, uneori roşcate, ce se întind în părţi. Laturile au 6 ÷ 11 pete mai mult sau mai puţin dreptunghiulare. Abdomenul este alb argintiu sau alb - violaceu la exemplarele tinere. La baza cozii, pe pedunculul codal, are doua pete alungite ce se ating între ele şi mai întunecate decât restul petelor de pe corp. Între nări are o pată în formă de X. Se reproduce în lunile aprilie - iunie, în râuri mici, repezi şi pietroase.

d) Descriere specii de nevertebrate • Ophiogomphus Cecilia (Libelula)

Ophiogomphus cecilia este o specie de libelulă din familia Gomphidae. Este o libelulă de dimensiuni mari ce atinge 50 ÷ 60 cm. Este uşor de recunoscut, aceasta combină trei culori: ochii, capul şi toracele sunt de culoare verde (care devine mai profundă şi mai luminoasă cu vârsta), în timp ce abdomenul ei este negru şi galben. Habitatul preferat al speciilor este format din râuri şi pâraie lente, cu albie de nisip. Sezonul de zbor durează din iunie până în octombrie, dar cel mai mare număr de exemplare se pot observa în luna iulie.

e) Descriere alte specii importante de floră şi faună • Sabanejewia romanica (Nisiparniţa)

Sabanejewia romanica populează porţiunea mijlocie şi inferioară a apelor si trăieşte în locurile cu fund nisipos, hrănindu-se cu diferite nevertebrate. În mod obişnuit lungimea nisiparniţei este de 8 ÷ 12 cm. Coloritul este gălbui pe spate şi flancuri, brăzdat de pete închise, iar pe burtă este alb. • Iris pseudacorus (Stanjenelul de balta) Iris pseudacorus este o plantă perenă, din familia Iridaceae, cu rizomi orizontali de culoare brună, tulpini aeriene ramificate, frunze lungi de până la 90cm şi flori galbene, cu un diametru de circa 10 cm. Fructele sale iau forma unor capsule cu o lungime de 4 ÷ 7cm, în interiorul cărora stau închise o multitudine de seminţe maronii. Poate atinge o înălţime de circa 120 cm. Florile sale frumoase apar din luna mai până in luna iulie. Stânjenelul de baltă preferă solurile umede, mocirloase, de aceea, în natură, este întâlnit în apropierea bălţilor, a apelor curgătoare şi a lacurilor. Iris pseudacorus se dezvoltă în climatele temperate, în ape cu o adâncime de până la 25 cm sau în apropierea apelor. Tolerează solurile cu o aciditate ridicată, cu un pH cuprins între 3,6 si 7,7. Creşte adesea în combinaţie cu papura, deşi stânjenelul de baltâ preferă apele mai puţin adânci. Odată ce se dezvoltă, Iris pseudacorus poate fi dificil de înlăturat, întrucât îşi întinde rizomii şi îşi împrăştie seminţele cu repeziciune, riscând să devină o plantă invazivă. Iris pseudacorus se înmulţeşte atât prin proliferarea şi fragmentarea rizomilor, cât şi sexual, prin seminţe. Se crede că seminţele încep procesul de germinare în luna aprilie. Aproximativ 20% dintre seminţe germinează în cea de-a doua primăvară, în timp ce o parte dintre seminţe germinează pe durata verii. • Trifolium michelianum (Trifoi) Trifolium michelianum este o specie de trifoi întâlnită în zonele de păşune (fâneţe), cu a mare capacitate de adaptare la condiţiile de mediu. Are o toleranţă scăzută însă la creşterea salinităţii apei. • Dianthus trifasciculatus ssp. deserti (Garofita romaneasca de stepa) Dianthus trifasciculatus ssp. deserti creşte pe pârloagele dintre păduri şi este rudă cu garofiţa de deal, o plantă mai răspândită.



