Modernizarea Unei Benzinarii OMV Petrom

Modernizarea unei benzinarii OMV Petrom

Autorii proiectului:

Persinaru Andrei Laurentiu

Paraschiv Alexandra

Pintilescu Cristina

Popa Georgiana Gabriela

Popa Livia Cristina

FABBV, anul III

SERIA B, grupa 1545

1

CUPRINS

1. Prezentare generală a agentului economic

2. Diagnostic

- juridic

- comercial

- resurse umane

- de mediu

- tehnologic

- financiar

3. Fundamentarea cheltuielilor de investiții și previziunea fluxurilor de numerar.

4. Estimarea ratei de actualizare. Analiza fezabilității financiare a proiectului de investiție prin intermediul indicatorilor VAN, RIR, RIRM, TR, IP .

5. Analiza fezabilității financiare a proiectului de investiții cu ajutorul tehnicilor în mediu

incert

6. Finanţarea proiectului de investiţii

7. Concluzii

Bibliografie

2

Capitolul 1. Prezentarea generală a agentului economic

Grupul OMV este una dintre cele mai importante companii industriale austriece listate la bursă,

cu venituri consolidate ale grupului de 23,32 miliarde de euro şi o forţă de muncă de 31.389 de

angajaţi în 2010. În domeniul Explorare și Producţie, OMV activează în două ţări principale,

România şi Austria, şi deţine un portofoliu internaţional echilibrat. În domeniul Rafinare şi

Marketing, OMV are o capacitate anuală de rafinare de 22,3 milioane de tone şi aproximativ

4.700 de staţii de distribuţie carburanţi în 13 ţări, printre care şi Turcia. În segmentul Gaze

Naturale și Energie, OMV a comercializat aproximativ 18 miliarde m3 de gaze naturale în 2010.

Grupul OMV operează o reţea de conducte de gaze naturale cu o lungime de 2.000 de km în

Austria şi cu o capacitate comercială de circa 89 miliarde m3 în 2010. Cu o capacitate

comercială de aproximativ 34 miliarde m3 în 2010, platforma de gaze naturale a OMV, Central

European Gas Hub, se numără printre cele mai importante centre de gaze naturale din Europa

Continentală. Prin achiziţionarea pachetului de 97% din acţiunile Petrol Ofisi, compania

turcească petrolieră lider în segmentul comercial şi de retail, OMV şi-a consolidat poziţia.

Consiliul de Supraveghere al OMV este format din 10 delegați ai acționarilor aleși în cadrul

adunării generale a acționarilor și cinci delegați ai angajaților. Toți membrii dețin o experiență

internațională în diverse arii de activitate. Numirea reprezentanților acționarilor este în vigoare

până la ședința ordinară din 2014.

Nume Alte funcţii (Articolul 58 din Regulamentul

3

de Guvernanţă Corporatistă din Austria)

Rudolf Kemler

Preşedinte

Ales pentru prima dată în cadrul Adunării Anuale

Generale din 9 octombrie 2012

ÖIAG; Preşedinte al Consiliului de

Supraveghere al Österreichische Post AG

şi Telekom Austria AG

Wolfgang C. Berndt

Vicepreşedinte

Pentru prima dată ales în cadrul Adunării Anule

Generale din 26 mai 2010

Membru al Consiliilor de Supraveghere din

cadrul: GfK SE, MIBA AG

Murtadha Al Hashmi

Vicepreşedinte



International Petroleum Investment

Company (IPIC)

Exoeriență ca membru în Consiliile de

Supraveghere: CFO (Director Financiar

Contabil) al Aabar

Investments, Compania Espanola de

Petroleos S.A. (CEPSA); și Falcon Private

Bank Ltd.

Alyazia Ali Saleh Al Kuwaiti

Membru



Manager/Evaluation & Execution IPIC

Elif Bilgi Zapparoli

Membru



Președinte Merrill Lynch Yatirim Bank

A.S. și Merrill Lynch Menkul Degerler

A.S.

Helmut Draxler

Membru


Membru al Consiliului de Supraveghere al

RHI AG

4

Generale din 16 octombrie 1990

Wolfram Littich

Membru



Președinte al Consiliului de Administrație

Allianz Elementar Versicherungs-AG

Herbert Stepic

Membru



Președinte al Consiliului de Administrație

Raiffeisen Bank International AG

Herbert Werner

Membru


Generale din 4 iunie 1996

Membru al Consiliului de Supraveghere:

Innstadt Brauerei AG (Președinte);

Ottakringer Getränke AG

Norbert Zimmermann

Membru


Generale din 23 mai, 2001

Membru al Consiliului de Supraveghere:

Schoeller Bleckmann Oilfeld Equipment

AG (Președinte); Oberbank AG

Delegați ai Comitetului de întreprindere:

Christine Asperger

Membru

Prima dată numit în anul 2013

Wolfgang Baumann

Membru

Prima dată numit în anul 1998/99, după care în 2004

Alfred Redlich

Membru


Herbert Lindner

Membru

5


Martin Rossmann

Membru


Scurt istoric

Ceea ce a început în Austria în 1956 ca societate în proprietatea statului s-a dezvoltat formând

cea mai de succes corporaţie industrială din Austria şi o „navă amiral” la nivel internaţional. Pe

acest drum către succes au fost depăşite numeroase borne, dupa cum urmeaza:

1956

:

Înfiinţarea Österreichischen Mineralölverwaltung Aktiengesellschaft

1960

:

Rafinăria Schwechat este pusă în funcţiune

1965

:

Debutul în domeniul vânzărilor de produse petroliere cu Martha şi ÖROP (ulterior ELAN)

1968

:

Primul contract de furnizare de gaze naturale cu fosta URSS

1970

:

Conducta Adria-Viena este pusă în funcţiune

1974

:

Conducta de gaze Trans-Austria este pusă în funcţiune

1980

:

Conducta de gaze Austria de Vest este pusă în funcţiune

1984

:

Primul tip de benzină fără plumb din Austria

1985

:

Primele operaţiuni de E&P la nivel internaţional în Libia

1987

:

Achiziţionarea rafinăriei Burghausen

Primul pas către privatizare: 15% din stocul de capital

1989

:

Preluarea PCD Polymere GmbH

6

Privatizarea unui nou de pachet de 10% din stocul de capital al ÖMV

1990

:

Achiziţionarea Grupului CHEMIE LINZ; deschiderea primei staţii de alimentare cu

combustibil ÖMV

1991

:

Demararea la nivel internaţional a activităţii de comerţ cu amănuntul prin staţiile de

alimentare cu combustibil prin intermediul primelor staţiile de alimentare cu combustibil

ÖMV din Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Germania şi Italia

1994

:

Achiziţionarea unui pachet de 19,6% din stocul de capital al ÖMV de către IPIC (Abu

Dhabi)

1995

:

Schimbarea denumirii din ÖMV în OMV

1996

:

Emisiune secundară a unui pachet de 15% din acţiunile OMV

1997

:

Deschiderea primei staţii de alimentare cu combustibil OMV CNG (compressed natural gas

– Gaze Naturale Comprimate) din Austria

1998

:

Vânzarea PCD către Borealis şi achiziţionarea unui pachet de interese de 25% în cadrul

Borealis

1999

:

Preluarea societăţii de exploatare CULTUS Petroleum NL din Australia

Primele staţii de alimentare cu combustibil OMV din România şi Bulgaria

2000

:

Achiziţionarea unui pachet de acţiuni de aproximativ 10% din societatea petrolieră MOL

din Ungaria

2001

:

Extinderea zonelor de exploatare în Yemen, Iran şi Irlanda

Reorganizarea sectorului de gaze naturale în cadrul OMV Erdgas GmbH

2002

:

Achiziţionarea unui pachet de acţiuni de 25,1% în cadrul Grupului Rompetrol

Prima staţie de alimentare cu combustibil OMV din Serbia-Muntenegru

2003

:

Achiziţionarea portofoliului internaţional E&P Preussag Energie

Achiziţionarea unui pachet de acţiuni de 45% în cadrul Bayernoil-Raffinerieverbund,

precum şi 313 staţii de alimentare cu combustibil BP în Germania, Ungaria şi Slovacia

Primele staţii de alimentare cu combustibil OMV din Bosnia şi Herţegovina

Achiziţionarea unui număr de 139 de staţii de alimentare cu combustibil Avanti în Austria,

7

Republica Cehă, Slovacia şi Bulgaria

2004

:

Reorganizarea în societate holding de management

Achiziţionarea unui pachet de acţiuni de 51% în cadrului grupului român de petrol şi gaze,

Petrom

Majorare de capital şi emisiune de obligaţiuni convertibile, aşadar existenţa, pentru prima

dată, a marjei libere reprezentând peste 50% din acţiunile emise

2005

:

Vânzarea pachetului de acţiuni deţinut în cadrul Grupului Rompetrol

OMV şi IPIC achiziţionează pachetul de acţiuni 100% în cadrul Borealis

OMV vinde un pachet de interese de 50% în cadrul AMI către IPIC

2006

:

Achiziţionarea unui pachet de acţiuni de 34% în cadrul grupului de petrol şi gaze din

Turcia, Petrol Ofisi

2007

:

Începând din luna septembrie, OMV deţine un pachet de acţiuni de 20,2% în cadrul

societăţii petroliere MOL din Ungaria

2008

:

Consorţiul ÖIAG/IPIC şi-a majorat participaţia în cadrulOMV la 50,7%

2009

:

OMV vinde participaţia de 21,2% deţinută la MOL companiei Surgutneftegas

2010

:

OMV își majorează participația în Petrol Ofisi de la 41,58% la 95,72% (a crescut la 97% în

2011)

2011

:

Achiziţia portofoliului E&P Pioneer din Tunisia

OMV Petrom S.A. (BVB: SNP ) este cea mai importantă companie românească de petrol și gaze,

cu activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Produse Petrochimice, Marketing,

Gaze Naturale și Energie. Petrom exploatează rezerve dovedite de petrol și gaze estimate la 0,9

miliarde barili echivalent petrol, o capacitate anuală de rafinare de 8 milioane de tone și

aproximativ 550 de benzinării în România. Compania deține, de asemenea, o rețea internațională

de 257 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria și Serbia. Producția anuală este de

aproximativ 5 milioane tone țiței pe an. Petrom are și o divizie de energie prin construirea unei

centrale electrice cu ciclu combinat, amplasată în partea de vest a rafinăriei Petrobrazi. Petrom

mai deține și importante zăcăminte de gaze naturale, fiind al doilea furnizor după Romgaz, cu o

8

producție anuală de aproximativ 6 miliarde metri cubi. Compania a avut o cifră de afaceri de 3

miliarde de euro în anul 2009, iar în mai 2010 capitalizarea acesteia era de 4 miliarde euro.

Structură acţionariat:

Actionar Actiuni Procent

OMV AKTIENGESELLSCHAFT WIEN AUT28.894.467.41

451,0105%

MINISTERUL ECONOMIEI BUCURESTI SECTOR 111.690.694.41

820,6389%

FONDUL PROPRIETATEA S.A. BUCURESTI SECTOR 111.391.130.18

620,1100%

alti actionari / others 4.667.816.317 8,2406%

Total56.644.108.33

5100 %

Capitolul 2. Diagnosticul

2.1 Diagnosticul juridic

Diagnosticul juridic are ca scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea firmei.

Denumirea societăţii şi datele de identificare ale acesteia

9

Denumire societate OMV PETROM S.A.

Cod fiscal / CUI 1590082

Cod Registrul Comertului J40/8302/1997

Adresa BUCURESTI, sector 1, Str. Coralilor nr. 22

("Petrom City")

Localitate Bucuresti

Judet BUCURESTI

Tara Romania

Pagina internet www.omw.ro

www.petrom.com

Telefon +40 21 203 05 05

Fax +40 21 203 05 06

Mail [email protected]

Domeniu de activitate Extractia petrolului brut

Cod CAEN (Rev.2) 0610

Presedinte GERHARD ROISS

Director General MARIANA GHEORGHE

Societatea Comercială OMV PETROM S.A. este o persoană juridică română, având

formă juridică de societate pe acțiuni cu capital integral privat autohton, fiind înmatriculată la

Oficiul Registrului Comețului sub nr. J40/8302/1997, cod de înregistrare fiscală RO 1590082,

desfășurându-și activitatea la adresa sediului social Bucuresti,sector1,Str.Coralilor,nr.22.

10

Obiectul principal de activitate al societății constă în exploatarea zacamintelor de petrol

si gaze naturale de pe uscat si din platoul continental al Marii Negre.

.Sectoarele in care isi desfasoara activitatea sunt:

-Explorare si productie;

-Rafinare si produse petrochimice;

-Marketing;

-Gaze naturale;

-Energie.

Obiectivele secundare sunt:

. Transportul petrolului si al produselor petroliere;

. Comercializarea produselor prin retele proprii de distributie;

. Importul si exportul de titei, produse petroliere, utilaje, echipamente si tehnologii specifice;

. Rafinarea titeiului;

. Productia de energie electrica;

. Alte activitati stabilite si detaliate prin statutul societatii.

Principalele grupe de produse rezultate din cadrul activității de bază sunt:

-Carburanti;

-Lubrifianti;

-Produse petrochimice;

-Produse chimice;

-GPL;

-Pacura;

-Gaze naturale;

-Bitum;

-Aviatie.

S.C. OMV PETROM S.A s-a înființat ca societate pe acțiuni.Acțiunile S.C. OMV

PETROM S.A. se tranzacționeaza pe piața bursieră la BVB începând cu data de 3septembrie

2001.

Activitatea de bază a societății nu are un impact negativ semnificativ asupra mediului

înconjurător. Societatea și-a stabilit măsurile interne necesare pentru încadrarea în parametrii

calitativi ai factorilor de mediu și respectarea legislației de mediu. Nu există litigii ca urmare a

încălcării legislației privind protecția mediului înconjurător.

În ultimii ani, societatea nu a avut litigii, onorându-și la timp plățile către stat, salariați,

furnizori, creditori.

11

2.2. Diagnosticul comercial

Diagnosticul comercial vizeaza piata de desfacere a produselor întreprinderii si piata ei de

aprovizionare. Obiectivul de baza al diagnosticului comercial consta în estimarea pietei actuale si

potentiale a întreprinderii si a locului ei pe piata.

Principalii furnizori

SAP- Petrom a introdus in iunie 2007, cel mai important sistem de planificare a

resurselor (ERP) SAP, ca principală aplicaţie software. Integrarea sistemului de planificare a

resurselor este necesară pentru îndeplinirea cerinţelor pieţelor internaţionale, cum ar fi

standardele de raportare financiară internaţionale (IFRS). Prin stabilirea unui Centru intern de

competenţe SAP şi prin includerea consultanţilor locali în echipa proiectului, Petrom susţine

dezvoltarea şi calificarea pieţei româneşti a locurilor de muncă. Ca lider de piaţă la nivel mondial

în ceea ce priveşte aplicaţiile software, SAP furnizează şi susţine standardele internaţionale

pentru soluţii şi procese de afaceri. De aceea, introducerea SAP este una dintre premisele pentru

ca Petrom să devină lider al pieţei de ţiţei şi gaze din Sud Estul Europei. Aplicaţia va fi introdusă

pentru a susţine procesele de bază din domeniile financiar, control, managementul materialelor,

vânzări şi distribuţie ca şi resurse umane.

Cisco Systems - Petrom S.A. a ales o soluţie Cisco pentru implementarea unui

sistem de telefonie IP (Internet Protocol), pentru a contribui la optimizarea proceselor de lucru,

la sporirea eficienţei operaţionale şi la reducerea costurilor de comunicaţii. Instalarea soluţiei

Cisco de telefonie IP reprezintă una dintre componentele programului complex de modernizare a

companiei Petrom, după privatizarea din anul 2004. Procesul de modernizare este susţinut de

dezvoltarea unei infrastructuri IT performante, bazat pe IP şi pe elemente standardizate, capabile

să suporte aplicaţii convergente de date şi voce pentru toate activităţile companiei Petrom.

Sistemul Cisco de telefonie IP pentru Petrom este conceput în vederea unei

configurări şi a unei administrări centralizate, permiţând supervizarea de la distanţă a instalării

aplicaţiilor necesare la nivelul tuturor locaţiilor. Adoptarea acestei soluţii a avut drept consecinţă

reduceri semnificative de costuri, de timp şi de resurse, atât pentru instalarea şi iniţializarea

sistemului de comunicaţii IP, cât şi parcursul proceselor administrative aferente schimbării

locaţiilor utilizatorilor şi adăugării de noi posturi telefonice. După finalizarea primei faze de

instalare a sistemului Cisco de comunicaţii IP, Petrom a eliminat costurile aferente apelurilor

efectuate între cele opt locaţii conectate, deoarece întregul trafic de voce se realizează prin

reţeaua IP. În plus, soluţia Cisco contribuie la evitarea duplicării resurselor pe parcursul

12

procesului de modernizare, deoarece telefoanele IP Cisco pot fi reinstalate cu uşurinţă oriunde în

reţea.

ExxonMobil Explorare- Petrom (SNP) si ExxonMobil Explorare si Productie

Romania Ltd, o sucursala a grupului american ExxonMobil, au semnat o intelegere referitoare la

explorarea in comun a potentialului de hidrocarburi al zonei de mare adanca din perimetrul

Neptun, de pe platforma continentala romaneasca a Marii Negre. Exxon este recunoscuta pentru

experienta in explorarea zonelor de mare adanca in intreaga lume si au dezvoltat o serie de

tehnologii. Petrom va conduce operatiunile fazei initiale de explorare care va include achizitia

seismica si studiile geologice efectuate in zona de mare adanca, in timp ce ExxonMobil va

finanta cea mai mare parte a lucrarilor si va furniza expertiza in procesul de evaluare a datelor

seismice nou achizitionate.

Relatiile parteneriale

Profesionalismul şi parteneriatul sunt reperele care îndrumă aceasta companie către performanţă,

dar pentru a deveni adevărate valori ale Petrom trebuiesc lăsate să inspire şi să crească.

Parteneriatul implică mai multă colaborare internă – lucru în echipe, dar şi între departamente şi

divizii -, precum şi externă - construirea unor bune relaţii cu furnizorii de servicii, cu

autorităţile, dar şi cu sindicatele. Coopereaza îndeaproape cu partenerii, contractanţii şi furnizorii

sai , recunoscând beneficiile reciproce ale unor relaţii durabile. Desi ţin cont de avantajele unei

legături de lungă durată cu furnizorii, evită orice acord care ar putea leza corectitudinea

concurenţială.

Cred în folosirea tuturor mijloacelor adecvate şi legitime pentru promovarea intereselor de

afaceri şi pentru a obţine un nivel înalt de calitate al produselor şi serviciilor, dar în acelaşi timp

sunt dedicaţi integrităţii absolute în toate relaţiile noastre de afaceri.Petrom se angajează în

parteneriate doar cu furnizori şi contractanţi care le împărtăşesc valorile. Profită de colaborarea

cu partenerii, furnizorii şi contractanţii sai pentru a introduce drepturi fundamentale ale omului

în practica lor de afaceri şi pentru a le spori gradul de cunoaştere a standardelor etice şi

ecologice.

Politica de desfacere

Compania Petrom se adreseaza atat persoanelor fizice, detinatoare de autoturisme, cat si

persoanelor juridice, fiind cea mai mare companie din Romania producatoare de petrol si gaze

naturale. Prin investiţii semnificative in activitatea de marketing, de cca 450 milioane euro până

în anul 2010, Petrom se pregăteşte pentru stabilirea unor noi standarde de calitate, siguranţă,

13

încredere şi confort pentru clienţi. Conceptul de staţie PETROMV, inaugurat în 2005, reprezintă

expresia orientării către client a companiei. Facilităţile pe care le oferă sunt inedite pentru

segmentul de distribuţie, variind de la serviciile de bază ale unei benzinării la servicii

suplimentare (restaurant, terasa, loc de joacă pentru copii), precum şi un amplu portofoliu de

produse. Designul şi caracteristicile moderne, serviciile complexe, precum şi prezenţa unui brand

consacrat cum este Viva, reprezintă atuurile noilor benzinării.

Politica de preţuri a Petrom

Începând cu ianuarie 2005, Petrom a introdus o politică de preţuri în concordanţă cu standardele

internaţionale. Politica de preţuri introdusă de Petrom este similară cu cele din ţările Uniunii

Europene şi reflectă competiţia de pe piaţă. Preţurile Petrom au o evoluţie dinamică bazată pe

cotaţiile internaţionale ale carburanţilor dar şi pe competiţia de pe piaţă.

Politica de distributie

Divizia Marketing din cadrul Petrom reprezintă interfaţa companiei cu clienţii. Prin intermediul

unei largi reţele naţionale de staţii de distribuţie, dar şi prin canale specializate de vânzări, Divizia

Marketing furnizează produse de înaltă calitate atât clienţilor privaţi cât şi comerciali.

Petrom este lider pe piaţa românească de vânzări cu amănuntul, având o reţea de aproximativ 500

de staţii de distribuţie. În cadrul unei pieţe în care există o concurenţă din ce în ce mai mare din partea

Rompetrol, Lukoil, Mol şi Agip, Petrom are un avantaj categoric prin faptul că oferă cel mai bun raport

calitate-preţ în cadrul celor mai bine plasate staţii de distribuţie.

Concurența pe piața carburanților și a gazelor naturale în România

Piața carburanților din România se poate împărți în două sectoare: intern și extern. La cel intern

avem odată producția făcută de cei mai mari producători, OMV, Lukoil și Rompetrol, și avem apoi

importatori, care aduc marfă în Oil Terminal, de unde ea ajunge la terți. Aceștia nu acoperă mai mult de

15% din piață, dar sunt destul de importanți, în păstrarea prețului carburanților, dictat practic de

producătorii interni, înțeleși între ei. Consiliul Concurenței a amendat companiile petroliere interne de mai

multe ori, pentru că s-au înțeles să facă anumite acțiuni. De pildă, OMV Petrom, Rompetrol Downstream,

Lukoil, Mol și Eni (fostă Agip) au fost amendate, pentru că s-au înțeles ca în perioada 2007-2008 să

retragă de pe piață sortimentul Eco Premium, amenzile aplicate ridicându-se la peste 200 de milioane de

euro.