• Medicago Arabica (Trifoiul pătat) Medicago arabica sau trifoiul pătat este o specie mediteraneană cu frunze triunghiulare, dinţate în partea superioară şi marcate adesea cu o pată neagră. Florile sunt galbene şi sunt grupate cate 2 ÷ 5 pe un peduncul comun. • Typha minima (Papura mica) Typha minima sau Papura mică este o plantă adaptată să trăiască în medii acvatice. Ajunge, în medie, la 30 ÷ 80 cm înălţime, maxim 140 cm. Frunzele sunt verde-albastru, liniare, foarte înguste. Ele ajung pană la 30 de cm în lungime şi 1 ÷ 3 cm în lăţime. Perioada de înflorire durează din mai până în iunie. O altă perioadă de înflorire poate apărea în luna august. Este o plantă iubitoare de lumină şi nu poate tolera umbra. Ea creşte pe malurile inundate periodic de apele lente curgătoare, reci şi curate. 3.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate Având în vedere că ROSCI 0386 nu are un plan de management şi că până la data elaborării prezentei documentaţii nu există evidenţe clare privind evoluţia numerică a populaţiei pentru fiecare specie protejată din cadrul sitului, este dificil de făcut aprecieri cu privire la tendinţele de evoluţie şi la dinamica populaţiilor de specii potenţial afectate de proiectul supus evaluării. Cu ocazia realizării prezentului studiu de evaluare adecvată, în zona amplasamentului viitorului proiect a fost identificată prezenţa următoarelor specii de floră: • Zavoaie de Salix alba (Salcia alba) si de Populus alba (Plopul argintiu) - descrise anterior. De asemenea, conform informaţiilor obţinute în teren, este foarte posibil ca în albia Vedei să existe exemplare de: • Carassius Auratus Gibelio (Carasul) Carasul este cel mai cunoscut si răspaâdit peşte de apă dulce din România. El face parte din clasa Actinopterygii, ordinul Cypriniformes, familia Cyprinidae. Dimensiunile obişnuite ale carasului sunt de 10 ÷15 cm, iar greutatea lui poate varia de la 80 ÷ 150 de grame, la 1,5 ÷ 2 kg, în mod excepţional. Coloraţia solzilor lui depinde de apa în care trăieşte. În apele mâloase solzii lui bat spre culoarea neagră, în apele bogate în vegetaţie bate spre verde, iar în cele limpezi culoarea carasului este auriu-maronie. Forma capului este asemănătoare cu cea a crapului, lipsindu-i însă mustăţile, iar forma gurii este obtuză, cu buze subţiri. Carasul poate trăi în ape foarte sărace în oxigen, între nişte limite ale pH-ului, pe care puţini peşti le suportă. Este un peşte care rezistă şi scos din apă, mai multe ore, deoarece nu i se usucă solzii. Se hrăneste cu larve, crustacee, vegetaţie, moluşte, icre etc. Reproducerea se realizează primăvara când apa atinge temperaturi de 8 ÷ 10 grade. Depunerea icrelor durează până la sfârşitul verii. La aceasta specie toate exemplarele peste 2 ÷ 3 ani sunt femele, deoarece masculii, dupa aceasta perioadă suferă de fenomenul numit ginogeneza, adică transformarea lor în femele. • Abramis brama (Plătica) Abramis brama este o specie de peşte din familia Cyprinidae. Plătica are un corp turtit lateral cu o lungime între 30 ÷ 50 cm, în cazuri de excepţie poate atinge lungimea de 85 cm şi o greutate de 7 kg. Ochii raportaţi la mărime, sunt relative mici. Peştele se poate recunoaşte uşor după culoarea verzuie-cenuşie plumburie a solzilor pe spate. Pe părţile laterale are o culoare mai deschisă cu sclipiri perlat-metalice. La exemplarele mai în vârstă nuanţele devin de culoarea bronzului. Solzii sunt acoperiţi abundent de mucus. Înotătoarele sunt relativ lungi de culoare brun închis, prin lungimea mai mare a înotătoarelor, plătica se poate deosebi de „Blicca bjoerkna” cu care a fost frecvent confundată. Plătica în condiţii optime de viaţă poate atinge vârsta de 16 ani. În general plătica trăieşte în apele cu un curs domol, canale sau lacuri cu depuneri de mal pe fund. Peştii trăiesc în grupuri mici pe fundul apei în apropiere de ţărmuri. Plătica se hrăneşte cu larve de ţânţari, viermi care trăiesc în mâl, moluşte, melci ca şi plancton şi plante acvatice. În anii cu hrană puţină se adună în bancuri mari şi ca un aspirator trec prin mâlul de pe fundul apei. Perioada depunerii icrelor



durează circa 2 săptămâni şi are loc în lunile aprilie şi iulie. La schimbarea bruscă a temperaturii va fi întreruptă depunerea icrelor, care însă ulterior va fi continuată. Icrele depuse de femele pot varia între 150.000 si 300.000 şi au dimensiunea între 1,6 ÷ 2 mm. Puietul atinge vârsta maturităţii sexuale la 3 ÷ 4 ani. Potenţialul de înmulţire al plăticii este enorm în apele cu adâncime mică şi hrană abundentă. Această înmulţire excesivă este frânată de peştii răpitori şi cei care consumă puiet. În prezent plătica nu este o specie periclitată. • Scardinius erythrophthalmus (Rosioara) Scardinius erythrophthalmus este o specie de peşte de apă dulce din familia Cyprinidae Roşioara are o lungime medie de 20 ÷ 30 cm, putând atinge 50 cm lungime şi o greutate de 2 ÷ 3 kg. Peştele are un corp turtit lateral, înotătoarele pectorale de culoare roşiatică sunt aşezate în aproprierea branhiilor, corpul este acoperit cu solzi mari rotunzi. Spatele şi partea laterală a corpului este de culoare cenuşie verzuie spre abdomen devine de culoare argintie. Înotătoarele dorsale, abdominale şi coada au culoare portocalie roşiatică. Roşioara se poate confunda uşor cu Rutilus rutilus (Babuşca) singura diferenţă este forma gurii. Roşioara este un peşte care trăieşte în grup, în ape dulci stătătoare (lacuri, bălţi, iazuri) sau ape curgătoare cu un curs domol. Preferă locurile mai puţin adânci bogate în plante acvatice. Adulţii se hrănesc în general cu alge, sau alte plante acvatice, şi cu crustacee mici. Perioada de reproducere are loc în funcţie de temperatura apei între lunile aprilie şi iunie în ape mai puţin adânci. Icrele sunt depuse pe plantele acvatice din care iese puietul la cca. 3 ÷ 10 zile. Având în vedere considerentele anterioare, precum şi specificul proiectului supus evaluării şi localizarea acestuia la extremitatea nord-vestică a ariei protejate, se poate aprecia că este de aşteptat ca implementarea acestui proiect să nu afecteze semnificativ habitatele şi speciile protejate din cadrul sitului. De asemenea, având în vedere că suprafaţa afectată temporar de implementarea proiectului (cca 1.400 m2) este foarte mică în raport cu suprafaţa totală a ariei protejate (90.772.000 m2), se poate aprecia că execuţia investiţiei nu va conduce la modificarea prin restrângere a suprafeţei ariei protejate şi nici la modificarea numărului de specii sau de exemplare din lista de interes comunitar. Traseul conductei ce se va reabilita nu traverseaza sau subtraverseaza cursuri de apa. După terminarea lucrărilor de execuţie, suprafaţa de interes pentru floră şi faună se va reface, fără a fi afectat habitatul specific.