Concurentii companiei sunt: Lukoil (cu o cotă de piață de 20%), Rompetrol (cotă de piață de 25%),

Mol (cu o cotă de piață de 12,5%), Eni România (fosta Agip, cu o cotă de piață de 2,5%) .

14

2.3. Diagnosticul resurselor umane

Analiza resurselor umane are ca obiectiv determinarea punctelor tari şi punctelor slabe privind

dotarea firmei cu resurse umane. In cadrul sau se determina principalele trasaturi ale factorului

uman aflat la dispoziţia firmei şi se analizeaza adecvarea potenţialului uman existent la nevoile

prezente şi viitoare ale firmei.

Angajaţii PETROM sunt integraţi într-un sistem organizatoric care permite operarea instalaţiilor,

echipamentelor, marketing, activitate financiar-contabilă, management, protecţia mediului, centrul de

calcul şi alte sectoare, dând o importanţă deosebită calităţii muncii în toate domeniile, cum ar fi:

- creşterea performanţelor tehnice şi economice ale proceselor tehnologice, drept criteriu principal

fiind calitatea produselor şi eficienţa lor;

- conservarea resurselor de materii prime şi secundare;

- protejarea mediului înconjurător prin promovarea unor modernizări tehnologice corespunzătoare;

- protejarea resurselor umane prin motivaţie, pregătirea, formarea şi dezvoltarea acestora;

- asigurarea de servicii de calitate ridicată şi prompte tuturor clienţilor interni şi externi.

Influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri

Indice UM 2011 2012 2012/2011 (%)

Cifra de afaceri Mil. ron 12 284 16 750 136.35

Fond de salarii Mil.Ron 1 268 1 807 142.5

Numar salariati Mil.ron 26 397 33 311 126.19

Din corelaţiile de mai sus se observa o crestere a numărului de salariaţi care a avut un efect pozitiv

asupra cifrei de afaceri, care a crescut. Relaţia dintre indicele cifrei de afaceri şi cel al numărului de

salariaţi indică faptul că productivitatea muncii a influenţat pozitiv cifra de afaceri, astfel putându-se afirma

că influenţa favorabilă asupra ei a venit pe căi intensive şi nu extensive.

S.C. OMV PETROM S.A este administrata de un Directorat compus din cinci membri și anume:

Mariana Gheorghe - Director General Executiv(responsabilă cu Comunicarea Corporativă,

Protecţia Muncii, Sănătăţii şi Mediului (HSE), Resurse Umane Corporative, Dezvoltare

Corporativă şi Relaţia cu investitorii, Afaceri Corporative şi Conformitate, Juridic, IT Demand.),

Daniel Turnheim - Director Financiar(responsabil pentru Control Financiar Intern şi

Contabilitate, Impozite, Administraţie financiară şi Servicii, Audit Intern, Trezorerie şi

Management de Risc),Johann Pleininger - Membru al Directoratului(responsabil pentru

activitatea de Explorare si Productie,Neil Anthony Morgan-Membru al

15

Directoratului(responsabil cu activitatea de Rafinare si Marketing),Hilmar Kroat-Reder –

Membru al Directoratului(responsabil cu activitatea de Gaze Naturale,Energie & Produse

Chimice).

Totodata S.C.OMV PETROM S.A mai este compus si de un Consiliu de Supraveghere format

din 9membri si anume:Gerhard Roiss,David.C Davies,Manfred Leitner,Jaap Huijskes,Gerald

Kappes,Constantin Dascalu,Gheorghe Ionescu,Mark Mobius,Riccardo Piliti.

Vom calcula urmatorii indicatori:

Rata rentabilitatii comerciale = Profit brut din vanzari

cifa deafacerix100 =

1.605 .563.34016.750.726 .457

x100

=9,5840%

Perioada de recuperarea a creantelor(zile) = soldul creantelorcifradeafaceri

x365= 1.704 .211.98916.750 .726 .457

x365

¿37,1349

Perioada de rambursare a datoriilor pe termen scurt = soldul datoriilor pe termen scurt

cifrade afacerix 365

¿ 3.446.027 .37016.750.726 .457

x365=75,0892

Rotatia stocurilor = Cifrade afaceri

Total stocuri=¿=

16.750.726 .4575.084 .109 .292

=3.2947

Productivitatea muncii = cifradeafaceri

numarulmediu de personal=16. 7 50 . 726 . 457

29861=560956 ,6477

Atât directorii companiei cât şi specialiştii în Resurse Umane oferă sprijin în alegerea unei

cariere. Compania îşi extinde în mod constant portofoliul de locuri de muncă din care angajaţii

pot alege.

Au parteneriate cu şcolile de afaceri recunoscute internaţional, cu companii ce asigură cursuri de

pregătire, dar şi cu consultanţii locali de vârf pentru programele de dezvoltare managerială şi

domeniile de pregătire.

16

Pentru o dezvoltare eficace a carierei conform cerinţelor companiei, se combina procesul de

rotaţie internă a locurilor de muncă, procesul de îmbunătăţire şi de pregătire cu privire la

programele locurilor de muncă la nivel de grup cu cele mai bune programe de pregătire de pe

piaţa locală şi globală.

2.4. Diagnosticul de mediu

Managementul mediului în Petrom se bazează pe o abordare prudentă şi are ca scop

minimizarea impactului proceselor şi produselor asupra mediului.

Petrom se angajează să protejeze mediul. Prin urmare, intensitatea emisiilor de gaze cu

efect de seră se măsoară în mod sistematic, cu scopul de a genera informaţiile necesare pentru

dezvoltarea strategiei durabile a companiei şi a unei strategii specifice în domeniul emisiilor cu

conţinut de carbon.

2.5.Diagnosticul tehnologic

Diagnosticul tehnic presupune o analiză de detaliu a factorilor tehnici de producţie, a

tehnologiilor de fabricaţie, a organizării producţiei şi muncii.

Organizarea activității : Fluxul de producție este organizat în aşa fel încât să asigure

continuitatea și corelarea capacităților specific extractiei de petrol.

Oferta de produse si servicii

a) produse petroliere:

Amestec Butan-Propan-Propilena tip III;

Butan comercial;

Benzină EN 228/10 ppm;

Benzină Premium 95 neetilată;

Benzină COR 90;

Benzină COR 92;

Benzină COR 92/150 ppm,

Benzină COR 95/500 ppm;

Benzină ECO Premium 95;

17

Benzină Top Premium 99+ fara plumb;

Benzină EN – TK 228/150 ppm;

Jet A-1;

GPL-Auto;

Top Aragaz;

Gaz petrolier lichefiat (aragaz);

Motorină TOP Euro Diesel 4;

Motorină EN 590/10 ppm;

Motorină Super Euro-Diesel( EN 590/50 ppm);

Motorină Euro-Diesel ( EN 590/350 ppm);

Motorină Top Nordic Diesel;

Motorină 0,2 S;

Pacură uşoară 1%S;

Pacură grea 1%S;

Combustibil lichid uşor

Bitum neparafinos pentru drumuri;

Propan;

Propan comercial;

Ulei de bază hidrodeparafinat;

Ulei mineral monograd aditivat M30 Super 2-hc si M40 Super 2-hc;

Ulei multigrad aditivat M20W/40 Super 2 hc si M15W/40 Super 2 hc.4

b) produse petrochimice şi speciale:

Anhidridămaleicătehnica;

18

Benzen;

Benzen 535;

Dietanolamină tehnica;

Dietilenglicol

;Etilenă;

Monoetanolanină tehnică;

Monoetilenglicol;

Nonilfenol etoxilat;

Oxid de etilenă;

Polietilenglicoli tehnici;

Poliglicoli;

Propilenă;

Toluen;

Toluen–grad de nitrare;

Trietanolamină;-Ulaide piroliză;

-Xileni;

-Cocs de petrol;

-Sulf de petrol;

-Sulfură de sodiu.

c) produse diverse:

Lichid antigel tip 1/1 vol.;

Inhibitori de coroziune ACORAMID 21;

Inhibitori de coroziune CORED 95 Ex;

Inhibitori de coroziune EXCOR ;

19

Inhibitori de coroziune INCOR-95;

Lichid antigel concentrat.

2.6.Diagnosticul financiar

• Analiza performanţelor economico- financiare ale întreprinderii

Performanţele înregistrate de SC OMV Petrom SA, precum şi îndeplinirea obiectivelor

companiei pot fi analizate cu ajutorul unui ansamblu de indicatori a căror sursă informaţională o

constituie Contul de profit şi pierdere în care sunt reflectate fluxurile de venituri şi cheltuieli

specifice celor trei activităţi (de exploatare, financiară şi extraordinară). Aceste fluxuri dau

conţinut unor rezultate intermediare care oferă posibilitatea analizării succesive a impactului

rezultatului din exploatare, celui financiar şi extraordinar asupra rezultatului exerciţiului,

rezultat ce evidenţiază efectele activităţii desfaşurate asupra acumulării companiei.1

Structura fluxurilor de rezultate

Structura fluxurilor de rezultate reprezintă analiza pe verticală a Contului de profit şi

pierdere. În acest mod deducându-se contribuţia fiecăreia din cele trei categorii de rezultat la

realizarea rezultatului de ansamblu al întreprinderii.

Tabelul nr. 1. Analiza structurii fluxurilor de rezultat.

Specificare (mii lei) Perioada

precedenta

Perioada curentă Abateri (%)

Ponderea în: Ponderea în: Rez.br

ut

CA

Rez.br

ut

CA Rez.brut CA

1. Cifra de afaceri 571,47 100 1043.29 100 421.82 0

Producţia vândută 548.74 96.00 983.82 94.30 435.08 -1.7

Venituri din vânzarea mărfurilor 22.73 3.97 59.48 5.70 36.75 1.73

2.Variaţia stocurilor 5.62 0.98 22.85 2.19 17.23 1.21

1 Marilena Mironiuc, Analiza economico- financiară, editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2009, pag. 45.

20

3. Producţia imobilizată 1.03 0.18 8.85 0.85 7.82 0.67

4. Alte venituri din exploatare 2.68 0.46 8.72 0.84 6.04 0.38

Venituri din exploatare-total 580.80 101.6 1083.71 103.87 502.91 2.27

5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi

materiale consumabile

Alte cheltuieli materiale

146.90 25.00

0.349

318.41

3.42

30.52

0.33

171.51

3.42

5.52

-

0.01

9

b) alte cheltuieli din afară (energie şi

apă)

1.99 3.66 33.56 3.22 31.57 -

0.44

Cheltuieli privind mărfurile 18.42 3.22 54.48 5.22 36.06 2

6. Cheltuieli cu personalul 77.12 13.50 145.05 13.90 67.93 0.4

a) salarii 59.40 10.39 113.36 10.87 53.96 0.48

b) cheltuieli cu asigurărle şi

protecţia socială

17.72 3.10 31.70 3.04 13.98 -

0.06

7. a) Ajustarea valorii imobilizărilor

corporale şi necorporale

53.32 9.32 140.52 13.47 87.2 4.15

7. a.1) Cheltuieli 54.31 9.50 141.30 13.54 86.99 4.04

7.a.2) Venituri 0.99 0.17 0.79 0.07 -0.2 -0.1

7. b) Ajustarea activelor circulante 1.64 0.28 8.92 0.86 7.28 0.58

7.b.1) cheltuieli 8.40 0.88 17.95 1.72 7.28 0.84

7.b.2) Venituri 10.04 1.76 9.03 0.87 -1.01 -

0.89

8. Alte cheltuieli de exploatare 174.34 30.51 257.67 24.67 83.33 -

5.84

8.1 Cheltuieli privind prestaţiile

externe

126.64 22.16 180.39 17.29 53.75 -

4.87

8.2 Cheltuieli imozite, taxe şi 28.00 4.90 51.62 4.95 23.62 0.05

21

vărsăminte asimilate

8.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii

şi active cedate

19.70 3.45 25.66 2.46 5.96 -

0.99

Ajustări privind provizioanele

pentru riscuri şi cheltuieli

1.97 0.34 40.12 3.85 38.15 3.51

Cheltuieli 21.43 3.75 96.41 9.24 74.98 5.49

Venituri 23.40 4.09 56.29 5.40 32.89 1.31

9. Cheltuieli de exploatare – total 489.40 85.64 1002.16 96.06 512.76 10.4

2

10. Venituri financiare – total 23.18 4.05 120.31 11.53 97.13 7.48

11. Cheltuieli financiare – total 14.57 2.55 101.86 9.76 87.29 7.21

12. Venituri totale 603.98 105.67 1204.02 115.40 600.04 9.73

13.Cheltuieli totale 503.98 88.19 1104.02 105.82 600.04 17.6

3

14. Rezultatul din exploatare 91.39 15.99 81.54 7.82 -9.85 -

8.17

15. Rezultatul financiar 8.61 1.51 18.46 1.77 9.85 0.26

16. Rezultatul brut 100 17.55 100 9.59 0 -

7.96

Analiza comparativă a structurii rezultatului brut în cele două exerciţii, 2011 respectiv

2012 reliefează participarea predominantă a rezultatului din exploatare la formarea rezultatului

brut. Ponderea acestui s-a diminuat de la 91.39% la 81.54% ca efect al creşterii ponderii

cheltuielilor de exploatare în totalul cheltuielilor cu 85.45%; cauza principală a creşterii

cheltuielilor totale este explicată în principal, prin majorarea cheltuielilor cu materiile prime cu

171. 51%, a cheltuielilor cu personalul cu 67.93%, a cheltuileilor cu ajustările privind

imobilizările în proporţie de 86.99%, şi a altor cheltuieli de exploatare 83.33% (cheltuieli

privind prestaţiile externe, cheltuieli cu taxele, impozitele, şi alte vărsăminte asimilate, precum şi

cele cu donaţiile şi despăgubirile).

22

Rezultatul financiar a fost unul pozitiv în cele două exerciţii, ceea ce a influienţat pozitiv

rezultatul net al entităţii OMV Petrom SA; acesta este efectul creşterii ponderii veniturilor

financiare (veniturile din dobânzi, în special cele din cadrul grupului, şi veniturile din diferenţele

de curs valutar) cu 97.13% într-o proporţie mai mare decât cea a cheltuielilor financiare.

Ponderea rezultatului brut în cifra de afaceri (profitabilitatea) s-a diminuat nesemnificativ

cu 7.96%, fapt explicat printr-o reducere mai mare a ponderii rezultatului de exploatare în cifra

de afaceri comparativ cu creşterea mai lentă a ponderii rezultatului financiar în cifra de afaceri.

Analiza eficienţei cheltuielilor

O întreprindere nu poate inregistra performante fără ca aceasta să efectueze cheltuieli. Orice

activitate din care se obţin venituri presupune ca într-o perioadă anterioară sa se fi realizat

cheltuieli fie ele de natura financiară sau din exploatare. Pentru practica economică prezintă

importanţă atât cunoaşterea eficienţei cheltuielilor, cât şi cunoaşterea efectului pe care îl are

creşterea eficienţei acestora asupra activităţii întreprinderii.

Analiza eficienţei cheltuielilor totale

Pentru ca cheltuielile totale să fie eficiente, acestea trebuie sa crească într-un

ritm mai scazut decât veniturile totale.

Pentru a obţine nişte informaţii mai relevante asupra activităţii desfaşurate de o întreprindere,

eficienţa cheltuielior se determină pe fiecare categorie de cheltuială în parte şi respectiv pe

fiecare tip de activitate (de exploatare, financiară, extraordinară).

Tabel nr.2 Analiza eficienţei chelt totale prin indicatorul chelt totale la 1000 lei venituri totale

Specificare Perioada Structura(%) Eficienţa

cheltuielilor(‰)

2011 2012 Si2011 Si2012 Efch2011 Efch2012

Cheltuieli de

exploatare

10.520.348.29

4

16.090.391.45

6

97,11 90,77 842,64 924,76

Cheltuieli financiare 313.268.366 1.535.431.821 2,89 9,23 628,68 846,60

Cheltuieli

extraordinare

0 0 - - - -

Cheltuieli totale 10.833.616.66 17.725.823.27 100,00 100,00 834,42 916,95

23

0 7

Venituri din

exploatare

12.484.946.72

4

17.399.624.68

7

96,16 90,01 - -

Venituri financiare 498.296.964 1.931.761.930 3,84 9,99 - -

Venituri

extraordinare

0 0 - - - -

Venituri totale 12.983.243.68

8

19.331.386.61

7

100,00 100,00 - -

Coeficientul de elasticitate:

Echt /vt=I cht−100

IVt−100=63 ,62

48 ,89=1 ,30

Analiza în mărimi absolute:

∆ Efcht = Efch2012 - Efch2011= 916,95 – 834,42 = 82,53‰

I.

.∆Svi= ∑ Svi 2011 x Efcht 2012

100−∑

Svi2011 x Ef cht 20 12100

=

90 , 01 x 842 ,64+9 , 99 x628 , 68100

−96 , 16 x 842,64+3 ,84 x628 , 68100

=821 , 27−834 , 42=−13 ,15

II.

∆Efcht=Svi 2011 xEf cht 2012

100−∑

S vi2011 x Ef cht 2012100

=916 , 95−821 , 27=95 ,68

Verificarea:

24

Δ Svi+Δ Ef chi=−13 , 15+95 , 68=82,53=Δ Ef cht

Interpretarea rezultatelor analizei:

Rezultatele analizei anterioare dovedesc faptul că în perioada analizată 2011-2012 s-a

diminuat eficienţa cheltuielilor (Δ Ef cht ¿0¿) datorată creşterii în ritm mai rapid a cheltuielilor

totale comparativ cu veniturile totale ale întreprinderii (Icht > I Vt). Valoarea coeficientului de

elasticitate a cheltuielilor totale în raport cu veniturile totale (Echt/Vt = 1,30) arată că la o creştere

cu 1% a veniturilor totale, cheltuielile totale cresc cu 1,30%, ceea ce explică scăderea eficienţei

cheltuielilor totale.

Diminuarea eficienţei cheltuielilor totale (Δ Ef cht ¿0¿) s-a realizat ca urmare a scăderii ponderii

activităţii eficiente (Δ Svi ¿¿), pentru care indicatorul de eficienţă pentru cheltuielile de

exploatare are valori mai mari decât cele ale indicatorului de eficienţă a cheltuielor totale (

Ef ch exp¿ Ef cht ¿).

Activitatea financiară se caracterizează prin eficienţă întrucât indicatorul cheltuieli financiare

la 1000 lei venituri financiare are valori inferioare indicatorului de eficienţă a cheltuielilor totale

(628,68‰<834,42‰ şi 846,60‰<916,95‰).

Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor

Orice întreprindere are ca scop obtinerea de profit, respectiv la 1.000 lei venituri obţinute,

aceasta urmăreşte să efectueze cât mai puţine cheltuieli. Diferenţa dintre cheltuielile efectuate şi

veniturile obţinute reprezintă beneficiul economic pe care îl vânează fiecare societate, concetizat

în efectul creşterii eficienţei cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale.

Tabel nr.2 Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor totale

Specificare Perioada Abateri ±

2011 2012 Absolute Relative

Eficienţa creşterii ef.

chelt. B (lei)

2.149.765.490,19 1.605.471.658,58 -544.293.831,4 -25,32

Venituri totale Vt (lei) 12.983.243.688 19.331.386.617 6.348.142.929 48,89

Venituri din exploatare 12.484.946.724 17.399.624.687 4.914.677.963 39,36

25

Vexp (lei)

Venituri fin Vf (lei) 498.296.964 1.931.761.930 1.433.464.966 287,67

Venituri extraordinare

Vex (lei)

- - - -

Cheltuieli totale CHt

(lei)

10.833.616.660 17.725.823.277 6.892.206.617 63,62

Ef.chelt. totale Efcht (‰) 834,42 916,95 82,53 9,89

Ponderea ven din exp în

ven totale Sv exp (%)

96,16 90,01 -6,15 -6,40

Ponderea ven fin în ven

totale Svf (%)

3,84 9,99 6,15 160,16

Chelt de exp la 1000 lei

ven exp Efchexp(‰)

842,64 924,76 82,12 9,75

Chelt fin la 1000 lei ven

fin Efchf (%)

628,68 846,60 217,92 34,66

B=Vt

10 00(1000−Ef cht )=¿ B 2011=12983243688

1000(1000−834 , 42 )=2149765490 ,19 RON

B2012=19331386617

1000(1000−916 , 9 5 )=1605471658 , 79 RON

Analiza în mărimi absolute:

∆B=B2012-B2011=1605471658,58-2149765490,19 = -544293831,4

I. ∆Efcht=

Vt 20111000 (1000−∑

Svi2012 x Ef cht 2012100 )−V t 2011

1000 (1000−∑Svi2011 x Ef cht 2011

100 )=12983243 , 69 x (1000−916 ,95 )−12983243 , 69 x (1000−834 , 42 )=−1071507101 ,74 RON

1. ∆Svi= Vt 2011

1000 (1000−∑Svi2012 x Ef cht 2011

100 )−Vt 20111000

¿

26

2. ∆Efcht=

Vt 20111000 (1000−∑

Svi2012 x Ef cht 2012100 )−Vt 2011

1000 (1000−∑Svi2012 x Ef cht 2011

100 )=12983243 , 69 (1000−916 , 95 )−12983243 , 69 (1000−821 ,27 )=−1242236756 ,26 RON

II. ∆Vt=

Vt 20121000

(1000−Efcht 2012 )−Vt 20111000

(1000−Efcht 2012 )=Vt 2012−Vt 20111000

(1000−Efcht 2012 )=244 , 48 x 50 5 , 45=123572 , 42 RON

1. ∆Vexp=Vexp2012−Vexp2011

1000(1000−Efcht 2012 )=206 ,67 x 505 , 45=104461 , 35 RON

2. ∆Vf=Vf 2012−Vf 2011

1000(1000−Efcht 2012 )=37 , 81 x505 ,45=19111 ,07 RON

Verificare:

∆Svi+∆Efcht=170729654,52-1242236756,26=-1071507101,74RON= ∆Efcht

Δ Ef cht+ ΔVt=−1 . 071. 507 . 101, 74+527 .213 . 270 ,34=−544 .293 .831 , 4 lei=ΔB


În ambele perioade analizate indicatorul de eficienţă a cheltuielilor totale are valori ce nu

depăşesc limita de 1000 lei, fapt pentru care întreprinderea înregistrează profit la 1000 lei

venituri, respectiv 165,58 (1000-834,42) şi respectiv 83,05 lei (1000-916,95).

Se constată scăderea beneficiilor aferente veniturilor totale cu 25,32%, fapt explicat prin

influenţa următorilor factori:

Scăderea eficienţei cheltuielilor totale cu 82,53‰(9,89%) a determinat diminuarea

beneficiului aferent veniturilor totale cu 1.071.507.101,74 lei.

Creşterea veniturilor totale în perioada analizată cu 6.348.142.929 lei (48,89%) a determinat

creşterea beneficiului total cu 527.213.270,34 lei.

Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune

Pe baza Contului de profit şi pierdere se pot determina o serie de indicatori care poartă

numele de solduri intermediare de gestiune care completează gama indicatorilor de apreciere a

performanţelor economice.

27

Pentru a putea analiza aceşti indicatori, calculul şi rezultatele acestora sunt prezentate sub

formă de tabel, astfel:

Tabel nr.3 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Denumire Modalitate de calcul Exerciţiu financiar Indici(%)

2011 2012

Cifra de afaceri

Producţia vândută +

Ven din vânzarea

mărfurilor+

Ven din dobânzi înreg

de entităţile al căror ob

de act este leasingul +

Ven din subvenţii de

exploatare af cifrei de

afaceri

12.284.378.408

11.795.873.413

488.504.995

-

-

16.750.726.457

15.795.814.081

954.912.376

-

-

136,36

133,91

195,48

-

-

Marja comercială

Ven din vânzarea

mărfurilor –

Chelt privind mărfurile

92.631.023

488.504.995

395.873.972

80.143.334

954.912.376

874.769.042

86,52

195,48

220,97

28

Producţia

exerciţiuluiProducţia vândută +

Variaţia stocului de

produse finite şi

produse în curs +

Producţia realizată de

entitate în scopuri

proprii şi capitalizată

11.938.802.880

11.795.873.413

120.783.952

22.145.515

16.304.715.332

15.795.814.081

366.871.954

142.029.297

136,57

133,91

303,74

641,35

Valoarea adăugată

Producţia exerciţiului+

Marja comercială –

Consumuri

intermediare

(rd.11+12+13+25)

5.658.615.008

11.938.802.880

92.631.023

6.372.818.895

7.782.564.112

16.304.715.332

80.143.334

8.602.294.554

137,53

136,57

86,52

134,98

Excedentul(deficitul

) brut de exploatareValoarea adăugată+

Ven din subvenţii de

exploatare af cifrei de

afaceri +

Ven din dobânzi la

entităţile al căror ob de

act este leasingul –

Cheltuieli cu impozite,

taxe şi vărsăminte

asimilate-

Cheltuieli cu personalul

3.398.920.704

5.658.615.008

-

-

601.895.562

1.657.798.742

4.624.738.475

7.782.564.112

-

-

828.870.302

2.328.955.335

136,06

137,53

-

-

137,71

140,48

29

Rezultatul din

exploatareEBE+

Alte venituri din

exploatare-

Cheltuieli cu

despăgubiri, donaţii şi

active cedate-

Cheltuieli privind dob

de refinanţare înreg de

entităţile care au ca ob

de act leasingul ±

Ajustări de valoare

privind imob corp si

necorp ±

Ajustări de valoare

privind activele

circulante ±

Ajustări privind

provizioanele

1.964.598.430

3.398.920.704

57.638.849

423.460.856

-

1.146.101.922

35.304.253

42.297.402

1.309.233.231

4.624.738.475

139.996.979

411.966.770

-

2.256.092.738

143.291.376

644.151.339

66,28

136,06

242,89

97,29

-

196,85

405,88

1522,91

Rezultatul financiar

Ven financiare totale –

Chelt financiate totale

185.028.598

498.296.964

313.268.366

296.330.109

1.931.761.930

1.635.431.821

160,15

387,67

522,05

Rezultatul curent

Rezultatul de

exploatare +

Rezultatul financiar

2.149.627.028

1.964.598.430

185.028.598

1.605.563.340

1.369.233.109

296.330.109

74,69

66,28

160,15

Rezultatul

extraordinar

0 0 -

30

Ven extraordinare +

Chelt extraordinare

0

0

0

0

-

-

Rezultatul brut

Rezultatul curent +

Rezultatul extraordinar

2.149.627.028

2.149.627.028

0

1.605.563.340

1.605.563.340

0

74,69

74,69

-

Rezultatul net al

exerciţiuluiRezultatul brut –

Impozit pe profit –

Alte impozite

neprezentate la

elementele de mai sus

1.788.042.301

2.149.627.028

371.584.727

-

1.022.387.463

1.605.563.340

583.175.877

-

57,50

74,69

156,94

-


Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terţii, ca urmare a

exercitării activităţii curente de producţie şi comercializare, a crescut cu 36,36% ca rezultat al

sporirii producţiei vândute cu 33,91% şi a veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 95,48%;

tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri arată că întreprinderea se află în expansiune,

consolidându-şi în primul rând activitatea de bază.

Marja comercială s-a diminuat pe durata perioadei analizate cu 13,48%, ca urmare a sporiri

cheltuielilor privind mărfurile cu 120,97 (Ivmf > Ichmf).

Producţia exerciţiului, indicator care dimensionează întreaga activitate realizată de

întreprindere într-un exerciţiu financiar, a înregistrat o majorare cu 36,57%, motivată prin:

creşterea producţiei vândute cu 33,91%, ceea ce indică faptul că oferta de produse a

întreprinderii este bine absorbită de piaţă; sporirea soldului debitor al contului „Variaţia

stocurilor”, cu 203,74%, denotă comercializarea unei părţi semnificative a stocului de produse

finite şi produse în curs existente la începutul exerciţiului, reducându-se astfel riscul de

nevandabilitate a producţiei; creşterea producţiei imobilizate cu 541,35%.

31

Valoarea adăugată, ca indicator de performanţă care exprimă surplusul de bogăţie creat de

întreprindere prin activitatea de exploatare, a înregistrat o creştere egală cu 37,53%, datorită

sporirii mai rapide a producţiei execiţiului cu 36,57%, în raport cu creşterea mai lentă a

consumurilor intermediare cu 34,98% (IPex>Ici).

Excedentul brut de exploatare al întreprinderii analizate dovedeşte faptul că aceasta poate să-

şi menţină potenţialul productiv, are capacitatea să remunereze capitalurile avansate şi, totodată,

poate să onoreze obligaţiile fiscale, deoarece capacitatea de autofinanţare derivată din activitatea

de exploatare este în creştere, cu 36,06%. După cum se observă din analiza structurii

excedentului brut de exploatare, valoarea adăugată este una din cauzele evoluţiei ascendente a

indicatorului. Efectul pozitiv exercitat de creşterea valorii adăugate asupra soldului intermediar

de gestiune analizat a fost însă diminuat de creşterea cheltuielilor cu impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate cu 37,71% şi a cheltuielilor cu personalul, în aceeaşi perioadă, cu 40,48%.

Evoluţia excedentului de exploatare a avut influenţă favorabilă asupra rezultatului din

exploatare. Chiar dacă excedentul brut deţine ponderea predominantă în structura rezultatului din

exploatare, creşterea tuturor elementelor de cheltuieli, în special a cheltuielilor cu ajustările

privind provizioanele, au determinat reducerea rezultatului de exploatare cu 33,72%.

Rezultatul financiar este profit în ambele exerciţii. Creşterea rezultatului financiar cu 60,15%

se datorează creşterii veniturilor financiare cu 287,67%.

Rezultatul curent s-a diminuat în perioada analizată cu 25,31%, în special datorită diminuării

rezultatului din exploatare cu 33,72%.

Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar a lăsat neschimbat rezultatul net al

exerciţiului, şi a determinat egalitatea între rezultatul curent şi rezultatul brut.

În mod succesiv fiecare din aceste solduri intermediare de gestiune şi-a pus amprenta asupra

rezultatului net al exerciţiului. Acesta a scăzut în perioada analizată cu 42,50%. Deşi rezultatul

brut realizat de companie a scăzut cu 25,31%, obligaţia fiscală este mai mare cu 56,94%.

Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri

OMFP nr. 234/2007 privind modificarea OMFP nr.1752/2005 pentru aprobarea

reglemenarilor contabile conforme cu directivele europene defineste cifa de afaceri inscrisa in

Contul de profit si pierdere, ca fiind suma provenita din vanzarea de produse finite si furnizarea

de servicii, dupa scaderea reducerilor comerciale si a taxei pe valoare adaugata.

32

Nivelul ridicat al cifrei de afaceri este premisa desfasurarii unei activitati profitabile de

intreprindere, precum si garantia cresterii valorii sale.

Pentru a vedea evoluţia în timp a cifrei de afaceri vom purcede la o analiza a acesteia pe mai

multi ani succesiv, calculând indicatorul ritmurilor de creştere atât cu bază fixa, cât şi cu bază

mobilă.

Tabel nr.4 Analiza cifrei de afaceri în preţuri comparabile

Indicator

i

Anii

0 1 2 3 4

Cifra de

afaceri

5.124.500.00

0

7.400.600.00

0

10.750.200.000 12.208.378.408 16.750.726.457

Ritmul

de

creştere

(%)

- cu baza

fixă

- cu baza

în lanţ

-

-

144,42

144,42

209,78

145,26

239,72

114,27

326,88

136,36

Rata

nominal

ă de

creştere

a CA

(Rn-%)

- 44,42 45,26 14,27 36,36

33

Rata de

creştere

a

preţului

(Rp-%)

- 10,00 11,50 15,90 12,80

Rata

reală de

creştere

a CA

(RCAr-

%-)

- 31,29 30,28 -1,41 20,89

Cifra de

afaceri

corectată

(CAc)

5.124.500.00

0

6.727.956.05

0

8.765.181.141,9

4

8.641.592.087,8

3

10.446.820.674,9

0


Analiza datelor din tabel evidenţiază tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri nominale. Fără a

avea în vedere evoluţia ratei inflaţiei şi implicaţiile acesteia asupra cifrei de afaceri,

întreprinderea poate fi caracterizată ca fiind dinamică, cu o poziţie bună pe piaţă şi cu

perspective de creştere şi dezvoltare. Ritmul de creştere cu bază fixă reflectă creşteri

semnificative ale indicatorului analizat, valoarea maximă fiind atinsă în anul 4, când cifra de

afaceri a sporit cu 226,88% în raport cu anul de referinţă. Ritmul de creştere cu baza în lanţ

sugerează creşteri moderate ale cifrei de afaceri, de la un an la altul în perioadele anlizate,

creşterea cea mai mare fiind cea din anul 2, respectiv 45,26%.

Luând în calcul influenţa creşterii preţului cauzată de inflaţie, se constată, cu excepţia anilor

1, 2 şi 4, devansarea ratei de creştere a cifrei de afaceri de către rata de creştere a preţului. Prin

corectare cu rata inflaţiei se observă creşterea aparentă a cifrei de afaceri. Aşa cum reflectă cifra

de afaceri corectată şi creşterea reală a cifrei de afaceri, indicatorul are tendinţă crescătoare în

perioada analizată.

Analiza valorii adăugate

34

Prin specificul activităţii pe care o desfăşoară, întreprinderea transformă ansamblul factorilor

de producţie achiziţionaţi de la terţi (input-uri) în bunuri şi servicii cu valoare superioară (output-

uri), destinate a fi valorificate la un preţ acceptat de piaţă. Diferenţa dintre valoarea bunurilor şi

serviciilor produse şi vîndute şi valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate şi consumate

reprezintă valoarea adăugată creată de întreprindere.2

a) Determinarea valorii adăugate după metoda aditivă.

Într-o altă accepţiune, valoarea adăugată reprezintă suma acumulărilor monetare care

serveşte la remunerarea participanţilor direct şi indirect la activitatea întreprinderii.

Metoda aditivă de calcul a valorii adăugate se determină însumând elementele care prezintă

aceste remuneraţii şi se poate determina înainte şi după repartizarea profitului net, valoarea

adăugată brută, şi respectiv valoarea adăugată netă.

Vom determina valoarea adăugată brută, înaite de repartizarea profitului net, care se

ddetermină după formula:

Vad = CHp + It + CHd + CHl + CHf + Chex + Rnet +Am

* Notă:

Rnet înnainte de repartizare se determină fără a include alte venituri din exploatare, veniturile

financiare, veniturile extraordinare.

Tabel nr.9 Analiza valorii adăugate după metoda analitică

Nr.

crt.

Specificare Perioada Indici

(%)2011 2012

1. Remunerarea personalului (CHp) 1.657.798.742 2.328.955.335 140,48

-cheltuieli cu personalul (lei) 1.657.798.742 2.328.955.335 140,48

-participarea pers la profit (lei) - - -

2. Remunerarea statului (It) 973.480.289 1.412.046.179 145,05

-chelt cu imp, taxe şi vărsăminte asim. 601.895.562 828.870.302 137,71

2 Contabilitate – Prezentarea situaţiilor financiare, Editura CECCAR, Bucureşti, 2004, pag. 110.

35

-impozit pe profit 371.584.727 583.175.877 156,94

3. Remunerarea creditorilor (CHf+CHe) 313.268.366 1.635.431.821 522,05

-chelt financiare (dobânzi,

comisioane)

313.268.366 1.635.431.821 522,05

-cheltuieli privind dob de refinanţat 0 0 -

4. Remunerarea acţionarilor (Div)

-dividende (lei)

1.081.902.468 0 -

5. Remunerarea întreprinderii

(autofinanţarea) Af

1.333.732.549 3.115.580.542 233,60

-profitul reinvestit (în rezervă) Pr-lei 110.028.972 720.045.089 65,48

-amortizări şi provizioane Am-lei-

a+b+c

1.223.703.577 3.043.535.453 265,56

a.Ajustări de val priv imob corp şi

necorp-lei

1.146.101.922 2.256.092.738 196,85

b.Ajustări de valoare privind activele

circulante-lei

35.304.253 143.291.376 405,88

c.Ajustări privind provizioanele-lei 42.297.402 644.151.339 1522,91

6. Remunerarea altor parteneri

(CHd+Chex)

432.460.856 411.966.770 97,29

-cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi

active cedate-lei

432.460.856 411.966.770 97,29

-cheltuieli extraordinare-lei 0 0 -

7. Alte venituri din exploatare (lei) 57.638.849 139.996.979 242,89

8. Venituri financiare (lei) 498.296.964 1.931.761.930 387,67

9. Venituri extraordinare (lei) 0 0 -

10. Vad (1+2+3+4+5+6-7-8-9) 5.658.615.008 7.782.564.112 137,53

36

11. Vadn (10-Am)-lei 4.434.911.431 4.739.028.659 106,86

b) Analiza ratelor de remunerare.

Tabel nr.10 Analiza structurii valorii adăugate

Nr.cr

t

Specificare Simbol Perioada

2011 2012

1. Rata de remunerare a personalului (Chp/Vad)*100 Rchp 29,30 29,93

2. Rata de remunerare a statului (Ip/Vad)*100 Rst 17,20 18,14

3. Rata de remunerare a creditorilor (Chf/Vad)*100 Rchf 5,54 21,01

4. Rata de remunerare a acţionarilor (D/Vad)*100 Rd 19,12 0

5. Rata de remunerare a întreprinderii (Af/Vad)*100 Raf 23,56 40,03

6. Rata de remunerare a cap productiv (Am Ram 21,63 39,11


În urma analizei indicatorilor din tabel nr.9 si tabelul nr.10 se constata:

- Rata de remunerare a personalului s-a majorat în perioada analizată de la 29,30% la

29,93%. Acest fapt a avut loc ca urmare a creşterii remuneraţiilor personalului(ca efect al

creşterii productivităţii muncii, a nivelului de calificare) într-un ritm mai rapid (140,48%) decât

ritmul de majorare a Vad a întreprinderii (137,53%).

- A crescut presiunea fiscală exercitată asupra întreprinderii de la 17,20% la 18,14% in

perioada analizată.

37

- A crescut semnificativ ponderea cheltuielilor financiare, în perioada curentă faţă de

perioada precedentă, fapt ce reflectă orientarea întreprinderii spre o structură financiară în care

capitalurile împrumutate (datoriile financiare) sunt mai reprezentative decât capitalurile proprii.

Creşterea cheltuielilor financiare este rezultatul creşterii într-un ritm mai rapid cu 522,05% a

chelt financiare decât ritmul de majorare a Vad cu 137,53%.

- In anul 2012 rata de remunerare a acţionarilor nu înregistrează modificări, ceea ce arata

ca din profitul realizat nu s-au distribuit dividende acţionarilor.

- Se majorează ponderea autofinanţării in Vad, de la 28,58% la 40,03%, ceea ce dă

întreprinderii posibilitatea de a promova proiecte de investiţii (de menţinere şi de creştere).

Sporirea acestei rate in perioada analizata s-a realizat ca urmare a creşterii autofinanţării intr-un

ritm mai rapid (233,60%) decât ritmul de sporire a Vad brute (137,53%).

- Rata de remunerare a capitalului productiv din Vad a sporit de la 21,63% la 39,11%, in

condiţiile in care cheltuielile cu amortizarea au crescut cu 165,56%, reflectând fie o îmbătrânire

a capitalului productiv aflat in dotarea întreprinderii analizate, fie creşterea amortizării calculate

ca urmare a achiziţionării de noi imobilizări corporale si necorporale prin investiţie.

Relaţiile dintre indicatorii de performanţă ai activitaţii de exploatare

Între soldurile intermediare de gestiune care caracterizează activitatea de producţie şi

comercializare se stabilesc o serie de relaţii, redate prin câteva rapoarte, numite rapoarte statice

şi dinamice.

Raportele statice se exprimă procentual şi reflectă ponderea unui indicator valoric în alt

indicator valoric, pe când rapoartele dinamice sunt exprimate prin coeficienţi care rezultă din

compararea ritmurilor de variaţie a doi indicatori valorici.

Tendinţa crescătoare a rapoartelor statice implică implică valori supraunitate ale rapoartelor

dinamice şi, invers, tendinţei descrescătoare a rapoartelor statice îi corespunde valori subunitare

ale rapoartelor dinamice.

Pentru a putea analiza relaţiile care se stabilesc între soldurile care caracterizează îndeosebi

activitatea de producţie a companiei, prezentăm forma relaţiilor şi calculul acestora în tabelul ce

urmează.

Tabel nr. 12 Analiza rapoartelor statice şi dinamice dintre indicatorii valorici ai producţiei

Nr.crt Indicatori Perioada Indici (%)

2011 2012

38

1. Valoarea adăugată (lei) 5.658.615.008 7.782.564.112 137,53

2. Valoarea adăugată netă (lei) 4.434.911.431 4.739.028.659 106,86

3. Producţia exerciţiului (lei) 11.938.802.880 16.304.715.332 136,57

4. Producţia vândută (lei) 11.795.873.413 15.795.814.081 133,91

5. Cifra de afaceri (lei) 12.284.378.408 16.750.726.457 136,36

6. Rs1= (Vad/Pex)*100 47,40 47,73 -

7. Rd1=Ivad/Ipex - 1,01 -

8. Rs2=(Vad/CA)*100 46,06 46,46 -

9. Rd2=Ivad/Ica - 1.01 -

10. Rs3=(CA/Vad)*100 217,09 215,23 -

11. Rd3=Ica/Ivad - 0,99 -

12. Rs4=(Pv/Pex)*100 98,80 96,88 -

13. Rd4=Ipv/Ipex - 0,98 -

14. Rs5=(Vadn/Vad)*100 78,37 60,89 -

15. Rd5=Ivadn/IVad - 0,78


Raportul static dintre Vad şi Pex s-a majorat, adică în perioada precedentă, la 100 lei

producţie a exerciţiului se obţineau 52,60 lei valoare adăugată, comparativ cu 52,27% lei în

perioada curentă; paralel s-a diminuat ponderea consumurilor intermediare în producţia

exerciţiului de la 53,38% la 52,76%. Primul raport dinamic este supraunitar (Rd1= 1,01), ca

urmare a creşterii valorii adăugate într-un ritm mai rapid (Ivad=137,53%) decât ritmul de

creştere a producţiei exerciţiului (Ipex=136,57%).

Raportul ce corelează valoarea adăugată cu cifra de afaceri a înregistrat valoare crescătoare

în perioda analizată de la 46,06% la 46,46%, ceea ce reflectă creşterea gradului de integrare pe

39

verticală a producţiei cu 0,40%. Raportul dinamic aferent egal cu 1,01 explică sporirea valoarii

adăugate într-un ritm mai rapid (Ivad=137,53%) decât ritmul de creştere a cifrei de afaceri

(Ica=136,36%).

Raportul static dintre cifra de afaceri şi valoarea adăugată s-a diminuat în perioada analiuată,

indicând o diminuare a dependenţei faţă de terţi şi implicit a riscului de exploatare care decurge

din această dependenţă. Raportul dinamic subunitar (0,99) dintre indicele cifrei de afaceri şi cel

al valorii adăugate exprimă scăderea cifrei de afaceri într-un ritm mai rapid (Ica=136,36%) decât

valoarea adăugată (Ivad= 137,53%).

Raportul static dintre producţia vândută şi producţia exerciţiului s-a diminuat în perioada

analizată de la 98,80% la 96,88%, fapt care sugerează că întreprinderea are dificultăţi în

valorificarea producţiei sale. Raportul dinamic subunitar (0,98%) dintre indicele producţiei

vândute şi cel al producţiei exerciţiului exprimă scăderea producţiei vândute într-un ritm mai

rapid (Ipv=133,91%) decât producţia exerciţiului (Ipex=136,57%).