3.6.Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale

protejate sunt date de echilibrul ecosistemelor specifice, fără a periclita sau a limita dezvoltarea comunităţilor umane incluse în sit.

Aceste relaţii sunt de interdependenţă. Pe teritoriul ariei protejate de interes comunitar ROSCI0386 Raul Vedea, predomină

ecosistemele terestre, de regulă modificate sau amenajate (agrosisteme, ecosisteme forestiere, spaţii rurale, ecosisteme pisciculturale), dar se întâlnesc şi ecosisteme naturale de ape dulci.

În situl ROSCI0386 Raul Vedea se întâlneşte un singur habitat natural cu valoare conservativa ridicată, înscris în anexa 2 la O.U.G. nr. 57/2007, care găzduieşte un număr redus de specii din fauna terestră protejată (păsări şi animale), cu populaţii de mărimi încă necunoscute.

Marea varietate a speciilor de floră şi faună se datorează atât geomorfologiei, cât şi poziţiei extrem de favorabile a zonei, bine protejată de vânturile reci din nord, insolaţiile puternice, fapt ce a permis ca numeroase elemente sudice şi vest asiatice să poată ajunge până în aceste locuri, unde s-au adaptat uşor.



Vulnerabilităţile menţionate în formularele standard şi activităţile antropice cu consecinţe în interiorul sitului şi în zona limitrofă pot fi manageriate prin măsuri legale, administrative şi contractuale instituite în scopul conservării, menţinerii şi, acolo unde este cazul, readucerii într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat.

O activitate la scară restrânsă, cum este cea prognozată în cadrul proiectului propus, nu va afecta integritatea şi stabilitatea sitului ROSCI0386 Raul Vedea.

În plus, integritatea ariei naturale protejate este asigurată şi urmare a faptului că amplasamentul proiectului este situat la extremitatea nord-vestică a ariei, într-o zonă agricolă.

3.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar Pentru situl Natura 2000 ROSCI0386 Raul Vedea nu a fost elaborat până în prezent

un plan de management cu obiective de conservare definite precis. În aceasta situaţie, obiectivele de conservare sunt cele general valabile, aşa cum sunt

precizate în OUG. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările şi completă ulterioare.

Amplasamentul conductei de transport se suprapune limitei vestice a sitului protejat, în zona care în interpretarea art. 22, alin (10) din O.U.G. nr. 57/2007 face parte din „zona de dezvoltare durabila a activităţilor umane” si în conformitate cu prevederile alin (11) sunt permise activităţile de investiţii/dezvoltare, cu respectarea principiului de utilizare durabila a resurselor naturale si de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.

Amplasamentul, amploarea şi complexitatea proiectului care face obiectul prezentei documentaţii nu sunt de natură invaziva sau distructiva si nu contravin obiectivelor generale de conservare ale ariilor naturale protejate.

Pentru a preîntâmpinarea evenimentelor de poluare, sunt luate măsuri cu caracter preventiv, care vor favoriza indirect conservarea habitatelor şi speciilor specifice sitului, respectiv:

- înlocuirea unei conducte vechi (reabilitarea acesteia prin captusire), care nu mai prezintă siguranţă în funcţionare, cu una nouă, realizată din materiale performante şi echipată conform cerinţelor actuale impuse de standardele aplicabile;

- realizarea unor scenarii cu identificarea tuturor situaţiilor de urgenţă, a modului de intervenţie şi a modului de eliminare a efectelor ce se pot produce ca urmare a producerii unor incidente sau accidente;

- realizarea de cămine de colectare a eventualelor scurgeri accidentale de produs petrolier, amplasate la capetele porţiunii de conductă;

- asigurarea necesarului de materiale şi mijloace de intervenţie necesare pentru situaţii de urgenţă, etc.

3.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

În situaţia actuală de poziţionare a conductei, în zona analizată se pot deduce doua direcţii majore în ceea ce priveşte evoluţia sau schimbarea stării de conservare a sitului şi anume:

- prima rezultă din respectarea condiţiilor şi măsurilor impuse pentru protecţia speciilor şi habitatelor din sit, ceea ce conduce la o evoluţie naturală a ariei, în care impactul antropic şi cel generat de existenţa ca atare a traseului de conductă de transport să fie nesemnificativ,

- şi o a doua cale de evoluţie ce poate rezulta din exploatarea necorespunzătoare a conductei, ceea ce ar putea conduce la efecte negative asupra stării actuale de conservare a ariei naturale protejate.



Din informaţiile disponibile rezultă că starea sitului ROSCI0386 Raul Vedea s-a îmbunătăţit faţă de momentul desemnării lui, graţie acţiunilor de conştientizare şi de educaţie derulate în ultimii ani.

Pericolele majore şi riscurile se menţin încă în ceea ce priveşte o educaţie ecologică precară, gestionarea defectuoasă a deşeurilor, nivelul accentuat de sărăcie în localităţile rurale, valorificarea insuficientă şi necorespunzătoare a resurselor locale de dezvoltare durabilă.

Viitorul plan de management al sitului ROSCI 0386 Raul Vedea va stabili măsuri concrete de administrare a acestuia, privind conservarea speciilor şi habitatelor protejate, precum şi linii directoare de dezvoltare economică si socială a zonei în raport cu principiile de dezvoltare durabilă, având în vedere vulnerabilităţile menţionate în formularul standard şi activităţile antropice cu consecinţe în interiorul sitului şi în zona limitrofă.

În calitate de operator al conductei de transport ţiţei Ø 6’’ Sonda 312 Ciuresti – Modul 385 Ciuresti, SC OMV Petrom Assest III Muntenia Vest va avea obligaţia de a respecta prevederile viitorului Plan de management, în măsura în care acestea vor avea legătură cu activităţile derulate în zona ariei protejate.