Raportul static dintre valoarea adăugată netă şi valoarea adăugată brută descreşte în

perioada analizată cu 17,48% şi reflectă o creştere a cheltuielilor cu amortizarea în structura

valorii adăugate brute. Raportul dinamic subunitar (0,78) dintre indicii acestor două mărimi

sugerează un ritm de creştere a valorii adăugate nete mai lent (Ivadn=106,86%) decât ritmul de

creştere a valorii adăugate brute (Ivad= 137,53%)

Analiza capacităţii de autofinanţare

Analiza capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă:

Tabel nr.13 Determinarea capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă

Specificare (mil lei) Exerciţiul financiar Indici

(%)Precedent Curent

Excedentul brut de exploatare 3.398.920.704 4.624.738.475 136,06

+Alte venituri din exploatare (a) 12.484.946.724 17.399.624.687 59,27

-Alte cheltuieli de exploatare (b) 7.309.159.145 11.721.154.268 160,36

+Venituri financiare (c) 498.296.964 1.931.761.930 387,67

-Cheltuieli financiare (d) 313.268.366 1.635.431.821 522,05

40

+Venituri extraordinare 0 0 0

-Cheltuieli extraordinare 0 0 0

-Impozitul pe profit 371.584.727 583.175.877 156,94

Capacitatea de autofinanţare 14.966.395.385 10.016.363.126 66,93

Dividende 1.081.902.469 72.045.089 6,66

Participarea salariaţilor la profit 0 0 0

Autofinanţarea 13.884.492.916 9.944.318.037 71,62

Capacitatea de autofinanţare (CAF) a întreprinderii s-a redus în perioada analizată, cu 33,1%

şi evidenţiază faptul că întreprinderea nu dispune de potenţial financiar crescător pentru a

remunera capitalurile proprii antrenate în activitatea sa şi pentru a finanţa investiţiile. Influenţa

esenţială asupra capacităţii de autofinanţare au exercitat:

- Excedentul brut de exploatare care, prin creştere cu 36,06% explică faptul că

activitatea de exploatare a fost generatoare unui surplus monetar potenţial care avut un

efect favorabil asupra capacităţii de autofinanţare;

- Reducerea cu 93,3% a dividendelor care remunerează capitalurile proprii plasate de

acţionari în întreprindere, a condus la obţinerea unei autofinanţări inferioare cu 28,4%,

în exerciţiul curent în raport cu cel precedent.

Analiza ratelor rentabilitatăţii comerciale

Ratele rentabilităţii comerciale exprimă rentabilitatea vânzărilor întreprinderii şi se determină

ca raport între marjele de acumulare şi cifra de afaceri, fapt ce a atras denumirea de rate ale

marjelor de acumulare sau rate de profitabilitate ale cifrei de afaceri.

Tabel nr.13 Analiza ratelor rentabilităţii comerciale

Specificare Perioada Indici (%)

2011 2012

Marja comercială 92.631.023 80.143.334 86,52

Venituri din vânzarea 488.504.995 954.91.376 195,48

41

mărfurilor

EBE 3.398.920.704 4.624.738.475 136,06

Rezultatul net 1.778.042.301 1.022.387.463 57,50

Rezultatul brut 2.149.627.028 1.605.563.340 74,69

Rezultatul curent 2.149.627.028 1.605.563.340 74,69

Rezultatul din exploatare 1.964.598.430 1.309.233.231 66,28

Cifra de afaceri 12.284.378.408 16.750.726.457 136,36

Cheltuieli totale 10.833.616.660 17.725.823.277 163,62

Cheltuieli curente 10.833.616.660 17.725.823.277 163,62

Cheltuieli de exploatare 10.520.348.294 16.090.391.455 152,95

RMC = Mc/Vmf (%) 18,96 8,39 44,25

RMb = EBE/CA (%) 27,67 27,61 99,78

RMnexp=Rexp/CA (%) 15,99 7,82 48,91

RMN = Rnet/CA (%) 14,47 6,10 42,16


Analiza datelor din tabel conduce la următoarele constatări:

Rata marjei comerciale a scăzut în perioada analizată de la 18,96% la 8, 39%. Se constată că

activitatea de comerţ cu mărfuri nu este rentabilă, marja comercială diminuându-se cu 13,48% în

perioada curentă faţă de perioada de bază. Rata marjei brute s-a diminuat cu 0,06% ca urmare a

creşterii mai lente cu 36,06% a EBE comparativ cu cifra de afaceri care a crescut cu 36,36%.

Rata marjei nete de exploatare a înregistrat o descreştere cu 51,09% adică, după deducerea din

cifra de afaceri a cheltuielilor variabile şi a cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor. Rata

marjei nete evidenţiază diminuarea, în perioada analizată, a rezultatului cu 8,37 lei la 100 lei

cifră de afaceri.

Analiza ratelor rentabilităţii economice

42

Ratele de rentabilitate economică permit aprecierea performanţelor realizate în cadrul

activităţii curente a întreprinderii. Acestea sunt expresia capacităţii managerului de a asigura o

gestiune eficientă a activităţii de exploatare.

Tabel nr 14 Analiza ratei rentabilităţii economice

Specificare Exerciţiu financiar Indici (%)

2011 2012

Rezultatul curent (lei) 2.149.627.028 1.605.563.340 74,69

Cheltuieli financiare (lei) 313.268.366 1.635.431.821 522,05

Rezultatul economic (lei) 2.462.895.394 3.240.995.161 131,59

Activ total (lei) 18.417.447.229 21.353.073.437 115,94

Re=Rec/At (%) 13,37 15,18 113,54


Rata rentabilităţii activului total are tendinţă crescătoare în perioada analizată, de la 13,37%

la 15,18%, ca urmare a creşterii rezultatului economic cu 31,59% şi a majorării activului total

angajat în activitatea întreprinderii cu 15,94%.

Analiza ratelor rentabilităţii financiare

Rentabilitatea financiară mai este denumită şi rentabilitatea capitalurilor proprii. De

mărimea acesteia se interesează îndeosebi investitorii, pentru că reprezintă masura finală a

rentabilizării resurselor pe care acţionarii le-au încredinţat întreprinderii sub forma capitalului de

risc.

Tabel nr 15 Analiza ratelor rentabilităţii financiare

Specificare Exerciţiu financiar Indici (%)

43

2011 2012

Rezultatul net (lei) 1.778.042.301 1.022.387.463 57,50

Rezultatul brut (lei) 2.149.627.028 1.605.563.340 74,69

Capacitatea de autofinanţare CAF

(lei)

2.714.067.028 2.406.130.777 88,65

Autofinanţarea Af (lei) 1.632.165.142 2.406.130.777 147,42

Dividendele (lei) 1.081.902.469 0 -

Capital propriu 13.184.118.605 13.568.598.447 102,92

Rf1= Rnet/Cpr (%) 13,49 7,53 55,82

Rf1=Rbrut/Cpr (%) 16,30 11,83 72,58

Rf2=CAF/Cpr (%) 20,59 17,73 86,11

Rf21=Af/Cpr (%) 12,38 17,73 143,21

Rf22=Div/Cpr (%) 8,21 0 -

CAF=EBE−Chfin−Ip⇒CAF 2011=3. 398 . 920 .704−313 . 268. 366−371. 584 . 727=2. 714 . 067 .611 leiCAF 2012=4 . 624 . 738 . 475−1 . 635. 431821−583 .175 . 877=2. 406 . 130 .777 lei

Af 2011=CAF−Div prelevate=2. 714 . 067 .611−1 . 081.902 . 469=1 .632 . 165. 142 leiAf 2012=2 . 406 .130 . 777 lei


Rata de remunerare a capitalurilor proprii prin efectul gestiunii globale a întreprinderii s-a

redus cu 5,96%, în varianta care utilizează la numărător rezultatul net, şi cu 4,47%, în cazul

variantei ce ia în calcul rezultatul brut. S-a diminuat astfel capacitatea managerului întreprinderii

de a gestiona capitalul de risc care i-a fost încredinţat de către acţionari.

44

Rata care exprimă capacitatea de autofinanţare a societăţii în raport cu capitalul propriu s-a

diminuat în perioada analizată cu 13,89%. În consecinţă, se reduc posibilităţile de creştere a

capitalului propriu a companiei, prin sporirea părţii din rpofitul net lăsată în rezervă.

Scăderea ratei anterioare a avut consecinţe favorabile asupra indicelui autofinanţării; la 100

lei capital propriu partea din profitul net destinată autofinanţării s-a majorat în perioada analizată

cu 43,21%.

Performanţa rezultată prin crearea de valoare pentru întreprindere

Originea creării de valoare adăugată se găseşte în buna gestionare a proiectelor de investiţii

prin care întreprinderea să poată înregistra performanţe, generând fluxuri de lichiditate

considerabile cu care să-şi remunereze investitorii pentru aportul lor de capital.

Performanţele înregistrate astfel de întreprindere se pot măsura cu ajutorul a doi indicatori:

a) Valoarea economică adăugată (Economic Value Added);

Valoarea economică adăugată se determina pentru fiecare an al investiţiei, după modelul:

EVA= NOPAT- CMP*Ci

EVA 2011 = 1.778.042.301 – (9,32 * 21.161.033.559) = - 159.442.790.468;

EVA 2012 = 1.022.387.463 – (9,44 * 24.927.446.177) = - 234.292.704.447

Din calculele efectuate rezultă faptul că întreprinderea nu creează valoare adăugată pentru

acţionari din investiţiile efectuate nici în 2011 şi nici în 2012. Observăm că nivelul capitalului

investit este destul de semnificativ în ambii ani, însă acesta este atras de către societate cu un

cost prea ridicat, astfel că profitul din exploatare după impozitare este mai mic decât

remunerarea aşteptată de finanţatori.

b) Valoarea de piaţă adăugată (Market Value Added).

Actualizarea valorii economice adăugate în funcţie de dinamica pieţii nu-şi mai are rostul

deoarece investiţiile realizate de întreprindere nu crează valoare pentru acţionari.

Măsuri pentru a creşte valoarea capitalului acţionarilor:

creşterea profitului din exploatare după impozitare printr-o mai bună organizare a muncii,

prin promovarea tehnologiilor inovatoare, reducerea costurilor administrative, crearea

unor avantaje competitive în raport cu concurenţa;

45

controlul capitalului investit în activitatea de exploatare prin eficienntizarea gestiunii

stocurilor de combustibili, marirea termenelor de plată a furnizorilor şi diminuarea

termenelor de încasare a clienţilor, prin rentabilizarea activelor imobilizate, recurgând la

închirieri şi nu la cumpărări de active imobilizate nonstrategice;

minimizarea costului mediu ponderat al capitalului prin optimizarea structurii financiare

a întreprinderii.

Influenţa fluxurilor de trezorerie asupra performanţei întreprinderii

Performaţa înregistrată de întreprindere se poate determina şi prin intermediul fluxurilor de

trezorerie generate de activitatea de exploatare, investiţie şi cea de finanţare. De mărimea lor

depinde aptitudinea întreprinderii de a menţine capacitatea de producţie, realiza noi investiţii,

acorda noi dividende, rambursa împrumuturi fără a apela la surse de finanţare externe

costisitoare.

Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie evidenţiază încheierea anilor 2011, cât şi a anului

2012 cu o insuficienţă de trezorerie netă. Însă, observăm că insuficienţa de trezorerie din 2011,

se diminuează cu 81,80% în 2012, ceea ce indică o creştere a performanţei întreprinderii în

perioada curentă.

- fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare pozitive, înregistrează o creştere în

perioada curentă cu 76, 38% faţă de anul precedent. Această situaţie este urmarea faptului că

activitatea de exploatare este eficient gestionată. Amplificarea autonomiei financiare a

întreprinderii se datorează în deosebi creşterii valorii stocurilor cu 13.684%, creşterii

creanţelor cu 286,28%, cât şi creşterii cheltuielilor cu amortizarea şi deprecierea cu 36,08%,

în perioada curentă;

- fluxurile de trezorerie din activitatea de investiţii prezintă o insuficienţă de trezorerie, care s-

a accentuat de la o perioadă la alta cu 47,02%, datorită angajării unor investiţii în active

imobilizate, a căror valoare a fost cu 70,92% mai mare în exerciţiul curent, comparativ cu

anul 2011, cât şi unor investiţii în titluri de participare în creştere cu 91,57% în perioada

curentă, ceea ce are o influenţă negativă asupra fluxurilor nete de trezorerie;

- fluxurile de trezorerie din activitatea de finanţare prezintă în 2011 un deficit de trezorerie,

iar în perioada curentă un excedent de 653.946.441 lei, datorat scaderii cu 21,68% a

dividendelor distribuite acţionarilor şi primirii unor împrumuturi externe în valoare de

1.768.387.650 lei.

În urma analizei observăm ca influenţa majoritară asupra performanţei întreprinderii o are

trezoreria negativă derivată din activitatea de investiţii, care contribuie la reducerea lichidităţii

acesteia. Efectul negativ al activităţii de investiţii este diminuat de numerarul generat din

46

activitatea de exploatare. Totuşi fluxurile generate prin forţe proprii sunt insuficiente pentru a

acoperi investiţiile realizate în active imobilizate si titluri de participare, întreprinderea fiind

nevoită se recurgă la împrumuturi externe, însă acestea sunt insuficiente pentru a acoperi

deficitul de disponibilităti generat de activitatea de investiţii.

Deşi întreprinderea se confruntă cu lipsa de lichiditate, în prezent, investiţiile realizate îi pot

mari în viitor autonomia financiară şi pot genera fluxuri de numerar excedentare.

Analiza fluxurlor de trezorerie poate oferi o explicaţie, directă şi imediată asupra mişcărilor

care au influenţă asupra echilibrului monetar si prin intermediul indicatorilor exprimaţi prin

rate.

Tabel nr 16 Analiza ratelor fluxurilor de trezorerie

Nr.

crt. Indicatorul

Exerciţiul financiar

2011 2012

1. Obligaţii de plată A+Divp+Inv (mii RON) 5.060.772.79

5

7.337.613.952

2. Anuităţi de rambursat a D>1an A (mii RON) 0 5.375.581

3. Rata de acoperire a obligaţiilor de plată

Ro=ETE/(A+Divp+Inv)

0,49 0,60

4. Rata de rambursare a datoriilor la termen Rr=A/FTE *100 0 0,12

5. Rata de plată a dividendelor Rdiv=Divp/FTE *100 57, 25 25,42

6. Rata de reinvestire Rinv=Inv/FTE *100 146,37 141,84

7. Rata capacităţii globale de rambursare Rgr=Dt/FTE (ani) 6,30 3,84

8. Rata rentab. comerciale în termeni de fluxuri Rc=

FTE/Vbs

Interpretarea rezultatelor:

47

Pe baza datelor din tabelul anterior, se deduc următoarele concluzii:

- primul indicator arată insuficienţa fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare în

anul 2011. Deşi fluxurile de numerar înregistrează o valoare care exprimă eficienţa

activităţii de exploatare, acestea nu sunt suficiente pentru onorarea tuturor obligaţiilor de

plată, întreprinderea fiind nevoită să apeleze la surse exerne de finanţare. În 2012 se

observă o mai bună acoperire o obligaţiilor de plată datorată creşterii fluxurilor generate

din activitatea de exploatare cu 76,38%;

- ponderea anuităţilor de rambursare a datoriilor mai mari de un an în anul 2011 este

egală cu zero deoarece întreprinderea apelează la resurse de finanţare externă pe termen

scurt. În 2012 însă, acesta este nevoită să apeleze şi la credite pe termen lung pentru a-şi

desfaşura în continuare activitatea de exploatare, mărimea dobânzilor aferente acestor

credite, consumând 12% din totalul numerarului generat de activitatea de exploatare;

- rata de plată a dividendelor arată că remunerarea acţionarilor în 2011, consumă mai mult

de 50% din fluxurile generate de activitatea de exploatare. Scăderea acestui indicator în

2012 se datorează creşterii fluxurilor de trezorerie şi diminuarea dividendelor distribuite

acţionarilor;

- diminuarea ponderii plăţilor efectuate pentru achiziţionarea de imobilizări (corporale,

financiare) se datorează creşterii fluxurilor din activitatea de exploatare într-un ritm

superior creşterii investitiilor în imobilizări. Acestea din urmă deţin în 2011 o pondere de

146% în fluxurile de exploatare, iar în 2012 plăţile pentru investiţii consumă 141% din

fluxurile generate de activitatea de exploatare;

- fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare ar fi permis rambursarea datoriilor

totale ale întreprinderii în circa 6 ani şi patru luni în 2011, iar în 2012 în 3 ani şi 10 luni.

Rentabilitatea de piaţă (bursieră) a întreprinderii

Analiza ratelor de rentabilitate bursieră – abordare tradiţională.

Determinarea ratelor rentabilităţii bursiere

Specificare Exerciţiul financiar Indici

(%)2011 2012

Rezultatul net (lei) 1778042301 1022387463 57.50

Capacitatea de autofinanţare (lei) 14966395385 10016363126 66.93

48

Numărul de acţiuni (acţiuni) 56644108335 56644108335 100

Cursul bursier al acţiunii P (lei) 0.1160 0.2600 224.14

Capitalizarea bursieră CB= P* Nra (lei) 6570716567 14727468167 224.14

Rezultatul net pe acţiune EPS=Pnet/Nra (lei/acţiune) 0.03138 0.01804 57.50

Capacitatea de autofinanţare pe acţiune

CAFa=CAF/Nra (lei/acţiune)

0.26421 0.17682 66.93

Coeficientul de capitalizare bursieră

PER=P/EPS

PER=P/CAFa

3.69547

0.43903

14.40497

1.470340

389.80

334.91

Randamentul bursier pe acţiune (rata de capitalizare a

profit)

K=EPS/P=1/PER

K=Pn/CB

0.27060

0.27060

0.0694

0.0694

25.65

25.65

Analiza rezultatelor din tabelul anterior reflectă următoarele:

- rezultatul net pe acţiune, indicator care interesează acţionarii majoritari, a scăzut în

perioada analizată cu 42.50%, datorită diminuării rezultaului net (Ipnet=57.50%), în timp

ce numarul de acţiuni a ramas constant de la o perioadă la alta.

- Potenţialul de autofinanţare a întreprinderii în raport cu numărul de acţiuni, reflectat în

indicatorul capacitatea de autofinanţare pe acţiune, a înregistrat o diminuare cu 33.07%,

explicată prin diminuarea capacităţii de autofinanţare (ICAF=66.93%), în timp ce

numărul acţiunilor a rămas constant;

- Coeficientul de capitalizare bursieră arată că preţul pe care investitorii sunt dispuşi să-l

plătească pentru profitul net pe acţiune s-a majorat cu 289.80%, motivaţia acestora a fost

diminuată de reducerea profitului net pe acţiune;

- Rata de capitalizare a profitului s-a diminuat cu 74.35%, ceea ce seminifcă că

randamentul aşteptat de acţionari de pe urma capitalului investit într-o acţiune, al cărei

49

curs era de 0.1160 lei în exerciţiul precedent şi 0.26 lei în exerciţiul curent, s-a redus

semnificativ de la 0.27 la 0.069.

Analiza poziţiei financiare a întreprinderii

Analiza poziţiei financiare a întreprinderii implică un studiu amplu asupra activelor,

datoriilor, capitalului propriu şi, în mod special, asupra corelaţiilor ce se stabilesc între aceste

elemente, de gestionarea cărora depinde existenţa durabilă a întreprinderii.

Analiza sturcturii bilanţului

Analiza structurii bilanţului este cunoscută ca şi analiza verticală a activului şi a pasivului

contabil. Ea constă în determinarea proporţiilor diferitelor posturi de activ în totalul activului,

evidenţiindu-se astfel care este compoziţia relativă a patrimoniului întreprinderii şi a ponderii

elementelor de pasiv în totalul capitalului întreprinderii, explicându-se astfel contribuţia acestora

la capitalul întreprinderii.

Tabel 3.2.1. Analiza structurii activului şi a pasivului

Nr.crt Indicatori Exerciţiu financiar

2011 2012

1. Rata activelor imobilizate Rai=(Ai/At)100 77.38 79.47

2. Rata imobilizărilor necorporale Rin=(In/At)100 1.43 4.53

3. Rata imobilizărilor corporale Ric=(Ic/At)100 49.92 54.78

4. Rata imobilizărilor financiare Rif=(If/At)100 26.02 20.14

5. Rata activelor circulante Rac=(Ac/At)100 22.17 20.40

6. Rata stocurilor Rs=(s/At)100 9.08 11.32

7. Rata creanţelor Rcc=(Cc/At)100 9.52 6.84

8. Rata disponibilităţilor Rd=(D/At)100 3.56 1.04

9. Rata resurselor curente Rrc=(D1an/Pt)100 12.19 13.82

10. Rata îndatorării globale Rig=(Dt/Pt)100 12.32 19.85

50

11. Rata autonomiei globale Raf =(Cpr/Pt)100 62.30 54.43

12. Rata stabilităţii financiare Rsf=(CP/Pt)100 87.80 86.17

- rata imobilizărilor corporale a crescut în perioada anlizată, ceea ce reflectă creşterea

capitalului investit de întreprindere în activele imobilizate de la 77.38% la 79.47%; în paralel se

observă diminuarea ponderii activelor circulante în activul total de la 22.17% la 20.14% ceea ce

reflectă reducerea flexibilităţii întreprinderii la cerinţele mediului extern;

- rata imobilizărilor necorporale are valori nesemnificative, creşterea ponderii

imobilizărilor necorporale în activul total este efectul achiziţionării întreprinderii a unor

programe informatice;

- rata imobilizărilor financiare are valori semnificative ceea ce explică interesul

întreprinderii pentru operaţiunile de capital;

- creşterea ratei stocurilor în perioada analizată de la 9.08% la 11.32% este un aspect

nefavorabil pentru întreprindere, care imobilizează mai multe resurse financiare în stocuri.

- diminuarea ratei creanţelor de la 9.52% la 6.84% este efectul acordării de termene de

decontare mai reduse clienţilor;

- imobilizarea lichidităţii întreprinderii în stocuri are ca efect diminuarea ponderii

disponibilităţilor în activului total al întreprinderii. Întrucât rata disponibilităţilor este mai mică

de 5%, limită impusă de literatura de specialitate indică lipsa de lichiditate şi necesitatea

procurării creditelor bancare pe termen scurt.

- rata resurselor curente indică creşterea contribuţiilor la finanţarea activităţii

întreprinderii de la 12.19% la 13.82% concomitent cu creşterea ratei îndatorării globale a

întreprinderii de la 12.32% la 19.85%, ca urmare a creşterii datoriilor totale (Idt=189.73%) într-

un ritm inferior ritmului de creştere a pasivului total (117.80%);

- rata autonomiei globale a entităţii are valori semnificative, 62.30% în exerciţiul

precedent şi 54.43% în cel curent, ceea ce confirmă o poziţie de independeţă financiară conform

datelor întreprinderii. În situaţia în care entitatea ar decide să îşi sporească gradul de îndatorare,

întreprinderea nu ar reprezneta un risc pentru bancă.