3.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar Principalele activităţi care pot pune în pericol situl sunt exploatarea pietrişului şi

nisipului, decolmatarea controlată a patului râului, arderea necontrolată a vegetaţiei specifice ochiurilor de apă, depozitările necontrolate de deşeuri menajere ş.a.

De asemenea, conservarea ariei naturale protejate poate fi afectată de activităţi desfăşurate atât în interiorul sitului (silvicultură, păşunat), cât şi în exteriorul acestuia (cultivare, silvicultură, păşunat).

3.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar Având în vedere specificul proiectului supus evaluării adecvate, precum şi

amplasamentul acestuia la extremitatea ariei protejate, este de aşteptat ca atât în timpul perioadei de execuţie, cât şi în timpul perioadei de exploatare, să nu fie afectate habitatele şi speciile specifice ariei naturale protejate, în condiţiile:

- derulării corespunzătoare a activităţilor de pregătire a amplasamentului; - punerii în operă a materialelor, echipamentelor etc. cu respectarea metodologiilor

specifice şi a normelor generale aplicabile; - gestionării adecvate a deşeurilor generate în perioada de execuţie; - monitorizării eficiente a parametrilor privind transportul ţiţeiului prin conductă, în perioada de exploatare, astfel încât să se prevină producerea unor avarii care ar putea afecta flora şi fauna în zona amplasamentului ş.a. 4. Identificarea si evaluarea impactului 4.1. Identificarea şi evaluarea impactului În general, principalele probleme privind impactul asupra ariei naturale protejate al

proiectului care face obiectul prezentei evaluări se referă la activităţile privind reabilitarea conductei existente, dezgroparea şi eliminarea de pe amplasament a vechii conducte in gropile de sondaj, precum şi exploatarea tronsonului de conductă de 980 m lungime, respectiv transportul ţiţeiului pe această conductă.

În cele ce urmează, evaluarea impactului s-a făcut în următoarele condiţii: ● în lipsa unui plan de management al ariei naturale protejate ROSCI0386 Raul Vedea analiza şi evaluarea impactului asupra ariei şi asupra vecinătăţii acesteia s-au făcut fără cunoaşterea unor obiective de conservare specifice ariei protejate, ţinându-se cont doar de stadiul de conservarea al speciilor şi habitatelor de interes comunitar pentru care aria a fost declarată;



● impactul specific perioadei de execuţie se va manifesta pe o perioadă redusă de timp (cca 1÷2 luni); ● impactul general specific perioadei de exploatare va fi unul pozitiv, având în vedere faptul că reabilitarea tronsonului de conductă de 980 m se face ca urmare a marii gradului de siguranta in exploatare; ● amplasamentul proiectului se află la extremitatea nord-vestică a ariei protejate, într-o zonă antropizată, situată la limita extravilanului localităţii Icoana. În acest context, au fost analizate condiţiile teoretice care generează următoarele

tipuri de impact: - direct şi indirect; - pe termen scurt şi lung; - în faza de execuţie şi în faza de operare; - cu caracter izolat şi cumulativ; - rezidual. În faza de execuţie, proiectul supus evaluării generează un impact indirect, redus ca

intensitate, cu caracter izolat şi durată relativ scurtă de manifestare, acesta producându-se asupra:

- florei din albia majora a râului Vedea, în zona de amplasare a conducte, ca urmare a săparii celor 8 gropi de sondaj pentru destuparea conductei de transport ţiţei Ø6″ Sonda 312 – Modul 385 Ciuresti şi ca urmare a dezgropării vechii conducte;

- florei şi faunei terestre, ca urmare a executării săpăturilor şi a activităţilor specifice pozării noii conducte, precum şi ca urmare a dezgropării vechii conducte şi eliminării acesteia de pe amplasament. Principalele efecte potenţiale negative ce se pot manifesta în perioada de execuţie

sunt: ● efecte asupra aerului: - emisiile de particule, precum şi noxele generate de echipamentele terasiere şi

mijloacele de transport auto, generate în zona de lucru şi în zona imediat adiacentă acesteia; - antrenarea de particule solide cu ocazia realizării celor 8 gropi de sondaj; - zgomot şi vibraţii, cauzate de echipamentele de sapat, de la utilajele terasiere şi de la mijloacele de transport; ● efecte asupra solului: - ocuparea temporară a unor suprafeţe de teren, în limita zonei de lucru, pentru

depozitarea solului vegetal decopertat, pentru stocarea temporară a materialelor ce urmează a fi puse în operă, pentru depozitarea temporară a deşeurilor generate în perioada de execuţie ş.a.

Din datele şi informaţiile disponibile rezultă că în zona amplasamentului nu se află în derulare şi nu sunt programate alte proiecte, ale căror efecte s-ar putea suprapune cu cele specifice proiectului care face obiectul prezentei documentaţii.

Prin urmare, se apreciază că nu se pune problema unui impact cumulativ asupra factorilor de mediu.

Impactul generat de existenţa şantierului este temporar, pe termen scurt, fără urmări semnificative asupra biodiversităţii şi fără efecte negative după intrarea în funcţiune a noului tronson de conductă.

Funcţionarea noului tronson de conductă nu înrăutăţeşte calitatea factorilor de mediu, nu are efecte directe negative asupra biodiversităţii, respectiv asupra habitatelor şi speciilor protejate.

În plus, rebilitarea vechiului tronson al conductei are ca efecte pozitive: - eliminarea riscului producerii unor scurgeri accidentale de ţiţei în sol; - asigurarea unei funcţionări sigure şi eficiente a transportului de ţiţei, prin eliminarea pe termen lung a riscurilor producerii unor accidente/incidente, cu

potenţiale efecte negative asupra calităţii factorilor de mediu, ca urmare a vechimii conductei şi a gradului avansat de coroziune a acesteia;



- noua conductă va fi realizată din materiale performante, va fi protejată împotriva coroziunii şi va permite colectarea eficientă a unor eventuale scurgeri accidentale de produse petroliere.

Existenţa viitorului tronson de conductă nu modifică caracteristicile mediului antropic din zonă, nu modifică în sens negativ raporturile dintre activităţile cotidiene şi statutul de arie protejată din reţeaua Natura 2000.

Având în vedere că execuţia corespunzătoare a lucrărilor de construcţii-montaj, a probelor tehnologice, a dezgropării vechii conducte şi eliminării din zona amplasamentului a oricăror urme ale activităţilor de şantier nu presupun diminuarea surselor de hrană şi apă, nu presupun utilizarea unor cantităti semnificative de substanţe sau preparate chimice periculoase, este de aşteptat ca elementele de floră şi faună, precum şi sănătatea şi siguranţa populaţiei din localitatea Icoana să nu fie afectate semnificativ.

De asemenea, în perioada de exploatare, impactul investiţiei asupra factorilor de mediu, implicit asupra biodiversităţii, va fi minim, în condiţiile asigurării unei urmăriri adecvate a comportării în exploatare a conductei: urmărirea curentă şi urmărirea specială, în conformitate cu prescripţiile “Manualului metodologic - Urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp, postutilizarea constructiilor si asigurarea calitatii”,având la bază prevederile Normativului privind comportarea în timp a construcţiilor, indicativ P 130-1999); lucrările şi măsurile de întreţinere şi reparaţii.

4.2. Evaluarea semnificaţiei impactului 4.2.1 Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut Având în vedere caracteristicile şi amplasamentul proiectului care face obiectul

prezentei evaluări, prin execuţia şi exploatarea noului/vechiului tronson de conductă de transport ţiţei, cu lungimea de 980 m şi diametrul de 6”, nu vor fi pierdute suprafeţe ale habitatelor existente în cadrul ariei protejate.

Înlocuirea (captusirea) unui tronson de conductă învechit cu unul nou, echipat corespunzător, va reduce riscul producerii unor avarii care ar putea avea efecte asupra biodiversităţii.

4.2.2. Procentul ce va fi pierdut din suprafaţa habitatelor folosite pentru

necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

Având în vedere că se estimează un impact redus, izolat şi de scurtă durată, execuţia şi exploatarea proiectului de investiţie nu vor afecta procurarea hranei, odihna şi reproducerea speciilor de interes comunitar.

4.2.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar Având în vedere caracteristicile proiectului şi, mai ales, amplasamentul acestuia la

extremitatea ariei protejate, nu se pune problema fragmentării habitatelor.

4.2.4. Durata sau persistenta fragmentarii Nu este cazul. 4.2.5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar Perturbarea speciilor de interes comunitar s-ar putea manifesta doar pe perioada

execuţiei lucrărilor, cca 1÷2 luni, în timp ce în perioada de exploatare, în condiţii normale de funcţionare, nu se vor manifesta perturbaţii asupra speciilor de interes comunitar sau asupra altor specii.

Suprafaţa în care se vor desfăşura lucrări în faza de execuţie, de cca 1.400 m2, este foarte redusă în raport cu suprafaţa ariei protejate (9.077 ha), respectiv reprezintă 0,0015% din aceasta.



4.2.6. Schimbări in densitatea populaţiilor Nu este cazul. 4.2.7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului Nu este cazul.

4.2.8. Indicatori chimici cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Având în vedere specificul proiectului şi amplasamentul acestuia şi în condiţiile

respectării: - cerinţelor proiectului tehnic şi cerinţele legale aplicabile privind execuţia lucrărilor care fac obiectul proiectului, - cerinţelor specifice, incluse în manualele metodologice ale OMV PETROM, privind

execuţia, testarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea conductelor de transport ţiţei, este de aşteptat să nu se producă modificări fizice, chimice, biologice sau de altă natură, care să conducă la modificarea funcţiilor ecologice ale ariei naturale ROSCI0386 Raul Vedea.

4.3. Evaluarea impactului proiectului propus 4.3.1 Evaluarea impactului cauzat de proiectul propus În ceea ce priveşte impactul proiectului care face obiectul prezentei evaluări

manifestat în perioada de execuţie, având în vedere complexitatea şi specificul proiectului, localizarea acestuia în raport cu aria protejată, precum şi faptul că:

- nu vor fi pierdute suprafeţe din suprafaţa totală a habitatelor din cadrul ariei protejate - nu vor fi fragmentate habitatele de interes comunitar - nu vor fi înregistrate modificări ale densităţii populaţiilor speciilor protejate,

se poate aprecia că impactul corespunzător fazei de execuţie va fi unul minor ca intensitate, indirect, de scurtă durată şi se va manifesta în special în zona de lucru a amplasamentului; suprafaţa zonei de lucru reprezintă sub 1% din totalul suprafeţei ariei protejate (0,0015%).

În condiţiile desfăşurării corespunzătoare a activităţilor de execuţie şi de readucere a amplasamentului la situaţia de dinaintea implementării proiectului, se poate aprecia că nu se va manifesta impact rezidual.

În ceea ce priveşte impactul proiectului care face obiectul prezentei evaluări manifestat în perioada de exploatare, având în vedere complexitatea şi specificul proiectului, localizarea acestuia în raport cu aria protejată, precum şi faptul că:

- vor fi reduse accidentele la conducta; - va fi îreabilitat un tronson de conductă ajuns la sfârşitul ciclului de viaţă, afectat de

coroziune, cu o conductă nouă, prevăzută cu protecţie, - transportul ţiţeiului prin conductă nu este o activitate care să afecteze în vreun fel

biodiversitatea, se poate aprecia că impactul corespunzător fazei de exploatare va fi unul pozitiv, indirect, de lungă durată.