51

- caracterul permanent al finanţării reflectat prin valori foarte mari ale ratei stabilităţii

financiare, asigură un grad de sigurnţă întreprinderii; în structura capitalului permanent

predomină în ambele exerciţii capitalul propriu.

Analiza echilibrului financiar prin sistemul de rate

Sistemul de rate permite analiza echilibrului financiar şi exprimă capacitatea întreprinderii de a-

si sustine şi consolida propria structură patrimonială, în strânsă legatură cu alegerile sale in

materie de finanţare.

Analiza ratelor de acoperire financiară

Analiza corelaţiei dintre structura investiţiilor şi finanţarea acestora se realizează pe seama

construirii ratelor sau indicatorilor de acoperire a imobilizărilor cu capitaluri permanente sau cu

capitaluri proprii.

Tabelul 3.1. Determinarea ratelor de acoperiră financiară

Nr.crt. Denumire indicator 2011 2012 Abateri (%)

1. Rata finanţării stabile a imobilizărilor( Rf=CP/A in) 1.13 1.08 95.58

2. Rata autofinanţării imobilizărilor (Raf=Cpr/Ain) 0.81 0.69 85.09

3. Rata finanţării străine a imobilizărilor

(Rfd=D>1an/Ain)

0.001 0.07 42.91

Pe baza datelor din tabel se pot formula următoarele concluzii:

- rata finanţării stabile a imobilizărilor are valori supraunitare şi un trend descrescător,

în perioada analizată, deoarece activele imobilizate au inregistrat o creştere în anul 2012 cu

20.96%, comparativ cu capitalul permanent care a crescut într-o proprţie mai mică (15.61%), în

concluzie resursele permanente asigură finanţarea activelor imobilizate nete;

- rata autofinanţării imobilizărilor s-a diminuat în perioada analizată cu 0.85%, ceea ce

exprimă diminuarea autonomiei financiare a întreprinderii. Acest aspect este important în

relaţiile entităţii cu creditorii, al căror risc de recuperare a creditului se diminuează proporţional

cu creşterea independenţei financiare a împrumutului; creşterea capitalurilor proprii cu 2.91%,

au perimis finanţarea integrală a utilizărilor permanente şi au generat un fond de rulment pozitiv;

52

- gradul de participare a datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un

an la finanţarea utilizărilor permanent a sporit cu 51.90%. Aceasta nu afectează autonomia

financiară a întreprinderii, deoarece ca pondere în totalul resurselor permanente predomină

capitalurile proprii (70.95% şi 63.16%).

Analiza lichidităţii întreprinderii

Lichiditatea exprimă aptitudinea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor financiare care ajung

la scadenţă pe termen scurt, ca urmare a transformării activelor circulante în disponibilităţi.

Tabelul 3.2 Determinarea ratelor de lichiditate


1. Rata lichidităţii generale Rlg=Ac/Dc 1.82 1.48 81.14

2. Rata lichiditaţii reduse Rlr=Ac-S/Dc 1.07 0.78 72.73

3. Rata lichidităţii imediate Rli=AT/Dc 0.29 0.28 98.02

4. Viteza de rotaţie a sotcurilor Vrs=CA/S (rotaţii) 6.39 6.99 109.47

5. Durata de rotaţie a stocurilor Drs=(S/CA)360 (zile) 0.15 0.14 91.34

6. Viteza de rotaţie a creanţelor clienţi Vrc=CA/Cc

(rotaţii)

6.09 9.83 161.29

7. Termenul de recuperare a creanţelor clienţi

Trc=(Cc/CA)360

0.16 0.10 62.00

8. Viteza de rotaţie a activelor circulante

VrAc=CA/Ac (rotatii)

2.62 3.29 125.80

9. Durata de rotaţie a activelor circulante

DrAc=(Ac/CA)360(zile)

0.38 0.30 79.49

10. Durata ciclului monetrar Dm=Drs+Trc-Tpf (zile) 0.32 0.24 76.32

În ceea ce priveşte lichiditatea întrpinderii constatăm următoarele:

53

- rata lichidităţii generale supraunitară şi cu un trend descrescător (81.14%), este

expresia unui fond de rulment pozitiv şi a echilibrului financiar pe termen scurt ce caracterizează

entitatea. Trendul său descrescător se explică prin reducerea activelor circulante cu 24.28% şi a

creşterii datoriilor curente cu 33.57%.

- rata lichidităţii reduse înregistrează o tendinţă descrescătoare, pentru- ca activele

realizabile şi disponibile s-au diminuat cu 2.80%, care nu mai pot finanţa datoriile curente, în

creştere cu 33.56%

- rata lichidităţii imediate, care seminifică lichiditatea efectivă a întreprinderii

înregistrează valori foarte mici şi aproximativ egale, cu un trend descrescător cu 2%, ceea ce

înseamnă ca întreprinderea are capacitate de plată imediată foarte mică, ea reprezintă doar 2.9%,

respectiv 2.8%din datoriile curente de rambursat. Lipsa lichidităţii imediate se explică prin

creşterea într-un ritm mai redus a activelor de trezorerie (30.93%), în comparativ cu cu ritmul

mai rapid de creştere a datoriilor curente (33.57%).

- creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor cu 9.4% are consecinţe favorabile asupra

lichidităţii întreprinderii. Acest fapt a fost posibil datorită creşterii stocului cu 24.55%, şi a

sporirii cifrei de afaceri într-un ritm mai rapid, cu 36.36%. În pararel, se constată diminuarea

duratei în care stocurile sunt transformate din formă materială în formă bănească, prin interediul

cifrei de afaceri cu 0.91% (mai putin de o zi);

- capacitatea de plată a întreprinderii este afectată prin creşterea vitezei de rotaţie a

creanţelor cu 61.29%, determinată de creşterea cifrei de afaceri (36.36%)de către diminuarea

creanţelor comerciale (15.46%) .

- termenul mediu în care întreprinderea recuperează creanţele comerciale este foarte mic

şi si are tendinţă de reducere, fapt care are un impact favorabil asupra lichidităţii întreprinderii,

reducând necesarul de finanţare a ciclului de exploatare.

- viteza de rotaţie a activelor circulante cât şi durara de rotaţie a acestora au valori mici

(zilnic), fapt ce reflectă o bună gestiune a activelor circulante, concretizată în diminuarea

defazajului temporar dintre intrările si ieşirile monetare şi în echilibrul de trezorerie.

- modul in care au fost gestionate stocurile şi relaţiile comerciale cu clienţii a contribuit

la reducerea ciclului monetar în exerciţiul încheiat cu 76.32% (mai puţin de o zi), cu consecinţe

favorabile asupra lichidtăţii întreprinderii.

Analiza necesarului de finanţat la 100 lei cifră de afaceri

54

Tabelul.3.3. Analiza necesarului de finanţat


1. Necesarul de finanţat pentru stocul mediu S/CA (%) 0.16 0.14 91.34

2. Necesarul de finanţat pentru creanţele comerciale

Cc/CA (%)

0.16 0,10 62.00

3. Necesarul de finanţat la 100 lei CA (1+2-3)(%) 0.32 0.24 76.32

Pentru a realiza 100 lei cifră de afaceri, sunt necesare 0.32 lei investiţii în active

circulante în exerciţiul precedent şi de 0.24 lei în exerciţiul încheiat. Diminuarea necesarului de

finanţat la 100 lei cifră de afaceri cu 23.68% refelctă creşterea capacităţii de plată a

întreprinderii, deoarece a crescut posibilitatea ei de a rentabiliza investiţiile în elemente de activ

circulant, astfel încât acestea să generalizeze disponibilităţi. Cauzele care explică situaţia

anterioară sunt:

- diminuarea necesarului de finanţat pentru creanţele comerciale la 100 lei cifră de

afaceri cu 38%, aceasta înseamnă că pentru a obţine 100 lei cifră de afaceri s-a investit mai puţin

în creanţe comerciale comerciale, în exerciţiul încheiat, ceea ce echivalează cu o reducere a

imobilizării resurselor financiare în creanţe.

- stocurile, prin modul în care au fost gestionate, au generat disponibilităţi de la o

perioadă la alta. Investiţiile în stocuri sau necesarul de finanţat pentru stocuri de 100 lei cifră de

afaceri s-a redus cu 8.66%.

Analiza ratelor de solvabilitate

Conceptul de solvabilitate desemnează capacitatea întreprinderii de a face faţă scadenţelor pe

termen mediu şi lung, respectiv rambursării datoriilor şi plăţii regulate a dobânzilor.

Solvabilitatea este dependentă de mărura în care activul totalal întreprinderii este suficient pentru

plata datoriilor totale.

Tabelul 3.4. Determinarea ratelor de sovabilitate

55


1. Rata solvabilităţii generale Rsg=At/Dt 8.11 5.04 62.08

2. Rata îndatorării globale Rîg=Dt/Cpr 0.20 0.36 184.35

3. Rata îndatorării la termen Rit=D>1an/CP 0.002 0.07 448.90

4. Rata capacităţii globale de rambursare Rrg=Dt/CAF

(ani)

0.17 0.49 283.49

5. Rata capacităţii de rambursare la termen

RRt=D>1an/CAF (ani)

0.002 0.15 7754.50

6. Rata prelevării datoriilor financiare RPD=Chf/EBE 0.09 0.35 383.68

7. Rata autonomiei financiare globale Raf=Cpr/Pt 0.62 0.54 87.36

8. Rata autonomiei financiare la termen RAT=Cpr/CP 0.71 0.63 89.02

Din analiza solvabilităţii pe baza rezultatelor din tabelul precedent se deduc

următoarele concluzii:

- rata solvabilităţii generale are în ambele perioade, valori mai mari decât limita (1.66) care

indică riscul de insolvabilitate; creşterea sa evidenţiază că partea de activ neangajată în

datorii este seminficativă, în consecinţă nu există simptome de insolvabilitate şi

întreprinderea nu are o poziţie riscantă pentru creditori.

- Rata îndatorării globale a crescut în perioada analizată cu 84.35%, iar valorile pe care le

înregistrează arată că întreprinderea este departe de a atinge limita maximă de îndatorare

egală cu de două ori capitalul propriu. Creşterea indicatorului s-a realizat ca urmare a

creşterii într-un ritm superior a datoriilor totale (89.73%), comparativ cu ritmul de

creştere a capitalului propriu (2.92%).

- Valorile ratei îndatorării la termen sunt inferioare limitei de 0.5, întreprinderea dispune

de capacitate de îndatorare la termen descrescătoare din cauza datoriilor mai mari de un

an, care cresc cu 5089.75% în perioada analizată, dar se majorează ca pondere în

capitslurile permanete; autonomia financiară nu este afectată, iar riscul de insolvabilitate

este absent;

56

- Sporirea datoriilor totale cu 89.73%, comparativ cu diminuarea capacităţii de

autofinanţare cu 33.07%, face ca perioada de rambursare a datoriilor din capacitatea de

autofinanţare să se prelungească nesemnificativ (cu 0.32 ani) în perioada analizată.

- Rata capacităţii de ramburasre la termen indică prelungirea termenului de rambursare a

datoriilor mai mari de un an din capacitatea de autofinanţare cu 0.15 ani, pentru că au

crescut datoriile cu 89.73%;

- Raportul prelevării datoriilor financiare creşte cu 283.68%, iar valorile sale sunt

inferioare limitei 0.6; prin urmare, întreprinderea poate suporta costul îndatorării din

excedentul brut de exploatare , cu atăt mai mult cu cât excedentul brut din exploatare se

majorează cu 36.06%, iar cheltuielile financiare cresc cu 422.05%;

- Raportul autonomiei financiare globale indică o poziţie bună a întreprinderii în ceea ce

priveşte independenţa financiară, care derivă din creşterea capitalului propriu cu 2.91% şi

a pasivului total cu 17.79%, rezultând că băncile finanţatoare nu sunt expuse riscului de

insolvabilitate în relaţia cu un astfel de client;

- Conform raportului autonomiei financiare la termen, întreprinderea nu se confruntă cu

riscul de insolvabilitate pentru că participarea capitalului propriu (crescătoare) la

formarea capitalului permanet este superioară limitei de 0.5.

57

Echilibrul funcţional al intreprinderii

Elaborarea bilanţului funcţional

2011 2012 2011 2012

UTILIZARI STABIE

19354187124.0

0 23825949759.00 RESURSE DURABILE

21388911997.0

0

25354638789.0

0

ACTIVE IMOBILIZATE DE

EXPLOATARE 3117118760.80 4922351867.00 Capitaluri proprii

13184118605.0

0

13568598447.0

0

Imobilizari necorporale 434586899.00 1451722769.00 Capital 5664410834.00 5664410834.00

Imobilizari corporale 2682531861.80 3470629098.00 Prime de capital - -

ACTIVE IMOBILIZATE IN AFARA

EXPLOATARII

16237068363.2

0 18903597892.00

Rezerve din reevaluare 57417759.00 50904252.00

Imobilizarile corporale

10730127447.2

0 13882516392.00

Rezerve 5792755272.00 6315308717.00

Imobilizari financiare 5506940916.00 5021081500.00 Rezultat reportat 1521411.00 587632269.00

Profit/pierederea exerciţiului 1778042301.00 1022387463.00

Repartizarea profitului 110028972.00 72045088.00

amortizarea imobilizatrilor

necorporale

131030614.00 322007248.00

58

Amortizarea imobilizarilor

corporale

2848326532.00 3697471293.00

Provizioane 5196454236.00 6262466399.00

Datorii financiare stabile 28982010.00 1504095402.00

UTILIZARI CICLICE 4786203581.00 5120974959.00 RESURSE CICLICE 2751478708.00 3291759661.00

ACTIVE CIRCULANTE DE

EXPLOATARE 2497515747.15 3092348909.90

DATORII DIN

EXPLOATARE 1342755463.20 1507153601.80

Stocuri 1922375343.00 2394434361.00 Datorii comerciale-furnizori 352180811.20 446151514.80

Creante comerciale 255225144.15 161966355.90 efecte de comert de platit 0.00 0.00

Alte creante 224539136.00 499082526.00 alte datorii 819121371.00 914743528.00

Cheltuieli in avans 95376124.00 36865667.00 venituri in avans 171453281.00 146258559.00

ACTIVE CIRCULANTE DIN AFARA

EXPLOATARII 1536045446.85 1043163107.10

DATORII IN AFARA

EXPLOATARII 1408723244.80 1784606059.20

Creante comerciale 1446275816.85 917809350.10 Datorii comerciale-furnizori 1408723244.80 1784606059.20

Sume de incasat de la entitatile afiliate 89769630.00 125353757.00

ACTIVE DE TREZORERIE 752642387.00 985462942.00

RESURSE DE

TREZORERIE 0.00 300526268.00

59

Investitii pe termen scurt 7616.00 724024630.00

Casa si conturi la banci 752634771.00 261438312.00

TOTAL ACTIV

24140390705.0

0 28946924718.00 TOTAL PASIV

24140390705.0

0

28946924718.0

0

60

Analiza echilibrului functional prin sistemul de rate

Indicatorul Exercitiul financiar Abateri

2011 2012

Rata utilizarilor stabile 80.17 82.31 2.66

Rata utilizarilor ciclice 19.83 17.69 -10.77

Rata utilizarilor ciclice de exploatare 10.35 10.68 3.26

Rata utilizeărilor ciclice din afara exploatarii 6.36 3.60 -43.36

Rata utilizarilor de trezorerie 3.12 3.40 9.19

Rata resurselor durabile 88.60 87.59 -1.14

Rata resurselor durabile proprii 54.61 46.87 -14.17

Rata resurselor durabile imprumutate 0.12 5.20 4228.01

Rata resurselor ciclice 11.40 11.37 -0.23

Rata resurselor ciclice de exploatare 5.56 5.21 -6.39

Rata resurselor ciclice din afara exploatarii 5.84 6.17 5.65

Rata resurselor de trezorerie 0.00 1.04

Interpretarea rezultatelor

Analiza ratelor de structură evidenţiază:

61

- creşterea cu 2.66% a ponderii deţinute de utilizările stabile în activul total al

întreprinderii. Aceasta înseamnă că gradul de participare a utilizărilior stabile în totalul

activului a crescut ca urmare a dezvoltării investiţiilor realizate de întreprindere în

exerciţiul încheiat;

- pondera deţinută de utilizările ciclice în activul total se diminuează cu 10.77% ceea ce

înseamnă că utilizările ciclice nu mai solicită un necesar de finanţat ridicat;

- creşterea cu 3.26% a ponderii utilizărilor ciclice de exploatare în activul total este

consecinţa dinamizării activităţii întreprinderii reflectată în creşterea stocurilor de

produse; aşadar cea mai mare parte a finanţării destinată acoperii utilizărilor ciclice este

absorbită de activitatea de exploatare;

- ponderea utilizărilor ciclice în afara exploatării în activul total s-a diminuat cu 43.36%

pe seama reducerii semnificative a creanţelor aferente imobilizărilor cedate;

- a crescut cu 9.19% ponderea activelor de trezorerie în activul total în perioada analizat;

trendul crescător al ratei indică nevoi descrescătoare de credite bancare pe termen scurt

pentru fianaţarea activităţii curente;

- rata resurselor durabile scade nesemnificativ cu 1.14% în perioada analizată,

reprezentînd o situaţie comodă pentru întreprindere în ceea ce priveşte stabilitatea

finanţării şi o garanţie pentru o politică de invrstiţie care să asigure creşterea sa;

- rata resurselor durabile proprii se reduce cu 14.17%, ceea ce indică un grad mai scăzut

la finanţarea resurselor proprii, având totuşi o poziţie financiară bună cu finanţatorii;

- rata resurselor durabile împrumutate, creşte dar are valori foarte mici comparativ cu rata

resurselor durabile prorpii, ceea ce înseamnă ca autonomia financiară a întreprinderii nu

este afectată şi dispune de suficientă capacitate de îndatorare;

- rata resurselor ciclice se diminuează nesemnificativ cu 0.23% indicând faptul că

întreprinderea poate atrage resurse financiare printr-o politică financiară eficientă sau de

la bănci;

- rata resurselor ciclice de exploatare scade cu 6.39% ceea ce înseamnă că se diminuează

flexibilitatea întreprinderii pe termen scurt;

- rata resurselor ciclice din afara exploatării a crescut cu 5.56% pentru-că resursele ciclice

cresc în raport cu pasivul total al întreprinderii;

62

- rata resurselor de trezorerie are un trend crescător ceea ce înseamnă că în exerciţiul

încheiat firma va apela la credite pe termen scurt.

Analiza echilibrului funcţional prin indicatori în mărime absolută

Indicatori Exercitiu financiar Abateri

2011 2012

Fond de rulment net global 2034724873.00 1528689030.00 -24.87

Necesar de fond de rulment total 2034724873.00 1829215298.00 -10.10

Necesar de fond de rulment de exploatare 1154760283.95 1585195308.10 37.27

Necesar de fond de rulment din afara

exploatarii

127322202.05 -741442952.10 -682.34

Trezoreria netă 752642387.00 684936674.00 -9.00

Interpretarea rezultatelor analizei

- fondul de rulment net global s-a redus cu 24.87% în perioada analizată ca urmare a

scăderii resurselor durabile într-un ritm mai rapid decât a utilizărilor stabile brute; de

asemenea utilizările ciclice realizabile şi disponibile au fost inferioare resurselor ciclice şi

de trezorerie ceea ce inseamnă ca întreprinderea nu dispune de lichidităţi potenţiale fiind

nevoita să recurgă la credite bancare pe termen scurt suplimentare;

- necesarul de fond de rulment total a scazut în perioada anliazată cu 10.10% ca urmare a

creşterii într-un ritm mai lent a utilizărilor ciclice (106.99%) comparativ cu resursele

curente (119.64%);

63

- deficitul de resurse de exploatare pentru finanţarea activelor circulante de exploatare a

generat necesar de fond de rulment pozitiv; în cadrul activelor circulante de exploatare se

detaşsează sporirea cu 24.56% în care sunt imobilizate resurse financiare;

- necesarul de fond de rulmnet din afara exploatării a scăzut semnificativ ceea ce

înseamnă că activitatea din afara exploatării a degajat o resursă în fond de rulment,

respectiv, un excedent de resurse în afara exploatării în raport cu necesarul;

- în perioada anlizată echilibrul funcţională între resursele şi utilizările stabile a permis

finanţarea integrală a necesaruli de fond de rulment total şi degajarea trezoreriei nete

pozitive.

Analiza ratelor de finanţare

Indicatori Exerciţiul financiar Abateri

2011 2012

Rata finantarii durabile 1.11 1.06 -3.71

Rata finantarii durabile proprii 0.68 0.57 -16.40

Rata finantarii durabile straine 0.0015 0.0631 4115.72

Rata finantarii ciclice 0.57 0.64 11.82

Rata finantarii ciclice a exploatarii 0.28 0.29 4.91

Rata finantarii ciclice din afara

exploatarii

0.29 0.35 18.40

Rata finantarii globale 1.00 0.84 - 16.43


Pe baza rezultatelor din tabel se constată:

64

- rata finanţării durabile supraunitară şi uşor descrescătoare este expresia fondului de

rulment net global pozitiv dar cu o mică reducere în 2012; în consecinţă resursele

durabile, care au crescut cu 18.54%, a depăşit necesarul de finanţat care este în scădere cu

10.10%, aceste aspecte având consecinţe favorabile asupra finanţării ciclice;

- rata finanţării durabile proprii refelectă o uşoara diminuare a autonomiei financiare a

întreprinderii; astfel prin majorarea capitalului capitalului propriu cu 2% a fost posibilă

asigurarea finanţarea utilizărilor stabile, degajându-se un fond de rulement pozitiv;

- rata finanţării durabile străine a crescut cu 4015.72%, ceea ce reflectă angajarea

întreprinderii între-un program de investitii;

- rate finanţării ciclice subunitară şi în creştere înseamnă că întreprinderea nu dispune de

resurse ciclice în exces în raport cu utilizările ciclice de finanţat; aceasta echivalează cu

un necesar de fond de rulment pozitiv, care trebuie acoperit din fondul de rulment

pozitiv;

- rata finanţării ciclice de exploatare şi în afara exploatării subunitare indică un necesar

de fond de rulment din exploatare şi din afara exploatarii pozitiv, respectiv nu se

realizează eliberarea de resurse din activitatea curentă din exploatare cât şi din afara

exploatarii; trendul crescător al indicatorului evidenţiază creşterea gradului de atragere a

resurselor de la terţi pentru finanţarea resurselor ciclice, fapt pozitv pentru întreprindere

dacă se are în vedere că datoriile comerciale constrâng mai putin întreprinderea, în ceea

ce priveşte costul şi condiţiile de acordare;

- în exerciţiul precedent, valoarea supraunitară a raprortului explică participarea fondului

de rulment net global la formarea trezoreriei nete pozitive, după acoperirea integrală a

necesarului de fond de rulment total; în exerciţiul curent, rata finanţării globale

subunitare evidenţiază insuficienţa fondului de rulment net global pentru finanţarea

necesarului de fond de rulment total.