În condiţiile desfăşurării corespunzătoare a exploatării conductei, se poate aprecia că nu se va manifesta impact rezidual.

4.3.2. Evaluarea impactului cumulativ al proiectului propus cu alte proiecte Din observaţiile în teren, precum şi din datele şi informaţiile disponibile rezultă că în

zona adiacentă amplasamentului proiectului nu se află în derulare proiecte ale căror efecte



să se cumuleze cu cele ale proiectului supus evaluării, atât în faza de execuţie, cât şi în faza de exploatare a acestuia.

5. Măsuri de reducere a impactului 5.1. Descrierea măsurilor identificate în scopul limitării impactului În general, aşa cum s-a precizat anterior, atât în faza de execuţie a proiectului cât şi în

cea de exploatare, este de aşteptat ca impactul asupra habitatelor şi speciilor protejate să fie unul minor.

Totuşi, pot fi luate o serie de măsuri care ar putea contribui la reducerea efectelor negative potenţiale asupra mediului şi, în special, asupra ariei protejate.

Aceste măsuri se referă mai ales la faza de execuţie, pe parcursul căreia pot să apară riscuri cauzate de deficienţe organizatorice şi de management, de nerespectarea cerinţelor şi prevederilor legale etc.; prin urmare, aceste măsuri se adresează în special executantului/executanţilor lucrărilor ce vor fi executate/efectuate în teren.

Cu ocazia deplasărilor în teren, în zona amplasamentului proiectului şi în imediata vecinătate a acestuia:

- au fost observate exemplare de Salix alba (Salcia alba) si Populus Alba (Plopul argintiu) în apropierea amplasamentului lucrării, la o distanţă de cca 50 m faţă de frontul de lucru;

- nu au fost identificate exemplare din specii de mamifere protejate existente pe amplasament, dar nu se exclude prezenţa unor specii de rozătoare;

- nu au fost identificate exemplare din specii de amfibieni şi reptile, existente pe amplasamentul lucrărilor de înlocuire a conductei de transport ţiţei;

- nu au fost identificate pe amplasament specii de păsări care să aibă o locaţie precisă cu privire la cuibărit;

- în albia cursului de apă este de aşteptat să existe exemplare de Carassius Auratus Gibelio (Caras), Abramis brama (Plătica), Scardinius erythrophthalmus (Roşioară).

Pentru limitarea impactului asupra calităţii factorilor de mediu şi, implicit, asupra speciilor de floră şi faună protejate şi a altor specii existente în zonă se vor avea în vedere următoarele măsuri în perioada de execuţie a lucrărilor:

Protecţia calităţii apelor: - se vor asigura toalete ecologice pentru personalul muncitor, care se vor vidanja

periodic cu descărcate intr-o staţie de epurare autorizata; - nu se vor evacua ape uzate în apele de suprafaţă sau subterane, nu se vor manipula

sau depozita deşeuri, reziduuri sau substanţe chimice, fără asigurarea condiţiilor de evitare a poluării directe sau indirecte a apelor de suprafaţă sau subterane;

- se vor asigura sisteme controlate de colectare, depozitare şi evacuare a deşeurilor în vederea evitării impurificării apelor de suprafaţă şi subterane;

- luarea tuturor măsurilor de protecţie necesare (blindare etc.) pentru evitarea unor scurgeri accidentale din tronsoanele de conductă veche, ce vor fi dezgropate;

Protecţia calităţii aerului: - mijloacele de transport vor fi asigurate astfel încât să nu existe pierderi de material

sau deşeuri în timpul transportului; autovehiculele folosite la construcţii vor avea inspecţia tehnică efectuată prin Staţii de Inspecţie Tehnică autorizate, în vederea reglementării din punct de vedere al emisiilor gazoase în atmosferă;

- stropirea suprafeţei drumurilor de acces din pământ şi a suprafeţelor de teren pe care se lucrează, în scopul limitării antrenării de pulberi în suspensie;

- se va întocmi şi respecta graficul de execuţie a lucrărilor cu luarea în consideraţie a condiţiilor locale şi a condiţiilor meteorologice.

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: - activitatea se va desfăşura conform programului stabilit iniţial, astfel încât să se

limiteze influenţa zgomotului produs de utilaje asupra vecinătăţilor;



- toate echipamentele mecanice trebuie să respecte standardele referitoare la emisiile de zgomot în mediu conform HG 1756/2006 privind emisiile de zgomot în mediu produse de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor.

Protecţia solului şi subsolului: - solul decopertat (stratul vegetal) rezultat din excavaţii va fi depozitat separat, urmând

a fi refolosit ca material de umplutura pentru refacerea terenului la starea iniţială; - se vor asigura sisteme corespunzătoare pentru depozitarea materialelor utilizate la

construcţie; - se va interzice efectuarea pe şantier a reparaţilor utilajelor sau mijloacelor de

transport, care por genera scurgeri de carburanţi şi lubrefianţi pe sol; - alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face de la staţii de

distribuţie carburanţi autorizate, iar pentru utilaje alimentarea se va face numai cu respectarea tuturor normelor de protecţie mediului;

- se va asigura colectarea selectivă a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, depozitarea şi eliminarea acestora, în funcţie de natura lor, se va face prin firme specializate, conform prevederilor legale în vigoare;

- deşeurile rezultate din dezgroparea vechii conducte se vor colecta şi depozita adecvat, urmând a fi transportate/eliminate de pe amplasament până la finalizarea şantierului;

- eliminarea de pe amplasament, în conformitate cu prevederile legale aplicabile, a surplusului de material rezultat din excavaţii;

- limitarea suprafeţei de teren afectate temporar de lucrările de excavaţie şi refacerea corespunzătoare a acestora la finalizarea execuţiei;

- utilizarea drumurilor de acces existente, fără afectarea unor suprafeţe de teren suplimentare.