Riscul de faliment

Falimentul unei întreprinderi este rezultatul unui proces continuu de degradare a stării sale

economico-financiare. Cauzele şi factorii care determină falimentul acţionează în mod înlănţuit

şi conduc de fiecare dată la scăderea rentabilităţii şi lichidităţii întreprinderii. Există însă

numeroase metode de detectare a riscului. Printre care menţionăm:

65

a) Metode patrimoniale;

1. Analiza fondului de rulment

fondul de rulment net:

FRN = CP – Ain

FRN 2011 = 2.206.178.154 lei

FRN 2011 = 1.674.947.589 lei

Arată că după finanţarea activelor imobilizate, întreprinderea deţine un surplus de capital

permanent. Cauza care determină un fond de rulment net pozitiv este creşterea capitalului

permanent pe seama creşterii capitalului propriu, cât şi a datoriilor mai mari de un an, care

implică noi costuri ale finanţării.

fondul de rulment net capital de lucru:

FRW = AC – DC

FRW 2011 = 2.110.802.030 lei

FRW 2012 = 1.638.081.922 lei

Arată o lichiditate ridicată a întreprinderii deoarece activele circulante realizabile şi

disponibile depăşesc exigibilitatea angajamentelor pe termen scurt sau altfel spus, activele

circulante acoperă datoriile comerciale angajate.

fondul de rulment propriu:

FRPr = CPr – Ain

FRPr 2011 = - 3.190.711.373 lei

FRPr 2012 = - 6.237.872.771 lei

Arată faptul că, capitalul propriu este insuficient pentru ca întreprinderea să-şi finanţeze

activele imobilizate nete, respectiv lipsa de autonomie financiară de care dispune sociatatea

pentru finanţarea investiţiilor şi dependenţa faţă de furnizorii de capital.

fondul de rulment străin:

66

FRS = FRN – FRPr

FRS 2011 = 5.396.889.527 lei

FRS 2012 = 7.912.820.360 lei

Insuficienţa capitalului propriu la finanţarea activelor imobilizate a determinat

întreprindere să recurgă la îndatorare pe termen mai mare de un an, respectiv datoriile pe

termen lung contribuie în mod semnificativ la finanţare necesarului permanent.

Analiza solvabilităţii întreprinderii

rata solvabilităţii generale:

Rsg = At / Dt

Rsg 2011= 8,11

Rsg 2012 = 5,04

Atât în 2011, cât şi în 2012, întreprinderea reflectă o stare de solvabilitate, nefiind

riscantă pentru furnizorii de capital deoarece întreprinderea se află în măsură sa-şi

ramburseze datoriile şi costul acestora.

rata îndatorarii globale:

RIG 1 = Dt / Pt; RIG 2 = Dt / Cpr.

RIG 1 2011 = 0,12; RIG 1 2012 = 0,20.

RIG 2 2011 = 0,20; RIG 2 2012 = 0,37.

După analiza ambilor indicatori, întreprinderea nu reflectă risc de insolvabilitate nici în

2011, nici în 2012 şi dispune de capacitate de îndatorare.

rata îndatorării la termen:

67

RIT 1 = D>1an/ CP; RIT 2 = D>1an/ Cpr.

RIT 1 2011 = 0,002; RIT 1 2012= 0,099.

RIT 2 2011 = 0,002; RIT 2 2012 = 0,111.

În urma analizei indicatorilor de îndatorare la termen putem constata că întreprinderea se

mai poate indatora pe termen lung, aceasta fiind capabila sa-şi ramburseze ratele scadente, cât şi

dobânda aferentă.

rata capacităţii globale de rambursare:

RRG = Dt / CAF

RRG 2011 = 0,96 ani

RRG 2012 = 2,06 ani

În urma analizei capacităţii globale de rambursare, putem constata faptul că

întreprinderea işi poate rambursa datoriile totale în un an de zile în 2011 şi în doi ani în 2012,

deci acesta este în măsură să suporte o îndatorare suplimentară.

rata capacităţii de rambursare la termen:

RRT = D>1an / CAF

RRT 2011= 0,01

RRT 2012 = 0,62

După analiza aptitudinii întreprinderii de a rambursa din capacitatea de autofinanţare,

datoriile care trebuie platite într-o perioadă mai mare de un an, putem constata faptul că

societatea dispune de capacitate de autofinanţare pentru rambursarea datoriilor scadente.

rata prevalării datoriilor financiare:

68

RPD 1 = Chf / EBE RPD 2 = Chf / CA

RPD 1 2011 = 0,092 RPD 2 2011 = 0,026

RPD 1 2012= 0,354 RPD 2 2012 =0,098

În urma analizei prelevării datoriilor comerciale, în anul 2011 constatăm că întreprinderea

nu se confruntă încă cu un risc de insolvabilitate, adică cheltuielile financiare nu depăşesc

exedentul brut din exploatare şi nu reprezintă mai mult de 3% din cifra de afaceri. În anul

2012 însă, marimea acestora creşte depăşind limita de 3% din cifra de afaceri, întreprinderea

expunându-se astfel riscului de insolvabilitate. Acest risc însă poate fi gestionat de către

întreprindere deoarece aceasta este încă în măsură să suporte costul îndatorării din excedentul

brut de exploatare.

rata autonomiei financiare globale:

RAF 1 = Cpr / Pt RAF 2 = Cpr / Dt

RAF 1 2011 = 0,62 RAF 2 2011 = 5

RAF 1 2012 = 0,54 RAF 2 2012 = 3

Analiza acestui indicator relevă o independenţă financiară ridicată a întreprinderii

deoarece aceasta deţine un capital propriu suficient care îi permite să nu fie dependentă de

creditori. Mai mult, situaţia financiară a societăţii îi îngăduie acesteia să apeleze în caz de

necesitate la credite financiare, capitalul propriu fiind o garanţie suficientă pentru furnizorii

de capital.

rata autonomiei financiare la termen:

RAF 1 = Cpr / CP RAF 1 = Cpr / D>1an

RAF 1 2011= 0,997 RAF 2 2011= 454,907

RAF 1 2012= 0,901 RAF 2 2012=9,021

69

În urma analizei efectuate, putem constata faptul că întreprinderea dispune de o

autonomie financiară la termen, mai mare decât autonomia financiară globală deoarece

societatea a recurs la credite pe termen lung mai puţin decât la creditele pe termen scurt.

Capitalul permanent fiind format astfel în mare parte din capital propriu, iar datoriile mai

mari de un an sunt acoperite de acesta din urmă, în 2011 de 455 ori, iar în 2012 de 9 ori.

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

- creşterea veniturile din dobânzi, în special cele din cadrul grupului;

- creşterea cifrei de afaceri,a producţiei exerciţiului şi a valorii adăugate;

- menţinerea potenţialul productiv;

- capacitate să remunereze capitalurile avansate;

- onorarea obligaţiilor fiscale;

- dispune de capacitatea de autofinanţare sporită;

- Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar care a lăsat neschimbat rezultatul net;

- creşterii productivităţii muncii;

- diminuarea dependenţei faţă de terţi şi implicit a riscului de exploatare care decurge din această dependenţă

- activitatea de exploatare a fost generatoare unui surplus monetar potenţial care avut un efect favorabil asupra capacităţii de autofinanţare;

- nevoi descrescătoare de credite

- cheltuieli execesive (cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu personalul, etc);

- Diminuarea eficienţei cheltuielilor totale

- îmbătrânire a capitalului productiv aflat in dotarea întreprinderii analizate;

- creşterea amortizării calculate ca urmare a achiziţionării de noi imobilizări corporale si necorporale prin investiţie;

- dificultăţi în valorificarea producţiei

- activitatea de comerţ cu mărfuri nu

este rentabilă;

70

bancare pe termen scurt pentru fianaţarea activităţii curente;

- autonomia financiară a întreprinderii nu este afectată;

- dispune de suficientă capacitate de

îndatorare.

Oportunitati Amenintari

- posibilitatea de a promova proiecte de investiţii (de menţinere şi de creştere);

- diversificarea gamei mărfurilor oferite pieţei;

- creşterea, în structura vânzărilor, a ponderii mărfurilor care asigură rate ale marjei comerciale semnificative; diminuarea costurilor totale de cumpărare a mărfurilor;

- o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existent;

- alegerea clienţilor care să aibă o cerere stabilă astfel încât să se asigure desfacerea produselor;

- achiziţionarea de materii prime şi materiale la preţuri mai avantajoase;

- creşterea productivităţii muncii;

- reducerea consumului specific pe unitatea de produs;

- optimizarea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile, precum şi cele de produse finite destinate vânzării;

- creşterea motivării şi calificării

- poziţii slabe pe piaţă din cauza lipsei avantajelor competitive;

- concurenţa agresivă;,

- strategii de piaţă neeficiente prin

utilizarea de materiale substituibile,

puţin costisitoare şi calitativ

superioare;

71

personalului;

- modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil a ponderii consumurilor intermediare în producţia exerciţiului;

- procurarea factorilor de producţie la

preţuri şi în condiţii avantajoase de la

furnizori.

Măsuri şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii

Pentru limitarea diminuării cifrei de afaceri, întreprinderea trebuie să adopte măsuri ce pot

privi: găsirea de noi pieţe de desfacere; schimbarea strategiei de produs; menţinerea în structura

producţiei a produselor care, prin rentabilitatea lor, contribuie în mod semnificativ la obţinerea

rezultatului exerciţiului şi renunţarea la produsele la care nu se înregistrează marje pe produs

semnificative; controlul dinamicii costurilor, cu consecinţe favorabile asupra foarfecelui preţ-cost;

îmbunătăţirea calităţii produselor pentru a deveni competitive cu cele ale concurenţilor.

Întrucât, marja comercială a înregistrat o scădere în perioada analizată, trebuie avute în

vedere următoarele măsuri care ar avea drept efect creşterea veniturilor din vânzarea mărfurilor,

cum ar fi: diversificarea gamei mărfurilor oferite pieţei, ca urmare a identificării cererii de noi

bunuri; creşterea, în structura vânzărilor, a ponderii mărfurilor care asigură rate ale marjei

comerciale semnificative; diminuarea costurilor totale de cumpărare a mărfurilor.

Pentru creşterea eficienţei cheltuielilor totale, întreprinderea trebuie să promoveze măsuri

care să aibă drept rezultat creşterea mai rapidă a veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale,

cum ar fi: o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente, prin reducerea fluctuaţiei

volumului de producţie; alegerea clienţilor care să aibă o cerere stabilă astfel încât să se asigure

desfacerea produselor, determinând creşterea veniturilor din exploatare ale companiei; reducerea

cheltuielilor de producţie, prin realizarea de produse la un cost mai scăzut; achiziţionarea de

materii prime şi materiale la preţuri mai avantajoase; creşterea productivităţii muncii; reducerea

72

consumului specific pe unitatea de produs, să urmărească diminuarea cheltuielile financiare şi/sau

creşterea veniturilor financiare.

În ceea ce priveşte producţia exerciţiului, întreprinderea trebuie să urmărească creşterea

producţiei vândute, ca urmare a politicii de produs, dezvoltării de noi pieţe, şi nu pe seama creşterii

componenţei producţiei stocate, a cărei creştere ar putea fi consecinţa necorelării între cererea şi

oferta de produse, poziţii slabe pe piaţă din cauza lipsei avantajelor competitive, concurenţa

agresivă, strategii de piaţă neeficiente, utilizarea de materiale substituibile, puţin costisitoare şi

calitativ superioare, optimizarea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile, precum şi

cele de produse finite destinate vânzării, etc..

O evoluţie ascendntă a valorii adăugate se poate determina prin: creşterea producţiei

exerciţiului, prin mărirea productivităţii medii anuale a muncii, ca urmare a creşterii motivării şi

calificării personalului; modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil a

ponderii consumurilor intermediare în producţia exerciţiului, procurarea factorilor de producţie la

preţuri şi în condiţii avantajoase de la furnizori.

O mai mare rentabilizare a vânzărilor întreprinderii ar putea fi realizată printr-o mai bună

adaptare a portofoliului de produse la cerinţele consumatorilor, astfel încât să se asigure utilizarea

integrală a capacităţilor de producţie existente, creşterea în structura vânzărilor a ponderii

produselor care aduc marje semnificative de profit, optimizarea consumului de resurse, controlul

calităţii materiilor prime utilizate în porcesul de fabricaţie.

Creşterea ratei rentabilităţii economice, de către companie, s-ar putea realiza prin creşterea

performanţei activităţilor de exploatare şi financiare, astfel încât să se reducă dificultăţile de

valorificare a producţiei, veniturile financiare să fie superioare cheltuielilor financiare, să se

utilizeze cât mai eficient unele elemente de active imobilizate, prin antrenarea lor în activitatea de

exploatare, practicarea unei politici de stocare eficiente, diminuarea obligaţiilor faţă de participanţi

la activitatea sa.

În ceea ce priveşte rata rentabilităţii financiare, întreprinderea ar trebui să îşi diminueze

gradul de îndatorare, astfel încât cheltuielile financiare să se diminueze, pentru ca în caz contrar să

se evite diminuarea raportului dintre rezultatul net şi rezultatul din exploatare.

73

Capitolul 3.Fundamentarea cheltuielilor de investiții și previziunea fluxurilor

de numerar

Pentru realizarea acestui proiect de investiție, am ales benzinăria OMV- Petrom de pe autostrada

Constanța-București, de la km 67.

SERVICII STATIE

Magazin

Spalatorie

Presiune pneuri (Aer)

Aspirator

Cafea / Bauturi

WC

Verificare lichid de racire

În urma unui studiu de piață făcut pe acest segment, s-a descoperit necesitatea unei vulcanizari

pe aceasta autostrada. Prin urmare, ne-am propus sa le oferim clientilor nostri un nou serviciu

necesar.

Pentru a realiza aceasta investitie, avem nevoie de terenul pe care va fi amplasata aceasta

vulcanizare, constructia si utilajele corespunzatoare.

Terenul a fost achizitionat in anul 2007 pentru parcare. Asadar costul sau pentru aceasta

investitie de construirea a vulcanizarii este zero.

Pentru constructia necesara in care se va desfasurarea activitatea am apelat la o firma Rotarex,

care ne-a furnizat un garaj prefabricat in valoare de 10000 de euro. ( curs EUR /RON 4.46, pret

de cumparare 44 600 RON ).

Suprafata desfasurata: 70 m2

Suprafata utila: 65,56 m2

Suprafata construita: 70 m2

Dimensiune de gabarit: 11,5x 6,25 m

74

Garaj pe strucura metalica pentru doua masini cu

usi izolate.

Pretul kitului superior include pretul kiturilor

inferioare la toate garajele si include TVA, montaj si

transport (pe teritoriul Romaniei, in locatii cu acces

rutier), fara alte cheltuieli suplimentare.

Proiect pentru autorizarea constructiei (fazaPAC) si

PT de rezistenta cu verificare MLPAT.

Utilajele au fost achizitionate de la ADH Germania, iar specificatiile lor sunt:

Gumis gép akció AG-229FX

Preț:

31 374 RON

75

http://lincos.cc/p/l/AG-229FX.jpg

Preț cu TVA:

38 904 RON

ATW-RT1206K - Trusă biax pneumatic (x 1)

Descriere

Dimensiune de prindere6mm

Cuplu aer 1/4"

Presiune de aer 6.2bar

Debit de aer 113l/min

Rotație în gol 22000r.p.m.

Lungime 140mm

ATW-SC1281TK2 - Set pistol pneumatic 1/2", 1356Nm (x 1)

76

http://lincos.cc/p/l/ATW-RT1206K.jpg

Descriere

Conţinutul

1db Pistol pneumatic ATW-SC1281T Twin Hammer

6db Tubulare lungi Chrome-molybdenum

(17, 19, 21 cu înveliș di plastic, 22, 23, 24mm)

1db Prelungitor 5"

1db Ungător

1db Cheie imbus 4mm

1db Cuplu

1db Port geantă din plastic

Dimensiune 320x250x100mm

ATW-SCT150 - Cheie dinamometrică 42-210Nm (x 1)

77

http://lincos.cc/p/l/ATW-SC1281TK2.jpg

Descriere

Pătrat de antrenare1/2"

Domeniu 42-210Nm

Lungime 470mm

CSC-17 - Dispozitiv montat valvă (x 1)

Descriere

Dispozitiv montat valvă, cu mâner din metal, protecție cauciuc

CSC-27 - Șurubelnită pentru scos ventil (x 1)

78

http://lincos.cc/p/l/ATW-SCT150.jpg

http://lincos.cc/p/l/CSC-17.jpg

Descriere

Dispozitiv pentru scos valvă, la turisme și utilitare

HP-2390A/4EN - Generator de azot (x 1)

Descriere

Pentru turisme și utilitate

Avantajele anvelopei umflate cu azot

79

http://lincos.cc/p/l/CSC-27.jpg

http://lincos.cc/p/l/HP-2390A_4EN.jpg

Încetinește uzura anvelopei

Ține anvelopa sub presiune constantă

Reduce consumul de carburant și micșorează rezistența la rulare

Date tehnice

Tensiune: 220V±10%, 50/60Hz

Puritate: 95-99%

Presiune de aer aspirat: 9-10kg/cm2; 130-145PSI

Compresor necesar: 5.5-7.5kw, 10kg/cm2, 0.6-1.5m3/min

Presiune de azot produs: 6-8kg/cm2; 85-115PSI

Cantitate de azot produs: 70-80l/min

Rezervor: 90l

Dimensiune: 710x520x1390mm

Accesorii

4buc furtun de 10m

T43001 - Capră 3t, cu clichet (x 1)

Descriere

80

http://lincos.cc/p/l/T43001.jpg

Înălțime de sprijin reglabilă

Reglarea poziției prin sector dințat

Braţ de fixare

O pereche

Capacitate 3 t

Înâlțime minimă 292mm

Înălțime maximă 425mm

Dimensiune de

ambalare230x210x355mm

Greutate de ambalare 6kg

Greutate netă 5,6kg

T830018 - Cric tip crocodil 2.5t, talie joasă (x 1)

Descriere

Capacitate 2,5 tone

Înălțime minimă 85mm

Înălțime maximă 455mm

81

http://lincos.cc/p/l/T830018.jpg

Dimensiune 640x342x174mm

TX-100300T - Compresor industrial, 300l, 7.5KW, 12bar (x 1)

Descriere

Compresor industrial cu două trepte de compresie, motor cu 4 cilindri

Pompă masivă din fontă (nu se încălzeşte, nu pierde presiune, durată lungă de viaţă),

pompa are 100kg!

Motor bobinat din cupru 100%, turaţie joasă

Transmisie pe curea dublă, cu apărător de protecţie din metal

Variantă pe roți: 4 roţi fixe din fontă şi cauciuc plin

Presostat german marca Condor, cu senzor automat de supraâncălzire

Filtru de aer din hârtie cu carcasă metalică

Racord filetat pe ambele capete ale rezervorului pentru cuplare sau curăţat

Geam de verificare nivel ulei

1 buc. racord cu bilă pentru cuplă rapidă, 1buc. robinet cu bilă de 1/2"

Robinet de golire aer sau condens, sub rezervor

Conducte aer din cupru

Rezervor testat la 20 bar

1 an garanție

Durată de viaţă îndelungată datorită turaţiei extrem de mici de numai 700 rot./min.

82

http://lincos.cc/p/l/TX-100300T.jpg

Mulţi clienţi au ales acest compresor în locul unor compresoare mai mici cu şurub, datorită

performanţei excepţionale, preţului mai mult decât convenabil şi mentenabiltăţii facile.

Pompa:

Masivă, din fontă (pompa are 100kg)

Are 4 cilindrii în formă "V" (dimensiunea pistoanelor este de:: 2x105mm, 2x55mm)

2 buc. Inter-cooler

1 buc. After-cooler

Pistoanele mari precomprimă, cele mici comprimă mai departe aerul

Inter-, After-cooler -ele prin răcirea aerului permit o compresie mai eficientă

Date Tehnice:

Capacitate 7,5kw

Tensiune de alimentare 380V

Rezervor 300l

Debit de aer aspirat 1124 l/min.

Debit de aer refulat 899,2 l/min.

Presiune de lucru 12bar

Rotația/minut 700 rot/min.

Numar de cilindri: 4

Greutate 315 kg

U-229A - Masina dejantat, aparat dejantat automat 24" (x 1)

83

http://lincos.cc/p/l/U-229A.jpg

Descriere

Coloană service rabatabilă pneumatic

Braț depresor pneumatic

Coloană service bidirecțională, cu fixare pneumatică

Coloana service ajutător dreapta

Coloana service ajutător stânga

Poate fi utilizată și pentru cauciucuri late, joase, rezistente la defect

Completare IT (încarcare rapidă)

Unitate complectă de reglat aer și presiune

Certificat CE

Accesorii de bază

Levier

Decantor ulei

Coloana service ajutător stânga: comanda pneumatică a discului ajutător,presor central

combinat cu comanda pneumatică

Coloana service ajutător dreapta: comanda pneumatică a discului ajutător, comanda

manuală a rolei orizontale

1 buc apărător braț depresor

4 seturi apărător cap montare/demontare

1 set protector ghiare scurt

Date tehnice

Putere motor 0.75kw


Diametrul maxim a roții 41" (1140mm)

Lățimea maximă a roții 14" (355mm)

Dimensiune de prindere exterior 10"-21"

Dimensiune de prindere interior 12"-24"

Presiune de aer necesar 8 bar

84

Nivel de zgomot <75dB

Dimensiune de ambalare

960x760x1030mm (utilajul)

1230x450x350mm (coloana service complementară)

1550x310x550mm (coloana service complementară)

U-890 - Mașină de echilibrat automat, afisaj LCD (x 1)

Descriere

Pentru turisme și microbuze

Se poate utiliza și la motociclete cu adaptor la comandă

Panou comandă de calitate

Monitor LCD 17" color

Introducere automată a dimensiunilor (distanță, lățime ,diametru)

Îndrumare grafic la pasurile de echilibrare

6 programe diferite de echilibrare

4 programe pentru jenți din aliaj ușor

Program pentru greutate ascunsă pentru jenți din aliaj ușor

Lipirea greutăților cu ajutorul dispozitivului de măsurat

Autocalibrare

Pedală de fixare

Schelet masiv din oțel

85

http://lincos.cc/p/l/U-890.jpg

Certificat CE

Accesorii

Dispozitiv de măsurat lățimea roții

Piuliță rapidă de fixare

Capac din plastic cu inel de cauciuc

Clește pentru contra greutate

Apărător de protecție din plastic

Grutate 100 gr pentru contra-greutate

4 buc conuri de echilibrare

Dimensiunile conurilor

Diametru (mm) Înălțime (mm)

43 - 62 40

54 - 82 37

72 - 98 37

95 - 135 44

Diametru alezaj: 36mm

Date tehnice

Greutate maximă a roții 65kg

Putere 0.2kW


Precizia de echilibrare ±1g

Viteza de rotație 220 rot/min

Diametrul jenții 10"-24"

Lățimea jenții 1.5"-20"

Timpul de echilibrare 8 sec

Nivel de zgomot <70dB

Dimensiune de ambalare960x760x1160mm

86

Accesori la comandă

Set conuri mari

Adaptor pentru motociclete

Adaptor cu 4 găuri

Flanșă universală

UCS98A128012 - Furtun aer 12m, 8x12mm, cu cuplă rapidă (x 2)

Descriere

Cuplă cromată din cupru

Cupla rapidă schimbabilă

Cuplă rapidă cu bile

Arcuri antirupere

Material furtun PU

Lungime furtun 12m

Diametru furtun 8x12mm

Cuplă de aer 1/4"

Presiune de aer 10bar

Presiune

maximă30bar

87

Costul total al utilajelor fiind :

Preț:

31 374 RON

Preț cu TVA:

38 904 RON

Costul total al investitiei :

I0= terenul (0 RON) + constructia (44 600 RON) + utilajele ( 38 904 RON) = 85 504 RON

Capitolul 4. Analiza proiectului de investitii in mediul cert

Investiţiile pot fi privite ca “un schimb între o cheltuială monetară prezentă, certă şi o

speranţă de încasare în viitor a unui flux de sume”. (I Stancu, Finante, Ed. Economica, 2000)

Mediul cert nu exista in realitate. Dar vom presupune ca fluxurile viitoare sunt certe, si pe

aceasta baza vom construi niste modele deterministe pentru a intelege si a explica mai bine

proiectul de investii in cazul companiei OMV Petrom.

Pentru a analiza acest proiect de investitii in mediul cvasi-cert vom folosi urmatoarele criterii de

evaluare:

1. Valoarea Actualizata Neta (VAN).

2. Rata Internă de Rentabilitate (RIR)

3. Rata interna de Rentabilitate modificata (RIRM)

4. Termenul de Recuperare (TR)

5. Indicele de Profitabilitate (IP)

1.Valoarea Actualizata Neta (VAN). Vom analiza acest proiect de investitii in mediu cert

folosind cel mai bine fundamentat criteriu de selectie a proiectelor eficiente de investitii,

respectiv cel al valorii actuale nete. Aceasta valoare actuala neta (VAN), reprezinta plusul de

88

valoare pe care proiectele noi de investii se presupun ca-l vor aduce la valoarea existenta a

companiei. Este preferat in mediul academic.

VAN = −I 0+∑

t=1

n CFDt

(1+k )t+

VRn

(1+k )n

Cash-flow-ul disponibil este expresia numerica a cash-flow-urilor de exploatare rezultate dupa

finantarea cresterii economice sau dupa recuperarea capitalurilor rezultate dupa finantarea

cresterii economice sau dupa recuperarea capitalurilor rezultate din descresterea economica.

In fiecare an al investitiei, Cash-flow-ul disponibil se poate estima dupa relatia:

C F D t=PN t+ Amot−∆ Imot−∆ ACRnetet

∆ Imot=Imot−Imot−1+ Amot

∆ ACR netet=( ACR t−DCRt )−(ACR t−1−DCRt−1)❑

Cash-flow-ul disponibil va fi in masura sa remunereze actionarii care au finantat integral

proiectul de investitii.

In cazul OMV Petrom Cash-flow-ul disponibil in anul 2011:

∆ Imo2011=Imo2011−Imo2010+ Amo2011

∆ Imo2011=10564332777−8405432446+2811000=2161711331

∆ ACR nete2011=(4690827457−2580025427 )−(6276870106−2257229755)❑=

2110802030 - 4019640351= -1908838321

Rezulta de aici ca

CFD2011=1.778 .042.301+2811000+1908838321−2161711331= 1527980291

Un cash-flow pozitiv pentru compania OMV Petrom in anul 2011 arata ca a produs mai mult

decat a cheltuit, ceea ce inseamna un castig pentru companie.

Cash-flow-ul disponibil in anul 2012:

89

∆ Imo2012=13655674197−10564332777+2466000=3093807420

∆ ACR netet= (5.084 .109.292−3.446 .027 .370 )−( 4.690 .827 .457−2.580 .025 .427 )=¿❑¿

= 1638081922 – 2110802030= -472720108

CFD2012=1.022 .387 .463+2466000−3093807420+¿ 472720108= -1596233849

In anul 2012, avem un cash flow negativ, ceea ce inseamna ca OMV Petrom a cheltuit mai mult

decat a produs. In momentul analizat platile au fost mai mari decat intrarile de numerar, ceea ce

inseamna o pierdere pentru companie.

Estimarea ratei de actualizare. Ca in cazul companiilor listate la bursa, in estimarea acestei rate

de actualizare s-a folosit modelul CAPM. Cel mai important risc in cazul Petrom este riscul de

piata, adica riscul de variatie a pretului actiunilor la bursa. Folosind indicele BET, avem:

2008 2009 2010 2011 2012

BET 4364,71 6586,13 8050,1

8

9825,38 7000

∆%SNP 0,7964 0,2684 -0,0696 -0,7098

∆%BET 0,5089 0,2222 0,2205 -0,4875

E(Rm) = 0,1660

E(Ri)=0,2348

Bi=

cov ( Ri , Rm )σ2 (Rm )

σ 2= ∑ ( E( Rmt )−Rmt )

2

Valorile rezultate sunt :

cov(Rm, Ri)= 0,2083 şi σ2 =0,143499106

K=Rf+Bi*(BET-Rf)

90

K=0,13+0,2083/0,143199106*(0,166050137-0,13)= 0,18232955.= 18.23%

unde,

E(Ri)=Rf+[E(Rm)-R(f)]*Bi

E(Ri)= rata de rentabilitate pentru titlul financiar I, corespunzator riscului asumat

Rf = Rata fara risc

E[Rm]= rentabilitate estimate a pietei financiare

Bi= coefficient de volatilitate( consideat ca masura a riscului)

În calcul am luat Rf = 13% (rata de la obligaţiunile de stat)

E[Rm]- media rentabilitatii BET pe ultimii 4 ani

K reprezinta pentru Petrom un cost de oportunitate.

I 0 (valoarea investitiei) s-a determinat luand in considerare:

* costul utilajelor obtinute de la firma

* cheltuieli de transport, montaj si punere in functiune a lor

* cheltuieli cu cercetarea, cu formarea personalului

* costul de oportunitate, adica veniturile pe care le-ar fi realizat firma daca investea sub alta

forma capitalurile necesare

* diferenta dintre suma incasata si valoarea neta contabila a activelor a caror vanzare sau casare

este impusa de realizarea proiectului

* obtinandu-se I 0 = 85504 RON

Valoarea reziduala:

VR=I 0⋅(1+k )t

= 85504 * 1.3978=119520.0563

91

De aici, calculam Valoarea Actualizata Neta a proiectului de investitii:

VAN = - 85504 + 1527980291(1+0,1823) -

1596233849

(1+0,1823)2+ 119520.0563

(1+0.1823)2

VAN= - 85504 + 1292379506.8933 - 114196546 + 85505.835

VAN= 150387962,8

VAN > 0, rezulta ca proiectul este rentabil si poate fi adoptat.

2. Rata interna de rentabilitate, este acea rata de rentabilitate specifica proiectului de investitii

analizat. Este acea rata de actualizare a cash-flow-urilor viitoare care ar egala investitia initiala (

I 0) cu valoarea actuala (V 0).

*Aceasta se calculeaza ca solutie a ecuatiei V 0-I 0 =VAN =0. Cu alte cuvinte, RIR este soluţia

ecuaţiei VAN = 0 cu necunoscuta k

* RIR este preferata mai adesea in mediul de afaceri.

0= −I 0+∑

t=1

n CFD t

(1+RIR )t+

VRn

(1+RIR )n

Calculul se poate face si prin metoda interpolarii liniare, care are urmatoarea formula:

RIR=Rm+( RM−Rm)⋅VANm

VANm+VAN M

Folosind o rata de actualizare de 20%, calculam VAN:

VAN= -85504 +1273316.909 – 1108495728 + 83000.0391 = - 1107224915

92

Rezulta de aici, RIR:

RIR= 0.1823 + (0.2 – 0.1823) * (-1107224915) / 1107224915 – 150387962.8

= 16.46 %

RIR (16.46%) < k (18.23%), rezulta ca dupa acest criteriu proiectul de investitii nu este

profitabil.

3.Rata interna de rentabilitate modificata (RIRM)

*Rata interna de rentabilitate modificata (RIRM) se foloseste atunci cand fluxurile de

numerar generate de proiectul de investitii sunt reinvestite la o rata de rentabilitate medie a

societatii cu o rentabilitate diferita de cea a proiectului.

* Conform RIRM, toate cash flow-urile disponibile degajate de investiţie sunt fructificate

la rata de rentabilitate caracteristică firmei (care reprezintă rentabilitatea medie a portofoliului de

investiţii al firmei, rata de rentabilitate economică).

RIRM =( 2√ 1527980291 (1+0.2 )−1596233849∗1+119520.056385504

) – 1 =

93

RIRM=(n√∑t=1

n

CFD t (1+ri )n−t+VRn

I 0)−1

RIRM= 2√ 1833576349−1596233849+119520.056385504

- 1

RIRM= 51,69 %

In cazul partii capitalului imprumutat, rata maximă a dobânzii acceptabilă pentru întreprindere

este 16.46%.

In cazul fondurilor proprii, rata rentabilităţii interne minime pe care o poate

accepta investitorul este de 51.69%.

4.Termenul de recuperare

*reprezinta un element de interes pentru investitor, alaturi de performanta proiectului de

investitii din punct de vedere al profitului in bani.

*reprezinta durata in care se recupereaza fondurile investite in cash-flow-urile disponibile

viitoare.

Tr=

I 0

CFa /an

CFa/an=

∑t=1

n CFt

(1+k )t+

VRn

(1+k )n

n

CF:

1527980291(1+0.1823)

−1596233849

(1+0.1823)2+ 119520.0563

(1+0.1823)2

2

CF= 1292379507−1141961546+85505.8351

2

CF= 412425. 2364

94

Tr= 85504

412425.2364= 0.20732

Nu poate fi utilizat decat drept criteriu suplimentar.

6. Indicele de profitabilitate al proiectului de investitii.

*spre deosebire de VAN, tine cont de efortul investitional realizat de intreprindere pentru

realizarea profitului.

*exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de exploatare

*se calculeaza ca raport intre VAN si Io.

IP= VAN

I 0

IP= 150387962,8

85504❑= 1758.8412

IP > 1, rezulta ca proiectul este profitabil.

Capitolul 5. Analiza fezabilității financiare a proiectului de investiții cu

ajutorul tehnicilor în mediu incert

CUANTIFICAREA UNUI PROIECT DE INVESTITII

Luarea în considerare a incertitudinii ce caracterizează mărimea cash flow-urilor

obtenabile dinexploatarea proiectului de investiţie presupune asocierea de probabilităţi pentru

fiecare valoareestimată a cash flow-urilor respective.

Riscul şi incertitudinea realizării unei investiţii sunt determinate de o serie de cauze

obiective şi subiective, printre care se pot enumera:

-eroarea în analiza oportunităţilor de investiţii;

95

-mijloacele de estimare a datelor referitoarela un proiect,

-evaluarea incorectă a fenomenelor economice implicate în funcţionarea obiectivului (de

exemplu, prognoza cererii de produse);

-amploarea proiectului în raport cu activitatea de ansamblu a iniţiatorului;

-modificările imprevizibile ale mediului economic, în general, şi ale sectorului în care se

realizează investiţia în special, etc.

Costul de oportunitate reprezintă costul opţiunilor pierdute, respectiv acea rata a

rentabilităţii capitalului investit care este atractivă pentru un investitor, determinându-l să opteze

pentru o anumită investiţie dintr-o serie largă de alte investiţii alternative care au condiţii imilare

de risc. Un investitorcare optează pentru o anumită investiţie pierde oportunităţile de câştig

oferite de alte alternative de investire. De aceea, un investitor corect informat va alege acea

opţiune din care speră să obţină rentabilitatea maximă în condiţii similare de risc.

CFD 2011 = 1527980291

CFD 2012 = -1596233849

K = 18,23%

Rata dob fara risc = 6.5%

CDF cert2011 = 1527980291 * (1+0.1823) * (1+6.5%) = 1923955619

CDF cert 2012 = -1596233849 * (1+0.1823) * (1+6.5%) = 2009897023

V0= 150 445 157,20 (=npv(rate,value1,value2))

V0 rf= 27388887.49

VAN 18,23% = 1504455157,20 + 1527980291= 3032435448

VAN 6,5% = 27388887.49 + 1923955619 = 1951344506

96

DIAGNOSTICUL PRAGULUI DE RENTABILITATE:

Reprezintă o modalitate de evaluare a riscului în raport cu fluctuaţiile mediului ambiant.

Pragul de rentabilitate este numit şi punct critic sau punct de echilibru, marchează acea

dimensiune a producţiei la care costurile totale sunt egale cu încasările din vânzarea producţiei,

iar rezultatul este nul. Activitatea este rentabila după pragul de rentabilitate. Până la acest nivel al

producţiei unitatea înregistrează pierderi.

Cunoaşterea pragului de rentabilitate trebuie să fie preocuparea tuturor conducătorilor

impunându-se nu numai determinarea acestuia ci şi analiza pragului de rentabilitate.

Analiza pragului de rentabilitate este necesară:

-în activitatea curentă ca metodă de prevedere a profilului la modificarea nivelului de

activitate, respectiv a producţiei;

- în studierea consecinţelor creşterii vânzărilor sau cifrei de afaceri (CA);

- în studiul programelor de modernizare sau retehnologizare a producţiei.

Determinarea pragului de rentabilitate se poate face:

1.pentru întreaga activitate a unităţii

2. pentru un singur produs.

CAPR = cifra de afaceri ce trebuie realizată astfel încât întreprinderea să obţină un profit nul;

Ch.F = mărimea cheltuielilor fixe implicate de procesul de producţie al întreprinderii;

v = ponderea cheltuielilor variabile (CV) în cifra de afaceri (= CV/CA).

Acest prag se calculeaza astfel incat VAN=0

97

CAPR=Ch .F1−v

v= 17 399 624 687/ 16 750 726 457=1,0387 %=1,0387

CApr= 1635431821/(1-1,0308)=530,9843 RON

Rentabilitatea economică a unei întreprinderi arată necesitatea rezultatului relativ sau

procentual al activităţii la diferitele niveluri de evaluare a acestuia adică atât a rezultatului financiar

mai mult sau mai puțin net,cât și a dimensiunii eforturilor angajate.

Prin ratele de rentabilitate se are în vedere aprecierea efectului financiar rezultat dintr-o

activitate generatoare de venituri efective sau posibile.

a).Rate de rentabilitate comercială

-Rata marjei nete exprimă eficiența întreprinderii, respectiv capacitatea sa de a produce profit și

de a rezista concurenței.

Rata marjei nete =Rezultatul net al exercițiului / Cifra de afaceri

Rmj2011=1778042301/12 284 378 408=0,1447401=14,474%

Rmj2012=1022387463/16 750 726 457=0,0610354=6,103%

a).Rate de rentabilitate economică

Arată necesitatea rezultatului relativ al activităţii la diferitele niveluri de evaluare a acestuia adică

a rezultatului financiar net,cât si a dimensiunii eforturilor angajate.

Rentabilitate economică : ROA = Profit net / AE, unde AE=Dat.fin + CPR = A.tot – Dat.crt

2011:AE=1 858 100 RON

EBIT=1.965 mil lei

Imp=37100RON

R.PN= 1.778/17.203=10,33%

2012:AE=2148100 RON

EBIT=1.30900 RON

Imp=58300 RON

R.PN=1022/18581=5,5%

ANALIZA DE SENZITIVITATE

În analiza de sensitivitate se urmăreşte modificarea unei singure variabile din cele

estimate, celelalte rămân neschimbate şi se calculeaza VAN pentru această situatie.

98

Modificarea succesivă (şi nu simultană) a variabilelor poate produce erori în estimarea

cash-flow-urilor actualizate, în multe cazuri, nu se poate analiza influenţa lor izolată.

Construirea de scenarii în care sunt modificate simultan şi corelat valorile diferitelor factori

ai CFD este o soluţie mai realistă.

În cazul nostru, firma Petrom investeşte într-un nou zăcământ care să crească volumul

producţiei cu 10 mil. bep. Vom face analiza de senzitivitatea pentru preţ şi după ponderea

cheltuielilor variabile in CA.

Sensitivitatea preţului:

Pentru primul caz avem o senzitivitate negativă la preţul titeiului si deci o reducere a

preţului la petrol cu 5% fata de cel previzionat la mediu cert.

VAN investitie=150 387 962,8

CAZ 1: Daca pretul creste cu 5% ceea ce duce la

VAN pozitiv =211010271,5

CAZ2: Daca pretul scade cu 5% atunci :

VAN negativ= 90429681,24

VAN Pozitiv De baza Negativ Elasticitatea

Preţ 211010271,5 150387962,8 90429681,24 3,95

Calculand elasticitatea VAN in raport cu preţul obtinem o valoare a elasticitatii de 3,95,

ceea ce inseamna ca la o modificare a preţului cu 1% VAN-ul sufera o modificare de 3,95%.

Sensitivitatea cheltuielilor variabile

99

In primul caz avem o reducere a cheltuielilor variabile cu 5%, deci o senzitivitate negativa,

fata de cel previzionat la mediu cert.

In al doilea caz avem o senzitivitate pozitiva, deci o crestere a cheltuielilor variabile cu 5%

fata de cel previzionate de noi la mediu cert.

VAN Pozitiv De baza Negativ Elasticitatea

CV1908495902,3

2

150387962,

89607581062,1 1,78

Observam ca modificarea preţului influenteaza mai mult modificarea VAN-ului decat

modificarile cheltuielilor var.

TEHNICA SCENARIILOR

In scopul modelarii evolutiei viitoare a proiectului nostru de investiţiei, vom utiliza tehnica

scenarii care reprezinta o modalitate de introducere a incertitudinii aparitiei fenomenelor în

evolutia viitoare a preţului. Tehnica scenariilor: exista mai multe scenarii în ceea ce priveste

evolutia viitoare a fenomenelor,in cazul nostru, preţul.

Pentru ca nu putem stii concret evolutia viitoare a economiei, modelul va avea la baza un

scenariu optimist adica starea economiei se va imbunatati si un scenariu pesimist în care

presupunem adica starea economiei se va inrautati.

In practică se utilizează 3 scenarii si anume cel pesimist, cel mai probabil (neutru,

echilibrat) şi optimist.

Scenarii Probabilitate VAN

Pesimist 0,3 211010271,5

100

Neutru 0,4 150387962,8

Optimist 0,3 90429681,24

Arborele de decizie

Arborele de decizie constituie o metodă de management care ţine cont atât de impactul

factorilor de risc asupra proiectului de investiţii, cât şi de reacţiile de răspuns la acestea ce pot fi

avute în vedere de managerii firmei.

În principiu, pentru fiecare dintre evenimentele viitoare se pot asocia diferite probabilităţi

de apariţie.

Procesul de decizie referitor la modul de evoluţie a proiectului de investiţii este analizat

ca o succesiune de decizii, apărute ca răspuns la diferite scenarii de evoluţie viitoare a

fenomenelor

Firma PETROM are doua optiuni de investitii. Prima optiune consta in realizarea unei

vulcanizari, investitia fiind de 85 504 RON, iar a doua optiune consta in construirea unei

spalatorii auto, in cadrul benzinariei, investitia fiind de 180 000 RON.

Exista o probabilitate de 55% ca firma sa nu dispuna de fondurile necesare pentru

acoperirea cheltuielilor de construire a spalatoriei auto, dar profitul mediu care poate fi obtinut

de firma este de 80 000 RON. In cazul in care se opteaza pentru realizarea unei vulcanizari,

exista o probabilitate de 80% ca firma sa dispuna de fondurile necesare, iar profitul pe care l-ar

putea obtine ar fi de 50 000 de RON.

Firma opteaza pentru realizarea proiectului de vulcanizare.

101

ECF A= 0.45 * 80 000 + 0 = 36 000

ECF B = 0.8 * 50 000 + 0 = 40 000

In concluzie, firmaopteaza pentru variant B, aceasta fiind si cea mai profitabila.