Alte măsuri recomandate pentru limitarea impactului în timpul execuţiei: - executarea lucrărilor de construcţii în afara perioadei de reproducere a speciilor faunistice existente în zonă (aprilie - iunie); - desfăşurarea lucrărilor de construcţii numai în timpul zilei, pentru a evita utilizarea luminii artificiale pe amplasament care ar perturba speciile faunistice din zonă; - se interzice utilizarea focului deschis de către muncitori in organizarea de şantier si pe amplasamentul lucrării; - constructorul va avea la dispoziţie o cisterna speciala cu apă pentru intervenţie în caz de incendiu, cu o capacitate de 5.000 l si va avea amenajat un pichet de incendiu dotat corespunzător, pe toata perioada de execuţie a lucrărilor; - săparea gropilor de pozitie se va executa în concordanţă cu lucrările de montaj ale conductelor, în scopul reducerii timpului de menţinere deschise a şanţului, pentru a fi evitate surpările, umplerile cu apă si infiltraţiile în şanţ; - realizarea lucrărilor de construcţii-montaj de către personal calificat şi cu echipamente/utilaje de lucru adecvate; - se vor respecta distanţele de siguranţă faţă de alte obiective din vecinătate, conform normelor şi normativelor în vigoare, precum şi conform avizele emise de autorităţile respective; - respectarea tehnologiei de execuţie şi caracteristicilor tehnice din proiect privind desfăşurarea activităţilor specifice, prezentate detaliat în proiectul tehnic; - respectarea normelor si normativelor pentru a putea executa lucrări de calitate, eliminându-se astfel riscurile de producere a accidentelor.

Pentru limitarea impactului asupra calităţii factorilor de mediu şi, implicit, asupra speciilor de floră şi faună protejate şi a altor specii existente în zonă se vor avea în vedere următoarele măsuri în perioada de exploatare a lucrărilor:

- urmărirea adecvată a comportării în exploatare (in conformitate cu prescriptiile “Manualului metodologic – Urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp, postutilizarea constructiilor si asigurarea calitatii”, având la bază prevederile Normativului



privind comportarea în timp a construcţiilor, indicativ P 130-1999), în vederea depistării din timp a unor degradări care ar putea conduce la efecte negative asupra biodiversităţii;

- efectuarea corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii, conform normelor generale şi specifice privind urmărirea comportării în timp a construcţiei.

Pentru implementarea tuturor măsurilor de limitare a impactului direct asupra factorilor de mediu şi, indirect, asupra speciilor de floră şi faună existente în zona amplasamentului, responsabilitatea revine titularului investiţiei; de asemenea, agenţii economici ce vor fi implicaţi în realizarea/execuţie investiţiei (activităţi de construcţii-montaj,etc.) sunt obligaţi să cunoască şi să implementeze măsurile propuse pentru limitarea la maximum a impactului asupra mediului.

5.2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Calendarul implementării măsurilor de limitare a impactului se suprapune cu

calendarul execuţiei lucrărilor în teren, a căror durată totală se estimează a fi de 1÷ 2 luni.

6 . Metode utilizate pentru culegerea infoematiilor privind speciile si / sau habitatele de interes comunitar afectate Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes

comunitar potenţial afectate au fost mai ales metode calitative, observaţiile în teren bazându-se în special pe identificarea tipurilor de habitate pe baza speciilor indicatoare. În vederea elaborării prezentului studiu de evaluare adecvată au fost desfăşurate următoarele etape de lucru: 1. Etapa de documentare: a fost realizată consultarea bibliografiei de specialitate cu privire la informaţii relevante legate de distribuţia habitatelor și speciilor de interes comunitar la nivelul SCI Râul Vedea, precum şi la preferinţele de habitat ale speciilor, aspecte de ecologie, etologie, vulnerabilităţi etc. Au fost compilate toate informaţiile existente despre zona studiată. De asemenea, în această etapă a fost studiată documentația tehnică a proiectului. 2. Etapa de planificare şi pregătire: a fost realizată o planificare a acţiunilor desfăşurate, atât în teren (faza de colectare a datelor), cât şi la birou (faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională). Coordonatele geografice ale proiectului au fost introduse într-un aparat GPS submetric în vederea identificării precise a suprafeței vizate de implementarea proiectului. 3. Etapa de colectarea a datelor din teren: a fost una dintre cele mai importante etape deoarece de natura şi corectitudinea datelor colectate pe teren depind rezultatele studiilor şi implicit şi atingerea obiectivelor propuse. În vederea colectării de date din teren a fost străbătut amplasamentul vizat de implementarea proiectului pe toată suprafața, avându-se în vedere ca evaluarea potențialei prezențe a speciilor de interes comunitar să fie realizată în fiecare fragment de habitat potențial corespunzător ecologiei acestora. 4. Etapa de prelucrare şi analiză a datelor. Ulterior desfăşurării etapei de colectare a informaţiilor din teren acestea au fost centralizate, analizate şi coerelate cu informaţiile legate de natura proiectului, în scopul evaluării potenţialului impact asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar şi în vederea stabilirii eventualelor măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestui impact.

Informaţii privind prezenţa unor speciile existente în fauna acvatică specifică râului

Vedea în zona amplasamentului au fost obţinute de la reprezentanţi ai SGA Plapcea (ing. Mutu Ion).

Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului care face obiectul evaluării se află la extremitatea ariei protejate, într-o zonă în care există construcţii inductriale (schele



foraj), drumuri din pământ şi alte urme ale intervenţiei antropice în zonă, identificarea în teren a prezenţei unor specii de faună protejate a fost destul de dificilă.

Studiul de evaluare adecvată a fost întocmit atât în baza observaţiilor directe din teren, cât şi în baza datelor şi informaţiilor provenind din următoarele surse:

- Formularele standard Natura 2000 pentru aria protejată de importanta comunitara ROSCI 0386 – Raul Vedea

- SC Cornel&Cornel Topoexim SRL Bucuresti - Memoriu de prezentare pentru obiectivul “ Reabilitare prin relining cu HDPE pe o lungime de 980 m a conductei Sonda 312 Ciuresti – Modul 385 Ciuresti” – comuna Icoana, judetul Olt. - Certificat de Urbanism nr. 147/10.09.2015 privind proiectul “Reabilitare prin relining cu HDPE pe o lungime de 980 m a conductei Sonda 312 Ciuresti – Modul 385 Ciurest” - APM Olt - Decizia etapei de evaluare iniţială - APM Olt - Proces Verbal al şedinţei CAT - Studii de evaluare adecvată pentru proiecte similare realizate anterior în judeţele: Olt, Arges, Teleorman, Giurgiu, Dambovita sau în alte judeţe - lucrari de specialitate - Planuri de situaţie şi hărţi relevante ş.a.

7 . Concluzii Proiectul supus evaluării adecvate are ca obiect reabilitarea prin relining a unui

tronson de 980 m a Conductei de ţiţei Ø 6’’ Ciuresti - Icoana, care aparţine SC OMV Petrom Asset III Muntenia Vest Pitesti.

Investiţia presupune introducerea prin interiorul tevi de otel a unei conducte PE. Durata totală a lucrărilor se estimează a fi de 1 ÷ 2 luni . Amplasamentul proiectului este situat în extravilanul comunei Icoana şi la extremitatea

nor-vestică a ariei protejate ROSCI0386 Raul Vedea. În faza de execuţie, proiectul supus evaluării generează un impact indirect, redus ca

intensitate, cu caracter izolat şi durată relativ scurtă de manifestare. Funcţionarea noului tronson de conductă nu înrăutăţeşte calitatea factorilor de mediu,

nu are efecte directe negative asupra biodiversităţii, respectiv asupra habitatelor şi speciilor protejate.

În plus, înlocuirea / reabilitarea vechiului tronson al conductei are ca efecte pozitive eliminarea riscului producerii unor scurgeri accidentale de ţiţei, precum şi asigurarea unei funcţionări sigure şi eficiente a transportului de ţiţei, prin eliminarea pe termen lung a riscurilor producerii unor accidente/incidente, cu potenţiale efecte negative asupra mediului.

Intocmit, ing. M. Georgescu



Bibliografie selectivă: 1. Calinescu R. si colab. (1969) – Biogeografia Ramaniei, Edit. Stiintifica, Bucuresti; 2.Ciocârlan, V., 2009 - Flora ilustrată a României. Pteridophyta et spermatophyta, Editura Ceres, București. 3. Coteţ P. (1976), Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie integrată, Ed. Ceres, Bucureşti. 4. Doniță, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriș, I. A., 2005 - Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, București. 5. Doniță, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriș, I. A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) Editura Tehnică Silvică, București. 6. Florea N, Munteanu I, Rapaport C, Chitu C, Opris M, 1968 – Geografia Solurilor Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti. 7. Ganta I. (1984), Monografia hidrologica a bazinului hidrografic Vedea, manuscris, Pitesti. 8. Ielenicz M. (1999), Dealurile şi Podişurile României, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. 9.Mutihac V., Ionesi L. (1974), Geologia României, Ed. Tehnică, Bucureşti. 10.Posea Gr. (1982), Enciclopedia geografică a României, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti. 11.Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M. (1974), Relieful României, Editura ştiinţifică, Bucureşti. 12.Posea Gr. (2002), Geomorfologia României, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. 13. Sanda, V., Vicol, I., Ștefănuț, S., 2010 - Biodiversitatea ceno-structurală a învelișului vegetal din România, Editura Ars Docendi, Universitatea din București. 14.Savin C. (2001), Hidrologia Râurilor, Editura Reprograf, Craiova. *** (1962-2014) Anuarul hidrologic- Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti. *** (1966) Atlasul climatologic al R.P.R., Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti. *** (1974) Atlas geografic general, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucureşti. *** (1979) Harta topografică, sc. 1:25.000, D.T.M., Bucureşti. *** (1971) Râurile României (Monografie hidrologică), I.N.M.H., Bucureşti. *** (1980) Harta climatică și topoclimatică a României, scara 1:1000.000. *** (2004) Plan Local de Acţiune pentru Mediu- Judeţul Olt, APM Olt *** (2008) Clima României, Administraţia Naţională de Meteorologie, Editura Academiei Române, Bucureşti *** (2008) Direcţia Apelor Argeş Vedea, Piteşti *** (2014) Administratia Bazinala de Apa Argeş - Vedea, Piteşti.



Plan de incadrare in zona



Plan de situatie



Localizarea proiectului in cadrul SiTE Natura 2000 ROSCI0386 – Raul Vedea



Amplasarea sitului ROSCI0386 – Raul Vedea

OMV PETROM SA ASSET III MUNTENIA VEST CUI RO 15900082, …

Documents

Transcript of OMV PETROM SA ASSET III MUNTENIA VEST CUI RO 15900082, …