Structura surselor de finanțare ale OMV Petrom pentru ultimele trei exerciții financiare

Tabel nr. 2 Structura principalelor elemente de pasiv și a principalelor rate aferente3

RATELE DE STRUCTURĂ ALle ELEMENTELOR DE PASIV 2011 2012STRUCTURA DUPĂ CRITERIUL EXIGIBILITĂŢII % %1. Rentabilitatea financiara (PN/CPR) 15,44 192. Rentabilitatea capitalului investit [(PN+Dob)/(DATfin+CPR)] 16,82 12,59

3. Rentabilitatea activelor (PN/At) 11,80 8,40

3. Rata structurii finanţării (Dts/Kper) 17,96 16,07ANALIZA CAPITALULUI INVESTIT % %BAZA DE CALCUL (RON) 2011 2012

Capital propriu11.514.583.865 12.030.623.803

3 Stancu, I., Finanțe, ed. Economică, București, 2007, pp. 708-746

102

Datorii financiare curente2.580.025.427 3.446.027.370

Capital investit205.330.185 826.159.236

ANALIZA FACTORIALA A RENTABILITATII FINANCIARE

Rata marjei nete (PN/CA) 17,48% 14,47%

Rata de rotatie a capitalului investit (Ca/(DATfin+CPR)) 0,96 0,87

Structura financiara ((DATfin+CPR)/CPR) 1,20 1,23

Rentabilitatea financiara 20,21% 15,44%

Sursa: Prelucrări proprii pe baza bilanțurilor aferente exercițiilor financiare

Analizand structura pasivului, se remarcă clar creșterea capitalurilor proprii de la an la

altul, fapt datorat și politicii de reinvestire a profitului, în concordanță și cu rata de distribuire a

profitului (în 2011, 47,3%, avand un dividend anual de 0,0310 lei/acțiune, în 2010 rata fiind de

46,5% cu un dividend al anului respectiv de 0,0177 lei/acțiune, iar în 2009 nu s-au distribuit

actionarilor dividendele). Scăderea datoriilor din împrumuturi pe termen mediu și lung au dus la

creșterea capacității de autofinanțare a intreprinderii.

Compania a realizat împrumuturi pe termen lung, cu dobândă, cu sau făra garanții, în

mare parte de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de

Investiții, și alte institutii financiar-bancare din România și din afara tarii. Pentru realizarea unui

numar mai mare de proiecte de investiții, printre care s-a construit si centrala electrica de la

Petrobazi. Compania a obținut și câteva facilități pentru acodare de credite, în special overdraft

(descoperitor de credit) cu scadența de până la un an.

103

2010 2011 20120

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

Capital propriuCapital împrumutat

Fig. 1 Evoluția capitalurilor proprii și a capitalurilor împrumutate (mil. RON)

În 2010, capitalului împrumutat a scăzut cu 60% față de 2009, iar în 2011 capitalul a

fost in crestere față de 2009 cu 8% și mai mare cu 74% față de 2010.

Rambursările primului și celui de-al doilea împrumut cu o valoare de 1424,5 milioane lei,

precum și a împrumuturilor contractate de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare

(BERD), cu o valoare de 303 milioane lei, au fost compensate intr-o anume parte de sumele

atrase de la Banca Europeană pentru Investiții (BEI), în valoare de 280.000.000 lei, scăzând

împrumuturile pe termen lung în anul 2011 cu 1.293.000.000 lei.

Rata stabilității financiare este în mod constant peste valoarea minimă de (50%),

exprimând un echilibru bun al capitalului permanent raportat in totalul resurselor. Rata

datoriilor pe termen scurt creste ușor în 2011 și a scăzut cu peste 4 puncte procentuale in

comparatie cu 2010, datorită scăderii împrumuturilor pe termen scurt, care au fost contractate de

bănci. Autonomia capitalului investit creste în 2010 față de 2009 și în 2011 față de 2010 pe

seama creșterii capitalurilor proprii care atestă o rentabilitate ridicată a activității desfășurate in

companie.

Rambursările împrumuturilor pe termen lung –au fost compensate parțial de o scădere a

numeralului și a echivalentelor acestuia au dus la o scădere a a datoriei în 2011 a Grupului

104

OMV-Petrom la 1955,5 milioane lei, comparativ cu 2299,5 milioane lei la sfarsitului anului

2010. În 2009, îndatorarea netă a companiei a fost de 2614,5 milioane lei. Scăderea realizată în

2010 s-a datorat faptului că obligațiile contractate pentru nevoile de finanțare ale companiei au

fost compensate de un flux de trezorerie disponibil pozitiv. La 31 decembrie 2011 indicatorul

gradului de îndatorare a continuat să scadă . În 2009, gradul de îndatorare al grupului a fost de

16,3% mai mare cu 3,8% față de 2010, și cu 6,8% in comparatie cu 2011.

Evoluția capitalurilor proprii și a gradului de îndatorare

Analiza capitalului propriu și a factorilor care influenteaza ultimele trei exerciții financiare

Totalul capitalurilor proprii au crescut în 2011 față de 2010 cu 2617.5 mil. lei,

îmbunătățind indicatorul capital propriu raportat la 58% (2010: 53%). În 2011, valoarea

capitalurilor proprii raportată la cea din 2010 a crescut cu mai mult de 34%, si se observa o

creștere evidentă a acestora de la an la an. Creșterea a fost datorată profiturilor mari generate în

timpul anului și a influenței pozitive generată de instrumentele financiare de calculare a riscului,

fiind compensată doar parțial de distribuirea dividendelor pentru anii anteriori.

105

In anul 2011, capitalul social al OMV 56.644.108.335 de acțiuni plătite integral la 31

decembrie 2011 având o valoare nominală de 5.664,41 milioane RON. Până la 18.993,35

milioane RON reprezintă ajustarea la inflație generată de faptul că România a avut o economie

hiperinflaționistă pană în ianuarie 2004.

Rezerva contractelor de acoperire a riscurilor de trezorerie.

Pentru a proteja fluxurile de trezorerie ale Grupului OMV în 2011, OMV a angajat în

2011 instrumente de acoperire a riscurilor de preț al petrolului de tip swap. Aceste instrumente

au fost înregistrate în conformitate cu metoda contabilă de acoperire împotriva riscurilor generate

de trezorerie, iar partea eficientă din aloarea juste a fost înregistrată direct în capitalurile proprii.

În iunie 2011, OMV a încheiat un contract forward la o rata de schimb RON/USD .

Acest instrument protejaza fluxurile de numerar din vanzările de gaze naturale din acea perioadă

către clienții interni împotriva deprecierii cursului al USD față de RON pentru a determina prețul

de vânzare.

Rezerve. Rezervele cuprind rezultatul reportat precum rezervele nedistribuibile. Rezerva

aferentă facilității privind cota geologică a fost inclusă în rezerve în sumă de 5.063,84 milioane

lei, având aceeași valoare și în 2011. Această cotă s-a limitat în scopul investițional și nu este

distribuibilă, fiind scutită de la impozitare. Rezerva legală inclusă a fost de 826,10 milioane

RON.

Sold la 1 ianuarie 2011

18.894,37 (555,52) - 62,26 (4,61) (0,02) 18.485,58 18.459,04

Rezultatul global al anului

-3.756,75

127,59 (9,74) - - 3.619,42 3.620,25

Dividende distribuite

- (1002,70) - - - - (1002,70) (1002,78)

Achiziţia de acţiuni proprii

- - - - - - - -

106

Distribuţia de acţiuni proprii

- - - - - - - -

Sold la 31 decembrie 2011

18.983,37 2198,73 (127,59) 52,52 (4,61) (0,02) 21.102,40 21.076,61

Tabel nr.3 Situația consolidată a modificărilor capitalurilor proprii pentru anul 2011Sursa: www.petrom.ro

Anul 2010

Capitaluri proprii s-au îmbunătățit cu 2.268 milioane lei față de 2009, menținând

indicatorul capital propriu raportat la total active la 53%. Capitalurile proprii au crescut datorită

profiturilor generate în timpul anului, și, de asemenea, datorită efectului pozitiv din

instrumentele de acoperire împotriva riscurilor ușor compensate de diferențele de curs valutar.

Capitalul social

Capitalul social al Grupului OMV a fost același ca în 2011, de 56.644.107.335 acțiuni,

echivalentul a 5.664.411.834 RON. Pe fondul generării de numerar și a gradului de îndatorare

scăzut, OMV a reușit să-și finanțeze activitatea fără a necesita o majorare de capital social pentru

care fusese obținută autorizarea din partea acționarilor în 2010.

Rezerva Contractelor de acoperire a riscurilor de trezorerie.

Pentru a proteja fluxurile de trezorerie ale companiei de impactul negativ al scăderii țițeiului,

au fost folosite instrumente derivate pentru acoperirea împotriva riscurilor financiare aferente

încasărilor din producția a 37.000 barili/zi. Aceste metode sunt înregistrate în conformitate cu

metoda contabilă a acoperirii riscurilor de trezorerie, iar partea eficientă din variația valorii a fost

înregistrată în capitaluri proprii, creanța privind impozitul amânat aferent. În anul 2010,

instrumentele de acoperire a riscurilor privind prețul petrolului au fost decontate.

Rezerve

107

Rezervele cuprind rezultatul reporatat, precum și alte rezerve nedistribuibile (rezervele

legale și rezerva aferentă facilității privind cota geologică). Rezerva aferentă facilității privind

cota geologică inclusă în rezultatul reportat în sumă de 5.062,84 milioane RON. Rezervele legale

incluse în rezultatul reportat au fost de 616,70 milioane RON.legale și rezerva aferentă facilității

privind cota geologică). Rezerva aferentă facilității privind cota geologică inclusă în rezultatul

reportat în sumă de 5.062,84 milioane RON. Rezervele legale incluse în rezultatul reportat au

fost de 616,70 milioane RON.

Analiza resurselor imprumutate

La inceputul anului 2011, rambursările primului și celui de-al doilea împrumut

sindicalizat cu o valoare totală de 1424,5 milioane lei, precum și a împrumuturilor contractate de

la Banca Europeană de reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în valoare de 303 milioane lei, au

fost compensate parțial de sumele trase de la Banca Europeană pentru Investiții (BEI), în valoare

de 280 milioane lei, scăzând astfel împrumuturile pe termen lung cu 1293 milioane lei.

Noile imprumuturi pe termen scurt de la BERD în valoare de 62,5 milioane lei, reflectă în

principal, creșterea netă a împrumuturilor purtătoare de dobânzi pe termen scurt cu 73,5 milioane

lei. Furnizorii și alte datorii au înregistrat în 2011 o valoare mai mică din cauza investițiilor

realizate la sfarsitul anului 2010, în special în activitățile de explorare. Creșterea semnificativă a

provizioanelor și a datoriilor cu 944 milioane lei, rezultă în principal din constituirea unui

previzion pentru amenda primită de la Consiliul Concurenței din România (504 mil. lei) și a unui

provizion rezervat pentru închiderea rafinăriei Arpechim (120 mil. lei), și pentru datorii din

contracte de instrumente de acoperire împotriva riscurilor, cu o valoare de 142 milioane lei în

2011.

Cele mai importante împrumuturi pe termen scurt purtătoare de dobândă au fost acordate

de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (401,19 mil. RON), Banca

Europeană pentru Comerț a Mării Negre (21,60 mil. RON), Banca Europeană pentru Investiții

(26,76 mil. RON) și Dobânda de plată (20,62 mil. RON). Pe termen lung, principalele

împrumuturile au fost contractate de la primele trei entități europene menționate mai sus,

valoarea atrasă ridicându-se la aproape 2200 mil. RON.

În noiembrie 2011, Petrom a înlocuit contractele de împrumut de tip revolving în

108

valoare de 857 mil. Euro semnat în 2008 și 2009 cu o nouă facilitate fără constituire de garanții

în valoare de 930 mil. Euro. Consorțiul de bănci include BCR, BRD, Banca Transilvania,

Citibank Europe, ș.a. Un overdraft fără constituire de garanții a fost contractat de OMV

Bulgaria de la de la Citibank Sofia existent la 31 decembrie 2011 cu limită de 87,2 milioane

RON. Destinația sa este finanțarea activităților operaționale curente (descoperiri de cont) și

emiterea de scrisori de garanție.

Companiile din Grup Petrom au semnat, de asemenea, facilități de credite cu diverse

bănci pentru emiterea de scrisori de garanție.

Firma nu a înregistrat împrumuturi obligatare în acest exercițiu financiar. La 31

decembrie 2011, Grupul Petrom a îndeplinit condițiile financiare prevăzute în contractele de

credit.

La nivelul anului 2010, sumele suplimentare trase de la BERD (Banca Europeană pentru

Recpnstrucție și Dezvoltare), BEI (Banca Europeană pentru Investiții), BCDMN (Banca pentru

Comerț și Dezvoltare a Mării Negre) și cel de-al doilea împrunut sindicalizat (obținut în

decemvrie 2009) au depășit ca valoare rambursarea împrumutului contractat de la OMV AG și

rambursarea parțială a primului împrumut sindicalizat, contribuind astfel la creșterea

împrumuturilor pe termen lung purtătoare de dobândă cu 655 mil. RON. Rambursările

descoperitorului de cont de la începutul anului și apropierea de data de exigibilitate a surselor de

finanțare au fost reflectate într-o creștere netă a ămprumuturilor pe ternen scurt purtătoare de

dobândă cu 204 mil. RON.

Petrom avea la finele anului 2010 următoarele împrumuturi purtătoare de dobândă:

Tabel nr.6 Împrumuturi purtătoare de dobândă în 2010 (mil. RON)

Împrumuturi purtătoare

de dobândă

<1 an >1 an Total

391,05 3465,51 3856,56

Sursa: www.petrom.ro

În 2010, principalele împrumuturi purtătoare de dobândă realizate pe termen scurt au fost

atrase de la BERD (336,64 mil. RON), BCDMN (21,42 mil. RON), iar dobânda de plată a fost

109

de 32,99 mil. RON. Pe termen lung, Petrom a realizat împrumuturi de la BERD și BCDMN

însumând peste 1480 mil. RON, BEI – 557,02 mil. RON, o facilitare fără constituire de garanții

de tip revolving acordată de un consorțiu de bănci din care fac parte BRD, Credit Agricole

Luxembourg SA, Emporiki Bank România, Erste Group Bank AG, ș.a, însumând 1074,08 mil.

RON.

O facilitate de credit contractată cu Bancpost cu limita de 25 mil. Euro, exclusiv pentru

emiterea de scrisori de garanție, cu scadență la 28 februarie 2012. Pentru această facilitate nu au

fost solicitate garanții.

Alte serii de facilități de credite au fost contractate de la BRD, Fortis Bank – Sucursala

București, RBS Bank, Raifeissen Bank, majoritatea lor pentru emiterea de scrisori de garanție.

K= ROE*CPRAE

+ Rdob*DATAE

*(1-t)

ROE- media rentabilităṭilor financiare din cei 3 ani anteriori investiṭiei

CPR- valoarea capitalurilor proprii utilizate pentru finanṭarea proiectului de investiṭii

AE- valoarea capitalului investit

Rdob- rata de dobandă la care am contractat împrumutul

DAT- valoarea datoriilor financiare din care se finanṭează proiectul de investiṭii

t- cota impozitului pe profit.

Capitolul 6. Finanțarea proiectului de investiții

Costul intreprinderii neindatorate(U) si cu investitii noi(g>0)

Fiind vorba despre investitii noi, intreprinderea inregistreaza o rata de crestere (g)

autofinantata si ofera actionarilor atat venituri din dividende, cat si din oportunitati de crestere.

La aceasta intreprindere, investitiile de mentinere se finanteaza in continuare din amortizare, iar

investitiile noi se finanteaza din profitul reinvestit.

110

PN x b=PN-Div

Rentabilitatea interna a acestei intreprinderi cu oportunitati de crestere este superioara

mediei pe sectorul industrial, adica este mai mare de a15%. Superioritatea acestei rentabilitati

conduce la cresterea valorii respectivei intreprinderi.

ROA=PN

CPR= ¿

1.022.387 .46312.030.623 .803

=0,0849 respectic 8,49%

OMV investeste anual sume mari în economia României. Investiţiile companiei se axează

pe activitatea de bază – Explorare si Producţie. Mai jos este prezentată activitatea de investiţii

Petrom pe segmentele de activitate din ultimii cinci ani.

Investiții (mil lei) 2011 2012 %

Explorare si Productie 2,465 4,524 84

Rafinare si Marketing 1,004 1,297 29

Gaze si Energie* 32 386 –

Nivel corporativ (inclusiv Petrom Solutions) 303 197 (35)

Total investitii** 3,820 6,404 68

VAN ajustat si Costul mediu ponderat al Capitalului

Pentru a efectua aceste calcule investiţia companiei nu trebuie să fie autofinanţată în

proportie de 100%. Valoarea totală a investiţiei este de 85.504 RON, deci vom considera ca

valoarea autofinanţării este de 42.752RON, realizând o majorare de capital social în valoare de

25.651,2 RON şi făcând un imprumut la banca de 17.100,8. RON cu dobândă de 16% (dobanda

medie la credite).

111

1 2 3 4 5DOB * sigma 3000 3000 3000 3000 3000(1+r)^ t 1.2 1.3 1.6 1.8 2.1fractia lor 2500 2307.69 1875 1666,66 1429.57

6 7 8 9 10DOB * sigma 3000 3000 3000 3000 3000(1+r)^ t 2.4 2.8 3.3 3.8 4.4fractia lor 1250 1071,42 909,09 789,47 681,81

Ca şi costuri ale finanţării avem costurile cu majorarea de capital social şi costurile cu

creditul bancar (economia fiscala). Ştim ca rata de dobandă este 16% si comisionul brokerului

este de 5%.

Calcul VAN A:

VAN A = VAN(investiţiei) + VAN finantare = 150.387.962,8+14.481=150.402.443

VAN finantare pentruun credit de17100,8 lei=∑t=1

k DOB t ×t¿¿ ¿

=>VAN finantare credit=14.481

VAN pentru majorarea de capital de 25.651,2 =

Majorare decapital ×Comisionul brokerului1−Comisionul brokerului

× (1−cotade impozi t )=1.134,0530

Costul capitalului împrumutat=cota de impozit*rata de dobandă*costul capitalului (k)*

1−(1+ratadobanda )10

ratadobanda =-0.162657225

Costul finantarii = 31.582

VANA == 150.387.962,8+14.481=150.402.443

Conform calculelor efectuate alăturate acestei valori a VANA compania Petrom

înregistreaza creşteri ale VAN datorate economiei fiscale rezultate în urma acceptării finanţării

investiţiei din surse externe ş împrumutate.

CMPC = 16,3820% < k , unde k=18%

CMPC=k × (1−ratade indatorare )+rata de indatorare ×rata de dobanda ×1+comisionulbrokerului

1+cota de impozit

Pentru a realiza aceste calcule am considerat următoarele:

IMPACTUL FINANTARII INVESTIŢIEI

112

Surse de finantare

*proprii interne 42.752

*proprii externe 25.651,2

*imprumutate 17100,2

Total 85504

Rata inflatiei 1%

Rata de indatorare 46%

Rata de dobanda 16%

Comision de brokeraj 5%

Costul capitalului=K 0,4121

Cota de impozit 16%

Van investit= 150.387.962,8

113

CAP. 7: Concluzii

In acest proiect am prezentat amanuntit situatia financiara a companiei OMV Petrom SA, cat si

investitia propusa de noi. Am propus o investitie de modernizare a unei benzinarii OMV Petrom,

iar aceasta a constat in amplasarea unei vulcanizari. Ni s-a parut o investitie profitabila de la

inceput deoarece benzinaria este amplasata pe autostrada, neexistand in aceasta zona un astfel de

serviciu oferit clientilor. Am vazut aici necesitatea acesteia.

S-a dovedit in urma analizei de fezabilitate ca proiectul propus este unul profitabil si necesar.

Bibliografie:

1. Stancu, I., Finanțe, ed. Economică, București, 2007, pp. 708-746;

2. http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SNP&t=2 ;

3. http://www.petrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/Petrom/Raport_Anual (pentru

celelalte rapoarte anuale a se vedea: www.petrom.ro );

4. http://www.zf.ro/wikizf/omv-petrom-s-a-8068381 ;

5. Creşterea activului total implică aceeaşi creştere a pasivului total (Dragota V., Ciobanu

A., Obreja L., Dragota M., 2003: 16)

6. Dragotă, V., Obreja, L., Ciobanu, A., Dragotă, M., „Management financiar vol. 2: Politici

financiare de întreprindere”, Ed. Economică, Bucureşti, 2003;

7. www.petrom.ro

8. www.omv.ro

9. “Gestiunea financiara a intreprinderii”- Georgeta Vintila, , Ed. Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 2000

10. http://www.petrom.com/portal/01/petromcom/!ut/p/

c5/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz9CP0os3gDf1OLQC9HZyNXA3dPD18PQ09DAwj

QDy7K1_fzyM9N1S_IdlQEAJbCG7M!/dl3/d3/

L2dJQSEvUUt3QS9ZQnZ3LzZfTTA5SEZJVTJVQTRJSjBGRkQ2VDAwMDAwMDA

!/

114

http://www.petrom.com/portal/01/petromcom/!ut/p/c5/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz9CP0os3gDf1OLQC9HZyNXA3dPD18PQ09DAwjQDy7K1_fzyM9N1S_IdlQEAJbCG7M!/dl3/d3/L2dJQSEvUUt3QS9ZQnZ3LzZfTTA5SEZJVTJVQTRJSjBGRkQ2VDAwMDAwMDA!/



http://www.omv.ro/

http://www.petrom.ro/

11. “Management financiar. Volumul 2” Victor Dragota, Anamaria Ciobanu, Laura Obreja,

Mihaela Dragota, Editura Economica, 2003;

12. http://www.petrom.com/portal/01/petromcom/!ut/p/

c5/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz9CP0os3gDf1OLQC9HZyNXA3dPD18PQ09DAwj

QDy7K1_fzyM9N1S_IdlQEAJbCG7M!/dl3/d3/

L2dJQSEvUUt3QS9ZQnZ3LzZfTTA5SEZJVTJVQTRJSjBGRkQ2VDAwMDAwMDA

!/

13. „Finanţe” – Stancu Ion, Editura Economica, 2002.

14. http://www.bvb.ro/TradingAndStatistics/HistoryTranzEmit.aspx?s=SNP

115

http://www.bvb.ro/TradingAndStatistics/HistoryTranzEmit.aspx?s=SNP




Modernizarea Unei Benzinarii OMV Petrom

Documents

Transcript of Modernizarea Unei Benzinarii OMV Petrom